Acasă LegislațieANEXE din 20 martie 2025

ANEXE din 20 martie 2025privind programele școlare pentru discipline opționale din oferta națională, parte a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii

În vigoare

Emitent:MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Publicat:09.04.2025

Versiune:unica

Sursă oficială

Notă

Paragraf

Aprobată prin ORDINUL nr. 3.595 din 20 martie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 9 aprilie 2025

Anexa nr. 1 NR

Notă de prezentare

Paragraf

Prezentul document conține programa școlară pentru disciplina opțională de învățământ EDUCAȚIE PRIN MINIBASCHET ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR care se organizează la clasele a III-a și a IV-a, în cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate.

Conceptul de joc

Paragraf

Minibaschetul este un joc cu mingea pentru copii, ce poate fi practicat în cadrul unităților de învățământ de către băieți și fete, în echipe mixte. Este un joc de baschet simplificat, ale cărui conținuturi sunt adaptate particularităților psiho-motrice ale elevilor (fete și băieți) cu vârsta cuprinsă între 8 - 11 ani.

Paragraf

La nivelul elevilor din clasele a III-a și a IV-a, se acordă prioritate aspectelor ludice și experienței motrice specifice jocurilor cu obiecte (în cazul de față mingea de minibaschet), în timp ce corectitudinea execuțiilor tehnice și rezultatele sportive devin secundare.

Beneficiile practicării minibaschetului

Paragraf

Prin practicarea constantă, în timpul lecțiilor, dar și în timpul liber, minibaschetul va influența favorabil creșterea și dezvoltarea copiilor. Din punct de vedere fizic, practicarea minibaschetului favorizează dezvoltarea armonioasă a organismului, prin asigurarea unui tonus muscular adecvat grupelor musculare care asigură postura corporală corectă. De asemenea, contribuie la creșterea imunității organismului, scăderea riscului de obezitate infantilă, menținerea și optimizarea stării de sănătate și formarea unui stil de viață sănătos.

Paragraf

Din punct de vedere motric, practicarea acestui joc favorizează dezvoltarea anduranței, vitezei, coordonării segmentare, orientării spațiale.

Paragraf

Din punct de vedere psihic, prin practicarea minibaschetului se dezvoltă gândirea strategică, capacitatea de concentrare, spiritul competitiv, dar și spiritul de echipă, dorința de perfecționare, într-un mediu educațional organizat după reguli clare, formulate în acord cu specificul jocului și al grupului de participanți.

Paragraf

Din punct de vedere social, copiii vor dobândi deprinderi de lucru în echipă, își vor dezvolta abilitățile de comunicare și vor învăța să relaționeze optim, atât cu coechipierii, cât și cu adversarii, arbitrii, în spiritul respectului reciproc. Practicarea minibaschetului contribuie la formarea unor trăsături morale și de caracter, a unei conduite oneste în orice situație, prin promovarea spiritului de fair-play care implică respectarea adversarilor, a regulilor de joc, a deciziilor arbitrilor, a publicului spectator atât în situații de victorie, cât și de înfrângere.

Paragraf

Toate aceste achiziții le vor valorifica ulterior și în activitatea școlară, prin transfer către alte discipline de studiu, în relațiile cu profesorii, colegii, dar și în cadrul relațiilor familiale.

Paragraf

Impunând organizarea optimă a timpului alocat studiului și relaxării, practicarea sistematică a minibaschetului reprezintă o activitate educațională cu un important potențial de influențare a dezvoltării personalității elevilor.

Structura programei școlare

Paragraf

Programa de MINIBASCHET elaborată potrivit noului model de proiectare curriculară, centrat pe competențe.

Paragraf

Structura programei școlare include următoarele elemente:

Notă de prezentare

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Noțiuni de regulament specifice jocului de minibaschet

Paragraf

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.

Paragraf

Competențele generale vizate la nivelul disciplinei opționale EDUCAȚIE PRIN MINIBASCHET ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR eșalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevilor din clasele a III-a și a IV-a, fiind corelate cu competențele generale ale ciclului de învățământ primar, pentru disciplina Educație fizică și sport. Acestea concură la dezvoltarea aptitudinilor bio-psiho-motrice, formarea capacității elevilor de valorificare în întreceri/concursuri a potențialului dobândit, dezvoltarea spiritului de competitor și a trăsăturilor de personalitate favorabile integrării în grup. Atingerea acestor finalități este posibilă pe fondul menținerii stării de sănătate, asigurării dezvoltării fizice armonioase, manifestării unei capacități motrice optime și dezvoltării abilităților de comunicare și de lucru în grup.

Paragraf

Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare proiectate conform specificului Minibaschetului.

Paragraf

Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii:

Indici somato-funcționali specifici

Calități motrice specifice

Elemente și procedee tehnice de bază

Procedee tehnice specifice individuale

Acțiuni tactice individuale în atac

Acțiuni tactice individuale în apărare

Protecție individuală

Prevederi regulamentare

Reguli de comportament

Paragraf

Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activității didactice, precum și elemente de evaluare.

Paragraf

Regulamentul jocului de Minibaschet prezintă principalele reguli care stau la baza organizării și desfășurării acestei activități cu caracter sportiv.

Competențe generale

punctul 1.

Valorificarea influențelor bio-psiho-motrice specifice jocului de minibaschet prin activități ludice și de întrecere în condiții de utilizare a limbajului de specialitate

punctul 2.

Manifestarea comportamentului de fair-play în relațiile interindividuale și de grup

punctul 1.

Valorificarea influențelor bio-psiho-motrice specifice jocului de minibaschet prin activități ludice și de întrecere în condiții de utilizare a limbajului de specialitate

punctul 2.

Manifestarea comportamentului bazat pe fair-play în relațiile interindividuale și de grup

Paragraf

CLASA A III-A

Paragraf

CLASA A IV-A

Paragraf

Lecția de EDUCAȚIE PRIN MINIBASCHET ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR este o creație a fiecărui profesor, în cadrul căreia se reflectă cunoștințele și competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților elevilor.

Paragraf

Îndrumări și sugestii metodologice:

Paragraf

● abordarea activităților de învățare din punctul de vedere al centrării procesului educativ pe formarea competențelor prevăzute de programă;

Paragraf

● utilizarea judicioasă a bazei materiale și a resurselor materiale;

Paragraf

● alegerea celor mai potrivite mijloace, metode și procedee metodice, în funcție de obiectivele urmărite, particularitățile de vârstă, sex și nivel de pregătire;

Paragraf

● utilizarea jocurilor de mișcare ca principală metodă, mijloc și formă de organizare, efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităților motrice și psihice ale elevilor;

Paragraf

● abordarea instruirii pornind de la jocul bilateral, către însușirea procedeelor tehnice și acțiunilor tactice;

Paragraf

● asigurarea unui volum optim de întreceri/concursuri pentru elevi în vederea întăririi motivației pentru practicarea sportului de performanță.

Paragraf

În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele tradiționale cu cele alternative (autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și comportamentului elevului) și va pune accent pe:

corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară;

valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;

recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale.

Paragraf

Pe parcursul lecțiilor, elevii vor intra în contact cu toate categoriile de exerciții și programe prevăzute ca probe de evaluare în programă sau elaborate de către profesor.

Paragraf

La începutul fiecărui an școlar, profesorii vor preciza, corespunzător disciplinei opționale EDUCAȚIE PRIN MINIBASCHET ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, care sunt cele două/trei probe de control obligatorii pentru evaluarea cu calificativ (evaluarea sumativă). Pentru fiecare probă, profesorul va stabili două criterii de evaluare, ponderea acestora din calificativul acordat și punctajul maxim pentru fiecare criteriu.

Paragraf

În afara celor două/trei probe obligatorii, pe parcursul lecțiilor, pofesorul poate concepe și utiliza și probe de evaluare curentă, probe adresate prin rotație elevilor/grupurilor de elevi, acordând inclusiv calificative (nu mai multe de unu pe interval de cursuri pentru fiecare elev).

Paragraf

În realizarea unei evaluări eficiente pentru disciplina opțională, profesorul va utiliza probele de evaluare elaborate și consemnate în tabelul de mai jos:

Paragraf

CLASA A III-A

Paragraf

CLASA A IV-A

Paragraf

INDICAȚII DE COMPLETARE:

Pentru fiecare criteriu de evaluare în parte, profesorul apreciează elevul cu puncte întregi. Nu se acordă jumătăți de punct. Numărul de puncte acordate nu poate depăși punctajul maxim aferent criteriului.

Pentru stabilirea calificativului care se va acorda elevului, suma punctajelor acordate de profesor la criteriile probei de evaluare trebuie să se încadreze în unul din intervalele de puncte precizate în tabelul de transformare a sumei punctajelor acordate în calificativ. Calificativul rezultat se consemnează în catalog.

Paragraf

Se organizează pentru o singură categorie de vârstă, mixt, clasele III-IV;

punctul 1.

Echipa

Fiecare echipă este formată din maximum 12 jucători;

Numărul minim de jucători care participă la un joc este de 8;

În timpul jocului, în teren este obligatoriu să se găsească minimum 1 fată, în condițiile respectării regimului de schimbări obligatorii 4+1.

punctul 2.

Terenul de joc

Terenurile de baschet din sala de sport (indoor) sau terenurile în aer liber (outdoor) pentru jocul de baschet au dimensiuni de 28 x 15;

Prin excepție, sunt admise și terenuri de baschet cu dimensiuni mai mici, dar nu mai puțin de 24 m lungime și 12 m lățime.

punctul 3.

Panourile de joc

Coșul este la înălțimea regulamentară de 3,05 m;

Prin excepție, sunt acceptate coșuri cu înălțimea mai mică, dar nu mai puțin de 2,60 m.

punctul 4.

Mingea de joc

Paragraf

Mingea de joc este numărul 5.

punctul 5.

Timpul de joc

Timpul de joc este controlat de către cronometror;

Jocul constă în 4 perioade (I - IV) împărțite în 2 reprize. Pauza între reprize este de 5 minute. Fiecare repriză este împărțită în două perioade de câte 8 minute fiecare, cu un interval (pauză) de 1 minut între ele;

În caz de egalitate, la finalul celor 2 reprize, se vor desfășura atâtea reprize de prelungiri de câte 5 minute, până se departajează una dintre echipe;

Pe parcursul jocului, timpul de joc va fi întrerupt după cum urmează:

litera A)

în timpul time-out-urilor pe toată perioada de desfășurare a jocului;

litera B)

în cazul apariției accidentărilor care necesită îngrijiri medicale sau înlocuire, pe toată durata jocului;

litera C)

atunci când arbitrul decide să discute cu jucătorii pentru a le explica greșelile și oferi indicațiile necesare respectării regulamentului de joc.

punctul 6.

Coș reușit și valoarea lui

Un coș este reușit atunci când o minge vie intră în coș pe deasupra și rămâne înăuntru sau trece prin el.

Un coș reușit din acțiune are valoare de 2 puncte în cazul unei aruncări din zona coșului de 2 puncte și 3 puncte în cazul unei aruncări din zona coșului de 3 puncte.

Un coș reușit din aruncare liberă are valoare de 1 punct.

După un coș valabil reușit din acțiune sau după ultima aruncare liberă reușită, echipa adversă are posesia pentru repunerea mingii într-un interval de 5 secunde, din orice punct situat în spatele liniei de fund.

După un coș reușit mingea nu se oferă arbitrului. Mingea se repune în cel mai scurt timp posibil de către jucător.

punctul 7.

Înlocuirea (schimbarea) jucătorilor

Paragraf

În sensul asigurării egalității de șanse, un jucător trebuie să joace minim 1 perioadă integrală pe parcursul primelor două sferturi, la decizia profesorului.

punctul 8.

Regimul schimbărilor

Paragraf

Regimul de schimbări obligatoriu, (regula 4+1), se va aplica astfel:

litera A)

echipa care se prezintă la joc cu 10 jucători, în primele două perioade este obligată să efectueze MINIMUM o înlocuire pe perioadă; jucătorul introdus în teren are dreptul la minimum 2 minute de joc. În perioada I vor juca 4+1 jucători, în perioadele II vor juca ceilalți 4+1 jucători.

Paragraf

Regula de "4+1" jucători pentru fiecare sfert astfel: pentru fiecare dintre primele doua perioade de 8 minute ale unui joc, este obligatorie folosirea tuturor jucătorilor înscriși pe foaia de joc; în prima perioada se vor folosi 4 jucători și obligatoriu se va efectua o înlocuire de jucător până la expirarea timpului regulamentar; în a doua perioadă se vor folosi alți 4 jucători înscriși pe foaia de joc și se va efectua obligatoriu o înlocuire de jucător, altul decât cei folosiți până în acel moment al jocului. În sferturile 1 și 2 se RESPECTĂ regula 4+1/4+1, pentru echipele alcătuite din 10 jucători. Pentru echipele alcătuite din 9 jucători, se va respecta regula 4+1 în primul sfert (schimbarea se va efectua obligatoriu în primul sfert) și următorii 4 în sfertul al II-lea.

Paragraf

În sfertul al 3-lea și al 4 -lea sunt permise un număr nelimitat de schimbări de jucători, efectuate respectând prevederile R.O.J.B.

litera B)

în cazul în care în perioadele I - II, unul sau mai mulți jucători sunt descalificați (5 greșeli personale) sau accidentați, echipa nu are pe bancă jucători disponibili pentru schimbare, iar cele menționate la prezentul art. 16, alin. a) nu poate fi aplicat, schimbările se pot efectua cu jucătorii indicați de către antrenorul echipei adverse.

litera C)

dacă una din situațiile menționate în alin b) se întâmplă în perioada I, jucătorul indicat de antrenorul echipei adverse nu își pierde dreptul de joc pentru perioada II.

punctul 9.

În timpul pauzei dintre cele două reprize (după a II-a perioadă), fiecare jucător înscris pe foaia de joc aruncă o aruncare liberă care se înscrie pe foaia de joc ca și punct la rezultatul perioadei a II-a, dacă este coș reușit.

punctul 10.

Echipamentul de joc

Fiecare echipă trebuie să aibă 2 (două) seturi de echipament sau 1(unu) set dublă față, unul de culoare deschisă și altul de culoare închisă.

Jucătorii aceleiași echipe trebuie să poarte maiouri de aceiași culoare dominantă, pe față și spate.

Maiourile trebuie să fie numerotate, pe față și pe spate, cu cifre plate într-o culoare unică, contrastantă față de culoarea maiourilor.

echipa participă cu echipamentul de culoare deschisă la un meci în care este gazdă și cu echipamentul de culoare închisă atunci când este oaspete.

Jucătorilor, pe întreaga durată a jocului, nu le este permis accesul pe terenul de joc cu următoarele: cercei, lanț, inel, brățară (din orice material), sau orice fel de bijuterii sau obiecte de podoabă care îi pot răni pe ceilalți participanți la joc.

Paragraf

Pentru celelalte prevederi necuprinse în prezentul document se aplică Regulamentul Federației Române de Baschet.

Anexa nr. 2 NR

Notă de prezentare

Paragraf

Programa școlară pentru disciplina opțională Armonie și expresie corporală reprezintă o ofertă curriculară pentru învățământul gimnazial (clasele a V-a - a VIII-a). Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ, în aria curriculară Educație fizică, sport și sănătate, având alocată 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.

Paragraf

Documentul de față este elaborat pe baza modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe, potrivit profilului de formare a elevului din ciclul gimnazial, și își propune să ofere achiziții de calitate, în contexte semnificative de învățare și instruire, în vederea extinderii abordărilor educaționale formative.

Paragraf

Armonia corporală reprezintă echilibrul funcțional și estetic al mișcărilor și posturii corpului uman, reflectând o integrare optimă între componentele biomecanice, fiziologice și psihologice ale individului. Aceasta implică coordonarea eficientă a segmentelor corporale, fluiditatea și expresivitatea mișcării, precum și o relație armonioasă între tonusul muscular, postura și controlul motric. Armonia corporală poate fi abordată prin următoarele dimensiuni:

punctul 1.

Dimensiunea biomecanică - se referă la eficiența mișcărilor în raport cu legile mecanicii și fiziologiei umane. Un corp armonios se caracterizează printr-o postură corectă, o distribuție echilibrată a greutății și o aliniere optimă a sistemului osteo-articular.

punctul 2.

Dimensiunea kinestezică - presupune conștientizarea propriului corp în spațiu și controlul mișcărilor în raport cu mediul extern. Această dimensiune este esențială în activități precum dansul, gimnastica, dar și în jocuri sportive.

punctul 3.

Dimensiunea estetică - vizează expresivitatea și eleganța mișcării, având o importanță deosebită în educație fizică și sport.

punctul 4.

Dimensiunea psihologică - Armonia corporală este strâns legată de echilibrul emoțional și de conștiința de sine. Un corp relaxat și coordonat reflectă o stare de bine mentală și emoțională.

punctul 5.

Dimensiunea culturală - Conceptul de armonie corporală variază în funcție de contextul socio-cultural, fiind influențat de idealurile estetice și normele de mișcare specifice unei societăți. În unele culturi, armonia corporală este asociată cu disciplina și autocontrolul (ex. artele marțiale), în timp ce în altele poate fi legată de expresivitate și libertatea mișcării (ex. dansurile tradiționale).

Paragraf

În educație fizică și sport, armonia corporală este un obiectiv fundamental, vizând dezvoltarea capacității motrice. Prin exerciții de dezvoltare a calităților motrice și de formarea unui repertoriu vast de deprinderi motrice, se poate îmbunătăți controlul mișcărilor și se pot preveni dezechilibrele posturale sau accidentările. Armonia corporală este, așadar, rezultatul unei integrări complexe a factorilor motrici, fiziologici, psihologici și culturali, având un impact semnificativ asupra sănătății, performanței și expresiei corporale.

Paragraf

Expresia corporală reprezintă ansamblul de mișcări, gesturi, posturi prin care o persoană comunică emoții, gânduri și intenții, fie în mod conștient, fie inconștient. Aceasta este o formă fundamentală de comunicare nonverbală, utilizată atât în contexte cotidiene, cât și în domenii artistice și sportive. Expresia corporală poate fi analizată ca parte a procesului de integrare socială și manifestare a identității culturale. Astfel, expresia corporală nu este doar o manifestare motrică (estetică sau artistică), ci și un mijloc esențial de interacțiune socială, dezvoltare personală și explorare identitară. Expresivitatea corporală reflectă calitatea expresiei corporale și se dobândește prin intervenții constante în acest sens.

Paragraf

Din perspectiva disciplinei opționale Armonie și expresie corporală, orientarea demersului didactic permite accentuarea scopului pentru care a fost introdusă în Planul-cadru, respectiv, optimizarea componentelor morfo-funcționale ale organismului elevului, prevenirea instalării unor atitudini corporale vicioase și a unor deficiențe fizice generate, în special, de activitățile sedentare. Prin urmare, această disciplină oferă elemente de profilaxie a instalării unor atitudini fizice deficiente, cât și de îmbogățire a repertoriului motric al elevilor.

Paragraf

Structura programei include următoarele elemente:

Paragraf

● nota de prezentare;

Paragraf

● competențe generale;

Paragraf

● competențe specifice și exemple de activități de învățare;

Paragraf

● conținuturi;

Paragraf

● sugestii metodologice.

Paragraf

Competențele generale vizate de discipline Armonie și expresie corporală jalonează achizițiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Acestea contribuie la dezvoltarea motricității generale a elevului, la familiarizarea acestuia cu deprinderile de conduită ecologică, necesare unei vieți sănătoase și unei dezvoltări fizice armonioase.

Paragraf

Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape premergătoare în dobândirea acestora, ele formându-se pe durata unui an școlar.

Paragraf

Activitățile de învățare sunt reprezentate de exemple de sarcini de lucru, prin intermediul cărora se dobândesc și se dezvoltă competențele specifice. Activitățile de învățare nu au caracter obligatoriu, ci doar valoare orientativă. Ele corespund nivelului de dezvoltare și de înțelegere al elevilor din ciclul gimnazial și constituie contexte de formare, dezvoltare și evaluare a competențelor specifice.

Paragraf

Conținuturile sunt categorii de cunoștințe prin intermediul cărora se formează ambele categorii de competențe vizate de disciplina Armonie și expresie corporală. Conținuturile propuse permit realizarea unui demers didactic flexibil, care poate fi adaptat nivelului de dezvoltare individuală și condițiilor concrete de desfășurare a activităților de învățare. În selectarea conținuturilor s-a avut în vedere creșterea gradată a complexității acestora, modelul prezentat în prezenta programă fiind unul concentric-spiralat, favorabil transferului achizițiilor dobândite de la un an de instruire la altul.

Paragraf

Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele categorii taxonomice:

Paragraf

● elemente ale dezvoltării fizice armonioase;

Paragraf

● calități (aptitudini) motrice;

Paragraf

● elemente de compensare a efectelor specifice activităților sedentare;

Paragraf

● refacere și recuperare.

Paragraf

Sugestiile metodologice propun strategii de învățare și de evaluare a nivelului achizițiilor prevăzute în programă. În concordanță cu specificul disciplinei, ele au rolul de a orienta profesorul în utilizarea programei școlare, oferind suportul necesar proiectării demersului didactic, organizării și desfășurării activităților de predare-învățare-evaluare.

Paragraf

Competențe generale

punctul 1.

Identificarea abaterilor de la dezvoltarea fizică armonioasă și a factorilor care favorizează apariția acestora.

punctul 2.

Utilizarea metodelor și mijloacelor de dezvoltare fizică armonioasă și a expresiei corporale.

CG.1. Identificarea abaterilor de la dezvoltarea fizică armonioasă și a factorilor care favorizează apariția acestora

CG.2. Utilizarea metodelor și mijloacelor de dezvoltare fizică armonioasă și a expresiei corporale

CONȚINUTURI

SUGESTII METODOLOGICE

Paragraf

Programă școlară pentru disciplina opțională Armonie și expresie corporală propune o ofertă flexibilă, care îi permite profesorului să conceapă un demers didactic personalizat, prin strategii didactice diverse, atractive, eficiente în instruire și relevante în evaluare.

Paragraf

Sugestiile metodologice au rolul de a oferi profesorilor cadrul necesar înțelegerii paradigmei în care a fost elaborată programa opțională la disciplina Armonie și expresie corporală (clasele a V-a - a VIII-a), dar și exemple de activități de învățare, centrate pe dobândirea și pe dezvoltarea competențelor generale și specifice.

Paragraf

Finalitățile urmărite prin parcurgerea programei școlare vizează o dezvoltare progresivă a competențelor, prin valorificarea experienței motrice, dobândite în ciclul primar, și completate cu accentuarea dimensiunilor acționale și afectiv-atitudinale ale formării personalității elevilor.

Paragraf

Lecțiile se vor desfășura sub formă practică, într-o interacțiune permanentă profesor-elev și elev-elev, disciplina opțională având menirea de a completa valoric pregătirea realizată prin intermediul lecțiilor de educație fizică și sport.

Paragraf

Formarea unor atitudini corporale și segmentare, corecte și expresive, optimizarea eficienței și aplicabilității acțiunilor motrice în activitățile cotidiene, favorizarea procesului de menținere a "tonusului postural", prin adoptarea măsurilor de revenire și refacere după efort, sunt doar câteva dintre finalitățile care evidențiază importanța acestei discipline opționale și efectele benefice asupra elevilor, pe termene mediu și lung. Din perspectiva acestor coordonate, la începutul fiecărui an școlar profesorii vor aduce la cunoștința elevilor o serie de informații, legate de:

Paragraf

● segmentele corporale, vizate de utilizarea sistematică a exercițiilor corective;

Paragraf

● lanțurile și grupele musculare, mai puțin solicitate în efortul specific activității școlare;

Paragraf

● activitățile de bază și cele specifice, care necesită exerciții compensatorii.

Paragraf

Programă școlară Armonie și expresie corporală îi permite cadrului didactic să modifice, să adapteze, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare, inițial proiectate, în funcție de particularitățile elevilor, de interesele acestora și de mijloacele materialele avute la dispoziție.

Paragraf

Modalitatea de integrare și armonizare a strategiilor în lecție rămâne la latitudinea profesorului care, în acest mod, va asigura cadrul optim de dobândire și dezvoltare a competențelor și de creștere a atractivității disciplinei, obiectiv educațional important la acest nivel de învățământ. Toate acestea presupun, în mod obligatoriu, personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă și creativă a cadrului didactic.

Paragraf

În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea, cu preponderență, a evaluării continue, formative, care va pune accent pe:

Paragraf

● corelarea directă a rezultatelor evaluării cu achiziția de competențe specifice, vizate de programa școlară;

Paragraf

● valorizarea rezultatelor învățării, prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;

Paragraf

● relevarea, prin evaluare, a experiențelor de învățare și a competențelor, dobândite de elevi în contexte variate de învățare.

Paragraf

Pe parcursul lecțiilor, elevii vor intra în contact cu toate categoriile de mijloace și structuri de exerciții, prevăzute ca probe de evaluare, precum și cu protocoalele și procedurile utilizate. Pentru fiecare probă, profesorii vor stabili criterii de evaluare și notare (după caz), care să vizeze, în principal, progresul elevilor, indicator deosebit de important al achizițiilor formative ale elevilor. Rezultatele evaluării vor fi analizate prin raportare la competențele specifice, prevăzute a fi dobândite, și la rezultatele individuale obținute de elevi la testele predictive și intermediare.

Paragraf

La cele patru probe obligatorii de evaluare sumativă, consemnate în actuala programă școlară pentru fiecare nivel de instruire, profesorii pot concepe și aplica, inclusiv, diverse alte probe de evaluare. Rezultatele vor fi înregistrate, comunicate și discutate individual, precum și în cadrul colectivului de elevi. Progresul fiecărui elev va fi urmărit, încurajat și valorizat pe durata întregii activități de învățare și evaluare. Eventuala stagnare sau un posibil regres, vor fi analizate cu dirigintele clasei, cu medicul școlar și cu părintele/tutorele legal al elevului, în vederea identificării cauzelor și a adaptării/modificării ulterioare a strategiilor didactice, printr-un parcurs personalizat.

Colectiv de autori

Anexa nr. 3 NR

NOTĂ DE PREZENTARE

Paragraf

Programa școlară pentru disciplina opțională "Viitorii olimpioni" reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a, învățământ primar, și este elaborată conform noului concept de proiectare curriculară centrat pe competențe. Conform prevederilor "Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii", aprobată prin OME nr. 3238/2021, acest opțional, prin conținut și activități de învățare, se încadrează în categoria de opțional integrat.

Paragraf

Această disciplină opțională, din cadrul ariei curriculare Educație fizică, sport și sănătate, este prevăzută în planul-cadru de învățământ cu 1 oră/săptămână și are o structură similară programelor disciplinelor din trunchiul comun astfel:

Paragraf

● Nota de prezentare

Paragraf

● Competențe generale

Paragraf

● Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Paragraf

● Conținuturi

Paragraf

● Sugestii metodologice

Paragraf

Nota de prezentare argumentează constructul programei, din perspectiva didactică adoptată și sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de vedere al finalităților disciplinei opționale propuse, respectiv "alfabetizarea olimpică".

Paragraf

Competențele generale, vizate la nivelul disciplinei, încadrează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului, privind orientarea generală a procesului educațional pentru disciplina opțională "Viitorii olimpioni".

Paragraf

Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Activitățile de învățare propuse corespund nivelelor de dezvoltare și înțelegere ale elevilor de gimnaziu și constituie contexte de formare, dezvoltare și evaluare a competențelor specifice. Ele completează și valorifică experiența concretă a elevului, urmare a strategiilor didactice, adecvate unor contexte variate de învățare.

Paragraf

Conținuturile învățării sunt mijloace prin care se urmărește formarea competențelor specifice din structura competențelor generale propuse. Conținuturile programei au fost selectate cu atenție, după criterii care să corespundă, pe de o parte, particularităților de vârstă ale elevilor, iar pe de altă parte, să fructifice competențele dobândite și prin intermediul altor discipline școlare sau contexte educaționale.

Paragraf

Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei, care propune metode și mijloace pentru realizarea demersului didactic. Ele au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare, în proiectarea și derularea activităților de predare-învățare și evaluare, conform particularităților disciplinei studiate.

Paragraf

Această programă opțională, prin însăși denumirea ei, "Viitorii olimpioni", accentuează faptul că școala trebuie să rămână instituția fundamentală în care se pun bazele unei educații olimpice pentru că, atât școala, cât și educația olimpică, urmăresc același scop: formarea unui profil psiho-comportamental și fizic al elevilor în acord cu cerințele societății actuale.

COMPETENȚE GENERALE

punctul 1.

Aplicarea cunoștințelor referitoare la fenomenul olimpic, în contexte interdisciplinare

punctul 2.

Manifestarea unui comportament etic generat de însușirea spiritului olimpic

punctul 1.

Aplicarea cunoștințelor referitoare la fenomenul olimpic, în contexte interdisciplinare

punctul 2.

Manifestarea unui comportament etic generat de însușirea spiritului olimpic

SUGESTII METODOLOGICE

Paragraf

Programa școlară pentru disciplina opțională "Viitorii olimpioni" reglementează activitatea profesorului, prin proiectarea unui demers didactic adecvat vârstei elevilor și diversității contextelor educaționale de învățare.

Paragraf

Programa școlară la clasa a IV-a este concepută astfel încât să nu îngrădească libertatea și creativitatea profesorului în proiectarea, planificarea și organizarea activităților didactice. Ținând cont de logica internă a disciplinei, cadrul didactic poate decide:

Paragraf

● modul în care va aborda elementele de conținut și succesiunea în care le va parcurge;

Paragraf

● tipurile de lecții prin care va forma și dezvolta competențele specifice.

Paragraf

Strategiile didactice trebuie să fie variate și atractive, să stârnească interesul elevilor și să fie aplicate în contexte educaționale favorabile pentru manifestarea spiritului tolerant, deschis către recunoașterea, formarea și interiorizarea valorilor olimpismului, a celor culturale și a normelor moral-civice.

Paragraf

Strategiile didactice utilizate în lecții trebuie să conducă elevii la:

Paragraf

● selectarea informațiilor explicit formulate în diferite surse;

Paragraf

● înțelegerea, interpretarea și integrarea ideilor extrase din sursele utilizate;

Paragraf

● capacitatea de a construi înțelesuri dintr-o varietate de situații.

Paragraf

Ca răspuns la nevoile individuale de învățare și în raport cu educația primită în familie, experiența de viață, interesele personale și zestrea culturală individuală, profesorii au obligația de a stabili, organiza și desfășura activități, care să ofere posibilități de progres școlar tuturor elevilor, indiferent de gen, etnie, religie, mediu cultural sau socio-economic.

Paragraf

În cadrul activităților de învățare, la disciplina opțională "Viitorii olimpioni", se va urmări valorificarea cunoștințelor și experiențelor acumulate de elevi și prin intermediul disciplinelor școlare din celelalte arii curriculare. Sarcinile de învățare vor fi eșalonate după gradul de dificultate, iar aprofundarea conținuturilor va fi corelată cu nivelul de dezvoltare cognitivă, specifică vârstei elevilor.

Paragraf

Activitățile didactice, organizate sub forma lecțiilor teoretice și practice, se vor desfășura într-o interacțiune permanentă cu elevii, centrată pe interesele acestora, în raport cu obiectivele de învățare și finalitățile urmărite. Elevii vor fi stimulați să întrebe, să intervină, să aibă inițiativă, să exprime idei și sentimente despre ceea ce învață, exersează sau creează.

Paragraf

În desfășurarea activităților la această disciplină, este încurajată colaborarea cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român, cu Academia Olimpică Română, precum și cu federațiile sportive naționale. Participarea campionilor olimpici la lecțiile din cadrul acestei discipline, precum și la alte activități organizate la nivelul unității de învățământ, completează efectul formativ al activităților didactice.

Paragraf

Valoarea formativă a strategiilor didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare poate fi optimizată prin valorificarea efectelor benefice ale jocului, acesta reprezentând o componentă esențială a activităților de învățare la acest nivel de vârstă. Profesorul va asigura resurse didactice variate (cărți, filme, arhive video) care vor contribui la asimilarea cunoștințelor de către elevi. Anexele 1, 2 și 3 oferă exemple de resurse didactice pentru desfășurarea activităților la această disciplină de studiu.

Paragraf

Evaluarea va avea caracter predominat formativ, accentul fiind pus pe:

Paragraf

● observarea sistematică a comportamentului elevilor și a interesului pentru activitățile desfășurate;

Paragraf

● realizarea unor portofolii sau proiecte care să valorifice achizițiile dobândite;

Paragraf

● implicarea psiho-emoțională în cadrul diferitelor activități cu caracter motric (jocuri de mișcare, ștafete, parcursuri aplicative, întreceri, concursuri);

Paragraf

● valorizarea rezultatelor învățării, prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;

Paragraf

● utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor școlare;

Paragraf

● corelarea rezultatelor evaluate cu competențele din programa școlară;

Paragraf

● identificarea noilor competențe dobândite în contexte non-formale sau informale.

Paragraf

Urmare a efectelor formative ale tuturor experiențelor de învățare specifice disciplinei opționale "Viitorii olimpioni", profesorul va monitoriza și valoriza progresul elevilor în manifestarea comportamentelor etice.

Paragraf

În realizarea unei evaluări eficiente pentru disciplina opțională, profesorul va utiliza probele de evaluare consemnate în tabelul de mai jos:

Paragraf

INDICAȚII DE COMPLETARE:

Pentru fiecare criteriu de evaluare în parte, profesorul apreciază elevul cu puncte întregi. Nu se acordă jumătăți de punct. Numărul de puncte acordate nu poate depăși punctajul maxim aferent criteriului.

Paragraf

Notă: Pentru elevii scutiți medical temporar de efort fizic, profesorul va concepe o probă de evaluare scrisă, sub forma unui test de cunoștințe din tematica disciplinei Viitorii olimpioni.

COLECTIV DE AUTORI

Anexa nr. 3 NR

EXEMPLE DE JOCURI DE MIȘCARE, ȘTAFETE ȘI PARCURSURI APLICATIVE

punctul 1.

POȘTA MERGE ÎNTRE ORAȘELE GAZDA ALE JOCURILOR OLIMPICE

Paragraf

Jocul "POȘTA MERGE ÎNTRE ORAȘELE GAZDĂ ALE JOCURILOR OLIMPICE":

consolidează cunoștințele olimpice;

dezvoltă atenția concentrată, acuitatea acustică, atenția distributivă, viteza de reacție, viteza de deplasare.

Paragraf

Orașele și anii pot fi inscripționați pe asfalt, pe jetoane din plastic, carton, placaj, polistiren, pe ambalaje de plastic, pe cuburi, piramide confecționate de elevi, așezate pe suprafața de lucru.

Paragraf

Cadrul didactic:

pronunță destinația "Poșta merge de la ... (orașul) ... la ... (orașul) ...!"

Paragraf

Elevii:

așezați inițial câte unul, în dreptul fiecărui oraș gazdă a unei ediții a Jocurilor Olimpice, ascultă destinația;

un elev, căruia nu i s-a repartizat un oraș gazdă, se situează în centrul cercului;

cei doi elevi, care și-au auzit pronunțat orașul în dreptul căruia se află, încearcă să schimbe locul între ei;

elevul situat inițial în centrul cercului încearcă să ocupe unul dintre locurile eliberate de cei doi;

elevul rămas fără loc se situează în centrul cercului și așteaptă continuarea jocului.

punctul 2.

"CITIUS, ALTIUS, FORTIUS" - "MAI REPEDE, MAI SUS, MAI PUTERNIC"

Paragraf

Spațiul de lucru se împarte în 2-3 culoare, în funcție de numărul echipelor constituite și al materialelor (bănci, lăzi de gimnastică, scări fixe) disponibile și în trei zone de acțiune.

Paragraf

Parcursul aplicativ în Varianta 1 cuprinde: alergare de viteză până la prima linie orizontală trasată pe sol, urmată de deplasare rapidă până la scara fixă și cățărare pe aceasta, coborâre și deplasare dus-întors a unei îngreuieri (bidon umplut, găleată de plastic umplută cu apă, boabe, nisip). Concurentul aleargă până la fanion, îl ocolește și se îndreaptă în viteză către echipa sa predând ștafeta (o atingere cu palma) următorului coechipier, după care se deplasează la capătul șirului alcătuit de propria echipă.

Paragraf

În Varianta 2, alergarea de viteză se face în zig-zag urmată de escaladarea lăzii de gimnastică după care, din culcat pe banca de gimnastică se deplasează prin tracțiune cu ajutorul brațelor până la capătul acesteia, ocolește în viteză fanionul și se deplasează la propria echipă predând ștafeta următorului coechipier, după care se deplasează la capătul șirului alcătuit de propria echipă.

Paragraf

În Varianta 3, alergarea este șerpuită printre repere urmată de deplasare în echilibru pe banca de gimnastică, cățărare pe banca înclinată cu ajutorul brațelor și a picioarelor după care se ocolește în viteză fanionul și se deplasează la propria echipă predând ștafeta următorului concurent, după care se deplasează la capătul șirului alcătuit de propria echipă.

Paragraf

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială, după ce toți componenții au parcurs traseul. Întrecerea se poate organiza de 3 ori pe o singură variantă sau o singură dată pe toate cele trei variante. Câștiga echipa care a ocupat de cele mai multe ori locul I.

Paragraf

Obiectele folosite în aceste parcursuri pot fi înlocuite, prin inițiativă și creativitate, în numeroase moduri, ca de exemplu: banca de gimnastică pentru deplasarea în echilibru poate fi înlocuită cu o țeavă/profil metalic pătrat, stâlp pătrat din lemn (leaț), buștean. Scara fixă poate fi înlocuită de o scară obișnuită, iar o scândură groasă și lată, bine lăcuită poate fi folosită la deplasările prin tracțiune cu brațele, specifice băncii de gimnastică.

punctul 3.

CURSA OLIMPICĂ PE NUMERE

Paragraf

Materiale:

3 fanioane

cartonașe cu cifre

cartonașe cu operații

Paragraf

Clasa se împarte în 3 echipe, egale numeric și valoric, fiecare ocupând una din pistele de alergare.

Paragraf

Elevii din fiecare echipă sunt dispuși în coloană pe un șir și, prin numărătoare în continuare, aceștia rețin numărul pronunțat.

Paragraf

Cadrul didactic arată sau pronunță o cifră.

Paragraf

Elevul care are numărul precizat de profesor, iese din coloană, aleargă, ocolește fanionul și revine la locul său din coloană.

Paragraf

Elevul care își reia primul locul în formație aduce un punct echipei sale.

Paragraf

Câștiga echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

punctul 4.

CURSA OLIMPICĂ DE VITEZĂ PE NUMĂRUL REZULTAT DIN OPERAȚII MATEMATICE

Paragraf

Materiale:

3 fanioane,

cartonașe cu operații

Paragraf

Clasa se împarte în 3 echipe, egale numeric și valoric, fiecare ocupând una din pistele de alergare.

Paragraf

Elevii din fiecare echipă sunt dispuși în coloană pe un șir și, prin numărătoare în continuare, aceștia capătă și rețin numărul pronunțat.

Paragraf

Cadrul didactic arată sau pronunță o operație matematică. (Ex.: 2+6, 8-4, 2x3, 24:6, păcăleală 3x0). Elevul care are numărul rezultat din rezolvarea mintală a operației respective, aleargă, ocolește fanionul și revine în viteză la locul său din formație. Elevul care își reia primul locul în formație aduce un punct echipei sale.

punctul 5.

RECUNOAȘTEM PICTOGRAMA OLIMPICĂ

Paragraf

Cele 48 de pictograme olimpice prezentate în Anexă, xerografiate, scanate sau desenate de elevi, se decupează și se așază împăturite într-un bol/plic.

Paragraf

Efectivul clasei se împarte în 3 echipe egale numeric.

Paragraf

Echipele ocupă în spațiul de lucru (sala de clasă, curte, teren) locuri separate. Fiecare echipă își desemnează un căpitan sau hotărăsc să îndeplinească pe rând acest rol.

Paragraf

Jocul începe prin invitarea, de către cadrul didactic, a căpitanilor celor 3-4 echipe să extragă o pictogramă olimpică.

Paragraf

Cu pictograma extrasă căpitănii se întorc la echipele lor și împreună stabilesc ce disciplină sportivă olimpică reprezintă pictograma. Numele disciplinei se scrie pe un bilețel care este predat cadrului didactic.

Paragraf

După ce au fost predate cele trei bilețele, cadrul didactic dă citire răspunsului scris pe bilețel arătând întregului colectiv pictograma olimpică. Elevii apreciază dacă sportul denumit de echipa respectivă corespunde sau nu pictogramei, cadrul didactic acordând sau nu un punct echipei.

Paragraf

La finalul jocului care poate fi precizat ca timp sau după ce toți elevii au exercitat rolul de căpitan, cadrul didactic acordă titlul de câștigător echipei care a acumulat cele mai multe puncte.

Paragraf

Dacă există condiții de proiecție a imaginii pictogramei olimpice, cadrul didactic va proiecta o imagine pentru toate echipele aflate în întrecere, urmând ca cei desemnați căpitani de echipă să transmită cadrului didactic răspunsul stabilit.

punctul 6.

ÎNSCRIEM DEVIZA OLIMPICĂ

Paragraf

Pe un teren plat se trasează/marchează 3-4 piste de alergare conform numărului de echipe constituite. Echipele pot fi alcătuite din 6-8 elevi dispuși în coloană câte unul sau în coloană câte doi înapoia liniei de start.

Paragraf

În fața fiecărei echipe se așază plăcuțele/jetoanele/cuburile/piramidele (confecționate în lecțiile de aplicații practice și arte vizuale) pe care sunt inscripționate separat silabele cuvintelor care alcătuiesc DEVIZA OLIMPICĂ.

Paragraf

La semnal, primul elev/prima pereche, aleargă caută și iau o silabă pe care o așază în spațiul destinat devizei, după care în viteză, revine/revin la propria echipă predând ștafeta următorului coechipier/pereche (prin atingerea cu mâna), după care se așază la capătul din spate al coloanei. Primitorii ștafetei reiau același parcurs.

Paragraf

În spațiul destinat înscrierii devizei se vor trasa, separat, spațiile aferente silabelor celor trei cuvinte.

Paragraf

Plăcuțele/jetoanele/cuburile/piramidele pe care sunt inscripționate silabele se vor așeza amestecat (suprapuse, în ordine aleatorie) necesitând "căutare".

Paragraf

Câștiga echipa care revine prima în formația inițială, după ce a "înscris" corect cele trei cuvinte ale devizei olimpice.

punctul 7.

ȘTAFETA CERCURILOR OLIMPICE

Paragraf

Pe un teren plat cu lungimea de până în 25m se trasează o linie de plecare (start) și o linie de sosire. Între cele două linii se delimitează 3, 4 spații (piste) de alergare egale cu numărul echipelor formate din efectivul clasei. Pe fiecare "pistă" de alergare se trasează/ desenează/amplasează cele 5 cercuri olimpice colorate specific (roșu, negru, albastru, galben, verde) la distanță egală între ele. La linia de start se inscripționează/afișează numele orașului care a găzduit Jocurile Olimpice Antice (Olimpia), iar la linia de sosire numele orașului care va găzdui viitoarea ediție a Jocurilor Olimpice.

Paragraf

Efectivul clasei se împarte în echipe, egale numeric, ca gen și valoric care își pot atribui o denumire de oraș/de țară, de regiune, de animal rapid, de personaj animat etc.

Paragraf

Echipele sunt dispuse în coloană câte unul (nu mai mult de 6-8 elevi), înapoia liniei de start, din spațiul de alergare repartizat. După linia de sosire, pe fiecare pistă de alergare se plasează un reper (fanion) care să poată fi ocolit.

Paragraf

La semnal (vizual sau sonor), primul elev din fiecare echipă (eventual ales/numit "căpitan") pornește în alergare de viteză printre cele 5 cercuri olimpice, ocolește reperul aflat înapoia liniei de sosire, apoi, în cea mai mare viteză, se îndreaptă spre echipa sa și predă ștafeta următorului coechipier. După predarea ștafetei, elevul se așază la capătul din spate al șirului.

Paragraf

Câștiga întrecerea echipa care revine prima în formația inițială.

Paragraf

Jocul se desfășoară de minimum 3 ori.

punctul 8.

PROBA OLIMPICĂ DE VITEZĂ CU START DE JOS

Paragraf

Întrecere cu adiționare de puncte:

locul I - 3 puncte;

locul II - 2 puncte;

locul III - 1 punct

Paragraf

Pe un teren plat cu lungimea de 30m se trasează (pe lățime) o linie de plecare, iar la distanța de 25m, o linie de sosire.

Paragraf

Pe lungimea terenului se trasează 3 culoare de alergare, egale ca lățime.

Paragraf

La linia de start (plecare) se inscripționează numele orașului gazdă a Jocurilor Olimpice antice (Olimpia), iar la linia de sosire se inscripționează numele orașului gazdă a ultimelor Jocuri Olimpice moderne de vară.

Paragraf

Elevii clasei se împart în 3 echipe (6-8 elevi în echipă), fiecare echipă atribuindu-și un nume.

Paragraf

Echipele sunt dispuse fiecare în coloană pe un șir, în spatele liniei de plecare, pe culoarul propriu de alergare.

Paragraf

La comanda/"apelul" cadrului didactic, primul elev din fiecare echipă se prezintă la linia de start și așteaptă comenzile specifice "startului de jos".

Paragraf

Startul se dă la semnal sonor (fluier, pistol-jucărie cu capse, bătaie din palme, lovirea a două scânduri sau stinghii de gard pentru atletism, înțeparea unui balon umflat). Se respectă comenzile specifice startului: "la start!", "pe locuri!", "gata!".

Paragraf

După semnalul sonor, elevii pornesc și aleargă în cea mai mare viteză pe lungimea de 25m a propriului culoar.

Paragraf

Echipa este punctată în funcție de locul ocupat de cei 3 concurenți (3 puncte pentru locul I, 2 puncte pentru locul II și 1 punct pentru locul III).

Paragraf

După efectuarea cursei, alergătorii se deplasează prin lateralul spațiului de alergare și se așază la capătul din spate al echipei proprii. În cazul în care unul din concurenți greșește startul, acesta se reia, iar dacă greșeala se repetă, concurentul este eliminat din concurs, echipa sa primind "0" puncte.

Paragraf

Pentru a ține evidența punctelor realizate de fiecare echipă, cadrul didactic va desemna un elev (de regulă dintre cei scutiți de efort fizic la lecție) care va înregistra punctele realizate de către echipa repartizată.

punctul 9.

ȘTAFETA FLĂCĂRII OLIMPICE

Paragraf

Materiale necesare: 3 fanioane, 3 cercuri roșii, 3 cercuri negre, 3 cercuri galbene, 3 cercuri albastre, 3 cercuri verzi, 1 bancă, 1 inscripționare "Olimpia Grecia", 1 inscripționare "Tokyo 2020"/"Paris 2024"/"Los Angeles 2028", 3 lanterne/ sticle pictate simulând o făclie. Cercurile pot fi trasate pe suprafața de alergare sau pot fi așezate. În lipsa cercurilor de gimnastică, acestea pot fi confecționate din sârmă subțire sau nuiele elastice unite la capete.

Paragraf

Pe o suprafață plană se delimitează 3-5 "piste" de alergare (în funcție de numărul de echipe constituite).

Paragraf

La linia de start se inscripționează (afișează) numele orașului gazdă a Jocurilor Olimpice antice (Olimpia), iar la linia de sosire, numele orașului care a găzduit ultima ediție a Jocurilor Olimpice moderne de vară. La mijlocul pistei se amplasează o bancă de gimnastică/buștean/canistre de plastic/profile de polistiren etc., iar între cele două linii și aceasta câte un reper care să poată fi ocolit. După linia de sosire se amplasează un fanion/ băț înfipt/alt reper, care să poată fi ocolit.

Paragraf

Fiecare echipă va fi dotată (sau se va autodota) cu o "torță" (lanternă, felinar, telefon iluminat, un obiect confecționat din fructe sau legume etc.) care va fi preluată de către primul elev din coloană (căpitanul de echipă).

Paragraf

La semnal, acustic sau vizual, primul elev pornește în cursă, ocoleste reperul, sare peste obstacol, ocoleste al doilea reper, trece linia de sosire, ocoleste fanionul și în cea mai mare viteză se îndreaptă spre propria echipă, predă "torța" următorului coechipier și se deplasează la capătul din spate al șirului. Cel care primește "torța" efectuează același traseu.

Paragraf

Câștiga ștafeta echipa care reușește să revină prima în formația inițială, după ce toți componenții au efectuat traseul.

punctul 10.

SALUT PRIETENE OLIMPION

Paragraf

Elevii clasei sunt situați pe circumferința unui cerc. Un elev aleargă prin exteriorul cercului și atinge pe umăr un elev din cerc, continuându-și alergarea. Cel atins pornește în alergare în jurul cercului în sens invers, iar când cei doi se întâlnesc își dau mâna și rostesc o formulă de salut politicos, în limba română sau străină studiată. După ce și-au dat mâna, fiecare continuă alergarea, dorind să ajungă primul la locul rămas liber de pe circumferința cercului. Cel rămas fără loc pe cerc, reia jocul de la început.

Paragraf

Pentru a se păstra formația de cerc se vor inscripționa cerculețe în care să stea fiecare elev.

Paragraf

Cadrul didactic indică formula de salut în română/ în limba străină (politicoasă, uzuală, între colegi/prieteni, cu o persoană adultă)

punctul 11.

GĂSEȘTE PICTOGRAMA SPORTULUI OLIMPIC ANUNȚAT

Paragraf

Pe suprafața de joc se trasează un cerc mare și diametrul său. Pe circumferințele celor două semicercuri se dispun, în număr egal, componenții celor două echipe. În mijlocul fiecărui semicerc se așază câte o cutie de carton/borcan/ambalaj de plastic etc. în care vor fi depuse jetoane/cartoane inscripționate/ pictate sau imagini lipite pe un suport, reprezentând numele unor sporturi olimpice pentru o echipă. Pentru cealaltă echipă jetoanele vor conține imagini (desene pictate/ fotografii) cu pictogramele olimpice ale acelor sporturi.

Paragraf

Jocul se începe de către primii elevi situați de o parte și de alta a diametrului cercului. Prin tragere la sorți, de către cei 2 căpitani aleși, o echipă extrage din cutie un jeton cu un sport olimpic, iar cealaltă echipă trebuie să găsească în cutia proprie un jeton cu pictograma sportului respectiv.

Paragraf

După extragerea jetonului, fiecare elev se deplasează la capătul diametrului și afișează cele două jetoane, alăturate (jetonul cu sportul și jetonul cu o pictograma). Întregul colectiv de elevi apreciază dacă pictograma corespunde sportului olimpic extras din cutie. în cazul unei aprecieri pozitive, echipa care a ales pictograma primește 4 un punct. Jocul continuă cu următorii elevi ș.a.m.d.

Paragraf

Câștiga echipa care acumulează cele mai multe puncte.

Paragraf

Cu aceleași materiale confecționate jocul poate fi organizat cu inversarea rolurilor. Prima echipă arată pictograma, iar cealaltă echipă caută sportul olimpic.

punctul 12.

ALERGARE DE ȘTAFETĂ OLIMPICĂ

Paragraf

Reguli importante:

Paragraf

Alergarea se face numai prin exteriorul terenului. Predarea ștafetei se face numai în interiorul spațiului stabilit pentru fiecare echipă. Poziționarea elevilor fiecărei echipe în spațiul destinat se face în coloană câte unul. Constituirea unor echipe, pe cât posibil, egale numeric și valoric.

Paragraf

Pe o suprafață plană (teren de baschet, minifotbal, handbal) se trasează 4-6 spații (pătrate/cercuri/dreptunghiuri) sau se așază câte un cerc de gimnastică în care se vor situa componenții celor 4-6 echipe constituite. Echipele își vor stabili o denumire și un căpitan de echipă.

Paragraf

La semnal (sonor/vizual) primul elev din fiecare echipă va porni în alergare, purtând într-o mână un substituit de ștafetă (cilindru de lemn, plastic, sticlă de 250ml) ocolind prin exteriorul terenului spațiile celorlalte echipe. Când ajunge în dreptul echipei sale predă ștafeta următorului coechipier și se deplasează la capătul din spate al șirului câte unul format de echipa sa. Este declarată învingătoare echipa care termină prima parcurgerea traseului de către toți componenții.

punctul 13.

VIZITĂM ORAȘE GAZDĂ A JOCURILOR OLIMPICE

Paragraf

Pe un spațiu delimitat care să poată fi înconjurat de elevi, dispuși în coloană câte unul se trasează/marchează 3-4-5 spații în care să poată fi inscripționate orașe gazdă a 3-4-5 ediții ale Jocurilor Olimpice.

Paragraf

Alăturat acestuia se realizează un al 2-lea spațiu trasat identic. Cadrul didactic organizează efectivul clasei în două echipe egale numeric și echilibrate valoric. Apoi asază în fața fiecărei echipe, în cele 3-4-5 spații inscripționate mascotele corespunzătoare. La semnal, ambele echipe pornesc în alergare ușoară în jurul propriului teren parcurgând doua ture, timp în care fiecare elev observa așezarea corectă a mascotelor. Mascotele sunt strânse și depuse în fața fiecărei echipe. La semnal, primul elev din fiecare echipa ia mascotele și din alergare încearcă să le depună corect în spațiul fiecărui oraș gazdă a Jocurilor Olimpice.

Paragraf

Fiecare echipa va desemna un arbitru care va aprecia (sub îndrumarea cadrului didactic) corectitudinea așezării mascotelor de către echipa adversă prin ridicarea fanionului verde.

Paragraf

Când așezarea este greșită va ridica fanionul rosu, executantul fiind obligat să refacă așezarea mascotelor. După fanionul verde executantul adună mascotele și în cea mai mare viteză se deplasează la propria echipă și "predă ștafeta" prin înmânarea mascotelor următorului elev din coloană, apoi trece la capătul șirului.

Paragraf

Primitorul mascotelor continuă desfășurarea jocului în aceleași condiții. Câștiga echipa care revine prima în formația inițială.

Paragraf

Indicații metodice:

se vor face referiri la ultimele ediții ale jocurilor olimpice și eventual a celei viitoare;

jocul va începe cu un număr restrâns de ediții progresând în concordanță cu creșterea memoriei vizuale, îndemânării și vitezei de deplasare a elevilor;

inscripționările pot fi realizate cu creta pe asfalt, pe jetoane de carton, lemn, plastic, polistiren;

mascotele pot fi desenate, pictate pe diferite suporturi sau confecționate în lecțiile de arte vizuale și abilități practice.

punctul 14.

RECUNOAȘTE MASCOTA URMĂTOARELOR EDIȚII ALE JOCURILOR OLIMPICE

Paragraf

Pe un teren dreptunghiular (de volei/de handbal/de baschet) se inscripționează/ marchează din X în X metri pe ambele linii lungi ale acestuia numele, în ordine, a orașelor gazdă a ultimelor ediții a Jocurilor Olimpice.

Paragraf

Prin linii trasate pe lățimea terenului orașele sunt unite.

Paragraf

Efectivul clasei se împarte în 6 echipe a câte 4-6 elevi, echilibrate numeric ca gen și valoric, dispuse în coloană câte unul înapoia liniei de fund a terenului care devine și linia de start și sosire.

Paragraf

Echipele sunt separate prin linii paralele, trasate pe lungimea terenului.

Paragraf

La semnal, primul elev din fiecare echipă aleargă până la prima linie (exemplu - Beijing) pășește pe ea, se întoarce în mare viteză și predă ștafeta următorului coechipier trecând la urma șirului. Primitorul ștafetei aleargă până la următoarea linie (exemplu - Londra), pășește pe ea și se întoarce în viteză, predând ștafete următorului coechipier, acesta aleargă până la a treia linie (exemplu - Rio), se întoarce și aleargă până la linia de sosire predând ștafeta ultimului coechipier care aleargă la ultima linie (exemplu - Tokyo), o atinge cu piciorul și se îndreaptă în viteză spre linia de sosire.

Paragraf

Echipa al cărei ultimul concurent a trecut primul linia de sosire este declarată învingătoare.

Paragraf

Numărul orașelor și distanțele dintre acestea sunt determinate de cadrul didactic corespunzător nivelului de manifestare a vitezei de deplasare și rezistenței a elevilor.

punctul 15.

RECUNOAȘTE SIGLA URMĂTOARELOR EDIȚII ALE JOCURILOR OLIMPICE

Paragraf

Prin linii trasate pe lățimea terenului orașele sunt unite.

Paragraf

Efectivul clasei se împarte în 6 echipe a câte 4-6 elevi, echilibrate numeric ca gen și valoric, dispus în coloană câte unul înapoia terenului care devine și linia de start și sosire.

Paragraf

Echipele sunt separate prin linii paralele, trasate pe lungimea terenului.

Paragraf

La semnal, primul elev din fiecare echipă aleargă până la prima linie (Beijing), pășește pe ea, se întoarce în mare viteză și predă ștafeta următorului coechipier, trecând la urma șirului.

Paragraf

Primitorul ștafetei aleargă până la următoarea linie (Londra), pășește pe ea și se întoarce în viteză, predând ștafete următorului coechipier, acesta aleargă până la a treia linie (Rio), se întoarce și aleargă până la linia de sosire predând ștafeta ultimului coechipier care aleargă la ultima linie (Tokyo), o atinge cu piciorul și se îndreaptă în viteză spre linia de sosire.

Paragraf

Echipa al cărei ultimul concurent a trecut primul linia de sosire este declarată învingătoare.

Paragraf

Numărul orașelor și distanțele dintre acestea sunt determinate de cadrul didactic corespunzător nivelului de manifestare a vitezei de deplasare și rezistenței a elevilor.

punctul 16.

VIZITĂM ORAȘE GAZDĂ A JOCURILOR OLIMPICE - VARIANTĂ

Paragraf

Pe un teren dreptunghiular (de volei/ de handbal/de baschet) se inscripționează/marchează din X în X metrii pe ambele linii lungi ale acestuia numele, în ordine, a orașelor gazdă a ultimelor ediții a Jocurilor Olimpice.

Paragraf

Prin linii trasate pe lățimea terenului orașele sunt unite.

Paragraf

Efectivul clasei se împarte în 6 echipe a câte 4-6 elevi, echilibrate numeric ca gen și valoric, dispus în coloană câte unul înapoia terenului care devine și linia de start și sosire.

Paragraf

Echipele sunt separate prin linii paralele, trasate pe lungimea terenului. La semnal, primul elev din fiecare echipă aleargă până la prima linie (Beijing) pășește pe ea, se întoarce la linia de start, aleargă până la a doua linie (Londra) și se întoarce în alergare la linia de start și continuă alergarea până la a treia linie (Rio) și ș.a.m.d.

Paragraf

Elevul care a vizitat toate orașele se deplasează rapid la linia de sosire și transmite ștafeta (prin atingere cu palma) coechipierului următor, trecând la capătul din urmă a șirului.

Paragraf

Echipa care depășește prima linia de sosire după ce toți componenții au parcurs traseul este desemnată câștigătoare.

Anexa nr. 3 NR

Anexa nr. 4 NR

Notă de prezentare

Paragraf

Programa școlară pentru disciplina opțională Muzică și dans (expresie corporală, ritm și dinamism) a fost elaborată conform noului model de programă școlară centrată pe competențe și completează oferta curriculară pentru învățământul gimnazial, clasele a V-a și a VI-a. Aceasta a fost elaborată în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, potrivit planului cadru de învățământ aprobat prin O.M.E.N.C.S nr. 3590/2016, care prevede o oră pe săptămână pentru disciplina opțional integrat și a Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, parte integrantă în O.M.E. nr. 3238/2021.

Paragraf

Prezenta programă completează aplicarea modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe și are în vedere componentele profilului de formare a absolventului de învățământ gimnazial, contribuind la formarea competențelor - cheie pentru educația pe parcursul întregii vieți.

Paragraf

Practicarea dansului favorizează menținerea și optimizarea stării de sănătate și dezvoltarea fizică armonioasă, contribuie la dezvoltarea capacității motrice a elevilor, oferind o alternativă valoroasă pentru recreere și refacerea capacității de efort intelectual, dar și pentru dezvoltarea simțului estetic și a echilibrului emoțional, prin petrecerea activă a timpului liber. Dansul combină într-un mod plăcut mișcarea cu muzica și promovează comunicarea între partenerii/membrii grupului, fiindu-i recunoscut aportul la formarea deprinderilor sociale, de colaborare și lucru în grup, favorizând integrarea socială a practicanților. Astfel, pornind de la beneficiile multilaterale pe care dansul le are asupra creșterii și dezvoltării copiilor, disciplina Muzică și dans (expresie corporală, ritm și dinamism) vizează preponderent stimularea interesului elevilor pentru propria sănătate fizică și emoțională, precum și pentru adoptarea unui stil de viață activ.

Paragraf

Prin parcurgerea disciplinei opționale integrate Muzică și dans (expresie corporală, ritm și dinamism), elevii vor beneficia de:

îmbunătățirea indicilor somato-funcționali și formarea unei atitudini corecte a corpului;

conștientizarea posibilităților de mișcare a propriului corp, în ritmul muzicii; /dezvoltarea capacității motrice prin dans și valorificarea acesteia în activități independente;

formarea deprinderilor de comunicare și de lucru în grup, pentru integrare socială, din perspectivă multiculturală;

formarea capacității de a practica dansul, în timpul liber, în mod independent, pentru recreere și refacerea capacității de efort.

Paragraf

Structura programei școlare include următoarele elemente:

Notă de prezentare;

Competențe generale;

Competențe specifice și exemple de activități de învățare;

Conținuturi;

Sugestii metodologice.

Paragraf

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dobândite prin învățare, care permit adoptarea unor comportamente specifice unui domeniu, în contexte diverse.

Paragraf

Competențele generale vizate de disciplina Muzică și dans (expresie corporală, ritm și dinamism) reprezintă achizițiile de cunoaștere și atitudinale ale elevului din clasele a V-a și clasa a VI-a, ce vizează contribuția dansului la creșterea și dezvoltarea elevilor de această vârstă.

Paragraf

Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și se formează pe parcursul unui an școlar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde exemple de activități de învățare concrete, variate, care valorifică participarea conștientă și activă elevilor la lecțiile de dans.

Paragraf

Conținuturile învățării vizează următoarele domenii:

capacitate de organizare spațială și temporală;

postură și expresie corporală;

calități motrice specifice dansului;

deprinderi motrice sportive;

deprinderi muzicale;

igienă și protecție individuală în activități de dans;

comportamente și atitudini asociate dansului.

Paragraf

Sugestiile metodologice includ strategii didactice și elemente de evaluare, cu scopul de a orienta cadrele didactice în aplicarea programei. Strategiile didactice propuse sunt multiple, adecvate lucrului cu elevii, din perspectiva noilor educații în societatea cunoașterii.

Paragraf

Această disciplină poate fi predată de către profesorul de educație fizică și sport, cu competențe de predare a dansului sportiv, dobândite în cadrul formării inițiale sau continue.

Competențe generale

punctul 1.

Participarea la activități de dans pentru dezvoltarea capacității motrice și petrecerea activă a timpului liber.

punctul 2.

Practicarea dansului ca formă de exprimare culturală și pentru integrare socială.

punctul 1.

Participarea la activități de dans pentru dezvoltarea capacității motrice și petrecerea activă a timpului liber.

punctul 2.

Practicarea dansului ca formă de exprimare culturală și pentru integrare socială

Sugestii metodologice

Paragraf

Activitatea didactică la disciplina Muzică și dans (expresie corporală, dans și dinamism) ilustrează orientări moderne în educație, și anume:

educația integrată, interdisciplinară - prin faptul că face apel la cunoștințe și competențe din educație fizică și sport, muzică, istorie, geografie;

educația multiculturală - prin elementele de muzică și dans tradiționale;

educație digitală - prin sistemele moderne de selecție a muzicii adecvate diferitelor stiluri de dans și utilizarea tehnologiei pe parcursul lecțiilor de dans;

educație de gen - prin sublinierea locului și rolului partenerilor de dans, consolidarea identității de gen, a egalității și echității de gen.

Paragraf

Lecția din cadrul opționalului Muzică și dans (expresie corporală, ritm și dinamism) este creația profesorului care o predă și reflectă competențele profesionale, capacitatea de adaptare la condițiile de desfășurare a activității didactice, dar și la particularitățile elevilor, având în vedere o serie de sugestii metodologice.

Paragraf

Având în vederea diversitatea stilurilor de dans, profesorul va crea diferite situații de instruire, prin care poate să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare (dansurile, melodiile), scopul final fiind formarea competențelor prevăzute de programa școlară.

Paragraf

Activitatea de învățare va fi centrată pe elevi și preferințele acestora pentru anumite stiluri de dans. În raport cu propriile competențe, profesorul va putea valoriza experiența motrică a elevilor care practică dansul, ca activitate extracurriculară. Aceștia vor fi încurajați să conducă secvențe de lecție, să propună coregrafii, să colaboreze cu ceilalți colegi, din perspectiva autonomiei elevilor în lecția de dans.

Paragraf

Pentru o eficiență optimă a activității didactice, profesorul va avea în vedere valorificarea potențialului psihomotric al fiecărui elev în parte, prin alegerea celor mai potrivite metode și mijloace de instruire, în funcție de finalitățile instruirii, particularitățile vârstei, genului și nivelului de pregătire al elevilor.

Paragraf

Dansul va impune utilizarea judicioasă a bazei și a resurselor materiale. Profesorul va avea în vedere tehnica de sonorizare, repertoriul de melodii și chiar posibilitatea de filmare și redare a dansurilor elevilor, cu scop didactic sau de promovare a dansurilor în contexte organizate la nivelul unității de învățământ (serbări școlare, demonstrații, evenimente).

Paragraf

La începutul lecțiilor, elevii vor efectua o încălzire pe fond muzical, folosind diverși pași de dans (sau din gimnastică ritmică, aerobică) și apoi, vor continua cu învățarea și exersarea anumitor pași și figuri de dans. Pentru exemplificare, programa oferă o serie de resurse educaționale deschise, postate pe siteul web Youtube. Acestea pot fi completate, în funcție de conținuturile vizate sau înlocuite, în cazul în care materialele video respective nu vor mai putea fi accesate.

Paragraf

Din perspectiva conținuturilor, este încurajată învățarea dansurilor populare românești și crearea unui ansamblu folcloric la nivelul unității de învățământ. Această opțiune este însă la alegerea elevilor și profesorului. În egală măsură, un ansamblu de dans poate avea în repertoriul său stiluri de dans variate, care să permită elevilor să se exprime personal, cultural și social, în cele mai diverse modalități. Pentru toate aceste situații, se recomandă ca elevii să poarte costume corespunzătoare și pantofi de dans adecvați.

Paragraf

Elementele de conținut privind igiena și protecția individuală, precum și comportamente și atitudini vor fi abordate pe parcursul tuturor lecțiilor dans. Aceste aspecte sunt esențiale, pe de o parte, pentru igiena costumelor și pantofilor de dans, și pe de altă parte, pentru desfășurarea activităților de dans într-un mediu educațional plăcut.

Paragraf

Evaluarea, predominant formativă, va viza achizițiile fiecărui elev în parte, scopul principal al acestei discipline fiind acela de a încuraja practicarea exercițiilor fizice în timpul liber. Programa propune o serie de probe de evaluare. Profesorul le poate completa, astfel încât să surprindă evoluția și preferința elevilor pentru anumite conținuturi. în funcție de condițiile specifice din unitatea de învățământ, profesorul poate opta pentru evaluarea elevilor ca urmare a participării acestora la o serbare, demonstrație, eveniment, în calitate de membru al unui ansamblu de dans.

Metode de evaluare

punctul 1.

Exemplificarea unui dans standard din cele învățate cu conținut (coregrafie) și melodie impuse.

Paragraf

Criterii de evaluare:

Adaptarea ritmului respirator cu coregrafia dansului 25% (competența specifică 1.1);

Adoptarea posturii corecte în timpul dansului 25% (competența specifică 1.2);

Corelarea pașilor de dans cu muzica 25% (competența specifică 1.3);

Respectarea coregrafiei 25%.

punctul 2.

Alegerea unei melodii și crearea liberă a conținutului (coregrafiei) din dansurile latino-americane sau un dans popular învățat.

Paragraf

Criterii de evaluare:

creativitate 25% (competența specifică 2.3);

cunoașterea genului muzical și exprimarea emoțiilor trăite 50% (competența specifică 2.2);

menținerea ritmului respirator și muzical 25% (competența specifică 1.1)

punctul 3.

Alegerea unei melodii și crearea liberă a conținutului (coregrafiei) din dansuri standard/un dans la alegere din cele învățate.

Paragraf

Criterii de evaluare:

creativitate 25% (competența specifică 2.3);

cunoașterea genului muzical și exprimarea emoțiilor trăite 50% (competența specifică 2.2.)

menținerea ritmului respirator și muzical 25% (competența specifică 1.3.)

punctul 4.

Exemplificarea unui dans latino-american cu conținut (coregrafie) și melodie impuse sau un dans popular.

Paragraf

Criterii de evaluare:

Identificarea genului muzical și a stilului de dans (individual/în perechi/grup) 50% (competența specifică 1.1);

Creativitate în alegerea pașilor și corelarea acestora cu muzica 50% (competența specifică 2.3).

Paragraf

Portofoliu cu tema Genuri muzicale și stiluri de dans

Paragraf

Indicații pentru realizarea portofoliului: Ascultă melodii din cinci țări și identifică genul muzical. Descrie în câteva propoziții ce ai simțit când le-ai ascultat. Exemplifică stiluri de dans specifice genurilor muzicale.

STANDARDE DE PERFORMANȚĂ

punctul 1.

Exemplificarea pașilor de bază din dansurile standard însușite.

punctul 2.

Exemplificarea pașilor de bază din dansurile latino-americane însușite.

punctul 3.

Exemplificarea a două dansuri populare și/sau moderne.

punctul 4.

Crearea unei coregrafii/compoziții pe o melodie la alegere.

Paragraf

NORMATIV DE DOTARE MINIMALĂ pentru disciplina opțională Muzică și dans (expresie corporală, ritm și dinamism):

Boxă

Laptop

Saltele individuale

Acces la internet

Muzică

Sala de sport

Surse WEB

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=zGiIKmKmMeE t=910s

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=M0lEAmWiL20

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=glQru4VD8qo

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=xtac0FxEfmQ

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=oZhQGB7RTSs

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=Ygd3R9mhYk

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=oJ18op-kVF0

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=lfygj9GVJ38 t=142s

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=pawim692vZc

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=54rPCNXBLjU

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=uSh-H7mfKs

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=OSyQ9lxHhVk

Paragraf

● https://www.youtube.com/watch?v=F6ayJ64EUtI

Colectiv de autori

Anexa nr. 5 NR

Notă de prezentare

Paragraf

Prezentul document conține programa școlară pentru disciplina opțională de învățământ MINIHANDBAL - MIȘCARE, JOC ȘI FAIR-PLAY care se organizează la clasele a III-a și a IV-a.

Conceptul de joc

Paragraf

Minihandbalul este un joc de handbal simplificat, a cărui metode și mijloace specifice de pregătire sunt adaptate particularităților psiho-motrice ale copiilor (fete și băieți) cu vârsta cuprinsă între 9-11 ani. Se recomandă practicarea în unități de învățământ sub formă de joc în echipe mixte.

Paragraf

La nivelul elevilor de clasele a III-a și a IV-a, prioritatea trebuie acordată în permanență aspectelor ludice și experienței motrice specifice jocurilor cu obiecte (în cazul de față mingea de handbal).

Beneficiile practicării minihandbalului

Paragraf

Din punct de vedere fizic, practicarea minihandbalului ajută la antrenarea tuturor grupelor musculare, dezvoltarea anduranței, vitezei, creșterea imunității, prevenirea multor probleme de sănătate, adoptarea unei posturi corecte a corpului, menținerea unui stil de viață sănătos și scăderea riscului de obezitate infantilă.

Paragraf

Din punct de vedere psihic, prin practicarea minihandbalului se dezvoltă concentrarea, coordonarea, gândirea strategică, spiritul competitiv nu doar față de ceilalți, dar și față de sine, dorința de perfecționare, spiritul de echipă, disciplina și creșterea bunei dispoziții în timpul lecțiilor de antrenament (prin eliberarea endorfinei), relaxare și motivare.

Paragraf

De asemenea, practicarea minihandbalului contribuie la formarea unor trăsături morale și de caracter, a unei conduite oneste în orice situație, a spiritului de fair-play: respectarea adversarilor, regulilor de joc, deciziilor arbitrilor, publicului spectator și spiritului general de joc, acceptarea cu demnitate atât a înfrângerii, cât și a victoriei.

Paragraf

Elevii vor putea să relaționeze mult mai ușor unii cu ceilalți, fără nicio discriminare, vor învăța ce înseamnă lucrul în echipă, devotamentul și toleranța, dar se vor și bucura de timpul petrecut împreună. Practicarea acestui joc sportiv reprezintă o soluție perfectă pentru a echilibra efortul intelectual cu cel fizic în vederea creșterii performanței școlare.

Structura programei școlare

Paragraf

Programa de MINIHANDBAL - MIȘCARE, JOC ȘI FAIR-PLAY este elaborată potrivit noului model de proiectare curriculară, centrat pe competențe.

Paragraf

Structura programei școlare include următoarele elemente:

Notă de prezentare

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Noțiuni ale regulamentului jocului de minihandbal

Paragraf

Competențele generale vizate la nivelul disciplinei opționale MINIHANDBAL - MIȘCARE, JOC ȘI FAIR-PLAY jalonează achizițiile de cunoaștere și de comportament ale elevului din ciclul primar, clasa a III-a/clasa a IV-a. Acestea contribuie la dezvoltarea aptitudinilor bio-psiho-motrice, formarea capacității elevilor de valorificare în întreceri/concursuri, a potențialului dobândit, dezvoltarea spiritului de competitor și a trăsăturilor de personalitate favorabile integrării în grup. Atingerea acestor finalități este posibilă pe fondul menținerii permanente a sănătății, asigurării dezvoltării fizice armonioase și manifestării unei capacități motrice favorabile integrării sociale.

Paragraf

Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii:

Indici somato-funcționali specifici

Calități motrice specifice

Elemente și procedee tehnice de bază

Acțiuni tactice individuale în atac

Acțiuni tactice individuale în apărare

Protecție individuală

Prevederi regulamentare

Reguli de comportament

Paragraf

Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activității didactice, precum și elemente de evaluare.

Competențe generale

punctul 1.

Valorificarea influențelor bio-psiho-motrice specifice minihandbalului prin activități ludice și de întrecere în condiții de utilizare a limbajului de specialitate

punctul 2.

Manifestarea comportamentului de fair-play în relațiile interindividuale și de grup

punctul 1.

Valorificarea influențelor bio-psiho-motrice specifice minihandbalului prin activități ludice și de întrecere în condiții de utilizare a limbajului de specialitate

punctul 2.

Manifestarea comportamentului de fair-play în relațiile interindividuale și de grup

Paragraf

CLASA A III-A

Paragraf

CLASA A IV-A

Sugestii metodologice

Paragraf

Lecția de MINIHANDBAL - MIȘCARE, JOC ȘI FAIR-PLAY este o creație a fiecărui profesor, în cadrul căreia se reflectă cunoștințele și competențele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condițiilor concrete de desfășurare a activității didactice și particularităților elevilor.

Paragraf

Îndrumări și sugestii metodologice:

Paragraf

● abordarea activităților de învățare din punctul de vedere al centrării procesului educativ pe formarea competențelor prevăzute de programă;

Paragraf

● utilizarea judicioasă a bazei materiale și a resurselor materiale;

Paragraf

● alegerea celor mai potrivite mijloace, metode și procedee metodice, în funcție de obiectivele urmărite, particularitățile de vârstă, sex și nivel de pregătire;

Paragraf

● utilizarea jocurilor de mișcare ca principală metodă, mijloc și formă de organizare a exersării, adaptate capacității psiho-motrice a elevilor;

Paragraf

● asigurarea unui volum optim de întreceri/concursuri pentru elevi în vederea întăririi motivației pentru practicarea sportului de performanță.

Paragraf

În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele tradiționale cu cele alternative (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și comportamentului elevului) și va pune accent pe:

corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară;

valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;

recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale.

Paragraf

Pe parcursul lecțiilor, elevii vor intra în contact cu toate categoriile de conținut și probe de evaluare prevăzute de programa, precum și cele elaborate de către profesor.

Paragraf

La începutul fiecărui an școlar, profesorii vor preciza, corespunzător disciplinei opționale MINIHANDBAL - MIȘCARE, JOC ȘI FAIR-PLAY, care sunt cele două/trei probe de control obligatorii pentru evaluarea sumativă.

Paragraf

În afara celor două/trei probe obligatorii, pe parcursul lecțiilor, profesorul poate concepe și utiliza alte probe de evaluare curentă (câte una pe fiecare interval de cursuri) cu performanțe motrice ridicate.

Paragraf

În realizarea unei evaluări eficiente pentru disciplina opțională, profesorul va utiliza probele de evaluare elaborate și consemnate în tabelul de mai jos:

Paragraf

CLASA A III-A

Paragraf

CLASA A IV-A

INDICAȚII DE COMPLETARE:

REGULAMENTUL DE JOC

Paragraf

● Cele două echipe sunt alcătuite din maximum 16 jucători (băieți și fete).

Paragraf

● Raportul numeric fete/băieți va fi stabilit de către fiecare profesor/antrenor.

Paragraf

● În teren: 4 jucători de câmp și un portar.

Paragraf

● Obligatoriu, în același timp, în teren vor evolua: 2 băieți și 2 fete ca jucători de câmp și un portar care poate fi băiat sau fată, la decizia cadrului didactic.

Paragraf

Schimbările de jucători trebuie să respecte următoarele cerințe:

pentru jucătorii de câmp, schimbările vor fi în mod obligatoriu *fată cu fată* și/sau *băiat cu băiat*; nu sunt admise schimbările *fată cu băiat* sau *băiat cu fată*;

pentru postul de portar schimbările sunt necondiționate: *fată cu fată*, *băiat cu băiat*, *fată cu băiat* sau *băiat cu fată*, în orice moment al jocului.

Paragraf

Timpul de joc: 2 reprize x 15 minute sau în funcție de numărul de echipe înscrise organizatorul poate modifica pentru a se putea încadra;

Paragraf

Eliminarea: 1 minut. În cazul unei eliminări temporare de 1 minut, jucătorul sancționat trebuie înlocuit, nu eliminat, cu respectarea regulilor privind schimbările. După 1 minut de joc, jucătorul sancționat poate reintra în teren.

Paragraf

Se recomandă ca sportivii/ele care sunt înscriși/e să participe efectiv la joc.

Paragraf

Terenul de joc: 20-24m x 12-16m (ex. 20 x 13m este exact o treime din suprafața normală a terenului de handbal).

Paragraf

Dimensiunea porților: 1,70 x 3m sau 1,60 x 2,0m.

Paragraf

Semicerc: rază de 5m.

Paragraf

Mingea: minge cu o circumferință de 44-49cm, potrivită pentru copii, moale, nu prea grea, să sară bine și să fie ușor de prins, pentru a asigura un joc fără riscuri. Copiilor trebuie să le placă mingea și să nu le fie frică de ea. Mingea folosită este mărimea 0.

Paragraf

Arbitri:

arbitrajul poate fi asigurat de unu/doi arbitri la centru și un arbitru la foaie;

arbitrajul poate fi asigurat de către arbitri tineri sau arbitri elevi, sau juniori, sau cadrul didactic;

nu poate asigura arbitrajul antrenorul/profesorul uneia dintre echipele care joacă.

Paragraf

Pentru celelalte prevederi necuprinse în prezentul document se aplică Regulamentul Federației Române de Handbal.

Colectiv de autori

Anexa nr. 6 NR

Notă de prezentare

Paragraf

Programa școlară pentru opționalul integrat Educație Nutrițională reprezintă o ofertă de curriculum la decizia elevului din oferta școlii pentru clasa pregătitoare, clasa I și a-II-a, din învățământul primar, având un buget de timp de 1 oră/săptămână.

ARGUMENT

Paragraf

În contextul creșterii alarmante a ratei obezității infantile și a incidenței bolilor cronice netransmisibile în rândul copiilor, însușirea și adoptarea obiceiurilor de stil de viață sănătos, încă din ciclul primar, devine din ce în ce mai importantă. Din păcate, România nu face excepție în acest sens, iar un raport disponibil online pe platforma Global Obesity Observatory ne indică un procent alarmant de 14,2% de copii cu obezitate, respectiv 17,5% cu supraponderalitate. În consecință, introducerea disciplinei opționale Educație Nutrițională în curriculumul școlar reprezintă o necesitate și o oportunitate pentru a contracara aceste tendințe și de a promova o dezvoltare armonioasă în rândul copiilor. Implementarea bunelor practici de stil de viață sănătos se realizează încă din copilărie, acestea fiind menținute și readaptate nevoilor organismului odată cu înaintarea în vârstă, pe tot parcursul vieții.

Paragraf

Desigur, educația nutrițională nu se limitează doar la prevenirea obezității infantile. Aceasta contribuie semnificativ la o creștere și dezvoltare armonioasă a întregului organism, proces adecvat grupelor de vârstă. O alimentație echilibrată și rațională susține dezvoltarea masei osoase și musculare, funcționarea optimă a organelor și menținerea unui echilibru hormonal sănătos.

Paragraf

Un alt aspect deosebit de important este impactul alimentației asupra funcțiilor cognitive. Numeroase studii au demonstrat beneficiile unei alimentații echilibrate, bogate în macro- și micronutrienți esențiali, asupra capacităților cognitive (concentrare, memorie, performanțe școlare). Prin intermediul programei de educație nutrițională, elevii pot învăța cum să facă alegeri alimentare care să sprijine atât sănătatea fizică, dar și sănătatea și performanța cognitivă. De asemenea, promovarea consumului responsabil și conștient al alimentelor contribuie la reducerea risipei alimentare și la o mai bună înțelegere asupra impactului pe care alimentația îl are asupra mediului. Elevii vor dobândi competențe practice, cum ar fi interpretarea corectă a etichetelor alimentare, planificarea meselor și identificarea surselor locale de alimente sănătoase, astfel dezvoltând o atitudine responsabilă față de propria sănătate și de resursele naturale.

Paragraf

Combaterea obezității infantile:

Paragraf

Obezitatea infantilă este o problemă de sănătate publică tot mai gravă în România, care la momentul actual a atins un nivel semnificativ. Modificările care intervin în cadrul fiecărui nivel de organizare al organismului uman (de la celulă la sisteme de organe) la un individ cu obezitate, și care asociază un spectru larg de patologie și riscuri, au consecințe semnificative pe termen lung asupra sănătății fizice și psihice a copiilor. Principalele produse alimentare incriminate pentru obezitate sunt alimentele de tip fast-food, alimentele bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans, în glucide simple, de cele mai multe ori produsele de cofetărie și dulciurile ambalate, dar și băuturile carbogazoase îndulcite cu zahăr și sucurile de fructe consumate în exces și în lipsa unei activități fizice regulate care să susțină un consum de energie.

Paragraf

Educația nutrițională oferă cunoștințe, contexte de reflecție și instrumente necesare pentru înțelegerea corectă a unei alimentații sănătoase, promovând obiceiuri alimentare echilibrate încă de la o vârstă fragedă. Prin introducerea informațiilor despre beneficiile unui model alimentar variat, importanța consumului de fructe și legume, precum și recunoașterea și evitarea practicilor alimentare nepotrivite, se încurajează alegeri alimentare conștiente, contribuind astfel la menținerea unei greutăți optime și la o stare generală de bine.

Paragraf

Adaptarea la schimbările stilului de viață:

Paragraf

Schimbările rapide în stilul de viață, cu trecerea către alimentația modernă, caracterizate prin consum excesiv de alimente procesate, gata de consum ("ready to eat"), bogate în calorii, dar sărace în nutrienți, precum și sedentarismul prelungit, contribuie semnificativ la apariția obezității și a altor probleme de sănătate. Educația nutrițională în școli sprijină înțelegerea impactului pe termen lung al alegerilor alimentare și dezvoltarea abilităților practice necesare pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos. Asimilarea conceptelor legate de o alimentație echilibrată, aplicarea acestora în viața de zi cu zi și interpretarea corectă a informațiilor de pe etichetele produselor alimentare sunt doar câteva dintre competențele esențiale dobândite prin acest demers, contribuind la realizarea unor alegeri alimentare bine informate.

Paragraf

Rolul educației nutriționale în sistemul de învățământ:

Paragraf

Introducerea disciplinei opționale Educația Nutrițională în curriculumul național promovează bunăstarea fizică și cognitivă și dezvoltă competențe esențiale pentru viața de zi cu zi a elevilor. Această disciplină formează competențe care sprijină elevii în adoptarea deciziilor informate, inclusiv prin recunoașterea și citirea cu atenție a etichetelor în vederea identificării caracteristicilor nutriționale și a consumului responsabil al produselor alimentare. De asemenea, promovează colaborarea între elevi, părinți și comunitatea școlară pentru asigurarea unui mediu care să susțină un stil de viață activ și sănătos.

Paragraf

Abordarea educației nutriționale se va realiza într-un mod sistematic și prin evidențierea importanței acesteia în cadrul conceptului mai amplu de "stil de viață", alături de alte componente complementare. Noțiunile despre igiena alimentară vor fi introduse, explicate, demonstrate și aplicate practic, punând accent pe relevanța lor în viața de zi cu zi. Totodată, se vor valorifica și integra cunoștințele deja dobândite în cadrul altor discipline din planul-cadru de învățământ, pentru a oferi o perspectivă unitară și aplicativă asupra educației pentru sănătate.

Paragraf

Opționalul de Educație Nutrițională poate fi predat de către învățător cât și profesorul de Educație Fizică și Sport, având în vedere pregătirea acestora în abordarea integrată a disciplinelor destinate elevilor din ciclul primar. Predarea va fi sprijinită prin materiale didactice și ghiduri metodologice specifice, adaptate vârstei și nivelului de înțelegere al elevilor. Prin această abordare se garantează o implementare eficientă a conținuturilor programei de Educație Nutrițională privind nutriția și sănătatea.

Paragraf

Disciplina contribuie la formarea competențelor-cheie stabilite de la nivel cadrul european pentru sistemul de învățământ astfel:

competența personală, socială și de învățare, prin promovarea unui stil de viață sănătos și a obiceiurilor alimentare corecte;

competențele de bază în matematică și științe, prin înțelegerea proporțiilor și măsurilor în alimentație;

competențele digitale, prin utilizarea resurselor digitale și aplicațiilor interactive pentru a învăța despre nutriție;

competențele sociale și civice, prin implicarea în activități comunitare, evitarea risipei alimentare și colaborarea cu colegii și părinții în activități aferente comportamentelor alimentare (pregătirea hranei, igiena alimentelor).

Paragraf

În concluzie, educația nutrițională este esențială în lupta împotriva obezității infantile și în adaptarea la schimbările și caracteristicile stilului de viață contemporan. Prin integrarea acestei teme în curriculumul școlar, România se implică activ în dezvoltarea unui domeniu atât de important pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copiilor, pregătindu-i astfel pentru a deveni adulți responsabili, sănătoși și plini de energie. Obiceiurile alimentare se formează încă de la vârste fragede, iar pentru a menține un stil de viață sănătos pe termen lung este nevoie de educație nutrițională timpurie (deprinderile zilnice se vor transforma în comportamente reflexe), pentru conștientizarea importanței alimentației echilibrate, precum și a activității fizice, odihnei active și pasive, precum și expunerii la modele sociale adecvate.

Paragraf

Prin urmare, această disciplină opțională este proiectată pentru a contribui la sănătatea copiilor și viitorilor adulți, prevenind astfel instalarea unor patologii ulterioare, contracarând tendința de consum a alimentelor hipercalorice și sărace în nutrienți, și asigurând o dezvoltare armonioasă, specifică grupei de vârstă.

Paragraf

Structura programei școlare include următoarele elemente:

Notă de prezentare

Competențe generale

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

Conținuturi

Sugestii metodologice

Paragraf

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau probleme generale, în contexte particulare diverse.

Paragraf

Competențele generale vizate de disciplina Educație nutrițională reprezintă achizițiile de cunoaștere și atitudinale ale elevului din clasele pregătitoare, clasa I și clasa a II-a ce vizează locul alimentației sănătoase în ansamblul componentelor stilului de viață al elevului.

Paragraf

Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și se formează pe parcursul unui an școlar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde și exemple de activități de învățare concrete, variate care valorifică implicarea activă și învățarea conștientă a elevului.

Paragraf

Conținuturile învățării vizează următoarele domenii:

Grupele de alimente;

Igiena alimentară de bază;

Locul și obiectele necesare pregătirii și servirii mesei;

Procedee de preparare a hranei;

Comportamente alimentare sănătoase;

Obiceiuri alimentare socio-culturale;

Relația alimentației cu celelalte componente ale stilului de viață.

Paragraf

Competențe generale

punctul 1.

Identificarea în contexte variate a elementelor referitoare la hrană și manifestarea comportamentului alimentar, în vederea optimizării stării de sănătate.

punctul 2.

Utilizarea achizițiilor privind alimentația și corelarea acestora cu obiceiurile socio-culturale și cu alte componente ale stilului de viață sănătos.

punctul 1.

CG 1 Identificarea în contexte variate a elementelor referitoare la hrană și manifestarea comportamentului alimentar, în vederea optimizării stării de sănătate.

Paragraf

TABEL PG. 92-95

punctul 2.

CG2 Utilizarea achizițiilor privind alimentația și corelarea acestora cu obiceiurile socio-culturale și cu alte componente ale stilului de viață sănătos

SUGESTII METODOLOGICE

Paragraf

Oferta educațională reprezentată de Educația Nutrițională este definită prin:

abordare integrată și interdisciplinară - opționalul combină cunoștințe și competențe din științele naturale, educația pentru sănătate, științe sociale, geografie, educație fizică și sport;

metodologie interactivă și participativă - se folosesc jocuri, activități practice și resurse digitale pentru creșterea atractivității și relevanței învățării pentru elevi;

implicarea comunității și a familiei - este încurajată colaborarea cu părinții și cu ceilalți membri ai familiei, în activități extracurriculare, pentru consolidarea achizițiilor dobândite în cadrul lecțiilor.

Paragraf

Competențele generale și specifice disciplinei Educație nutrițională se pot dobândi printr-o varietate de activități didactice: lecții interactive, ateliere practice, activități de grup și discuții tematice. Astfel, programa prezintă exemple de activități de învățare (organizate preponderent sub formă de joc) care oferă cadrelor didactice un sprijin concret pentru elaborarea strategiilor de predare centrate pe oferirea unor experiențe de învățare adaptate vârstei elevilor. Demersurile didactice reflectă competențele profesionale ale cadrului didactic și capacitatea acestuia de a adapta instruirea la condițiile concrete de desfășurare a activității și la particularitățile elevilor.

Strategii didactice

Paragraf

În vederea valorizării competențelor cheie și pentru a asigura transferabilitatea achizițiilor în activitatea cotidiană, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educație nutrițională să pună accent pe construcția progresivă a cunoașterii, flexibilitatea abordărilor și parcurs diferențiat, pe coerență și abordări inter- și transdisciplinare. Ținând seama de particularitățile elevilor, profesorii vor folosi demersuri care să facă accesibil și atractiv conținutul lecțiilor. Jocul și cooperarea devin principale mijloace de instruire, în forme adaptate nivelului de instruire al elevilor.

Paragraf

Temele lecțiilor se vor constitui din domenii de conținut diferite, abordate în mod complementar. O lecție va avea cel mult 2 teme.

Paragraf

Predarea și exersarea se vor realiza: frontal, pe grupe, individual sau combinat, în cadrul aceleiași lecții.

Paragraf

Pentru însușirea conținuturilor și formarea competențelor prevăzute de programă, se vor asigura materiale didactice suficiente (alimente și produse alimentare reale, obiecte de veselă și tacâmuri reale și de jucărie, tablete, calculator, video-proiector, filme didactice) care să permită un volum de exersare adecvat. Utilizarea materialelor educaționale adecvate și implicarea activă a elevilor în procesul de învățare vor asigura formarea competențelor propuse și dezvoltarea unei atitudini pozitive față de alimentația sănătoasă și stilul de viață echilibrat.

Paragraf

Organizarea claselor și a grupelor de lucru se va realiza la începutul anului școlar, în spiritul educației incluzive. Se va pune accentul pe lucrul în perechi și în grup, favorizând integrarea, colaborarea și încurajarea reciprocă.

Evaluarea

Paragraf

În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se recomandă utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele tradiționale cu cele alternative (proiectul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și comportamentului elevului) și va pune accent pe:

corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară;

valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;

utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor școlare;

recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale.

Paragraf

Cadrele didactice pot elabora și alte activități de învățare, conținuturi și instrumente de evaluare, în funcție de particularitățile clasei de elevi, baza materială de care dispune școala și opțiunile elevilor.

Paragraf

Pentru o desfășurare optimă a acestei discipline opționale, profesorul de învățământ primar/învățătorul și ceilalți profesori ai clasei vor comunica în mod constant pentru a asigura corelarea conținuturilor Educației nutriționale cu ceea ce se predă la alte discipline de studiu.

EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

punctul 1.

"Descoperim grupe alimentare"

Paragraf

Obiectiv: Elevii vor învăța despre diferitele grupe alimentare și importanța fiecăruia pentru sănătatea organismului.

Paragraf

Descriere:

punctul 1.

Prezentare interactivă: Profesorul va prezenta un scurt videoclip sau o prezentare despre grupurile alimentare (proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine, minerale) (alimente proteice, produse lactate, legume, fructe, cereale etc.).

punctul 2.

Joc de asociere: Elevii vor primi carduri cu imagini ale alimentelor și vor trebui să le asocieze cu grupul alimentar corespunzător.

punctul 3.

Discurs în perechi: Elevii vor lucra în perechi pentru a discuta despre alimentele preferate și grupul alimentar din care fac parte.

Paragraf

Materiale necesare: carduri cu imagini ale alimentelor, fișe de lucru, proiector pentru prezentare.

punctul 2.

"Planificăm un meniu sănătos"

Paragraf

Obiectiv: Elevii vor învăța să creeze un meniu echilibrat și sănătos pentru o zi întreagă.

Paragraf

Descriere:

punctul 1.

Introducere: Discuție despre ce înseamnă un meniu echilibrat și importanța diversității alimentare.

punctul 2.

Activitate de grup: Elevii vor fi împărțiți în grupuri mici și vor primi foi de lucru pe care să planifice un meniu sănătos pentru micul dejun, prânz și cină.

punctul 3.

Prezentare: Fiecare grup va prezenta meniul lor și va explica de ce au ales anumite alimente. Materiale necesare: Fișe de lucru pentru planificarea meniului, markere, flipchart.

punctul 3.

"Citim etichetele alimentare"

Paragraf

Obiectiv: Elevii vor învăța să citească și să înțeleagă informațiile de pe etichetele alimentare.

Paragraf

Descriere:

punctul 1.

Prezentare: Profesorul va explica ce informații se găsesc pe etichetele alimentare și cum să le interpretăm (ingrediente, valori nutriționale, porții).

punctul 2.

Exercițiu practic: Elevii vor primi produse alimentare reale sau etichete fotocopiate și vor trebui să identifice informațiile importante.

punctul 3.

Discuție: Discuție despre cum putem folosi aceste informații pentru a face alegeri alimentare sănătoase.

Paragraf

Materiale necesare: Produse alimentare reale sau etichete fotocopiate, markere, fișe de analiză.

punctul 4.

"Gătim sănătos împreună"

Paragraf

Obiectiv: Elevii vor învăța tehnici de bază pentru gătitul și pregătirea alimentelor sănătoase.

Paragraf

Descriere:

punctul 1.

Prezentare: Discuție despre importanța gătitului acasă și cum putem face rețete sănătoase.

punctul 2.

Atelier de gătit: Elevii vor participa la un atelier practic unde vor pregăti o gustare sănătoasă (de exemplu, salată de fructe, sandvișuri).

punctul 3.

Degustare și evaluare: Elevii vor degusta preparatele și vor discuta despre ce le-a plăcut și cum ar putea îmbunătăți rețetele.

Paragraf

Materiale necesare: Ingrediente pentru gătit, ustensile de bucătărie, fișe cu rețete.

punctul 5.

"Impactul alimentației asupra mediului"

Paragraf

Obiectiv: Elevii vor învăța despre impactul alegerilor alimentare asupra mediului și vor fi încurajați să adopte practici durabile.

Paragraf

Descriere:

punctul 1.

Prezentare: Profesorul va explica cum producția și consumul de alimente afectează mediul (de exemplu, transportul alimentelor, ambalajele, risipa alimentară).

punctul 2.

Proiect de grup: Elevii vor fi împărțiți în grupuri și vor crea postere care să ilustreze modalități prin care putem reduce impactul negativ asupra mediului (de exemplu, compostarea resturilor alimentare, alegerea alimentelor locale).

punctul 3.

Prezentare și discuție: Fiecare grup va prezenta posterul și va discuta ideile propuse.

Paragraf

Materiale necesare: Hârtie pentru postere, markere, imagini pentru colaj, articole despre impactul alimentației asupra mediului.

punctul 6.

"Alimentația și starea de bine"

Paragraf

Obiectiv: Elevii vor învăța despre legătura dintre alimentație și starea lor mentală și emoțională.

Paragraf

Descriere:

punctul 1.

Prezentare: Profesorul va discuta despre cum anumite alimente pot influența starea de bine mentală și emoțională (de exemplu, alimentele bogate în zahăr versus alimentele bogate în nutrienți).

punctul 2.

Activitate individuală: Elevii vor ține un jurnal alimentar timp de o săptămână și vor nota cum se simt după ce mănâncă diferite alimente.

punctul 3.

Discuție: Elevii vor discuta în grupuri despre observațiile din jurnalul alimentar și vor identifica alimentele care îi fac să se simtă bine sau mai puțin bine.

Paragraf

Materiale necesare: Jurnale alimentare, pixuri, materiale pentru prezentare.

punctul 7.

"Detectivii sănătății"

Paragraf

Obiectiv: Elevii vor învăța despre diferite tipuri de alimente sănătoase și beneficiile lor, activitatea fiind la o fermă sau piață.

Paragraf

Organizare. Elevii sunt împărțiți în echipe de 3-4 copii. Fiecare echipă primește o fișă de activitate care conține o listă de fructe și legume pe care trebuie să le găsească. De exemplu: mere, struguri, roșii, castraveți, ardei, salată verde etc.

Paragraf

Materiale necesare: fișe de activitate pentru fiecare în parte, pixuri, creioane colorate, abțibilduri cu fructe și legume.

Paragraf

Activități:

punctul 1.

Se explică elevilor importanța alimentației sănătoase și cum fructele și legumele contribuie la creșterea și dezvoltarea lor. Li se prezintă obiectivul jocului: să găsească și să identifice cât mai multe fructe și legume sănătoase.

punctul 2.

În fermă sau piață, elevii trebuie să găsească fructele și legumele de pe fișele date. Pentru fiecare aliment găsit, echipa primește un punct. Ei trebuie să scrie numele alimentului, să pună o bifă pe listă.

punctul 3.

Elevii pot adresa întrebări fermierilor sau vânzătorilor din piață pentru a afla mai multe informații despre fiecare aliment de unde provine, cum este cultivat.

Paragraf

Discuție și concluzii. Imediat ce echipele au terminat, copiii sunt reuniți pentru a se discuta despre ce au învățat. Se pot adresa următoarele întrebări: Ce fructe și legume au găsit?, Ce au aflat nou despre aceste alimente sau ce știau deja?, De ce este important să mâncăm fructe și legume?

Paragraf

La final, fiecare elev poate fi recompensat cu un mic premiu, cum ar fi o etichetă sau un abțibild cu fructe și legume.

punctul 8.

"Reporterii alimentației sănătoase"

Paragraf

Obiectiv: Elevii vor fi învățați despre alimentele benefice pentru creier și corp, dezvoltându-și în același timp abilitățile de observare, interviu și prezentare prin tehnica reportajului.

Paragraf

Materiale pentru tehnica reportajului: fișe de activitate pentru fiecare echipă; pixuri, creioane sau creioane colorate (opțional); microfon de jucărie (opțional, pentru a face activitatea mai distractivă); etichete sau ecusoane cu "Reporter" pentru fiecare copil.

Paragraf

Organizare:

Paragraf

Elevii se împart în echipe de 3-4 persoane. Fiecare echipă primește o fișă de activitate și ecusoane de "Reporter".

Paragraf

Descriere:

punctul 1.

Prezentarea activității

Paragraf

Se explică elevilor ce este un reportaj și cum jurnaliștii culeg informații, iau interviuri și prezintă știri. Le prezentăm obiectivul jocului: ei devin mici reporteri care vor realiza un mic reportaj despre alimentele care sunt bune pentru creier și corp. Echipele pot alege un subiect de reportaj dintr-o lista propusă: "Ce fructe care fac bine minții?", "Legume sănătoase pentru corp și minte", "Ce alimente ne dau energie la scoală?", "Ce alimente ne ajută să fim mai fericiți?"

punctul 2.

Culegerea informațiilor și interviul. Echipele culeg informații astfel: întreabă colegii din alte clase despre subiectul ales, întreabă profesorul, persoane din anturaj, fac observații și notează. Elevii trebuie încurajați să pună întrebări simple și clare, de exemplu: "Ce fructe îți plac și de ce?", "Ce legume crezi că sunt bune pentru sănătate?", "Ce alimente te ajută să fii mai sănătos?", "Ce alimente îți dau energie?", "Ce alimente îmi fac rău corpului și minții și de ce e important să nu le consumăm prea des?", "Ce alimente mă ajută să am mai multă energie la sport?",

punctul 3.

Realizarea reportajului

Paragraf

După ce au strâns informațiile, echipele se întorc în clasă și încep să-și organizeze reportajul. Fiecare echipă scrie un scurt articol (cei care știu deja să scrie) sau realizează o prezentare orală despre ce au aflat. Articolul poate include următoarele: despre ce este reportajul? Informațiile și răspunsurile culese, ce au învățat sau ce li s-a părut cel mai interesant. Opțional, se pot înregistra prezentările orale cu un reportofon sau un telefon pentru a fi mai interactiv.

Paragraf

Prezentare și concluzii. Fiecare echipă prezintă reportajul în fața clasei. După fiecare prezentare, este important să se discute cu elevii: să fie întrebați ce a fost cel mai greu și cel mai ușor în realizarea reportajului, ce le-a plăcut cel mai mult la activitate. La final, fiecare echipă primește o mică recompensă, cum ar fi o abțibild cu tema "Reporter".

Colectiv de autori

Anexa nr. 7 NR

NOTĂ DE PREZENTARE

Paragraf

Programa școlară "Aventura cunoașterii Universului" reprezintă o ofertă curriculară pentru disciplină opțională cu caracter inter- și transdisciplinar, pentru învățământul gimnazial, proiectată pentru un buget de timp de o oră/săptămână pe parcursul a doi ani școlari. Având în vedere legăturile interdisciplinare pe care le presupune programa, considerăm potrivit ca aplicarea acesteia să se facă la clasa a V-a și la clasa a VII-a, în funcție de particularitățile/specificul unității de învățământ și de nevoile de învățare, disponibilitatea și bugetul de timp ale elevilor. Aceasta completează demersul finalizat cu aprobarea programei școlare "Start în aventura cunoașterii Universului", destinată elevilor din învățământul primar, prin ordin al ministrului educației nr. 4096/2022. Programa răspunde, în același timp, noutății din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, art. 86, alin. 3, oferind mai multă libertate elevului în alegerea disciplinelor opționale din oferta școlii.

Paragraf

Disciplina de tip opțional integrat a fost realizată prin raportare la Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, în care, printre obiectivele propuse, regăsim "Obiectivul patru: Educație de calitate" și în concordanță cu preocuparea Biroului pentru Educație în Astronomie al Uniunii Astronomice Internaționale, de a sprijini comunitatea de astronomi și educatori în domeniul astronomiei în a aduce fascinația acesteia mai aproape de elevi, respectiv, promovarea astronomiei în programele naționale.

Paragraf

Pornind de la conceptul educației STEAM (ȘTIAM în limba română), care conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare "reprezintă o abordare educațională care formează competențe în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei, artei și matematicii, prin înțelegerea fenomenelor din viața reală din perspective diferite, într-o manieră interdisciplinară", programa școlară opțională urmărește corelarea conținuturilor cu discipline din trunchiul comun precum: fizica, matematica, geografia, biologia, chimia etc, ceea ce permite o vedere de ansamblu a fenomenelor studiate, elevii reușind astfel să descopere, să cunoască, să explice, să analizeze legăturile dintre acestea.

Paragraf

Prezenta programă școlară opțională reprezintă un răspuns justificat ca urmare a unor nevoi, oportunități și direcții de dezvoltare curriculară după cum urmează:

Paragraf

● implicarea elevilor în activități de observare, investigare, analiză a unor procese și fenomene din universul apropiat și din spațiul cosmic, valorificând potențialul educației ȘTIAM în formarea gândirii critice și diversificarea opțiunilor pentru o viitoare carieră;

Paragraf

● dezvoltarea la elevi a unor competențe generale și specifice care să stimuleze creativitatea, încrederea în sine, să încurajeze munca în echipă vizând astfel formarea competențelor- cheie și atributelor prioritare, cuprinse în profilul de formare al absolventului la finalul învățământului gimnazial;

Paragraf

● pregătirea elevilor pentru pentru provocările lumii moderne, având în vedere ritmul rapid de inovare și dinamica pieței muncii;

Paragraf

● creșterea rolului inteligenței artificiale în transformarea lumii, în general, și a astronomiei și științelor spațiale, în particular.

Paragraf

Disciplina opțională "Aventura cunoașterii Universului", învățământ gimnazial, constituie un element valoros al curriculumului la decizia elevului din oferta școlii, oferind posibilitatea atât a unei pregătiri de bază a elevilor în domeniul Astronomiei și a Științelor Spațiale, cât și unei pregătiri pentru performanță, ca premisă a participării la olimpiade și concursuri specifice precum: Olimpiada Națională de Astronomie și Astrofizică, Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică IOAA seniori, Olimpiada Internațională de Astronomie IOA, Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică IOAA juniori. Programa familiarizează elevii claselor a V-a și a VII-a cu o serie de concepte privind domeniul de cunoaștere al universului, dar în același timp, cuprinde conținuturi ce pot fi dezvoltate și aprofundate în cadrul activităților de cerc ȘTIAM, activități la care pot participa elevi capabili de performanță.

Paragraf

Cele două domenii de conținut, Fascinația bolții cerești și Provocări ale vieții în spațiu, au fost atent selectate pentru a fi permisive și în acord cu specificul de vârstă, răspunzând intereselor de cunoaștere ale elevilor prin modalitățile de abordare integrată a acestora și având un înalt grad de aplicabilitate și atractivitate.

Paragraf

Prin activitățile de învățare sugerate se oferă posibilitatea observării directe și indirecte a bolții cerești, realizării de activități practice, conștientizării cunoașterii și observării universului apropiat și îndepărtat, în funcție de particularitățile de vârstă, contribuind la dezvoltarea competențelor cheie cuprinse în profilul de formare al absolventului de gimnaziu precum: competențe matematice (A) și competențe de bază în științe și tehnologii (B), competențe digitale, competențe sociale și civice și cele de sensibilizare și exprimare culturală.

Paragraf

Disciplina opțională "Aventura cunoașterii Universului" este o continuare a curriculumului similar elaborat pentru învățământul primar, curriculum care a avut un real succes în rândul cadrelor didactice și al elevilor. DURABILITATE, ACCESIBILITATE și IMPACT sunt conceptele reprezentative și definitorii în realizarea scopului propus. Astfel, ceea ce se propune ca activități de învățare reprezintă o ofertă accesibilă cu impact deosebit în rândul elevilor și cadrelor didactice în spiritul tematicii dezvoltării durabile.

COMPETENȚE GENERALE (CG)

Paragraf

CG1. Investigarea proceselor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare, prin observare directă și indirectă, pentru stabilirea de conexiuni și tipuri de relații între acestea

Paragraf

CG2 Rezolvarea unor situații-problemă specifice diferitelor domenii de cunoaștere, prin construirea unor raționamente de bază, folosind metode și tehnici ale gândirii critice și creative

Paragraf

CG3. Structurarea abilităților de cercetare și investigare a realității, în vederea menținerii interesului pentru cunoaștere științifică și deschiderii către opțiuni pentru o carieră în domeniul astronomiei și științelor spațiale

SUGESTII METODOLOGICE

Paragraf

Formarea și dezvoltarea competențelor în domeniul ȘTIAM reprezintă mai mult decât a învăța concepte și presupune dezvoltarea proceselor cognitive valorificate printr-o bună alegere și construcție a experiențelor de învățare, în cadrul procesului de predare-învățare-evaluare.

Paragraf

La clasa a V-a se poate realiza o continuitate între CDEOȘ "Start în aventura cunoașterii Universului" de la ciclul primar, urmărind o construcție curriculară logică și coerentă, care îmbină nivelul intuitiv cu elemente de rigoare specifică științelor sau se pot pune bazele studiului astronomiei și științelor spațiale prin valorificarea și integrarea competențelor de matematică și științe.

Paragraf

Profesorul va fi preocupat să creeze oportunități pentru ca elevii să fie conduși spre realizarea conexiunilor între diferite teme, între abstract și practic, inclusiv prin intermediul instrumentelor specifice TIC care reprezintă un avantaj important în explorarea de concepte și experiențe în domeniul astronomiei.

Paragraf

Opționalul permite atât profesorului, cât și elevilor, o abordare inter și transdisciplinară. De aceea, în proiectarea activităților didactice se recomandă ca profesorul să țină cont de particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor, de achizițiile lor anterioare, de interesele și aptitudinile acestora.

Paragraf

În acest context sugerăm:

Paragraf

● utilizarea unor resurse suplimentare de instruire (cărți, reviste de specialitate, atlase, enciclopedii, filme și literatură SF, web) în structuri atractive, bazate pe o proiectare eficientă a instruirii;

Paragraf

● exersarea unor activități de învățare care să faciliteze educația permanentă prin practicarea unei metodologii transdisciplinare, a unor metode specifice altor discipline (TIC);

Paragraf

● centrarea competențelor pe elemente relevante și de interes actual din lumea contemporană;

Paragraf

● realizarea instruirii în clasă, în mod predominant utilizând ca metodă investigația și problematizarea, care permite formarea la elevi a capacităților de a identifica și de a formula probleme, precum și a propune soluții viabile;

Paragraf

● includerea, printre strategiile didactice, a unor întrebări-problemă care pot produce stări conflictuale intelectuale de dificultate redusă sau complexă;

Paragraf

● diversificarea situațiilor de învățare: sarcini de învățare variate, strategii, metode și mijloace diverse de organizare a activităților didactice, valorificarea diferitelor medii de învățare (formal/nonformal/informal, școlar/extrașcolar);

Paragraf

● valorificarea experienței, achizițiilor și domeniilor de interes ale elevilor, dobândite în contexte formale sau nonformale de educație (experiența personală a elevilor va constitui un reper important în organizarea activităților educaționale, pentru ca acestea să aibă legătură cu viața de zi cu zi și să fie relevante);

Paragraf

● utilizarea metodelor interactive de învățare, care au rolul de a stimula activitatea în grupe cooperante, schimbul de informații între elevi;

Paragraf

● utilizarea metodei proiectului și a jocului de rol, aceasta stimulând implicarea elevilor și învățarea prin cooperare, cu alternarea sarcinilor de lucru individual și lucru în echipă , cu distribuirea sarcinilor și asumarea de responsabilități, completarea activităților din clasă cu activități în afara clasei; metodele pun în valoare și alte tehnici și abordări ale procesului educativ, precum documentarea sau investigația, facilitând astfel, transferul de cunoștințe și dezvoltarea competențelor transversale.

Paragraf

Competențele generale vizează dezvoltarea abilităților de a efectua activități și investigații individuale sau în grup, orientate în direcția cercetării, cu privire la procese și fenomene din realitatea înconjurătoare. Astfel, prin dezvoltarea comportamentului cognitiv investigativ, elevul va fi capabil să exprime opinii, să identifice soluții/variante de rezolvare a unei probleme, să aleagă soluția optimă care să îl conducă spre descoperirea de noi conexiuni, tipuri de relații între fenomene și procese din realitatea înconjurătoare. Totodată, competențele generale au un grad ridicat de transferabilitate în toate domeniile cunoașterii. Puntea care leagă teoriile științifice abstracte de observațiile și experiența oferită de lumea reală este reprezentată de model (realizarea unor machete prin folosirea mijloacelor TIC, realizarea unor proiecte individuale sau de echipă etc.).

Paragraf

Organizarea activităților de învățare se realizează frontal, individual, dar este de preferat ca elevii să lucreze pe grupe pentru realizarea unor proiecte prin care să fie stimulat studiul în echipă.

Paragraf

Activitățile de învățare vor fi alese în funcție de gradul de complexitate și dificultate, de la ușor spre mediu și ridicat. Acestea vor fi adaptate particularităților clasei de elevi, resurselor disponibile și finalităților vizate.

Paragraf

Se recomandă ca, în abordarea conținuturilor, complexitatea și nivelul de aprofundare să fie corelate cu nivelul de dezvoltare cognitivă a elevilor, a nevoilor acestora și individualizarea procesului de învățare.

Paragraf

Introducerea conceptelor din cadrul domeniilor de conținut se va realiza intuitiv, pornind de la exemple din realitatea înconjurătoare, din domeniul astronomiei și științelor, de la experiența anterioară a elevilor și de la conexiunile intradisciplinare și interdisciplinare. Se recomandă utilizarea metodelor și mijloacelor didactice care să favorizeze învățarea prin descoperire, să stimuleze curiozitatea și creativitatea, precum și folosirea mijloacelor TIC. Prin activitățile de învățare sugerate se urmărește crearea unei atmosfere propice dezvoltării creativității pentru realizarea unor proiecte, machete și modelarea unor procese, fenomene din domeniul astronomiei.

Paragraf

În clasa a VII-a se realizează trecerea de la metodele predominant intuitive, abordate în clasele anterioare, la definirea sub formă mai riguroasă a conceptelor, rezolvarea unor situații problemă mai complexe.

Paragraf

Conținuturile din programă pot fi aprofundate în cadrul cercului de astronomie.

Sugestii:

Paragraf

Harta conceptuală (cunoscută și sub denumirea de mind map) este o metodă de învățare prin reprezentarea vizuală a conceptelor și a legăturilor între ele; aceasta acordă o importanță majoră formării de legături între concepte în procesul învățării.

Paragraf

Harta conceptuală generează, prezintă vizual, structurează și clasifică concepte și procese, facilitând și efectuarea de asocieri. Vizualizarea îmbunătățește viteza de înțelegere datorită codificării duble care are loc atunci când un concept nu este perceput doar sub forma unui text, ci și sub forma unei imagini. Formatul este compact și grafic, comparativ cu notițele convenționale, respectiv, bidimensional comparativ cu listele.

Paragraf

Punând accentul pe relațiile care se stabilesc între cunoștințele pe care le are elevul, pe modul în care fiecare elev își organizează experiența, ideile dar și modul de aplicare al acestora, transformă elevii în factori activi în procesul de învățare, asimilare de cunoștințe, priceperi, formare de deprinderi.

Paragraf

Caracteristici ale hărții conceptuale (adaptare după Crenguța Lăcrămioara Oprea - Pedagogie, Alternative Metodologice Interactive_Part18):

Paragraf

● reprezintă grafic componentele unui proces/concept și relațiile dintre ele;

Paragraf

● organizează informațiile/textul în jurul unor termeni-cheie;

Paragraf

● tema principală este plasată în centrul organizatorului;

Paragraf

● subtemele sunt plasate în jurul temei principale, însoțite de caracteristici;

Paragraf

● relațiile dintre componente/caracteristici sunt redate prin săgeți.

Paragraf

Avantaje ale utilizării hărții conceptuale:

Paragraf

● facilitează memorarea mai rapidă și mai eficientă a informației;

Paragraf

● permite revizuirea rapidă și actualizarea informației;

Paragraf

● contribuie la dezvoltarea gândirii logice și a abilităților de învățare;

Paragraf

● este un mod de lucru ordonat și construit cu imaginație și simț artistic.

Paragraf

Limite/dezavantaje ale utilizării hărții conceptuale (adaptare după Crenguța Lăcrămioara Oprea - Pedagogie, Alternative Metodologice Interactive_Part18):

Paragraf

● consum mare de timp (metodă cronofagă);

Paragraf

● risc crescut de subiectivitate în apreciere, în absența unor criterii de evaluare clare;

Paragraf

● efort intelectual și voluntar intens din partea elevilor, care trebuie să respecte anumite standarde și rigori impuse de specificul acestei metode.

Paragraf

Exemplu:

Paragraf

CG 1. Investigarea proceselor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare, prin observare directă și indirectă, pentru stabilirea de conexiuni și tipuri de relații între acestea

Paragraf

C.S.1.1. Stabilirea tipurilor de relații între procese și fenomene, prin analiza comparativă a caracteristicilor acestora

Paragraf

Conținutul: Situații-problemă generate de fenomene, procese și evenimente astronomice Metoda: Hartă conceptuală de tip "pânză de păianjen"

Paragraf

Sarcina de lucru: folosind diferite surse (internet, reviste de specialitate, manuale de specialitate etc.) culegeți informații privind efectele radiațiilor UV asupra organismelor vii: plante, animale și om. Organizați informațiile într-o hartă conceptuală de tip "pânză de păianjen".

Paragraf

Model de rezolvare:

Paragraf

Exemplu:

Paragraf

C.G.2. Rezolvarea unor situații-problemă specifice diferitelor domenii de cunoaștere, prin construirea unor raționamente de bază, folosind metode și tehnici ale gândirii critice și creative

Paragraf

C.S.2.1. Exprimarea de opinii privind rezolvarea unor situații-problemă, specifice diferitelor domenii de cunoaștere a spațiului cosmic, pe baza achizițiilor dobândite în urma demersului investigativ

Paragraf

Conținutul: Studiu de caz: adaptările organismelor vii la condiții de mediu influențate de procese și fenomene din spațiul cosmic;

Paragraf

Metoda: Hartă conceptuală de tip "pânză de păianjen";

Paragraf

Sarcina de lucru: folosind diferite surse (internet, reviste de specialitate, manuale de specialitate etc.) culegeți informații privind regulile de protecție contra efectelor negative ale radiațiilor UV asupra organismului uman. Organizați informațiile într-o hartă conceptuală de tip "pânză de păianjen".

Paragraf

Model de rezolvare:

Paragraf

Modelarea reprezintă metoda didactică modernă, participativă, care permite explorarea indirectă a realității înconjurătoare. Utilizată inițial ca metodă de cercetare, aceasta este valorificată de cadrul didactic pentru facilitarea dobândirii cunoștințelor despre "fapte, fenomene și procese petrecute la distanțe mari și greu de abordat în mod direct" (Ilinca, N., Didactica geografiei, 2007, p. 58). Modelul nu este o simplă reproducere sau copie a realului, ci implică sintetizarea și sistematizarea obiectului sau fenomenului real, reducerea sau amplificarea dimensiunilor acestuia, accentuarea proprietăților esențiale și reducerea sau simplificarea detaliilor nesemnificative.

Paragraf

Avantaje:

proprietățile fenomenelor/proceselor sunt mai bine cunoscute și mai ușor de studiat;

dezvoltă spiritul de observație, capacitatea de analiză și sinteză, imaginația, creativitatea;

oferă un climat propice studiului, mult mai dezinhibat, plăcut și atractiv;

facilitează dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de cercetare;

familiarizează elevii cu cercetarea științifică autentică.

Paragraf

Dezavantaje:

necesită o durată mare de timp (este cronofagă);

rezultatele obținute au o valabilitate limitată, modelul nefiind identic cu originalul;

nu se pot transmite conținuturi științifice riguroase și corecte;

abilitățile formate nu se regăsesc în evaluările consacrate.

Paragraf

Modelul realizat de elevi, coordonați de cadrul didactic trebuie să îndeplinească anumite funcții (cf. Ilinca, N., Didactica geografiei, 2007, p. 59): informativă, de sistematizare (selectarea, organizarea, analiza și prelucrarea datelor specifice domeniului astronomiei), de integrare (compararea proceselor și fenomenelor cosmice, explicarea relațiilor de cauzalitate din spațiul cosmic), ilustrativă (redarea caracteristicilor esențiale ale elementelor din realitatea înconjurătoare), demonstrativă, euristică (documentare, investigare, evaluare), evaluare/autoevaluare, formativă și de perfecționare.

Paragraf

Modelele pot fi clasificate după natura lor, după rolul îndeplinit, precum și după analogia lor cu originalul. În funcție de natura lor, pot fi:

modele obiectuale, "reproduceri în trei dimensiuni, la scara convenabilă, ale obiectelor reale" (Jinga, Istrate, 1998, p. 275), reproduc cu fidelitate originalul atât în plan extern, cât și intern: machetele, mulajele;

modele grafice/figurative, "imagini în două dimensiuni ale obiectelor - mulaje, machete, planșe, scheme, grafice, desene, fotografii, hărți, filme, semne convenționale" (Jinga, Istrate, 1998, p. 275), surprind relațiile funcționale dintre elementele, fenomenele și procesele mediului înconjurător/spațiului cosmic, concretizând o idee, teorie, principiu, lege, teoremă: diagrame, profile, schițe, organizatori grafici etc;

modele logice/simbolice, "formule logice sau matematice care exprimă fenomene și procese din natură" (Jinga, Istrate, 1998, p. 275), explică relațiile de tip cauză-efect dintre elementele, fenomenele, procesele din domeniul ȘTIAM: legități exprimate matematic, ecuații matematice, algoritmi de lucru, formule logice.

Paragraf

Pentru formarea și exersarea competențelor specifice disciplinei opționale "Aventura cunoașterii Universului" pot fi utilizate diferite modele grafice:

citirea și interpretarea hărții bolții cerești determină dezvoltarea gândirii critice a elevilor prin selectarea datelor necesare realizării unor comparații între aspectul acesteia în Emisfera Nordică, în diferite perioade ale anului (C.S.1.1., 1.2., 3.1., clasa a V-a, C.S.1.1., - clasa a VII-a);

diagramele redau sub formă grafică, concret și sintetic informații statistice despre procese și fenomene din realitatea înconjurătoare, din punct de vedere cantitativ și calitativ; pot fi utilizate pentru analiza, compararea, explicarea relațiilor de tip cauză-efect și realizarea unor corelații între fenomenele și procesele spațiale (C.S.3.1., 3.2., 3.3. - clasa a V-a; C.S.1.2., 2.1., 2.3., 3.1., 3.3. - clasa a VII-a); de asemenea, elevii pot formula opinii pertinente și argumentate referitoare la schimbările climatice pe Terra și impactul acestora asupra vieții terestre (C.S.1.3. - clasa a VII-a); diagramele liniare pot fi realizate de către elevi pe hârtie milimetrică, utilizând datele statistice selectate din diferite surse bibliografice sau obținute în urma unor măsurători (exemplu: valori termice zilnice), sau cu ajutorul tehnologiei informatice (programul Excel), exersând astfel C.S.3.1. pentru ambele nivele (clasa a V-a, respectiv, clasa a VII-a);

machetele și mulajele, modelele obiectuale, pot fi utilizate în timpul activităților de învățare și realizate de către elevi, coordonați de cadrul didactic; pot fi descrise în cadrul unor expoziții cu tematică astronomică, activitate în cadrul căreia elevii să prezinte rezultatelele obținute în urma unui demers investigativ (C.S.1.1., 1.3., 2.3., 3.3. - clasa a V-a; C.S.2.3., 3.1., 3.3. - clasa a VII-a).

Paragraf

Exemplu:

Paragraf

C.G.1. Investigarea proceselor și fenomenelor din realitatea înconjurătoare, prin observare directă și indirectă, pentru stabilirea de conexiuni și tipuri de relații între acestea

Paragraf

C.S.1.3. Formularea de opinii referitor la influența proceselor și fenomenelor din spațiului cosmic asupra vieții cotidiene de pe Terra

Paragraf

Conținutul: Tipuri de relații între fenomene, procese, evenimente astronomice;

Paragraf

Metoda: Modelarea utilizând modelul grafic - diagrama;

Paragraf

Sarcina de lucru: accesați link-ul https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-anuala/cc_2022.ht.ml. analizați graficul comparativ al valorilor medii lunare ale temperaturii aerului, formulații concluzii și, după caz, precizați consecințe ale fenomenului ilustrat pentru România/Europa și pentru Planetă.

Paragraf

Răspunsuri posibile:

În anul 2022 există o singură lună cu temperatură medie sub 0°C (ianuarie);

Valorile termice lunare pentru anul 2022 sunt în majoritate mai mari decât media lunară a anilor 1991-2020;

În lunile martie și aprilie, valorile termice lunare în 2022 sunt mai mici decât mediile lunare pentru perioada de comparație;

Cele mai mari creșteri medii lunare se observă în lunile de vară, respectiv în lunile decembrie și februarie;

Fenomenul climatic identificat: creșterea temperaturii medii lunare și încălzirea globală;

Intensificarea fenomenului de secetă și creșterea riscului de incendii naturale;

Creșterea frecvenței precipitațiilor torențiale, însoțite de inundații;

Topirea banchizei și a calotei glaciare și creșterea nivelului apei oceanice cu inundarea țărmurilor joase și a unor orașe mari;

Dispariția unor specii de plante și animale.

Paragraf

Sursa: https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-anuala/cc_2022.html

Paragraf

Exemplu:

Paragraf

C.G.3. Structurarea abilităților de cercetare și investigare a realității, în vederea menținerii interesului pentru cunoaștere științifică și deschiderii către opțiuni pentru o carieră în domeniul astronomiei și științelor spațiale

Paragraf

C.S.3.2. Organizarea informațiilor științifice, a datelor experimentale în diferite forme simple de prezentare, din perspectiva unei cariere în domeniul astronomiei și științelor spațiale

Paragraf

Conținutul: Fenomene, procese, evenimente astronomice: explozii solare, coliziuni etc.

Paragraf

Metoda: Modelarea utilizând modelul grafic - diagrama;

Paragraf

Sarcina de lucru: accesați link-ul https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-multianuala/index.html, vizualizați datele climatice/valorile termice medii cele mai scăzute și cele mai ridicate specifice lunilor ianuarie (1) și iulie (2), transcrieți valorile în Excel și construiți diagramele aferente, utilizând aplicația Excel. Analizați separat și comparativ graficele rezultate, identificând cauzele și consecințele tendinței de creștere a valorilor termice. Formulați opinii privind limitarea impactului încălzirii globale asupra vieții pe Terra.

Paragraf

Sursă: prelucrat pe baza datelor preluate din https://www.meteoromania.ro/clim/caracterizare-multianuala/index.html.

Paragraf

Evaluarea are un rol fundamental în cadrul oricărui proces educațional. Este necesară asigurarea unui feedback permanent și corespunzător, între elevi - profesor, dar și între elevi - elevi. Se va pune accent pe componenta formativă a evaluării și dezvoltarea abilităților de identificare și corectare a erorilor, precum și pe gândirea critică: Ce este bine? Ce nu este bine? Cum se poate corecta? Există o soluție mai bună?

Paragraf

Formele, metodele și instrumentele de evaluare trebuie să fie cât mai diversificate, centrate pe elev și orientate pe formarea și dezvoltarea competențelor din domeniul astronomiei. Se recomandă utilizarea metodelor alternative de evaluare, realizarea proiectelor, portofoliilor ce stimulează creativitatea elevilor, spiritul de comunicare în echipă, deoarece dezvoltă aptitudini organizatorice și îi responsabilizează pe elevi prin respectarea unor termene.

Paragraf

Pentru a realiza cu succes evaluarea rezultatelor învățării și a demersurilor de formare a achizițiilor finale, este important să se aplice și strategii moderne de evaluare precum, evaluarea autentică. Caracteristicile de bază ale evaluării autentice în cadrul disciplinei opționale Aventura cunoașterii Universului sunt următoarele:

relevanța sarcinilor de evaluare a rezultatelor învățării și punerea lor în relație cu situații asemănătoare celor din viața reală: observări, investigații, experimente, soluționarea unor probleme concrete ce țin de viața lor, reflecții asupra a ceea ce învață și posibilitatea de a-și exprima interesele, opiniile și atitudinile proprii și comportamentele;

asigurarea unității cunoașterii, conform premisei "întregul este mai important decât partea";

dezvoltarea capacităților de autoevaluare a rezultatelor învățării; strategiile moderne de evaluare se întemeiază pe evaluarea autentică, ce se referă direct la evaluarea achizițiilor finale, formulate în termeni de competențe; evaluarea autentică oferă elevilor suficiente și variate posibilități care vizează procesul de formare a competențelor.

Paragraf

Exemplu:

Paragraf

C.S.3.1. Extragerea de date și informații științifice relevante din observații proprii și/sau surse bibliografice recomandate pentru investigarea spațiului cosmic

Paragraf

Conținut: Evoluția și structura Universului;

Paragraf

Metoda: portofoliul tematic;

Paragraf

Portofoliul este un instrument complex de evaluare alternativă, "integrator, care oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare bazată pe un ansamblu de rezultate" (Ilinca, N., Didactica geografiei, 2015, pag. 192).

Paragraf

Portofoliul cuprinde o selecție de instrumente "non-formalizate", precum fișe de activitate, investigații individuale sau de grup, referate, eseuri, fișe de informare, articole, fotografii, cartoscheme, postere și/sau instrumente "formalizate" de evaluare precum chestionare, teste, grile.

Paragraf

Avantaje:

implică elevul direct în procesul de evaluare, criteriile fiind cunoscute încă de la lansarea temei;

stimulează creativitatea elevului;

diminuează factorul de stres;

încurajează învățarea prin descoperire;

dezvoltă capacitatea de autoevaluare datorită prezentării unui algoritm clar de notare;

abordare transdisciplinară și interdisciplinară a conținuturilor;

permite elevilor să își planifice învățarea.

Paragraf

Dezavantaje:

perioada de timp necesară evaluării este una mai lungă;

dificultăți de selecție, validare și esențializare a conținuturilor;

nu se pot evalua toate tipurile de itemi obiectivi, semi-obiectivi și subiectivi.

Paragraf

Legendă tip de resurse:

Paragraf

● Resursă de tip selectare/organizare și aplicare de informații

Paragraf

→ Resursă video (utilă pentru audiție și interpretare prin discuții libere)

Paragraf

√ Resursă de tip evaluare și sistematizare

Paragraf

Coordonator:

Paragraf

Autori:

Paragraf

Referenți:

Vrei mai mult?

Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.

Începe gratuit

Ce mai știm despre acest act

Alertă în ziua în care acest act se modifică
Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial

Creează cont — 2 săptămâni Civis gratuit

Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.

ANEXE din 20 martie 2025privind programele școlare pentru discipline opționale din oferta națională, parte a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii

Notă

Anexa nr. 1 NR

Notă de prezentare

Conceptul de joc

Beneficiile practicării minibaschetului

Structura programei școlare

Competențe generale

Anexa nr. 2 NR

Notă de prezentare

CG.1. Identificarea abaterilor de la dezvoltarea fizică armonioasă și a factorilor care favorizează apariția acestora

CG.2. Utilizarea metodelor și mijloacelor de dezvoltare fizică armonioasă și a expresiei corporale

CONȚINUTURI

SUGESTII METODOLOGICE

Colectiv de autori

Anexa nr. 3 NR

NOTĂ DE PREZENTARE

COMPETENȚE GENERALE

SUGESTII METODOLOGICE

COLECTIV DE AUTORI

Anexa nr. 3 NR

EXEMPLE DE JOCURI DE MIȘCARE, ȘTAFETE ȘI PARCURSURI APLICATIVE

Anexa nr. 3 NR

Anexa nr. 3 NR

Anexa nr. 4 NR

Notă de prezentare

Competențe generale

Sugestii metodologice

Metode de evaluare

STANDARDE DE PERFORMANȚĂ

Surse WEB

Colectiv de autori

Anexa nr. 5 NR

Notă de prezentare

Conceptul de joc

Beneficiile practicării minihandbalului

Structura programei școlare

Competențe generale

Sugestii metodologice

INDICAȚII DE COMPLETARE:

REGULAMENTUL DE JOC

Colectiv de autori

Anexa nr. 6 NR

Notă de prezentare

ARGUMENT

Competențe generale

SUGESTII METODOLOGICE

Strategii didactice

Evaluarea

EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Colectiv de autori

Anexa nr. 7 NR

NOTĂ DE PREZENTARE

COMPETENȚE GENERALE (CG)

SUGESTII METODOLOGICE

Sugestii:

Vrei mai mult?

Ce mai știm despre acest act

Start the Conversation.

Newsletter

Platform

Company

Legal