AcasăDocument
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024
referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 23 și 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 5 , 12 și 13 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Sănătate și asistență socială", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 , cu modificările și completările ulterioare
În vigoare
Emitent:ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Publicat:18.11.2024
Versiune:unica
Sursă oficialăPrevizualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Dosar nr. 1.973/1/2024
punctul 1.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 1.973/1/2024, a fost constituit conform dispozițiilorart. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).
punctul 2.
Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
punctul 3.
La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.
punctul 4.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 17.452/3/2023, și de Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.077/101/2024.
punctul 5.
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; reclamanții din Dosarul nr. 2.077/101/2024 au depus, în termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept.
punctul 6.
De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești și opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
punctul 7.
În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
Paragraf
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
punctul I.
Titularul și obiectul sesizării
punctul 8.
Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 6 septembrie 2024, în Dosarul nr. 17.452/3/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Paragraf
Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), ale art. 7 capitolul II anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 5, 12 și 13 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018), acordarea sporului pentru condiții deosebite prevăzut de articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 este condiționată de parcurgerea procedurii prevăzute de acest act normativ, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
punctul 9.
Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 18 septembrie 2024, cu nr. 1.973/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 18 noiembrie 2024.
punctul 10.
La data de 9 octombrie 2024 s-a dispus conexarea la acest dosar a Dosarului nr. 2.166/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.077/101/2024, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă în interpretarea dispozițiilor art. 13 alin. (1) și (3) din anexa nr. I - Familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“, capitolul I lit. B - Reglementări specifice personalului didactic din învățământ din Legea-cadru nr. 153/2017, acordarea sporului prevăzut de art. 13 alin. (1) și (3) este condiționată de parcurgerea procedurii prevăzute de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
punctul II.
Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile
punctul 11.
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare
ART
Articolul 23
CIT
Citat
Paragraf
Locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.
ART
Articolul 38
CIT
Citat
Paragraf
Anexa nr. I - Familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“
Paragraf
Capitolul I lit. B - Reglementări specifice personalului didactic din învățământ
ART
Articolul 13
CIT
Citat
Alineatul (1)
În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (...)
Alineatul (3)
Personalul didactic care desfășoară activitate de predare-învățare-evaluare în sistemul penitenciar primește un spor de până la 15% din salariul de bază.
Paragraf
Anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“
Paragraf
Capitolul II - Reglementări specifice personalului din sănătate, din unitățile de asistență medico-socială și din unitățile de asistență socială/servicii sociale
ART
Articolul 7
CIT
Citat
Alineatul (1)
În raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate, pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile sanitare și unitățile medico-sociale, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri: (...)
litera h)
pentru activități care se desfășoară în condiții deosebite, cum ar fi stres sau risc, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. (...)
punctul 12.
Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare
ART
Articolul 5
CIT
Citat
Alineatul (1)
Sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens, pe baza următoarelor criterii:
litera a)
înregistrarea de îmbolnăviri profesionale și boli legate de profesie ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă;
litera b)
existența indicilor de morbiditate în raport cu riscurile de la locul de muncă;
litera c)
înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă;
litera d)
riscul de îmbolnăvire și accidentare determinat de depășiri ale noxelor profesionale, fizice, chimice, fizico-chimice, biologice, suprasolicitarea unor funcții și sisteme ale organismului.
Alineatul (2)
Perioada de referință în funcție de care se face evaluarea criteriilor nominalizate la alin. (1) este de 10 ani.
Alineatul (3)
Termenul prevăzut la alin. (2) nu se aplică în cazul unităților nou-înființate pentru care evaluarea criteriilor se face de la momentul înființării.
Alineatul (4)
Legătura între existența unor indici de morbiditate și noxele identificate la locul de muncă este cea de cauză-efect, respectiv noxa identificată la locul de muncă este agentul cauzal sau favorizant în apariția afecțiunilor medicale înregistrate la acel loc de muncă.
Alineatul (5)
Criteriile nominalizate la alin. (1) nu trebuie să fie îndeplinite cumulativ.
Alineatul (6)
Pentru eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare este necesar a fi îndeplinit cel puțin un criteriu.
Alineatul (7)
Buletinele de determinare sau, după caz, expertizare se eliberează de compartimentele de specialitate din cadrul direcțiilor de sănătate publică.
Alineatul (8)
Prin excepție de la prevederile alin. (6), pentru unitățile sanitare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, din rețelele instituțiilor din sistemul de ordine publică și securitate națională, din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne și unitățile din sistemul penitenciar buletinele de determinare sau, după caz, expertizare a locurilor de muncă se eliberează după cum urmează:
litera a)
pentru unitățile sanitare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale se eliberează de compartimentul de specialitate din cadrul Centrului de medicină preventivă al acestui minister, în prezența responsabilului cu securitatea și sănătatea în muncă din unitate care certifică îndeplinirea tuturor normelor de protecție a muncii la momentul expertizării și faptul că se lucrează în condiții normale de lucru;
litera b)
pentru unitățile sanitare din rețelele instituțiilor din sistemul de ordine publică și securitate națională se eliberează de compartimentul de specialitate din cadrul acestor instituții;
litera c)
pentru unitățile din rețeaua sanitară a Ministerului Afacerilor Interne și unitățile din sistemul penitenciar se eliberează de compartimentul de specialitate din cadrul acestei instituții sau de compartimentele de specialitate din cadrul direcțiilor de sănătate publică sau de alte structuri abilitate în acest sens, în prezența lucrătorilor desemnați cu activitățile de prevenire a riscurilor profesionale și protecție a lucrătorilor la locul de muncă din unitatea respectivă, și se comunică structurii de inspecția muncii competente din Ministerul Afacerilor Interne sau structurii responsabile din sistemul penitenciar, care analizează măsurile propuse și/sau implementate pentru normalizarea condițiilor de muncă.
Alineatul (9)
Buletinele de determinare sau, după caz, expertizare sunt valabile atât timp cât nu intervin modificări în condițiile de muncă inițial expertizate fără a depăși un interval de maximum 3 ani.
Alineatul (10)
Buletinele de determinare sau, după caz, expertizare a locurilor de muncă se eliberează pe perioadă nedeterminată pentru acele locuri de muncă unde riscurile nu pot fi înlăturate, respectiv boli infecțioase, TBC, SIDA, anatomie patologică, medicină legală, psihiatrie, neuromotorie, neuropsihomotorie etc.
Alineatul (11)
Expertizarea locurilor de muncă este obligatorie la nivelul fiecărui ordonator de credite.
ART
Articolul 12
CIT
Citat
Alineatul (1)
Nominalizarea personalului care beneficiază de spor pe locuri de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare se stabilesc de ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor reprezentative la nivel de unitate/sindicatelor afiliate la o federație reprezentativă pe grup de unități/sector sau, după caz, a reprezentanților salariaților, în limita prevederilor din prezentul regulament-cadru.
Alineatul (2)
Nominalizarea personalului din rețeaua sanitară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, precum și din rețeaua Administrației Naționale a Penitenciarelor care beneficiază de spor pe locuri de muncă se stabilește de comisia tehnică pe linie de securitate și sănătate în muncă din unitatea respectivă și se aprobă de comandantul sau directorul unității.
Alineatul (3)
Nominalizarea personalului pentru unitățile sanitare din rețelele instituțiilor din sistemul de ordine publică și securitate națională care beneficiază de spor pe locuri de muncă se stabilește de comisia tehnică pe linie de securitate și sănătate în muncă din unitatea respectivă și se aprobă de comandantul unității/conducătorul unității sanitare.
Alineatul (4)
Nominalizarea personalului din Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și din cabinetele medicale din structurile teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă care beneficiază de spor de condiții de muncă se face de către conducerea acestora, în baza buletinului de determinare emis de autoritățile abilitate.
ART
Articolul 13
CIT
Citat
Paragraf
Sporurile prevăzute în anexele la prezentul regulament-cadru se acordă cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal aprobate prin bugetul anual de venituri și cheltuieli, cu avizul sindicatelor reprezentative la nivel de unitate/sindicatelor afiliate la o federație reprezentativă pe grup de unități/sector sau, după caz, a reprezentanților salariaților.
ART
Articolul 16
CIT
Citat
Alineatul (1)
Începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru, ordonatorii de credite au obligația să solicite autorităților abilitate eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă.
Alineatul (2)
Autoritățile abilitate au obligația de a elibera buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă în termen de maximum 90 de zile de la data solicitării.
Alineatul (3)
Până la eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă potrivit alin. (1) rămân în vigoare buletinele existente.
Paragraf
Anexa nr. 8 - Mărimea sporului pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebite cum ar fi stres sau risc, acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. h) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare
ART
ARTICOL unic
CIT
Citat
Paragraf
Personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebite cum ar fi stres sau risc beneficiază de sporul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. h) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:
litera A.
Spor de la 12% până la 15% din salariul de bază: (...)
punctul 3.
personalul de specialitate medico-sanitar din cabinetele medicale organizate în grădinițe, școli și unitățile de învățământ superior; (...)
punctul III.
Expunerea succintă a proceselor
litera A.
Dosarul nr. 17.452/3/2023
punctul 13.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 8 iunie 2023, cu nr. 17.452/3/2023, reclamantul Sindicatul Liber din Medicina Școlară, pentru membrii de sindicat, a solicitat obligarea pârâtului Municipiul Lupeni, prin primar, la calculul și plata, începând cu data de 7 iunie 2020 și pentru viitor, a sporului ce se acordă pentru activități care se desfășoară în condiții deosebite, cum ar fi stres sau risc, în cuantum de 12%, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. h) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și ale Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.
punctul 14.
În motivarea cererii, s-a arătat, în esență, că membrii de sindicat au calitatea de personal de specialitate medico-sanitar și sunt angajați ai pârâtei, salarizarea realizându-se în conformitate cu dispozițiile anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.
punctul 15.
Au fost invocate dispozițiile art. 38 alin. (3) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale anexei nr. 8 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, învederându-se că din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă expres faptul că membrul de sindicat reprezentat, în calitate de personal de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar, trebuia să beneficieze, începând cu data de 1 aprilie 2018, de sporul prevăzut de articolul unic din anexa nr. 8 din regulamentul-cadru anterior menționat.
punctul 16.
Soluționând în fond cauza, prin Sentința civilă nr. 6.364 din 14 noiembrie 2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis acțiunea și a obligat pârâtul la plata către reclamanții-membri de sindicat a sporului în cuantum de 12% ce se acordă pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebite cum ar fi stres sau risc, în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. h) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, retroactiv, începând cu data de 7 iunie 2020 și pe viitor, pentru toată perioada în care dispozițiile legale ce justifică acordarea acestuia vor rămâne în vigoare.
punctul 17.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanții sunt salariații pârâtei în funcția de asistent medical, personal de specialitate medico-sanitar. În ceea ce privește sporul ce se acordă pentru activități care se desfășoară în condiții deosebite, cum ar fi de stres sau risc, în cuantum de 12%, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“ legiuitorul a utilizat termenul „beneficiază“, termen care imprimă normei caracter imperativ, dând naștere unui drept la un spor de la 12% până la 15% din salariul de bază pentru desfășurarea activității în condiții deosebite pentru personalul de specialitate medico-sanitar din cabinetele medicale organizate în grădinițe, școli și unitățile de învățământ superior, din care fac parte și reclamanții.
punctul 18.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel pârâtul Municipiul Lupeni, prin primar, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
punctul 19.
În motivarea apelului s-a susținut, în esență, că instanța de fond a reținut în mod nejustificat că legiuitorul, utilizând termenul „beneficiază“ în articolul unic din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, imprimă acestuia un caracter imperativ, în condițiile în care articolul unic la care face referire instanța de fond face trimitere la art. 7 alin. (1) lit. h) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, care folosește termenul „pot fi acordate“, formulare care are prioritate, acordarea sporului fiind așadar lăsată la latitudinea ordonatorului principal de credite, și nicidecum obligatorie.
punctul 20.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant, pentru membrii de sindicat, a solicitat respingerea apelului formulat ca neîntemeiat.
punctul 21.
La termenul din 6 septembrie 2024, instanța de apel a pus în discuția părților incidența în cauză a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.
punctul 22.
Prin încheierea pronunțată la aceeași dată s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și suspendarea cauzei.
litera B.
Dosarul nr. 2.077/101/202423.Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții-cadre didactice au solicitat obligarea pârâților la deblocarea și actualizarea aplicației EDUSAL, astfel încât să permită calcularea și plata lunară a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, în cuantum de 15% din salariul de bază, prevăzute deart. 13 din Legea-cadru nr. 153/2017și contractul individual de muncă, de la 1 ianuarie 2023 și până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, actualizate cu rata inflației la data plății, precum și la plata dobânzii legale remuneratorie și penalizatoare calculată de la data scadenței și până la data plății efective.24.Prin încheierea pronunțată la 1 octombrie 2024 s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în baza dispozițiilorart. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, precum și suspendarea cauzei.
punctul 23.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanții-cadre didactice au solicitat obligarea pârâților la deblocarea și actualizarea aplicației EDUSAL, astfel încât să permită calcularea și plata lunară a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, în cuantum de 15% din salariul de bază, prevăzute de art. 13 din Legea-cadru nr. 153/2017 și contractul individual de muncă, de la 1 ianuarie 2023 și până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, actualizate cu rata inflației la data plății, precum și la plata dobânzii legale remuneratorie și penalizatoare calculată de la data scadenței și până la data plății efective.
punctul 24.
Prin încheierea pronunțată la 1 octombrie 2024 s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în baza dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, precum și suspendarea cauzei.
punctul IV.
Motivele de admisibilitate reținute de titularii sesizărilor
litera A.
Dosarul nr. 17.452/3/2023
punctul 25.
Instanța de trimitere a constatat că obiectul învestirii instanței este reprezentat de solicitarea privind obligarea pârâtului la plata sporului în cuantum de 12% ce se acordă pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebite, cum ar fi stres sau risc, în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. h) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.
punctul 26.
Reclamanții-membri de sindicat sunt încadrați la Compartimentul asistență medicală în unități de învățământ, din cadrul Primăriei Municipiului Lupeni, făcând așadar parte din categoria personalului încadrat în cabinetele medicale din unitățile de învățământ.
punctul 27.
Prin art. 2 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008), odată cu transferul ansamblului de atribuții și competențe referitoare la asistența medicală desfășurată în unitățile de învățământ de la Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale, s-a prevăzut la art. 3 alin. (3) din același act normativ că, în vederea exercitării acestor atribuții și competențe, sumele necesare să se asigure în baza unui contract încheiat de către acestea cu direcțiile de sănătate publică, în condițiile legii.
punctul 28.
Potrivit art. 20 alin. (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 95/2006), direcțiile de sănătate publică încheie contracte cu autoritățile administrației publice locale pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor dentiști, asistenților medicali și a cheltuielilor pentru baremul de dotare cu medicamente și materiale sanitare din cabinetele de medicină generală și dentară din unitățile de învățământ, sumele necesare pentru derularea contractelor prevăzute la alin. (2) urmând a se asigura din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
punctul 29.
Prin urmare, prezentul litigiu face parte din categoria proceselor la care fac referire dispozițiile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 - stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.
punctul 30.
Cauza este în curs de judecată în calea de atac a apelului, în conformitate cu prevederile art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă, la Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, ce judecă în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 271 alin. (2^2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii).
punctul 31.
Soluționarea apelului depinde de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 5, 12 și 13 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, respectiv articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8 la același regulament-cadru, considerentele avute în vedere de prima instanță la pronunțarea hotărârii și motivele de apel formulate în cauză vizând, în esență, aspecte referitoare la îndreptățirea reclamanților la acordarea sporului pentru condiții deosebite prin prisma conținutului acestor dispoziții legale.
punctul 32.
Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar asupra aspectelor ce fac obiectul sesizării instanța supremă nu a statuat, astfel cum rezultă din jurisprudența sa.
punctul 33.
În fine, se impune precizarea că, spre deosebire de art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai stabilesc și condiția noutății.
punctul 34.
În concluzie, instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.
litera B.
Dosarul nr. 2.077/101/2024
punctul 35.
Instanța de trimitere a apreciat că, întrucât în cauză este vorba despre reclamanți ce fac parte din personalul plătit din fonduri publice, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel încât se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu chestiunea de drept ce face obiectul acțiunii civile a reclamanților.
punctul V.
Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
litera A.
Dosarul nr. 17.452/3/202336.Intimatul-reclamant și-a exprimat punctul de vedere în ședința publică din 6 septembrie 2024, arătând că nu sunt incidente dispozițiileart. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, față de conținutul dispozițiilorart. 7 alin. (1) lit. h) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, în aplicarea acestei legi fiind dat Regulamentul-cadru aprobat prinHotărârea Guvernului nr. 153/2018, care prevede sporul laarticolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8, însuși legiuitorul arătând că sporul se acordă pentru locul de muncă al reclamanților, fiind apreciate condițiile de muncă direct de legiuitor, ca fiind de stres și risc.
punctul 36.
Intimatul-reclamant și-a exprimat punctul de vedere în ședința publică din 6 septembrie 2024, arătând că nu sunt incidente dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, față de conținutul dispozițiilor art. 7 alin. (1) lit. h) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, în aplicarea acestei legi fiind dat Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, care prevede sporul la articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8, însuși legiuitorul arătând că sporul se acordă pentru locul de muncă al reclamanților, fiind apreciate condițiile de muncă direct de legiuitor, ca fiind de stres și risc.
litera B.
Dosarul nr. 2.077/101/202437.După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiileart. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, reclamantele au depus, în termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecății, prin care au reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată.
punctul 37.
După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, reclamantele au depus, în termen legal, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecății, prin care au reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată.
punctul VI.
Punctul de vedere al completurilor de judecată care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept
litera A.
Dosarul nr. 17.452/3/2023
punctul 38.
Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 17.452/3/2023, redând dispozițiile legale incidente, a opinat că în cauză nu s-au dovedit solicitarea și, respectiv, eliberarea unor buletine de expertizare în ceea ce privește categoria de personal din care fac parte reclamanții.
punctul 39.
În aceste condiții, în raport cu terminologia diferită folosită de legiuitor în cuprinsul anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, comparativ cu cea din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, într-o primă opinie s-a reținut că salariații care lucrează în condiții deosebite de muncă au dreptul la acordarea sporului în discuție exclusiv în considerarea caracterului imperativ al sintagmei „beneficiază“ folosită de legiuitor în anexa la regulamentul-cadru, precum și includerii acestora în categoriile de personal expres prevăzute în anexă.
punctul 40.
Această opinie a fost însușită de prima instanță, care a reținut îndreptățirea reclamanților la acordarea sporului în discuție, fără alte referiri la condițiile impuse de prevederile legii-cadru de salarizare sau la procedura reglementată de regulamentul-cadru.
punctul 41.
În plus, în susținerea acestei interpretări s-ar putea invoca, în cazul particular al reclamanților, și faptul că sporul pentru condiții deosebite solicitat de aceștia nu se regăsește printre cele expres enumerate la art. 5 alin. (1) din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 ca fiind acordate în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare (sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă).
punctul 42.
Totodată, se observă că sporurile reglementate în art. 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și în anexele din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 sunt acordate fie pentru desfășurarea activității în anumite condiții, fie pentru anumite locuri de muncă, în această din urmă ipoteză putându-se prezuma că activitatea se desfășoară în condiții periculoase sau vătămătoare de muncă.
punctul 43.
O a doua opinie ar valida interpretarea potrivit căreia dispozițiile în discuție reglementează doar posibilitatea acordării acestor sporuri, beneficiul dreptului putând fi stabilit doar în condițiile parcurgerii procedurii stabilite prin Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, elaborat în baza legii și având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
punctul 44.
În acest sens, instanța de trimitere a reținut că, în eventualitatea existenței unor contradicții între dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 și cele ale legislației secundare emise în vederea punerii în aplicare, se vor aplica dispozițiile din lege, ca având forță juridică superioară, în aplicarea principiului ierarhiei actelor normative, consacrat de dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000).
punctul 45.
Prin urmare, va fi avută în vedere sintagma „pot fi acordate“, folosită de legiuitor în art. 7 alin. (1) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și faptul că, potrivit dispozițiilor alin. (3) din același articol, toate sporurile pentru condiții de muncă nu pot fi acordate decât pe baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, iar locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților, în limita prevederilor din regulament.
punctul 46.
În acest context, referirile din art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 la emiterea buletinelor doar în raport cu sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă ar viza doar particularizarea criteriilor în baza cărora vor fi eliberate buletinele în situația celor trei sporuri, fără a exclude obligativitatea emiterii acestora în raport cu celelalte.
punctul 47.
În consecință, opinia instanței de trimitere este în sensul că articolul unic lit. A pct. 3 anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 stabilește dreptul la acordarea sporului pentru condiții deosebite, în măsura în care se dovedește că personalul își desfășoară activitatea în condițiile prevăzute la art. 2 lit. g) din regulamentul-cadru anterior menționat.
litera B.
Dosarul nr. 2.077/101/202448.Completul de judecată a apreciat căart. unic lit. A pct. 3dinanexa nr. 8 la Regulamentul-cadruaprobat prinHotărârea Guvernului nr. 153/2018stabilește dreptul la acordarea sporului pentru condiții deosebite în măsura în care se dovedește că personalul își desfășoară activitatea în condițiile prevăzute laart. 2 lit. g) din acest regulament.
punctul 48.
Completul de judecată a apreciat că art. unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 stabilește dreptul la acordarea sporului pentru condiții deosebite în măsura în care se dovedește că personalul își desfășoară activitatea în condițiile prevăzute la art. 2 lit. g) din acest regulament.
punctul VII.
Jurisprudența instanțelor naționale în materie
punctul 49.
La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii teoretice în problema ce face obiectul sesizărilor.
punctul 50.
Unele instanțe au apreciat că acordarea sporului pentru condiții deosebite de muncă este condiționată de parcurgerea procedurii prevăzute de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare, emise de autoritățile abilitate în acest sens.
punctul 51.
S-a arătat și că sunt relevante statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016 (Decizia nr. 12 din 23 mai 2016).
punctul 52.
S-a reținut și că, până la modificarea expresă a Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu referire la sporul la care se face referire în anexa nr. 2 a acestui act normativ, acordarea sporului era condiționată de existența unor buletine de determinare sau expertizare.
punctul 53.
În acest sens au pronunțat hotărâri judecătorești și au exprimat opinii teoretice Tribunalul Alba - Secția I civilă, Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ, Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Târgu-Neamț, Curtea de Apel Brașov - Secția I civilă, Tribunalul Brașov, Tribunalul Călărași - Secția civilă, Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Vrancea - Secția I civilă, Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Suceava - Secția I civilă.
punctul 54.
Alte instanțe (Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Ilfov, o parte a completurilor din cadrul Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a de litigii de muncă și asigurări sociale) au apreciat că sporul pentru condiții deosebite se acordă beneficiarilor nominalizați expres în cuprinsul normei, ex lege, fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii prevăzute la art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.
punctul 55.
S-a arătat că sporul pentru activități care se desfășoară în condiții deosebite (stres sau risc) nu face parte din categoria sporurilor nominalizate la art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, motiv pentru care nu i se aplică acele condiționări la acordare prevăzute de norma respectivă.
punctul 56.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.
punctul VIII.
Jurisprudența Curții Constituționale
punctul 57.
Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri asupra constituționalității dispozițiilor legale a căror interpretare se solicită prin prezenta sesizare.
punctul 58.
Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 63 din 28 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 18 iulie 2023, instanța de contencios constituțional, respingând excepția invocată, a reținut următoarele: „26. (...) Curtea constată că dispozițiile art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 fac parte din capitolul II, secțiunea a 3-a referitoare la sporuri. În ceea ce privește sporul care se acordă pentru condițiile de muncă, textul de lege criticat prevede regula, aplicabilă tuturor categoriilor de personal care cad sub incidența Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit căreia locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă se stabilesc prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative ale domeniului de activitate. (...)
punctul 31.
Prin Decizia nr. 666 din 29 septembrie 2020, precitată, paragrafele 23 și 24, Curtea a reținut că prevederile de lege criticate nu recunosc necondiționat dreptul la acordarea sporurilor la nivelul lor maxim, ci doar dreptul la acordarea sporurilor, nivelul acestora urmând a fi determinat în raport cu regulile pe care legea le stabilește: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în lege și în anexele sale și totodată, interdicția depășirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. De asemenea, în accepțiunea legii-cadru, sporurile nu sunt stabilite prin raportare la procent fix, ceea ce rezultă din utilizarea sintagmei «spor de până la...%». Regula limitării sumei sporurilor și a stabilirii sporurilor sub forma unei limite maxime, în care fiecare dintre acestea trebuie să se încadreze, și nu ca un procent fix, prestabilit din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice.
punctul 32.
În sfârșit, în ceea ce privește dispozițiile art. 7 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea reține că acestea reglementează sporurile ce pot fi acordate personalului de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile sanitare și unitățile medico-sociale în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea acestora. Dispozițiile alin. (3) din același articol de lege prevăd că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
punctul 33.
Curtea constată că aceste dispoziții păstrează concepția legislativă care se regăsește și în prevederile art. 23-25 din Legea-cadru nr. 153/2017 cu privire la libertatea pe care legiuitorul o dă autorităților administrative de a stabili, în funcție de situațiile concrete pe care le prezintă activitatea în domeniu, locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia. Astfel, considerentele reținute mai sus cu privire la dispozițiile art. 23 și ale art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt aplicabile și în privința dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (3) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.“
punctul 59.
Aceste considerente au fost reluate și în Decizia nr. 176 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 10 septembrie 2024, în care s-a făcut referire la Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 26 mai 2021.
punctul IX.
Raportul asupra chestiunii de drept
punctul 60.
Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizărilor conexate, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, lipsind cerința existenței unei probleme de drept.
punctul X.
Înalta Curte de Casație și Justiție
Paragraf
Examinând sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:
punctul 61.
Prealabil, se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebările formulate de către titularii sesizărilor, sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.
punctul 62.
Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
punctul 63.
La 13 iunie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024.
punctul 64.
În ceea ce privește domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la art. 1 se prevede că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.
punctul 65.
Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizării, art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
punctul 66.
În acest context normativ se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate:
punctul (i)
existența unei cauze în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze;
punctul (ii)
instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac;
punctul (iii)
să existe o chestiune de drept de care a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei;
punctul (iv)
chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
punctul 67.
Evaluând elementele sesizărilor conexate, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite toate condițiile anterior enunțate, se constată că acestea nu sunt îndeplinite în totalitate.
punctul 68.
Referitor la primele două condiții legale, acestea sunt îndeplinite, pretențiile deduse judecăților se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba de sporuri salariale solicitate de acest personal plătit din fonduri publice, personal ce face parte din familia ocupațională „Sănătate și asistență socială“ (prima sesizare) și „Învățământ“ (a doua sesizare).
punctul 69.
În al doilea rând, prima cauză se judecă în ultimă instanță, aceasta aflându-se în calea de atac a apelului pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, iar cea de-a doua se judecă în primă instanță, la Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
punctul 70.
În ceea ce privește întrunirea condiției de admisibilitate ce vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie remarcat că, în absența unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare.
punctul 71.
Totodată, prin jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în legătură cu această cerință, s-a statuat că, în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 1 martie 2018, Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Decizia nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020).
punctul 72.
Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1170 din 3 decembrie 2020; Decizia nr. 26 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 3 iunie 2021; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021).
punctul 73.
Prin urmare, revine instanței de trimitere obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept cu privire la care i se solicită instanței supreme să o dezlege este una reală, având vocație de a convinge și, din această perspectivă, că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a sesizării (a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018; nr. 41 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 13 octombrie 2021; nr. 5 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 6 martie 2023; nr. 7 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 23 februarie 2023; nr. 14 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 20 aprilie 2023; nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).
punctul 74.
Examinând în continuare admisibilitatea declanșării mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că în cuprinsul primei sesizări se solicită de către Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale lămurirea modalității de acordare a sporului pentru condiții deosebite prevăzut de articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în sensul dacă aceasta este condiționată de parcurgerea procedurii prevăzute de actul normativ, în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
punctul 75.
Se observă că această primă sesizare nu se circumscrie sferei unei chestiuni de drept astfel cum este aceasta conturată atât prin raportare la dispozițiile Codului de procedură civilă, cât și prin raportare la normele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.
punctul 76.
Problema modalității de acordare a sporului pentru condiții deosebite personalului încadrat în cabinetele medicale din unitățile de învățământ, astfel cum este solicitat în cadrul acțiunii judiciare cu care a fost învestită instanța de trimitere este atributul exclusiv al acesteia.
punctul 77.
Așa cum s-a arătat deja, definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a completului de judecată legal învestit cu soluționarea procesului.
punctul 78.
Așadar, verificarea premiselor sesizării, determinate de circumstanțele concrete ale litigiului și de întrebarea formulată, și anume, dacă pentru personalul prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul sporurilor pentru condiții de muncă se determină conform regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătății și aprobat prin hotărâre a Guvernului, conduce la concluzia că aceasta din urmă nu pune în discuție o dificultate de interpretare punctuală, de principiu, a normelor de drept indicate în actul de sesizare, de natură să necesite intervenția instanței supreme, ci urmărește mai degrabă, în contextul particular al cauzei, stabilirea efectivă a soluției ce urmează a fi adoptată de titularul sesizării.
punctul 79.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept subliniază că, prin chiar textul actelor normative care stă la baza sesizării Curții de Apel București se oferă soluția în ceea ce privește posibilitatea acordării sporurilor recunoscute pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“ , consacrându-se în art. 5 alin. (1) din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 că sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
punctul 80.
Această concluzie este reținută, de altfel, și la paragraful 32 din Decizia Curții Constituționale nr. 63 din 28 februarie 2023, mai sus menționată.
punctul 81.
Nici cu privire la a doua sesizare conexată nu este îndeplinită aceeași condiție ce vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
punctul 82.
Nu poate fi omis în acest sens că art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care astfel este primul ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară.
punctul 83.
Se observă că instanța de trimitere, Tribunalul Mehedinți deși a apreciat că se impune declanșarea mecanismului hotărârii prealabile în ceea ce privește interpretarea dispozițiilor art. 13 alin. (1) și (3) din anexa nr. I - Familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“, capitolul I lit. B - Reglementări specifice personalului didactic din învățământ din Legea-cadru nr. 153/2017, nu a prezentat niciun motiv care ar justifica o atare sesizare a instanței supreme, în cuprinsul încheierii menționându-se exclusiv, la modul general, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fără a identifica în concret problema de drept ce trebuie dezlegată din perspectiva posibilității ivirii unei jurisprudențe divergente.
punctul 84.
Rațiunea instituirii condițiilor formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară a necesității declanșării procedurii de către instanța de judecată, cu consecința prelungirii nejustificate a duratei procesului civil și, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
punctul 85.
Trebuie remarcat că în lipsa oricăror argumente din care să reiasă existența unei strânse legături între maniera de dezlegare a chestiunii de drept identificate și soluționarea pricinii, prin raportare la eventualele interpretări ale textelor legale incidente, nu se poate determina în ce măsură lămurirea solicitată pe această cale depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu.
punctul 86.
În continuarea raționamentului expus este necesar a fi reamintit că, deși lămurirea modalității de interpretare și aplicare a normelor legale în cadrul mecanismului hotărârii prealabile are scopul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, în lipsa unor asemenea ipoteze care să reflecte caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, împrejurări ce nu au fost prezentate nici de către instanța de trimitere, rămâne atributul exclusiv al acesteia din urmă să soluționeze cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern.
punctul 87.
Or, în speță, instanța de trimitere, Tribunalul Mehedinți, nu a argumentat în cuprinsul sesizării care este dificultatea sau ambiguitatea textelor legale care ar impune intervenția mecanismului de unificare a jurisprudenței, încheierea instanței fiind total nemotivată.
punctul 88.
Nu în ultimul rând, un alt argument de inadmisibilitate decurge din Decizia nr. 76 din 18 noiembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Dosarul nr. 2.022/1/2024, nepublicată, prin care, admițând în parte sesizările conexate formulate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 11.155/3/2024 și nr. 68/3/2024, și de Tribunalul Iași - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.127/99/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. a) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, a articolului unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, a stabilit că:
Paragraf
Personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase, prevăzut la articolul unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, salarizat potrivit anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, are dreptul la acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase de la 50% până la 75% din salariul de bază, prevăzut de art. 14 alin. (1) lit. a) din capitolul II anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și articolul unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, obligația stabilirii cuantumului concret al sporului pentru condiții deosebit de periculoase revenind ordonatorului de credite.
punctul 89.
Pentru toate aceste considerente,
Paragraf
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 17.452/3/2023 și de Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.077/101/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în vederea dezlegării următoarelor chestiuni de drept:
punctul 1.
Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 23 și 7 din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 5, 12 și 13 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare, acordarea sporului pentru condiții deosebite prevăzut de articolul unic lit. A pct. 3 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 este condiționată de parcurgerea procedurii prevăzute de acest act normativ, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
punctul 2.
Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 13 alin. (1) și (3) din capitolul I lit. B din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, acordarea sporului prevăzut de aceste dispoziții legale este condiționată de parcurgerea procedurii prevăzute de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
Paragraf
Paragraf
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 noiembrie 2024.
SMN
Semnături
Paragraf
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
Paragraf
MARIANA CONSTANTINESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Elena Adriana Stamatescu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit