Curtea Constituțională confirmă: accesul la informații clasificate în procesul civil nu încalcă dreptul la apărare
Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doru Paraschiv împotriva mai multor articole din Codul de procedură civilă referitoare la regimul informațiilor clasificate în cadrul procesului civil. Prin Decizia nr. 630 din 20 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial pe 5 iunie 2026, instanța de contencios constituțional a statuat că dispozițiile art. 13 alin. (3), art. 22 alin. (2), art. 252 alin. (3) și art. 298 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt pe deplin constituționale. Soluția consolidează jurisprudența anterioară a Curții și oferă un reper important pentru justițiabilii implicați în litigii de contencios administrativ în care se vehiculează documente clasificate.
Context si obiective
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul unui dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anularea unui ordin de trecere în rezervă emis de ministrul apărării naționale. Autorul excepției, Doru Paraschiv, fusese trecut în rezervă ca urmare a retragerii certificatului de acces la informații clasificate de către Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS). Nemulțumit de faptul că nu a avut acces direct la documentele care au stat la baza ordinului contestat, reclamantul a atacat constituționalitatea normelor procedurale civile care reglementează regimul probator al înscrisurilor clasificate.
În esența argumentației sale, autorul excepției a susținut că înscrisurile adresate justiției constituie informații publice și nu pot fi considerate clasificate, întrucât acest lucru ar fi contrar misiunii justiției ca serviciu public. De asemenea, a invocat Principiile de la Johannesburg privind securitatea națională și libertatea de exprimare, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 21/2018, argumentând că restricționarea accesului la documentele clasificate exclusiv în favoarea magistratului, cu excluderea părților din proces, reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
Cine este vizat
Decizia prezintă relevanță directă pentru mai multe categorii de justițiabili și profesioniști ai dreptului. În primul rând, sunt vizați ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului Apărării Naționale sau al altor instituții din sistemul de securitate națională care pot fi trecuți în rezervă sau eliberați din funcție pe baza unor decizii fundamentate pe documente clasificate. În al doilea rând, avocații care reprezintă astfel de părți în instanță trebuie să cunoască mecanismele legale de obținere a accesului la informații clasificate, inclusiv procedura de obținere a certificatului de securitate prevăzut de Legea nr. 182/2002. Nu în ultimul rând, instanțele de contencios administrativ și fiscal sunt direct interesate de clarificările aduse de Curte cu privire la echilibrul dintre dreptul la apărare și protecția securității naționale.
Argumentele Curtii si solutia pronuntata
Curtea Constituțională a fundamentat respingerea excepției pe mai multe considerente substanțiale. În primul rând, a reținut că legislația în vigoare — Legea nr. 182/2002 și H.G. nr. 585/2002 — nu blochează efectiv și absolut accesul la informațiile clasificate, ci instituie un cadru normativ prin care două interese aflate în conflict coexistă într-un just echilibru. Pe de o parte, se situează interesul particular al părții, bazat pe dreptul fundamental la apărare; pe de altă parte, interesul general al societății, fundamentat pe necesitatea protejării securității naționale.
Curtea a subliniat în mod expres că dispozițiile Legii nr. 182/2002 nu exclud accesul avocaților la informațiile clasificate, fie acestea secret de stat sau secret de serviciu. Accesul este asigurat sub condiția obținerii certificatului de securitate corespunzător, iar în speța de față, instanța a constatat că apărătorul reclamantului a putut efectiv consulta documentele clasificate, fiind titularul unei autorizații de acces la informații clasificate ca secret de serviciu. Acest mecanism, în opinia Curții, constituie o garanție suficientă a dreptului la apărare, a accesului la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
În ceea ce privește invocarea Deciziei nr. 21/2018, Curtea a precizat că aceasta nu susține teza autorului excepției, ci, dimpotrivă, confirmă că protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare decât în condiții expres și limitativ prevăzute de lege, decizia de refuz al accesului aparținând întotdeauna unui judecător. Rolul activ al judecătorului, astfel cum este reglementat de art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă, nu presupune doar administrarea formală a probelor, ci și asigurarea unui echilibru real între interesele aflate în conflict, inclusiv posibilitatea de a informa părțile cu privire la angajarea unui avocat care deține autorizație de acces la informații clasificate.
Ce trebuie sa stii acum
Decizia nr. 630/2025 nu modifică cadrul legislativ existent, ci îl confirmă și îl consolidează. Pentru practicienii dreptului și pentru justițiabilii aflați în situații similare, câteva concluzii practice se desprind cu claritate.
Avocații care reprezintă părți în litigii ce implică documente clasificate trebuie să inițieze din timp procedura de obținere a certificatului de securitate prevăzut de Legea nr. 182/2002, deoarece acesta constituie condiția sine qua non a accesului la piesele relevante ale dosarului. Părțile care nu dispun personal de un astfel de certificat pot solicita instanței să le informeze cu privire la posibilitatea angajării unui avocat autorizat, iar instanțele au obligația, în virtutea rolului activ, de a facilita acest demers.
Totodată, contestarea constituționalității regimului informațiilor clasificate în procesul civil pe aceleași temeiuri devine, în lumina acestei decizii și a jurisprudenței consolidate a Curții (inclusiv Decizia nr. 805/2021), un demers fără șanse reale de succes. Curtea a trasat o linie clară: reglementarea accesului la informațiile clasificate nu echivalează cu blocarea accesului la justiție, ci cu instituirea unui cadru procedural care protejează simultan atât dreptul la apărare, cât și securitatea națională.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Sursa: DECIZIA nr. 630 din 20 noiembrie 2025, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 2026-06-05.
