AcasăDocument
DECIZIE nr. 594 din 19 iunie 2007
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Ioan Vida - preşedinte
Paragraf
Nicolae Cochinescu - judecător
Paragraf
Aspazia Cojocaru - judecător
Paragraf
Acsinte Gaspar - judecător
Paragraf
Kozsokar Gabor - judecător
Paragraf
Petre Ninosu - judecător
Paragraf
Ion Predescu - judecător
Paragraf
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Paragraf
Tudorel Toader - judecător
Paragraf
Ion Tiucă - procuror
Paragraf
Maria Bratu - magistrat-asistent
Paragraf
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Jaqueline Opriş în Dosarul nr. 17.797/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Paragraf
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Paragraf
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Paragraf
Prin Încheierea din 17 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 17.797/3/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Jaqueline Opriş.
Paragraf
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat contravine principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, întrucât legiuitorul a instaurat un regim juridic diferenţiat între persoanele îndreptăţite potrivit Legii nr. 10/2001, respectiv cele care au primit despăgubiri pe cale administrativă internă şi cele ce au primit despăgubiri în baza unor acorduri internaţionale. Astfel, susţine acesta, instanţa de judecată, făcând aplicarea greşită a prevederilor art. 5 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora cetăţenii despăgubiţi pe calea acordurilor internaţionale nu mai primesc niciun fel de reparaţie, nu a ţinut seama de art. 11 alin. (1) teza a doua din aceeaşi lege care condiţionează restituirea în natură, persoanelor îndreptăţite, de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată potrivit legislaţiei în vigoare.
Paragraf
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie opinează în sensul respingerii excepţiei, întrucât persoanele care au primit despăgubiri potrivit art. 5 din Legea nr. 10/2001 se află în situaţie juridică diferită de cele vizate de art. 11 alin. (1) din aceeaşi lege. Astfel, persoanele prevăzute de art. 5 din această lege au primit despăgubiri la valoarea reală a imobilului, conform acordurilor internaţionale încheiate de România, în timp ce persoanele îndreptăţite la restituirea în natură potrivit art. 11 alin. (1) au primit o despăgubire din partea statului român, care de cele mai multe ori s-a dovedit a fi modică, fapt ce a impus necesitatea unei reparaţii.
Paragraf
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
Guvernul apreciază excepţia ca neîntemeiată.
Paragraf
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi, deoarece ele se aplică tuturor subiectelor de drept aflate în situaţia juridică prevăzută de această normă.
Paragraf
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Paragraf
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Paragraf
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora "Nu sunt îndreptăţite la restituire în natură sau la măsuri reparatorii în echivalent persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege."
Paragraf
Textul constituţional considerat a fi încălcat este cel al art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice. Este invocată, de asemenea, încălcarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la judecarea unui proces în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, precum şi a art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie referitor la protecţia proprietăţii private.
Paragraf
Autorul critică acest text pe motiv că legiuitorul a instaurat un regim juridic diferenţiat între persoanele îndreptăţite potrivit Legii nr. 10/2001, respectiv cele care au primit despăgubiri pe cale administrativă internă şi cele ce au primit despăgubiri în baza unor acorduri internaţionale.
Paragraf
Excepţia a fost ridicată în cadrul soluţionării apelului formulat împotriva unei sentinţe a Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă prin care a fost respinsă contestaţia împotriva deciziei emise de primarul municipiului Bucureşti privind cererea de restituire în natură a unui imobil, întrucât acesta a beneficiat de despăgubiri potrivit Acordului româno-francez privind reglementarea problemelor financiare în suspensie între cele două ţări, încheiat la 9 februarie 1959.
Paragraf
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată în faţa instanţei şi consemnată în încheierea acesteia şi în înscrisul depus de parte în dosarul instanţei, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstituţionalitate este dedusă din compararea textului criticat cu o altă prevedere din această lege, şi anume art. 11 alin. (1) prin care se precizează modalitatea de restituire a imobilelor expropriate, imobile ce urmează a fi restituite în natură dacă acestea nu au fost înstrăinate. Pentru a nu se ajunge la îmbogăţirea fără justă cauză, textul de lege prevede că, în cazul în care fostul proprietar a primit o despăgubire la data exproprierii, restituirea în natură este condiţionată de rambursarea sumei reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele inflaţiei. În acest fel, autorul excepţiei consideră că, datorită reglementării cuprinse de acest din urmă text, este încălcat principiul egalităţii în drepturi. Or, sub acest aspect, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că neconstituţionalitatea unui text nu poate fi dedusă din compararea unor prevederi de lege dintr-un anumit domeniu între ele, ci numai din constatarea unei neconcordanţe între diferite reglementări şi dispoziţii ori principii din Constituţie.
Paragraf
De altfel, Curtea constată că textul de lege criticat nu instituie privilegii sau discriminări între cetăţeni şi nu încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi, consacrat prin art. 16 din Constituţie, tratamentul egal impunându-se doar pentru cetăţenii aflaţi în situaţii identice. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut, în mod constant, că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, aşa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit.
Paragraf
De asemenea, Curtea constată că prevederile art. 5 din Legea nr. 10/2001 sunt în deplin acord cu prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la judecarea unui proces în mod echitabil şi într-un termen rezonabil de către o instanţă independentă şi imparţială, precum şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie referitor la protecţia proprietăţii private.
Paragraf
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
Paragraf
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Paragraf
În numele legii
Paragraf
DECIDE:
Paragraf
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Jaqueline Opriş în Dosarul nr. 17.797/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Paragraf
Definitivă şi general obligatorie.
Paragraf
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 iunie 2007.
Paragraf
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
Paragraf
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Maria Bratu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit