ICCJ respinge sesizarea privind reluarea platii pensiei pentru functionarii publici femei care opteaza pentru continuarea activitatii
Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca inadmisibila, sesizarea formulata de Tribunalul Braila privind momentul de la care se poate dispune reluarea platii pensiei cuvenite functionarului public femeie care a optat pentru continuarea raportului de serviciu pana la varsta de pensionare prevazuta pentru barbati, solicitand in acelasi timp suspendarea platii pensiei anterior acordate. Decizia nr. 72 din 18 mai 2026, pronuntata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si publicata in Monitorul Oficial la 24 iunie 2026, confirma ca instanta suprema a oferit deja suficiente repere interpretative prin decizii anterioare, iar problema nu prezinta dificultatea necesara pentru a justifica o hotarare prealabila. Solutia afecteaza direct functionarii publici femei pensionati care au solicitat suspendarea platii pensiei pentru a continua activitatea, precum si casele teritoriale de pensii care gestioneaza aceste dosare.
Context si obiective
Sesizarea a fost formulata de Tribunalul Braila in contextul unui litigiu concret: o fosta functionara publica din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a contestat decizia Casei Judetene de Pensii Braila privind data de la care i-a fost reluata plata pensiei. Reclamanta fusese inscrisa la pensie anticipata in octombrie 2021, iar din oficiu i-a fost emisa decizia de pensie pentru limita de varsta in mai 2022. In noiembrie 2022, aceasta a solicitat suspendarea platii pensiei, invocand dreptul de a continua activitatea profesionala pana la 65 de ani, in temeiul Deciziei Curtii Constitutionale nr. 112/2021.
Problema juridica centrala era urmatoarea: cand reclamanta a solicitat reluarea platii pensiei, in ianuarie 2025, Casa Judeteana de Pensii a repus in plata pensia incepand cu 1 februarie 2025. Reclamanta sustinea insa ca, potrivit art. 115 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 263/2010, plata trebuia reluata de la data suspendarii — adica din decembrie 2022 —, ceea ce ar fi insemnat incasarea retroactiva a pensiei pentru o perioada in care primise simultan salariu.
Tribunalul Braila a sesizat instanta suprema considerand ca exista un vid legislativ, intrucat textul legal prevede reluarea platii de la data suspendarii fara exceptii, dar o astfel de interpretare ar contraveni principiului stabilit de Curtea Constitutionala, potrivit caruia dreptul la pensie nu poate fi exercitat simultan cu optiunea de continuare a raportului de serviciu.
Cine este vizat
Decizia priveste in mod direct functionarii publici de sex feminin care, dupa indeplinirea conditiilor de pensionare, au optat pentru continuarea raportului de serviciu pana la varsta de pensionare prevazuta pentru barbati (65 de ani), dar care anterior obtinusera o decizie de pensionare si ulterior solicitasera suspendarea platii pensiei. Este o categorie specifica de personal platit din fonduri publice care se afla la intersectia a doua drepturi fundamentale — dreptul la munca si dreptul la pensie — a caror exercitare simultana a fost exclusa de Curtea Constitutionala.
Sunt de asemenea vizate casele teritoriale de pensii, care trebuie sa aplice dispozitiile legale privind suspendarea si reluarea platii pensiei, si institutiile publice angajatoare care au acceptat continuarea raporturilor de serviciu ale acestor functionari. Decizia nr. 91/2024 a ICCJ, invocata pe larg in motivare, a stabilit deja ca emiterea deciziei de pensionare la cererea functionarului determina incetarea de drept a raportului de serviciu, chiar daca plata pensiei a fost suspendata — ceea ce inseamna ca mentinerea in activitate de catre angajator, in aceste conditii, a reprezentat o situatie juridica neconforma.
Ratiunea respingerii sesizarii
Instanta suprema a constatat ca sesizarea nu indeplineste cumulativ conditiile de admisibilitate, din doua motive esentiale. In primul rand, chestiunea de drept invocata nu prezinta dificultatea reala si serioasa necesara pentru a justifica interventia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ICCJ a subliniat ca normele a caror interpretare se solicita nu au un caracter neclar, incomplet sau echivoc si pot fi interpretate prin coroborare cu alte texte normative si cu reperele jurisprudentiale existente.
In al doilea rand, instanta suprema a constatat ca a statuat deja, prin decizii obligatorii, asupra unor chestiuni similare care ofera suficiente repere interpretative. Decizia nr. 91 din 25 noiembrie 2024 a stabilit ca suspendarea platii pensiei nu conduce la inaplicabilitatea incetarii de drept a raportului de functie publica. Decizia nr. 112/2021 a Curtii Constitutionale a statuat ca dreptul la pensie nu poate fi solicitat simultan cu optiunea de continuare a raportului de serviciu. Aceste dezlegari anterioare, considerate suficiente de instanta suprema, ofera cadrul in care instanta de trimitere trebuie sa solutioneze cauza pe fond.
ICCJ a reiterat principiul conform caruia procedura hotararii prealabile nu poate fi utilizata pentru solutionarea directa a cauzei de catre instanta suprema, iar interpretarea si aplicarea legii in circumstantele specifice fiecarui dosar constituie atributul exclusiv al instantei invetite cu judecarea cauzei.
Implicatii practice si repere obligatorii
Desi sesizarea a fost respinsa ca inadmisibila, motivarea deciziei consolideaza cateva principii esentiale pentru practica judiciara si administrativa in materie. Instanta suprema reafirma ca functionarul public femeie are doua optiuni exclusiv alternative la implinirea varstei legale de pensionare: fie deschiderea dreptului la pensie cu incetarea raportului de serviciu, fie continuarea raportului de serviciu pana la varsta de 65 de ani, fara a beneficia de pensie in aceasta perioada. Solicitarea pensiei si ulterior suspendarea platii acesteia nu elimina efectul juridic al emiterii deciziei de pensionare, care determina incetarea de drept a raportului de serviciu.
Pentru casele de pensii si institutiile publice, semnalul este clar: situatiile in care functionari publici femei au fost mentinuti in activitate desi fusesera emise decizii de pensionare reprezinta anomalii juridice care trebuie gestionate in conformitate cu Decizia nr. 91/2024 a ICCJ, obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial (29 ianuarie 2025).
Ce trebuie sa faci acum
- Functionarii publici femei aflati in situatii similare trebuie sa verifice daca le-a fost emisa o decizie de pensionare si daca raportul de serviciu a incetat de drept conform Deciziei nr. 91/2024 a ICCJ, consultand un avocat specializat in dreptul muncii si dreptul securitatii sociale.
- Casele teritoriale de pensii trebuie sa aplice dispozitiile legale privind reluarea platii pensiei in corelatie cu reperele obligatorii stabilite de ICCJ si Curtea Constitutionala, evitand situatiile de plata cumulativa a pensiei si salariului pentru aceeasi perioada.
- Institutiile publice angajatoare trebuie sa verifice dosarele de personal pentru a identifica cazurile in care au mentinut in activitate functionari publici dupa emiterea deciziilor de pensionare si sa regularizeze aceste situatii.
- Instantele de judecata investite cu cauze similare trebuie sa aplice direct reperele interpretative furnizate de Decizia nr. 91/2024 a ICCJ si Decizia nr. 112/2021 a Curtii Constitutionale, fara a mai sesiza instanta suprema cu chestiuni de drept a caror solutionare poate fi realizata prin coroborarea jurisprudentei obligatorii existente.
- Consilierii juridici din administratia publica ar trebui sa elaboreze proceduri interne clare pentru gestionarea optiunilor functionarilor publici femei la implinirea varstei de pensionare, asigurand informarea corecta asupra consecintelor juridice ale fiecarei optiuni.
Sursa: DECIZIA nr. 72 din 18 mai 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-24.
