Via Transilvanica, primul traseu pedestru atestat oficial ca rută de interes național
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a emis Ordinul nr. 887/2026, prin care traseul „Via Transilvanica" devine, în mod oficial, primul traseu pedestru de interes național în scop recreativ din România. Documentul, semnat de ministrul Ambrozie-Irineu Darău și publicat în Monitorul Oficial la 16 iunie 2026, consacră juridic un proiect care a debutat ca inițiativă civică și a crescut organic într-una dintre cele mai ambițioase infrastructuri de turism pietonal din sud-estul Europei. Cu o lungime totală de 1.631,53 km, traseul traversează zece județe și patru regiuni istorice, de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin, trecând prin Bucovina, Transilvania, Oltenia și Banat.
Context și obiective
Atestarea Via Transilvanica se întemeiază pe Legea nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes național în scop recreativ, un act normativ care a creat, pentru prima dată în legislația românească, un cadru dedicat recunoașterii și protejării rutelor de drumeție de anvergură națională. Normele metodologice de aplicare, adoptate prin Hotărârea Guvernului nr. 600/2025, au stabilit procedura concretă de atestare, inclusiv constituirea Comisiei de atestare a traseelor pedestre de interes național. Propunerea de atestare nr. 16/CA din 8 iunie 2026, formulată de această comisie, a fost aprobată în timp-record, la doar două zile de la depunere.
Obiectivul central al întregului mecanism legislativ este dublu. Pe de o parte, statul recunoaște și protejează infrastructura de trasee construită prin efort civic, oferindu-i un statut juridic clar. Pe de altă parte, atestarea deschide calea spre finanțări publice, integrarea în strategii de turism regional și obligația autorităților locale de a coopera la menținerea traseului. Într-un peisaj în care turismul de natură a devenit un pilon economic pentru comunitățile rurale, recunoașterea oficială a Via Transilvanica transmite un semnal de maturizare instituțională.
Cine este vizat
Ordinul produce efecte directe asupra unui număr impresionant de actori. În primul rând, Asociația Tășuleasa Social (C.I.F. RO13681966), inițiatorul traseului, își vede efortul de peste un deceniu validat formal. Asociația, condusă de Alin Ușeriu, a construit Via Transilvanica prin colaborare cu comunitățile locale, fiecare kilometru de traseu presupunând negocieri cu proprietarii de terenuri și administrațiile publice locale.
În al doilea rând, documentul enumeră exhaustiv unitățile administrativ-teritoriale care și-au exprimat acordul pentru amenajarea traseului pe raza lor. Lista cuprinde 142 de UAT-uri din cele zece județe traversate: Suceava (14 UAT-uri), Bistrița-Năsăud (14), Mureș (17), Harghita (10), Brașov (15), Sibiu (12), Alba (12), Hunedoara (8), Caraș-Severin (22) și Mehedinți (9). Fiecare dintre aceste unități administrative a consimțit la trecerea traseului pe teritoriul aflat în proprietatea sau administrarea sa, conform procedurii prevăzute de normele metodologice.
Un rol distinct revine administratorilor de arii protejate care au avizat amenajarea traseului pe segmentele ce traversează zone cu regim special de conservare. Printre aceștia se numără Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, Administrația Parcului Național Piatra Craiului, Administrația Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, Administrația Parcului Național Domogled – Valea Cernei, Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina și Direcția Administrarea Geoparcului Platoul Mehedinți. Faptul că traseul a obținut toate aceste avize demonstrează că Via Transilvanica a fost proiectată cu respectarea echilibrului între accesul recreativ și protecția mediului.
Obligații principale
Ordinul nr. 887/2026 este, prin natura sa, un act declarativ de atestare, nu un act care impune obligații noi directe. Cu toate acestea, efectele sale juridice declanșează o serie de responsabilități derivate din Legea nr. 288/2024 și din normele metodologice aferente. Unitățile administrativ-teritoriale enumerate în ordin au obligația de a menține accesibilitatea traseului pe segmentele aflate pe teritoriul lor. Inițiatorul traseului, Asociația Tășuleasa Social, își asumă responsabilitatea semnalizării și întreținerii infrastructurii de marcaj, în conformitate cu sigla distinctivă oficializată prin acest ordin.
Traseul principal se desfășoară de la Putna (județul Suceava) până la Drobeta-Turnu Severin (județul Mehedinți), cu un tronson deviat în județul Brașov, de la Viscri până în municipiul Brașov. Această structură cu tronson deviat este o premieră în cadrul legal, permițând ramificații care conectează trasee principale cu obiective de interes turistic major, fără a dilua unitatea rutei.
Ce trebuie să faci acum
Pentru diferitele categorii de actori vizați, pașii imediat următori sunt:
- Autoritățile locale (cele 142 de UAT-uri): Să verifice obligațiile ce le revin conform Legii nr. 288/2024 în privința menținerii accesului pe traseul atestat și să aloce resursele necesare în bugetele locale.
- Asociația Tășuleasa Social: Să actualizeze semnalizarea traseului conform siglei oficiale prevăzute în ordin și să asigure conformitatea cu standardele impuse de normele metodologice pentru traseele atestate.
- Administratorii ariilor protejate: Să integreze traseul atestat în planurile de management ale parcurilor și geoparcurilor, asigurând monitorizarea impactului turistic pe segmentele protejate.
- Operatorii de turism și comunitățile locale: Să valorifice statutul de traseu de interes național pentru atragerea de finanțări și pentru promovarea ofertei turistice regionale.
- Drumeții și publicul larg: Să consulte traseul oficial, ale cărui coordonate și segmente sunt acum consacrate printr-un act normativ publicat în Monitorul Oficial, oferind certitudinea unei rute recunoscute și avizate.
Atestarea Via Transilvanica marchează un moment de referință pentru turismul pietonal din România. Pentru prima dată, un traseu construit prin inițiativă civică primește recunoaștere formală la nivel de stat, într-un cadru legislativ dedicat. Cei 1.631,53 de kilometri care leagă Putna de Drobeta-Turnu Severin nu mai sunt doar un proiect al societății civile, ci o infrastructură de interes național, cu toate consecințele juridice, financiare și simbolice pe care acest statut le implică.
Sursa: ORDIN nr. 887 din 10 iunie 2026, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-16.
