AcasăDocument
DECIZIE nr. 243 din 27 mai 2004
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, art. 52 alin. (2) şi art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Nicolae Popa - preşedinte
Paragraf
Costică Bulai - judecător
Paragraf
Nicolae Cochinescu - judecător
Paragraf
Kozsokar Gabor - judecător
Paragraf
Petre Ninosu - judecător
Paragraf
Lucian Stângu - judecător
Paragraf
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Paragraf
Ioan Vida - judecător
Paragraf
Florentina Baltă - procuror
Paragraf
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Paragraf
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, art. 52 alin. (2) şi art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Filip Panait în Dosarul nr. 7.090/2003 al Judecătoriei Piatra-Neamţ.
Paragraf
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Paragraf
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că garantarea dreptului la ocrotirea sănătăţii nu înseamnă scutire de la plata asigurărilor medicale. Totodată, consideră că intră în atribuţiile legiuitorului să impună condiţiile în care persoanele asigurate trebuie să plătească contribuţia la asigurările sociale de sănătate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Paragraf
Prin Încheierea din 1 martie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 7.090/2003, Judecătoria Piatra-Neamţ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, art. 52 alin. (2) şi art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, excepţie ridicată de Filip Panait într-o cauză având ca obiect obligarea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Neamţ de a suporta costurile serviciilor medicale complete.
Paragraf
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 13, art. 52 alin. (2) şi art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 sunt contrare prevederilor art. 22 alin. (1), art. 34 alin. (1) şi (2), art. 47 alin. (2) şi art. 56 alin. (1) din Constituţie, republicată, deoarece: viaţa cetăţenilor excluşi de la îngrijiri medicale complete este pusă în pericol; prin modul de acordare a asistenţei medicale se creează discriminare între cetăţeni pe motive economice; excluzând de la îngrijiri medicale categoriile de cetăţeni cele mai sărace, pun în pericol igiena şi sănătatea publică; nu se realizează obligaţia generală a cetăţenilor de a contribui la cheltuielile publice, întrucât nu se încasează sumele datorate fondului de asigurări de sănătate de la toţi cetăţenii.
Paragraf
Judecătoria Piatra-Neamţ apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate sunt în acord cu Legea fundamentală, nici un text al acesteia neprevăzând gratuitatea asistenţei medicale.
Paragraf
Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Paragraf
Guvernul apreciază că sunt neîntemeiate criticile formulate prin excepţia de neconstituţionalitate, deoarece, potrivit prevederilor art. 34 alin. (3) din Constituţie, republicată, organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii, fiind astfel de competenţa legiuitorului reglementarea condiţiilor de finanţare a asistenţei medicale. Dreptul asiguraţilor la acordarea serviciilor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate este, exceptând situaţiile expres şi limitativ prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, corelativ obligaţiei de a plăti contribuţia la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, ce se înscrie în cadrul obligaţiei generale a cetăţenilor de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice.
Paragraf
Avocatul Poporului arată că din încheierea de sesizare nu rezultă textele constituţionale presupus încălcate de art. 13, art. 52 alin. (2) şi art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, motiv pentru care, având în vedere dispoziţiile imperative ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, "numai Curtea Constituţională poate decide cadrul constituţional în care urmează să fie examinată excepţia de neconstituţionalitate". De altfel, apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin nici unui text din Constituţie.
Paragraf
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
Paragraf
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Paragraf
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13, art. 52 alin. (2) şi art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002), cu modificările şi completările ulterioare, având în prezent următorul cuprins:
Paragraf
- Art. 13: "Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemo-epidemic în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.";
Paragraf
- Art. 52 alin. (2): "Persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) au obligaţia plăţii contribuţiei de 7% raportat la fondul de salarii realizat.";
Paragraf
- Art. 53 alin. (4): "Persoanele care au obligaţia de a se asigura şi nu pot dovedi plata contribuţiei sunt obligate, pentru a obţine calitatea de asigurat, să achite contribuţia legală pe ultimii 3 ani, începând cu data primei solicitări de acordare a serviciilor medicale, calculată la salariul de bază minim brut pe ţară, potrivit normelor elaborate de CNAS şi aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei."
Paragraf
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 22 alin. (1), art. 34, art. 47 alin. (2) şi ale art. 56 alin. (1) din Constituţia României, revizuită şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, având următorul conţinut:
Paragraf
- Art. 22 alin. (1): "Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.";
Paragraf
- Art. 34: "(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
litera
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice. [...]";
Paragraf
- Art. 47 alin. (2): "Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.";
Paragraf
- Art. 56 alin. (1): "Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice."
Paragraf
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:
Paragraf
Garantarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, prevăzută pentru toate categoriile de persoane la art. 34 alin. (1) din Constituţie, republicată, nu înseamnă gratuitatea serviciilor medicale, respectiv scutirea de la plata contribuţiei la asigurările de sănătate, sistem care trebuie susţinut cu mijloace financiare corespunzătoare. Potrivit prevederilor art. 34 alin. (3) din Constituţie, republicată, organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale de sănătate se stabilesc "potrivit legii". Astfel, intră în atribuţiile exclusive ale autorităţii legiuitoare determinarea categoriilor de persoane care beneficiază de asigurări de sănătate, precum şi a condiţiilor de exercitare a acestui drept.
Paragraf
Curtea constată că reglementarea legală a organizării şi funcţionării sistemului de asigurări sociale de sănătate prevede obligaţia generală a persoanelor asigurate şi a angajatorilor (persoane juridice şi persoane fizice) de a plăti contribuţia, în raport cu veniturile realizate ori cu drepturile salariale achitate, la fondul de asigurări de sănătate, fără a institui privilegii sau discriminări. Sunt prevăzute şi unele excepţii, categorii de persoane aflate în situaţii deosebite, care pot beneficia de asigurare de sănătate fără plata contribuţiei, dar situaţia obiectiv diferită a acestor categorii de persoane justifică tratamentul juridic diferit.
Paragraf
Modul de reglementare a asistenţei medicale şi a asigurărilor de sănătate nu atinge dreptul persoanelor la viaţă, la integritatea corporală sau la sănătatea fizică şi mentală, ci doar stabileşte condiţiile în care persoanele asigurate trebuie să contribuie la plata asistenţei medicale.
Paragraf
Chiar şi în condiţiile neacordării gratuite a asistenţei medicale, art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 prevede, şi pentru persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat, acordarea serviciilor medicale în cadrul unui pachet minimal în cazul urgenţelor medicalo-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemo-epidemic, ca o măsură de protecţie socială pentru apărarea vieţii persoanelor şi a igienei şi sănătăţii publice.
Paragraf
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 şi art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,
Paragraf
CURTEA
Paragraf
În numele legii
Paragraf
DECIDE:
Paragraf
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, art. 52 alin. (2) şi art. 53 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Filip Panait în Dosarul nr. 7.090/2003 al Judecătoriei Piatra-Neamţ.
Paragraf
Definitivă şi obligatorie.
Paragraf
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 mai 2004.
Paragraf
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
Paragraf
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Ioana Marilena Chiorean
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit