AcasăDocument
DECIZIE nr. 378 din 17 aprilie 2007
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8, art. 31, art. 47 şi art. 48 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Ioan Vida - preşedinte
Paragraf
Nicolae Cochinescu - judecător
Paragraf
Aspazia Cojocaru - judecător
Paragraf
Kozsokar Gabor - judecător
Paragraf
Petre Ninosu - judecător
Paragraf
Ion Predescu - judecător
Paragraf
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Paragraf
Tudorel Toader - judecător
Paragraf
Ion Tiucă - procuror
Paragraf
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Paragraf
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8, art. 31, art. 47 şi art. 48 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Moldopan" - S.A. din Botoşani în Dosarul nr. 6.145/40/2005 (nr. vechi 89/F/2005) al Tribunalului Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ - Judecătorul-sindic.
Paragraf
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Paragraf
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, considerând că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul acesteia.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Paragraf
Prin Încheierea din 16 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 6.145/40/2005 (nr. vechi 89/F/2005), Tribunalul Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ - Judecătorul-sindic a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8, art. 31, art. 47 şi art. 48 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Moldopan" - S.A. din Botoşani în cadrul acţiunii având ca obiect cererea formulată de Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F. Bucureşti şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Botoşani pentru deschiderea procedurii insolvenţei împotriva autorului excepţiei.
Paragraf
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate creează posibilitatea introducerii fără restricţii a unor cereri de deschidere a procedurii insolvenţei, ceea ce determină instabilitatea economică şi eliminarea de pe piaţă a unor comercianţi. De asemenea, în opinia sa, competenţele atribuite judecătorului-sindic au ca rezultat crearea unei instanţe extraordinare. Consideră şi că existenţa unei singure căi de atac şi interdicţia ca instanţa de recurs să suspende executarea hotărârii judecătorului-sindic derogă de la normele dreptului comun şi încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor de a fi judecate în mod echitabil de către o instanţă independentă şi imparţială. Textele de lege criticate creează, în acelaşi timp, un regim preferenţial pentru unii creditori în detrimentul altora şi al debitorului, iar procedura specială de executare silită aduce atingere dreptului de dispoziţie al debitorului şi dreptului de proprietate al acestuia. Mai arată că prin restrângerea exerciţiului dreptului debitorului de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile, cât şi prin indisponibilizarea acestora se încalcă principiul libertăţii comerţului şi inviolabilitatea proprietăţii private. În sfârşit, consideră că termenele foarte scurte şi caracterul urgent al procedurii aduc atingere dreptului la apărare.
Paragraf
Tribunalul Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ - Judecătorul-sindic apreciază că toate dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, arată că aceste texte de lege sunt elaborate în virtutea competenţei exclusive a legiuitorului de a stabili procedura în faţa instanţelor judecătoreşti, în vederea realizării scopului specific al procedurii insolvenţei.
Paragraf
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Paragraf
Avocatul Poporului consideră că niciuna dintre criticile formulate de autorul excepţiei nu este întemeiată. Astfel, arată că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice. De asemenea, consideră că legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili regulile de desfăşurare a procesului, iar liberul acces la justiţie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale. În sfârşit, în opinia Avocatului Poporului, conţinutul şi limitele exercitării dreptului de proprietate se stabilesc prin lege, iar dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere libertăţii comerţului, concurenţei loiale ori cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Paragraf
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Paragraf
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Paragraf
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8, 31, 47 şi 48 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţii potrivit cărora:
Paragraf
- Art. 8: "(1) Curtea de apel va fi instanţa de recurs pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic în temeiul art. 11.
litera
(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
litera
(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea părţilor se face prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. În vederea soluţionării recursului, se trimit la curtea de apel, în copie certificată de grefierul-şef al tribunalului, numai actele care interesează soluţionarea căii de atac, selectate de judecătorul-sindic. În cazul în care instanţa de recurs consideră necesare şi alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere părţilor interesate să le depună în copie certificată.
litera
(4) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârile judecătorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanţa de recurs.
litera
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul judecării recursului împotriva următoarelor hotărâri ale judecătorului-sindic:
litera a)
sentinţa de respingere a contestaţiei debitorului, introdusă în temeiul art. 33 alin. (4);
litera b)
sentinţa prin care se decide intrarea în procedura simplificată;
litera c)
sentinţa prin care se decide intrarea în faliment, pronunţată în condiţiile art. 107;
litera d)
sentinţa de soluţionare a contestaţiei la planul de distribuire a fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe, introdusă în temeiul art. 122 alin. (3).
litera
(6) Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorul-sindic în cadrul procedurii se constituie un singur dosar.
litera
(7) Prin derogare de la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, judecătorul-sindic va putea să nu dispună suspendarea cauzei, în situaţia în care dispoziţiile a căror neconstituţionalitate se invocă au făcut obiectul cel puţin al unei decizii pronunţate de Curtea Constituţională.";
Paragraf
- Art. 31: "(1) Orice creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvenţă poate introduce o cerere introductivă, în care va preciza:
litera a)
cuantumul şi temeiul creanţei;
litera b)
existenţa unei garanţii reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii;
litera c)
existenţa unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului;
litera d)
declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege să participe la reorganizare.
litera
(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii.
litera
(3) Dacă între momentul înregistrării cererii de către un creditor şi cel al judecării acestei cereri sunt formulate cereri de către alţi creditori împotriva aceluiaşi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrării, existenţa dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora şi va stabili îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creanţelor, în raport cu valoarea însumată a creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri şi cu respectarea valorii-prag prevăzute de prezenta lege.
litera
(4) Dacă există o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de către debitor şi una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesoluţionate încă, toate cererile de deschidere a procedurii se conexează la cererea formulată de debitor.
litera
(5) Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelaşi obiect, vor fi conexate la acelaşi dosar.";
Paragraf
- Art. 47: "(1) Deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea -, dacă acesta nu şi-a declarat, în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, după caz, art. 33 alin. (6), intenţia de reorganizare.
litera
(2) Cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.
litera
(3) Judecătorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odată cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodată şi condiţia de exercitare a conducerii debitorului de către acesta.
litera
(4) Dreptul de administrare al debitorului încetează de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
litera
(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecătorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilităţii de realizare a unui plan raţional de activitate.
litera
(6) Judecătorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevăzută la alin. (5), într-o şedinţă la care vor fi citaţi administratorul judiciar, comitetul creditorilor şi administratorul special.
litera
(7) De la data intrării în faliment, debitorul va putea desfăşura doar activităţile ce sunt necesare derulării operaţiunilor lichidării."
Paragraf
- Art. 48: "(1) Prin sentinţa sau, după caz, încheierea având drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecătorul-sindic va da dispoziţii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului.
litera
(2) Încălcarea dispoziţiilor judecătorului-sindic, menţionate la alin. (1), atrage răspunderea băncilor pentru prejudiciul creat, precum şi o amendă judiciară de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON)."
Paragraf
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcă următoarele prevederi constituţionale: art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor şi a îndatoririlor; art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi; art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil; art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi ocrotirea proprietăţii private; art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi; art. 126 privind instanţele judecătoreşti; art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protejarea concurenţei loiale şi crearea condiţiilor favorabile pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private. De asemenea, autorul excepţiei consideră că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care consacră dreptul la un proces echitabil.
Paragraf
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 318 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 992 din 28 octombrie 2004, Decizia nr. 786 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 8 ianuarie 2007 şi Decizia nr. 923 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 23 ianuarie 2007, Curtea a constatat că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale şi a respins, ca fiind neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate.
Paragraf
Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că judecătorul-sindic nu reprezintă o instanţă extraordinară, ci un complet specializat în cadrul tribunalului.
Paragraf
Referindu-se la condiţiile în care orice creditor poate introduce cerere pentru deschiderea procedurii de insolvenţă, Curtea a arătat că acestea sunt stabilite cu rigurozitate de lege şi că introducerea cererii nu duce în mod automat la deschiderea procedurii de insolvenţă.
Paragraf
Astfel, cererile introductive care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege nu vor putea produce efecte juridice şi vor fi respinse de judecătorul-sindic.
Paragraf
De asemenea, Curtea a reţinut că toate textele de lege criticate constituie norme de procedură a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constituţionale, legiuitorul, în considerarea unor situaţii deosebite, poate să stabilească şi reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun.
Paragraf
În legătură cu aceasta, Curtea a arătat că procedura insolvenţei este o procedură specială, caracterizată de celeritate şi care are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia, în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind, în acelaşi timp, valorificarea cu eficienţă sporită a activelor debitorului, în vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor.
Paragraf
Prin aceleaşi decizii Curtea a arătat şi că debitorul poate face opoziţie la cererea de deschidere a procedurii insolvenţei şi poate combate prin toate mijloacele legale de probă susţinerile creditorilor pentru a dovedi faptul că, în realitate, nu se află în stare de insolvenţă ori că nu sunt reale creanţele pretinse, astfel că atât debitorul, cât şi creditorii, se bucură de toate garanţiile procesuale care asigură desfăşurarea unui proces echitabil.
Paragraf
Referindu-se la atribuţiile judecătorului-sindic şi reglementarea îndeplinirii acestora, Curtea a arătat că acestea nu oferă niciun temei pentru afirmaţia că judecătorul-sindic nu ar fi o instanţă independentă şi imparţială.
Paragraf
De asemenea, a reţinut că nicio dispoziţie a Constituţiei şi nicio reglementare internaţională nu stabilesc în câte grade de jurisdicţie trebuie soluţionate diferite litigii şi câte căi de atac trebuie să existe, acestea urmând a fi stabilite prin lege. Posibilitatea oricărei persoane de a se adresa justiţiei, de a folosi în cadrul procesului toate mijloacele procesuale prevăzute de lege, deopotrivă pentru toate părţile şi posibilitatea exercitării căilor de atac, asigură exerciţiul efectiv al dreptului de acces liber la justiţie, care nu este un drept absolut, putând fi supus prin lege unor condiţionări de fond şi de formă. Potrivit art. 129 din Constituţie, căile de atac se exercită în condiţiile legii.
Paragraf
Curtea a apreciat că regulile de procedură prevăzute de Legea nr. 85/2006 se aplică în mod egal tuturor creditorilor şi debitorilor aflaţi în situaţie identică şi care se încadrează în ipotezele normelor juridice respective, fără a institui privilegii sau discriminări.
Paragraf
Referindu-se la indisponibilizarea bunurilor şi a acţiunilor debitorului, ridicarea dreptului debitorului de a-şi conduce activitatea şi de a-şi administra bunurile, ca şi vânzarea unor active ale debitorului fără acordul acestuia, Curtea a reţinut că acestea constituie, într-adevăr, limitări ale exerciţiului dreptului de proprietate, dar a arătat că aceste limitări sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege şi dispoziţiile art. 136 alin. (5) din Legea fundamentală care prevede că proprietatea privată este inviolabilă numai în condiţiile legii.
Paragraf
Astfel, restrângerea exerciţiului dreptului debitorului în privinţa patrimoniului său este determinată de constatarea administrării nechibzuite a patrimoniului, a conducerii necorespunzătoare a afacerii sau chiar a unor acte frauduloase, care au dus la starea de insolvenţă. Scopul acestei restrângeri constă în prevenirea producerii unor noi pierderi prin conducerea şi administrarea afacerii mai eficient de către administratori sau lichidatori calificaţi, care să asigure protejarea şi reîntregirea activelor debitorului, în vederea îndestulării creanţelor creditorilor, ceea ce intră în sfera obligaţiei statului de a asigura libertatea comerţului, protejarea concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Paragraf
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Paragraf
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
Paragraf
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Paragraf
În numele legii
Paragraf
DECIDE:
Paragraf
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8, art. 31, art. 47 şi art. 48 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Moldopan" - S.A. din Botoşani în Dosarul nr. 6.145/40/2005 (nr. vechi 89/F/2005) al Tribunalului Botoşani - Secţia comercială şi de contencios administrativ - Judecătorul-sindic.
Paragraf
Definitivă şi general obligatorie.
Paragraf
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 aprilie 2007.
Paragraf
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
Paragraf
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Patricia Marilena Ionea
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit