AcasăDocument
REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005
privind omologarea individuală, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere - RNTR 7
Abrogat
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
NTA
Notă
Paragraf
Aprobate prin ORDINUL nr. 2.132 din 8 decembrie 2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005.
NTA
Notă
Paragraf
Conform pct. 59 al art. I din ORDINUL nr. 1.275 din 22 decembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 18 ianuarie 2010, în cuprinsul reglementărilor, termenul "constructor" se înlocuiește cu termenul "producător".
NTA
Notă
Paragraf
Conform pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 2.403 din 8 decembrie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1237 din 22 decembrie 2022, în cuprinsul reglementărilor, sintagma „mașini autopropulsate pentru lucrări“ se modifică și se înlocuiește cu sintagma „mașini autopropulsate“.
Paragraf
Prescurtări și definirea unor termeni utilizați
PRE PRE_36
[Imagine S_PRE ID: N/A]
CAPITOL
Capitolul I
Paragraf
Omologarea individuală și eliberarea CIV
Paragraf
SUBCAP. I1
Paragraf
Domeniu de aplicare
punctul 1.
Prin omologare individuală (denumită în continuare omologare) RAR atestă că un vehicul îndeplinește individual condițiile constructive și pe cele privind starea tehnică, în conformitate cu prezentele reglementări.
punctul 2.
Prezentele reglementări se aplică la omologarea următoarelor categorii de vehicule rutiere:
punctul 2.1.
autovehicule și remorcile acestora din categoria de omologare M, N sau O;
punctul 2.2.
vehicule agricole sau forestiere din categoria de omologare T, C, R sau S;
punctul 2.3.
remorci lente pentru transport persoane din categoria de folosință RLP;
punctul 2.4.
vehicule cu două sau trei roți și cvadricicluri din categoria de omologare L.
punctul 2^1.
Categoriile de omologare menționate la pct. 2 subpct. 2.1, 2.2 și 2.4 sunt cele definite prin legislația CE/UE relevantă în vigoare la data fabricației vehiculului sau la data modificării constructive dacă prin aceasta se modifică categoria vehiculului.
punctul 2^2.
Categoria de folosință menționată la pct. 2 subpct. 2.3 este cea definită în RNTR 2.
punctul 3.
Omologarea este opțională, la cererea solicitantului, pentru următoarele vehicule:
litera a)
vehicule concepute și fabricate pentru a fi folosite în principal în șantiere, cariere, porturi sau aeroporturi;
litera b)
vehicule concepute și fabricate sau modificate pentru a fi utilizate exclusiv de către serviciile de protecție civilă, serviciile de luptă împotriva incendiilor și forțele de menținere a ordinii publice;(la 22-12-2022,
Litera b) din Punctul 3. , Capitolul I a fost modificată dePunctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 2.403 din 8 decembrie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1237 din 22 decembrie 2022)
litera c)
mașini autopropulsate, în măsura în care aceste vehicule respectă cerințele aplicabile vehiculelor prevăzute lasubpct. 2.1. Astfel de omologări opționale nu aduc atingere aplicării Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice și de modificare a Directivei 95/16/CE , cu modificările și completările ulterioare.(la 22-12-2022,
Litera c) din Punctul 3. , Capitolul I a fost modificată dePunctul 41, Articolul I din ORDINUL nr. 2.403 din 8 decembrie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1237 din 22 decembrie 2022, prin modificarea unei sintagme)
punctul 4.
Omologarea este opțională, la cererea solicitantului, și pentru următoarele vehicule:
litera a)
vehicule destinate exclusiv competițiilor sportive;
litera b)
prototipuri de vehicule folosite în circulația rutieră pe răspunderea unui producător, pentru a efectua un program de încercări specific, cu condiția să fi fost special concepute și fabricate în acest scop;
litera c)
vehicule istorice.
punctul 5.
Omologarea se poate aplica, la cererea solicitantului, și în următoarele cazuri:
punctul 5.1.
pentru vehiculele care au primit omologarea CE de tip și care au fost modificate înainte de înmatriculare, înregistrare sau comercializare;
punctul 5.2.
pentru un anumit vehicul, în timpul etapelor succesive ale fabricării sale, în conformitate cu o procedură de omologare de tip în mai multe etape.
Paragraf
Această procedură nu poate înlocui o etapă intermediară în derularea normală a unei proceduri de omologare de tip în mai multe etape și nu se poate aplica pentru obținerea omologării etapei inițiale a unui vehicul.
punctul 5^1.
Prezentele reglementări conțin de asemenea condițiile de eliberare a atestatului tehnic pentru mașinile autopropulsate, precum și pentru vehiculele lente astfel cum sunt definite în art. 1^1 pct. 11, respectiv pct. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 230/2003, cu modificările și completările ulterioare.
punctul 5^2.
Vehiculelor înmatriculate temporar li se aplică cerințele prevăzute în prezentele reglementări pentru vehiculele noi, în cazul în care acestea nu au mai fost înmatriculate permanent sau puse în circulație anterior în România sau în alt stat.
punctul 6.
Omologarea și/sau eliberarea/modificarea CIV, precum și eliberarea atestatului tehnic sunt condiționate de completarea de către solicitant a formularului «Cerere activitate RAR» (al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1) cu date privind identitatea sa, a vehiculului și a deținătorului acestuia. Cererea este înaintată de către persoana care prezintă vehiculul la omologare, eliberare/modificare CIV sau eliberare atestat tehnic. Dacă această persoană nu este producătorul sau proprietarul vehiculului, ea trebuie să fie stabilită pe teritoriul Uniunii Europene. Cererea se va completa de către solicitant pe propria sa răspundere, va fi semnată în prezența angajatului RAR care efectuează prestația și va rămâne în arhiva RAR, conform prevederilor legale. Cererea poate fi completată și semnată digital, pe măsura dezvoltării aplicațiilor informatice ale RAR.
Paragraf
SUBCAP. I2
Paragraf
Metodologia de omologare
punctul 7.
Omologarea se acordă pentru:
punctul 7.1.
vehiculele rutiere noi care nu dețin omologare națională de tip acordată de RAR, omologare UE de tip sau omologare UE individuală sau cele care dețin o astfel de omologare și care au fost modificate înainte de înmatriculare, înregistrare sau comercializare;
punctul 7.2.
vehiculele rutiere utilizate, care nu sunt înmatriculate în România, cu excepția celor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
litera a)
au fost omologate CE/UE de tip sau UE individual;(la 22-12-2022,
Litera a) din Punctul 7.2. , Punctul 7. , Capitolul I a fost modificată dePunctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 2.403 din 8 decembrie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1237 din 22 decembrie 2022)
litera b)
au fost înmatriculate ultima dată într-un SM;
litera c)
nu au suferit modificări constructive în raport cu datele înscrise în certificatul de înmatriculare;
punctul 7.3.
vehiculele rutiere care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menționate în CIV;
punctul 7.4.
vehiculele rutiere cărora li s-a înlocuit principalul element de rezistență (caroserie, șasiu sau cadru).
punctul 8.
Omologarea se acordă de către RAR în reprezentanțele sale teritoriale și constă în:
punctul 8.1.
identificarea vehiculului;
punctul 8.2.
efectuarea verificărilor și, după caz, a încercărilor necesare pentru evaluarea îndeplinirii condițiilor constructive prevăzute în prezentele reglementări;
punctul 8.3.
efectuarea verificărilor privind starea tehnică prevăzute în planurile de operațiuni din RNTR 1;
punctul 8.4.
acordarea numărului național de registru;
punctul 8.5.
eliberarea, la cererea solicitantului omologării, a unui certificat de omologare individuală, conform modelului E prevăzut la anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683.
punctul 8.6.
eliberarea CIV în vederea înmatriculării, înregistrării sau comercializării.
punctul 9.
Omologarea se acordă dacă vehiculul corespunde descrierii anexate solicitării și dacă rezultatele verificărilor precizate la pct. 8 demonstrează îndeplinirea cerințelor prevăzute în prezentele reglementări.
punctul 10.
În cadrul omologării, stabilirea caracteristicilor constructive ale vehiculului presupune prelevarea informațiilor de pe vehicul, compararea lor cu cele din baza de date a RAR și, după caz, cu cele din documentele vehiculului și validarea acestora.
punctul 11.
Evaluarea îndeplinirii condițiilor constructive prevăzute în prezentele reglementări se realizează fie prin verificarea certificatelor de omologare/rapoartelor de încercare emise pe baza directivelor/regulamentelor CEE/CE sau regulamentelor CEE-ONU, fie prin evaluarea îndeplinirii cerințelor prevăzute în cap. IV, V sau VI, după caz.
punctul 11^1.
La omologarea vehiculelor produse în mai multe etape se verifică respectarea cerințelor cuprinse în documentația pusă la dispoziție de către producătorul vehiculului de bază (manual de carosare sau declarație a producătorului).
punctul 12.
În cadrul omologării, RAR nu efectuează încercări distructive. RAR va folosi orice informație relevantă (documentație tehnică a producătorului sau documente oficiale ale unei autorități de omologare ori ale unui serviciu tehnic) care stabilește conformitatea cu condițiile constructive prevăzute în prezentele reglementări, furnizată de solicitant.
punctul 13.
În locul condițiilor constructive prevăzute în prezentele reglementări RAR acceptă orice omologare CE de tip pentru sisteme, componente sau unități tehnice separate acordată în conformitate cu prevederile legislației comunitare aplicabile.
punctul 13^1.
Un raport de încercare eliberat de un serviciu tehnic notificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem aparținând unui anumit vehicul poate fi utilizat în scopul omologării unui alt vehicul. În acest caz se asigură inspectarea corespunzătoare a caracteristicilor tehnice ale vehiculului, comparându-le cu cele din raportul de încercare, și se urmărește verificarea faptului că vehiculul pentru care se solicită omologarea individuală prezintă aceleași caracteristici referitoare la instalarea componentei, unității tehnice separate sau a sistemului cu cele ale vehiculului descris în raport.
punctul 14.
În cazul vehiculelor prevăzute la subpct. 7.1, care dețin omologare de tip națională sau omologare individuală acordată de un alt SM, omologarea poate include, în locul activităților menționate la subpct. 8.2, verificarea echivalenței dintre condițiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat și condițiile constructive prevăzute de prezentele reglementări. În acest scop, RAR va putea cere solicitantului omologării o declarație privind prevederile tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat, eliberată de autoritatea competentă a SM care a acordat omologarea individuală sau națională de tip. De asemenea, RAR va putea solicita autorității competente care a acordat omologarea individuală sau națională de tip orice informații suplimentare detaliate referitoare la prevederile tehnice îndeplinite de vehiculul în cauză. Activitățile menționate la subpct. 8.2 se efectuează în cazul în care nu sunt disponibile informațiile menționate anterior privind prevederile tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat ori pentru acele condiții constructive care nu sunt acoperite de omologarea individuală sau națională de tip acordată de autoritatea competentă a SM. RAR refuză acordarea omologării în cazul în care există motive întemeiate de a considera că condițiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat nu sunt echivalente cu condițiile constructive prevăzute de prezentele reglementări. Dacă pentru aceste vehicule, în cadrul verificărilor prevăzute la subpct. 8.3, se constată modificări constructive în raport cu omologarea inițială (omologare de tip națională sau omologare individuală acordată de un alt SM), aceste modificări se evaluează în raport cu condițiile constructive prevăzute de legislația în vigoare în România la data omologării individuale.
punctul 15.
În cazul vehiculelor prevăzute la subpct. 7.2, care au fost înmatriculate ultima dată în alt SM, omologarea poate include, în locul activităților menționate la subpct. 8.2, verificarea echivalenței dintre condițiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat și condițiile constructive prevăzute de legislația în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului (sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută).
Paragraf
În cazul vehiculelor prevăzute la subpct. 7.2, care au fost înmatriculate ultima dată în alt SM și la care se constată modificări constructive în raport cu omologarea inițială, aceste modificări se evaluează în raport cu condițiile constructive prevăzute de legislația în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului în configurația prezentată la omologarea individuală (sau la data efectuării modificării dovedită prin documente emise de autoritățile de omologare sau serviciile tehnice ale SM). În cazul în care modificările respective nu sunt menționate în certificatul de înmatriculare sau într-un document emis de autoritățile de omologare sau de serviciile tehnice ale SM, acestea se evaluează prin efectuarea verificărilor prevăzute la subpct. 8.2.
Paragraf
În cazul vehiculelor utilizate înmatriculate ultima dată în state, altele decât SM, omologarea se efectuează prin verificarea condițiilor constructive aplicabile vehiculelor noi, în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului, dacă înmatricularea respectivă a fost efectuată cu cel mult 6 luni înainte de data solicitării omologării.
Paragraf
Pentru aplicarea prevederilor prevăzute în primele două paragrafe, RAR va putea cere solicitantului omologării o declarație privind prevederile tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat, eliberată de autoritatea competentă a SM care a acordat omologarea individuală sau națională de tip. Verificările menționate la subpct. 8.2 se efectuează în cazul în care nu sunt disponibile informațiile privind prevederile tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat ori pentru acele condiții constructive care nu sunt acoperite de omologarea individuală sau națională de tip acordată de autoritatea competentă a SM. RAR refuză acordarea omologării în cazul în care există motive întemeiate de a considera că condițiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat nu sunt echivalente cu condițiile constructive prevăzute de legislația în vigoare în România în conformitate cu cerințele menționate mai sus.
punctul 16.
În cazul unui vehicul nou care este conform cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/858 și cu actele de reglementare enumerate în anexa II la regulamentul respectiv, RAR va acorda numărul național de registru și va elibera CIV în vederea înmatriculării, înregistrării sau a comercializării fără efectuarea activităților menționate la subpct. 8.2 și 8.3, după identificarea acestuia și verificarea echivalenței dintre condițiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat și condițiile constructive prevăzute de legislația în vigoare în România pentru vehiculele noi.
punctul 16^1.
În cazul unui vehicul utilizat care este conform cu dispozițiile Directivei 2007/46/CE și cu actele de reglementare enumerate în anexa IV sau anexa XI la Directiva 2007/46/CE sau conform cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/858 și cu actele de reglementare enumerate în anexa II la regulamentul respectiv, RAR va acorda numărul național de registru și va elibera CIV în vederea înmatriculării, înregistrării sau a comercializării fără efectuarea activităților menționate la subpct. 8.2, după identificarea acestuia și verificarea echivalenței dintre condițiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat și condițiile constructive prevăzute de legislația în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului (sau în anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută).
punctul 17.
Vehiculele rutiere prezentate în vederea omologării, care nu pot fi identificate de RAR din cauza lipsei sau modificării numerelor de identificare a acestora, așa cum au fost ele realizate de către producător sau de către autoritățile competente, după caz, nu pot obține acordarea omologării.
punctul 17^1.
În cazul unui vehicul la care numărul de identificare lipsește sau este modificat, RAR poate efectua poansonarea numărului de identificare numai dacă se poate restabili identitatea reală a vehiculului, ulterior fiind efectuată omologarea acestuia.
punctul 18.
În cazul în care un solicitant dorește să comercializeze, să înmatriculeze sau să pună în circulație într-un alt SM un vehicul căruia RAR i-a acordat o omologare ca vehicul nou, RAR îi furnizează solicitantului, la cerere, o declarație privind condițiile constructive pe baza cărora vehiculul a fost omologat.
punctul 19.
În cazul în care un anumit vehicul, care a fost omologat ca vehicul nou de către RAR, urmează a fi înmatriculat într-un alt SM, RAR va furniza, la solicitarea autorității de omologare din SM respectiv, orice informații suplimentare detaliate privind natura condițiilor constructive îndeplinite de vehiculul în cauză.
punctul 19^1.
La cererea solicitantului, în cazul vehiculelor complete din categoriile M_1 și N_1, noi, produse în serie mare în sau pentru state terțe, precum și în cazul vehiculelor cu destinație specială noi, se poate acorda omologare UE individuală, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/858 anexa II partea I apendicele 2 sau, în cazul vehiculelor cu destinație specială, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/858 anexa II partea III.
punctul 19^2.
Prevederile subpct. 8.3 nu se aplică în cazul unui vehicul utilizat pentru care se prezintă un certificat de ITP eliberat de un alt SM și care respectă modelul prevăzut în Directiva 2009/40/CE sau înDirectiva 2014/45/UE și pentru care ITP respectivă este încă valabilă la data prezentării la RAR. Având în vedere periodicitatea ITP prevăzută în legislația din România pentru categoria respectivă de vehicul, se va proceda la:
-
transcrierea completă a ITP respective pe anexa la certificatul de înmatriculare, dacă valabilitatea ITP existentă se încadrează în periodicitatea ITP aplicabilă în România;
-
transcrierea parțială a ITP respective pe anexa la certificatul de înmatriculare, dacă valabilitatea ITP existentă nu se încadrează în periodicitatea ITP aplicabilă în România; în acest caz, data valabilității ITP care va fi menționată pe anexa la certificatul de înmatriculare se determină aplicând la data efectuării ITP în SM de proveniență periodicitatea ITP aplicabilă în România pentru categoria respectivă de vehicul.
Paragraf
Pe anexa la certificatul de înmatriculare se va face mențiunea «transcriere ITP».
punctul 19^3.
Prin excepție de la prevederile pct. 19^2, în situația în care vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual care se încadrează în categoria deficiențelor majore conform planurilor de operațiuni prevăzute în RNTR 1, inspectorul RAR va finaliza omologarea și va proceda la transcrierea ITP doar după remedierea deficiențelor majore, fără a fi necesară verificarea completă privind starea tehnică prevăzută la subpct. 8.3.
punctul 19^4.
Prin excepție de la prevederile pct. 19^2, vehiculul respectiv este supus verificării privind starea tehnică prevăzută la subpct. 8.3:
litera a)
dacă vehiculul este verificat fizic și se constată de către inspectorul RAR deficiențe majore sau deficiențe periculoase conform planurilor de operațiuni prevăzute în RNTR 1, verificarea fizică fiind efectuată în următoarele cazuri:
punctul (i)
în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unei eficacități reduse a sistemului de frânare, caz în care se efectuează verificarea sistemului de frânare;
punctul (ii)
în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direcție, caz în care se efectuează verificarea sistemului de direcție;
punctul (iii)
în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a fumului în exces de orice culoare, caz în care se efectuează verificarea emisiilor poluante;
punctul (iv)
în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a unor zgomote anormale, caz în care se efectuează verificarea tubulaturii de evacuare, de reducere a emisiilor poluante și a amortizoarelor de zgomot;
punctul (v)
în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale, caz în care se efectuează verificarea punților, suspensiei, șasiului sau a caroseriei;
punctul (vi)
în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni străpunse, caz în care se efectuează verificarea caroseriei;
litera b)
dacă vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual și care se încadrează în categoria deficiențelor periculoase conform planurilor de operațiuni prevăzute în RNTR 1.
punctul 19^5.
La cererea solicitantului se efectuează verificarea stării tehnice prevăzută la subpct. 8.3, caz în care se va elibera un certificat de ITP și anexa la certificatul de înmatriculare.
Paragraf
SUBCAP. I3
Paragraf
Exceptări de la anumite cerințe privind omologarea
punctul 20.
Omologarea și eliberarea CIV pentru vehiculele istorice, autovehiculele destinate competițiilor sportive și pentru vehiculele aparținând misiunilor diplomatice și reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate la București, precum și membrilor acestora se efectuează în următoarele condiții:
punctul 20.1.
Vehiculul istoric (vehiculul de interes istoric) este vehiculul care îndeplinește simultan următoarele condiții:
-
a fost fabricat sau înmatriculat pentru prima dată în urmă cu cel puțin 30 de ani;
-
tipul său specific, astfel cum este definit în legislația Uniunii Europene sau în legislația națională relevantă, după caz, nu se mai află în fabricație;
-
este bine întreținut și menținut în starea sa inițială și nu a suferit nicio modificare substanțială a caracteristicilor tehnice ale componentelor sale principale;
-
deține un atestat de vehicul istoric, emis de către autoritatea națională a FIVA în România, Retromobil Club România. Retromobil Club România documentează criteriile și procedura de eliberare a atestatului de vehicul istoric și menține în evidența sa informatică înregistrări pentru fiecare atestat eliberat.
Paragraf
Pentru vehiculele care îndeplinesc condițiile de mai sus și care corespund în ceea ce privește verificarea stării tehnice, având în vedere cerințele și caracteristicile tehnice de la data primei înmatriculări a vehiculului (sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută), RAR eliberează CIV cu mențiunea «Vehicul istoric». De asemenea, RAR înscrie textul «Vehicul istoric» și în CIV deja eliberate pentru vehiculele înmatriculate în România care îndeplinesc condițiile de mai sus și dețin ITP valabilă conform legislației în vigoare.
punctul 20.2.
Pentru autovehiculele destinate competițiilor sportive, RAR eliberează CIV:
litera a)
în baza fișei de omologare emise de Federația Internațională a Automobilului (FIA), în conformitate cu anexa J a Codului Sportiv Internațional; sau
litera b)
în baza unei fișe de omologare sau a unui pașaport tehnic eliberat de structurile sportive din România nominalizate pentru activitatea de automobilism sportiv prin legislația națională.
Paragraf
CIV se eliberează pentru autovehiculele destinate competițiilor sportive dacă autovehiculele corespund în ceea ce privește verificarea stării tehnice efectuate de către RAR, având în vedere caracteristicile tehnice specifice.
punctul 20.3.
Autovehiculele aparținând misiunilor diplomatice și reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate la București, precum și membrilor acestora sunt exceptate de la respectarea prevederilor privind emisiile poluante impuse prin prezentele reglementări, omologarea astfel acordată fiind valabilă numai pentru perioada înmatriculării lor în sistem CD/TC.
Paragraf
SUBCAP. I4
Paragraf
Metodologia de eliberare a CIV
punctul 21.
CIV conține date despre vehicul și proprietarii pe numele cărora acesta a fost înmatriculat succesiv. Datele despre vehicul se înscriu de către RAR, iar datele despre proprietari se înscriu de către autoritatea competentă care efectuează înmatricularea, potrivit legii. La înstrăinarea vehiculului, ultimul proprietar al acestuia are obligația de a transmite dobânditorului CIV.
punctul 22.
CIV se eliberează de către RAR:
punctul 22.1.
pentru vehiculele noi, care dețin omologare comunitară CE de tip a întregului vehicul valabilă și pentru care se prezintă originalul sau duplicatul CoC, după identificarea acestora (subpct. 8.1);
punctul 22.2.
abrogat;
punctul 22.3.
pentru vehiculele utilizate, care nu au mai fost înmatriculate sau înregistrate în România și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
litera a)
au fost omologate comunitar CE/UE de tip sau UE individual;(la 22-12-2022,
Litera a) din Punctul 22.3. , Punctul 22. , Capitolul I a fost modificată dePunctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 2.403 din 8 decembrie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1237 din 22 decembrie 2022)
litera b)
au fost înmatriculate ultima dată într-un SM;
litera c)
nu au suferit modificări constructive în raport cu datele înscrise în certificatul de înmatriculare, după identificarea acestora (subpct. 8.1), verificarea conformității cu tipul de vehicul omologat CE/UE și efectuarea verificării lor tehnice (subpct. 8.3) cu aplicarea prevederilor prevăzute lapct. 19^2-19^5;
punctul 22.4.
pentru vehiculele înmatriculate în România și care nu dețin CIV, după identificarea acestora (subpct. 8.1) și efectuarea verificării lor tehnice (subpct. 8.3);
punctul 22.5.
pentru vehiculele cărora RAR le-a acordat omologarea individuală (prevăzute la subpct. 7.1-7.4).
Paragraf
Eliberarea CIV pentru vehiculele prevăzute la subpct. 22.1-22.4 include și acordarea numărului național de registru.
punctul 23.
CIV se poate elibera numai pentru vehiculele care pot fi identificate, respectiv cele pentru care RAR stabilește un număr de identificare valid.
punctul 24.
Vehiculele rutiere prezentate în vederea eliberării CIV care nu pot fi identificate de RAR din cauza lipsei sau a modificării numerelor de identificare a acestora, așa cum au fost ele realizate de către producător sau de către autoritățile competente, după caz, nu pot obține eliberarea CIV.
punctul 24^1.
În cazul unui vehicul la care numărul de identificare lipsește sau este modificat, RAR poate efectua poansonarea numărului de identificare numai dacă se poate restabili identitatea reală a vehiculului, ulterior fiind eliberată CIV.
punctul 25.
RAR poate emite un duplicat al CIV, după identificarea vehiculului, în următoarele situații:
litera a)
în cazul pierderii, furtului sau distrugerii CIV, verificarea deținătorului urmând a se efectua pe cale informatică, prin intermediul aplicației de evidență a vehiculelor pusă la dispoziția RAR de autoritățile competente;
litera b)
în cazul refuzului de predare a CIV constatat de executorul judecătoresc, cu ocazia executării silite;
litera c)
în cazul vehiculelor comercializate prin intermediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală ori repartizate cu titlu gratuit;
litera d)
în cazul vehiculelor valorificate de administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar;
litera e)
în baza unei hotărâri a instanțelor judecătorești;
litera f)
la cererea persoanei care a dobândit vehiculul în baza unui contract prin care s-a transmis dreptul de proprietate sau prin moștenire.
Paragraf
Pentru eliberarea duplicatului nu este necesară publicarea pierderii, furtului sau distrugerii CIV în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
punctul 26.
În cazurile prevăzute la pct. 25, pentru CIV emise de către titularii omologării de tip/numărului național de registru și care nu au fost utilizate la înmatriculare/înregistrare, o altă CIV va fi emisă de titularul omologării de tip/numărului național de registru. În acest sens, este necesar ca titularul omologării de tip/numărului național de registru să emită o adresă către RAR prin care să solicite anularea CIV inițial și în care să menționeze seria noii CIV emise pentru respectivul vehicul. În cazul în care certificatul de omologare de tip/numărul național de registru nu mai este valabil, nu se mai poate emite o nouă CIV.
punctul 27.
La epuizarea spațiului destinat înscrierii caracteristicilor tehnice ale vehiculului ori a datelor de identitate a deținătorilor, RAR eliberează o nouă CIV, ca înlocuire a CIV anterioare. De asemenea, RAR eliberează o nouă CIV, ca înlocuire a CIV anterioare, la orice schimbare a numărului de identificare al unui vehicul sau în cazul în care vehiculul a fost înmatriculat în alt stat ulterior înmatriculării din România și se are în vedere reînmatricularea sa în România.
punctul 28.
RAR poate elibera CIV cu valabilitate limitată de 30 de zile pentru vehiculele care nu corespund integral cerințelor de omologare/eliberare a CIV, pentru scoaterea lor din țară.
punctul 29.
Pentru alte situații sau în cazul în care se solicită eliberarea CIV cu valabilitate limitată mai mare de 30 de zile este necesară aprobarea MTI.
punctul 30.
În cazurile prevăzute la pct. 28 și 29, valabilitatea CIV se socotește de la data înmatriculării vehiculului respectiv.
punctul 31.
CIV completată numai cu datele despre vehicul se eliberează de RAR:
punctul 31.1.
solicitantului activității de omologare, pentru vehiculele menționate la subpct. 22.5;
punctul 31.2.
solicitantului activității de eliberare a CIV, pentru vehiculele menționate la subpct. 22.1-22.4;
punctul 31.3.
deținătorului vehiculului care figurează în aplicația de evidență a vehiculelor pusă la dispoziția RAR de autoritățile competente, moștenitorilor acestuia ori împuternicitului lor legal, în cadrul activității de eliberare a duplicatului unei CIV sau la eliberarea unei alte CIV, dacă cea inițială a fost luată în evidență de către autoritatea competentă de înmatriculare;
punctul 31.3^1.
solicitantului duplicatului unei CIV, care a dobândit vehiculul în baza unui contract prin care s-a transmis dreptul de proprietate ori ca urmare a valorificării vehiculului de către executorul judecătoresc, de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, de către administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar sau persoanei stabilite în baza unei hotărâri judecătorești, după caz;
punctul 31.4.
solicitantului activității de eliberare a duplicatului unei CIV, dacă cea inițială a fost emisă de RAR și nu a fost luată în evidență de către autoritatea competentă de înmatriculare.
punctul 31^1.
Abrogat.
Paragraf
SUBCAP. I5
Paragraf
Cerințe privind vehiculele rutiere înmatriculate sau înregistrate în România, care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menționate în CIV
punctul 32.
Pentru menținerea în circulație, vehiculele rutiere înmatriculate sau înregistrate în România, care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menționate în CIV, trebuie supuse omologării și modificării CIV. Completarea și carosarea unui vehicul de bază sau incomplet sunt asimilate modificărilor care fac obiectul prezentului subcapitol.
Paragraf
La omologare se aplică condițiile constructive în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului (sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută).
Paragraf
În cazul în care modificările efectuate conduc la modificarea categoriei de omologare, se aplică condițiile constructive în vigoare în România la data omologării efectuate ca urmare a modificării vehiculului, cu excepția cerințelor privind emisiile poluante, condiția aplicabilă fiind aceea de a se menține cel puțin aceeași normă de poluare EURO în raport cu autovehiculul care a fost modificat.
punctul 33.
La modificările menționate la pct. 32, în cazul intervenției la sistemele care privesc siguranța circulației, protecția mediului, eficiența energetică și protecția împotriva furturilor și care sunt reglementate de directivele/regulamentele CEE/CE sau de regulamentele CEE-ONU, trebuie utilizate numai echipamente, componente, entități tehnice, piese și materiale de exploatare de origine sau omologate ori certificate conform legislației în vigoare.
punctul 34.
Modificările menționate la pct. 32 pot fi efectuate numai de operatori economici autorizați de RAR, conform legislației în vigoare, în baza unei variante constructive avizate de către RAR, după caz.
Paragraf
Varianta constructivă a unui vehicul reprezintă setul de caracteristici comune ce permit gruparea vehiculelor modificate în vederea identificării și asigurării trasabilității descrierilor tehnice ale acestora.
Paragraf
Avizarea variantei reprezintă activitatea de analiză și evaluare a descrierii tehnice a unui vehicul modificat ce urmează a fi supus omologării individuale.
punctul 35.
Modificarea unui vehicul este acceptată, iar RAR modifică datele înscrise în CIV numai dacă:
-
evaluarea tehnică efectuată stabilește că modificarea respectivă este compatibilă din punct de vedere tehnic cu caracteristicile constructive ale vehiculului;
-
modificarea respectivă nu influențează în mod negativ, în ceea ce privește siguranța rutieră și protecția mediului, comportamentul sistemelor, componentelor sau unităților tehnice separate ale vehiculului;
-
sunt respectate integral prevederile legislației și reglementărilor tehnice aplicabile la omologare, în conformitate cu prezentele reglementări.
Paragraf
Respectarea cerințelor de mai sus poate fi dovedită fie pe baza documentației tehnice, fie prin efectuarea verificărilor și/sau a testelor necesare.
punctul 35^1.
Omologarea autovehiculelor echipate cu postul de conducere pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului și care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menționate în CIV se acordă numai dacă postul de conducere se schimbă pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului.
punctul 36.
RAR modifică CIV/eliberează o nouă CIV ca înlocuire a CIV anterioare, cu respectarea dispozițiilor pct. 31.
punctul 37.
Prevederile privind montarea de către carosieri individuali a suprastructurii și a platformei pentru încărcare la vehiculele utilitare sunt prevăzute în anexa nr. 4.
punctul 38.
Prevederile privind protecția ocupanților autovehiculelor contra deplasării mărfurilor (încărcăturii) sunt prevăzute în anexa nr. 5.
punctul 39.
Lista cu modificările speciale aduse autovehiculelor în scopul conducerii de către persoanele cu handicap și/sau în scopul preluării și transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat este prevăzută în anexa nr. 9.
Paragraf
SUBCAP. I6
Paragraf
Prevederi finale
punctul 40.
Categoriile de folosință ale vehiculelor sunt cele definite în RNTR 2.
punctul 41.
MTI poate acorda exceptări de la unele prevederi ale prezentelor reglementări, aplicabile la omologare/eliberarea CIV, cu condiția de a se impune respectarea unor condiții alternative, astfel încât să nu fie afectate în mod semnificativ siguranța rutieră și protecția mediului.
Paragraf
În certificatul de omologare individuală se vor menționa derogările acordate. De asemenea, în CIV se vor menționa sintetic derogările acordate.
punctul 42.
Viteza maximă constructivă a vehiculelor rutiere, puterea netă a motorului și cilindreea motorului care se înscriu în CIV sunt cele indicate de producător.
Paragraf
Pentru autovehiculele din categoriile M și N, prevăzute cu limitator de viteză sau cu sistem integrat de limitare a vitezei, în CIV se va înscrie viteza maximă care nu poate fi depășită constructiv, datorită limitatorului de viteză sau sistemului integrat de limitare a vitezei, și care este declarată de către solicitantul omologării/eliberării CIV în documentele tehnice prezentate în vederea omologării/eliberării CIV.
Paragraf
Cilindreea motorului (capacitatea cilindrică a motorului) este cea definită prin Regulamentul (CE) nr. 692/2008 , cu modificările ulterioare, sau prin Directiva 70/220/CEE , cu modificările ulterioare.
Paragraf
În cazul constatării unor neconcordanțe majore între caracteristicile tehnice ale vehiculului și datele indicate de producător și/sau de solicitantul omologării/eliberării CIV, RAR poate proceda la verificarea și, după caz, modificarea acestor date pe bază de documente, rapoarte de încercare sau testare.
punctul 43.
În cazul vehiculelor noi care dețin omologare UE de tip, anul de fabricație care se înscrie în CIV este cel înscris de producător în câmpul corespunzător din CoC (data fabricației); în cazul în care acesta nu este înscris de producător în CoC, anul de fabricație al vehiculului este anul emiterii CoC. Pentru vehiculele fabricate în mai multe etape, în situația în care anul de fabricație al vehiculului de bază înscris în CoC diferă de anul de fabricație al vehiculului final, înscris de asemenea în CoC emis după etapa finală de fabricație, în CIV se va înscrie anul de fabricație existent în CoC emis după etapa finală de fabricație.
Paragraf
În cazul vehiculelor noi care nu dețin omologare UE de tip și în cazul vehiculelor utilizate, anul de fabricație care se înscrie în CIV este anul calendaristic în timpul căruia a fost finalizată fabricația vehiculului, ținând cont de anul codificat în structura codului VIN și/sau de anul primei înmatriculări a vehiculului, după caz.
Paragraf
Pentru vehiculele noi care au fost fabricate în mai multe etape și care nu dețin omologare UE de tip pentru etapa finală se înscrie în CIV anul de fabricație precizat în Declarația de conformitate a producătorului final.
punctul 44.
Caracteristicile și performanțele care nu sunt reglementate prin reglementări naționale, directive CE/CEE individuale, regulamente (CE) individuale sau regulamente CEE-ONU ori prin orice alte acte normative care nu sunt menționate de prezentele reglementări nu se verifică de RAR și se înscriu în documentele eliberate de RAR, inclusiv în CIV, în conformitate cu datele declarate de solicitantul omologării/eliberării CIV pe propria răspundere a acestuia. Orice consecințe de natură juridică, administrativă și/sau economică ce decurg din respectiva declarație vor fi suportate de solicitantul omologării.
punctul 45.
Vehiculele complete, completate, carosate sau modificate pentru a fi utilizate de forțele de menținere a ordinii publice (forțele de securitate a statului, de poliție, de jandarmerie sau poliția de frontieră), serviciile de protecție civilă, serviciile de luptă împotriva incendiilor (pompieri) și alte servicii de urgență (servicii de ambulanță și medicină, pentru acordarea ajutorului de urgență sau servicii de descarcerare) se pot omologa național de către RAR ca vehicule speciale.
Paragraf
Pentru aceste vehicule MTI poate acorda derogări de la cerințele prevăzute la omologare, pentru elementele constructive specifice utilizării speciale, atunci când respectarea cerințelor tehnice este incompatibilă cu utilizarea respectivă.
Paragraf
În vederea omologării, solicitantul omologării trebuie să pună la dispoziția RAR un document emis de autoritatea competentă, prin care să fie precizate elementele constructive specifice utilizării speciale, care justifică încadrarea vehiculului respectiv ca vehicul special și, după caz, acordarea unor derogări de la cerințele prevăzute la omologare.
Paragraf
În certificatul de omologare individuală se vor menționa derogările acordate. De asemenea, în CIV se vor menționa sintetic derogările acordate.
Paragraf
Vehiculele utilizate de către entitățile prevăzute la primul paragraf vor putea fi utilizate în alt scop numai după reomologarea de către RAR. La reomologare se vor aplica cerințele tehnice care erau în vigoare la data fabricației vehiculului respectiv.
punctul 45^1.
Vehiculele speciale trebuie să corespundă tipurilor și criteriilor de încadrare prevăzute la pct. 5 partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858.
Paragraf
Un vehicul poate fi considerat că are destinație specială numai dacă vehiculul în sine îndeplinește o funcție determinată de existența pe vehicul a unor adaptări și/sau echipamente speciale. În situația în care modificarea vehiculului constă numai în adaptări care facilitează transportul unui echipament special mobil, urmând ca el să fie folosit la locul de muncă detașat de pe vehicul, acest vehicul nu va fi considerat cu destinație specială, întrucât rolul lui este numai pentru transportul respectivului echipament.
Paragraf
La omologarea acestor vehicule se au în vedere, pe lângă verificările efectuate conform prezentelor reglementări, cerințele privind încadrarea în categoria de omologare, precum și prescripțiile specifice pentru adaptările și/sau pentru montajul echipamentelor speciale cuprinse în documentația de omologare CE/UE de tip a vehiculului de bază sau în manualul de carosare al acestuia. De asemenea, vor fi luate în considerare și precizările/derogările privind omologarea vehiculelor cu destinație specială prevăzute în partea III a anexei II a Regulamentului (UE) 2018/858.
punctul 46.
La aplicarea directivelor CE/CEE, regulamentelor CE/UE sau regulamentelor ONU prevăzute în prezentele reglementări se are în vedere nivelul aplicabil în conformitate cu legislația CE/UE în vigoare la data fabricației.
punctul 47.
În cazul în care la aplicarea prezentelor prevederi se are în vedere anul de fabricație al unui vehicul, la omologare se vor aplica prevederile în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de fabricație.
CAPITOL
Capitolul II Metodologia de certificare a autenticității
punctul 1.
Certificarea autenticității se efectuează de către RAR pentru:
punctul 1.1.
vehiculele rutiere utilizate care sunt sau au fost ultima dată înmatriculate într-un alt stat și care se supun omologării și/sau eliberării CIV în vederea înmatriculării în România;
punctul 1.2.
vehiculele rutiere utilizate care nu sunt supuse înmatriculării în statul de proveniență și care se supun omologării și/sau eliberării CIV în vederea înmatriculării în România;
punctul 1.3.
orice vehicul rutier, la cerere.
punctul 2.
Sunt exceptate de la certificarea autenticității autovehiculele destinate exclusiv competițiilor sportive, vehiculele rutiere istorice și vehiculele care se supun înregistrării.
punctul 3.
Certificarea autenticității se efectuează prin metode nedistructive, în spații dotate cu echipamente specifice.
punctul 4.
Certificarea autenticității este condiționată de completarea de către solicitant a formularului «Cerere activitate RAR» cu date privind identitatea sa, a vehiculului și a deținătorului acestuia. Formularul, care va putea fi completat și în format digital, va fi semnat în fața reprezentantului RAR și va rămâne în arhiva RAR.
punctul 5.
Pentru vehiculele precizate la pct. 1, la certificarea autenticității se verifică dacă:
punctul 5.1.
principalele elemente de identificare ale vehiculului sunt originale și/sau nu au fost supuse unor modificări neautorizate;
punctul 5.2.
formularul-tip al documentului care confirmă înmatricularea anterioară a vehiculului, eliberat de autoritățile competente din statul de proveniență, este autentic. Verificarea formularului-tip se face pentru vehiculele care se supun înmatriculării în statul de proveniență și numai pentru documentele al căror model etalon se regăsește în baza de date a RAR. În situația în care solicitantul nu prezintă la RAR originalul formularului-tip al documentului care confirmă înmatricularea anterioară a vehiculului, dacă acesta a fost emis, la RAR se va depune o declarație notarială a proprietarului privind motivul lipsei documentului. În acest caz, certificatul de autenticitate se emite cu mențiunea «Lipsă document original de înmatriculare»;
punctul 5.3.
se mențin principalele elemente de identificare și caracteristicile constructive ale vehiculului în aceeași configurație ca la momentul eliberării CIV de către RAR, după caz.
punctul 6.
Pentru vehiculele care corespund din punctul de vedere al certificării autenticității, RAR emite certificatul de autenticitate. Acest document este valabil pentru o singură înmatriculare, dar nu mai mult de 60 de zile calendaristice de la data eliberării sale. Certificatul de autenticitate poate conține și alte mențiuni referitoare la circumstanțele eliberării sale.
punctul 7.
Pentru vehiculele rutiere care nu corespund din punctul de vedere al certificării autenticității, RAR nu eliberează certificatul de autenticitate, iar în raportul de verificare se menționează motivele deciziei RAR.
Paragraf
Fac excepție situațiile în care instanțele de judecată, parchetele sau organele de urmărire penală dispun în mod expres eliberarea certificatului de autenticitate, caz în care RAR va menționa în certificatul de autenticitate documentul prin care s-a dispus eliberarea acestuia.
punctul 8.
RAR nu acordă omologarea și nu eliberează CIV pentru vehiculele rutiere care nu corespund din punctul de vedere al certificării autenticității.
CAPITOL
Capitolul III
Paragraf
Omologarea în cazul înlocuirii șasiului/caroseriei
punctul 1.
Prin înlocuirea șasiului/caroseriei unui vehicul se înțelege totalitatea operațiunilor determinate de schimbarea șasiului/caroseriei cu un alt șasiu/o altă caroserie compatibil(ă), în condițiile prevăzute în prezentele reglementări.
punctul 2.
Noua configurație a vehiculului se supune omologării. Condițiile constructive aplicabile la omologarea determinată de înlocuirea șasiului/caroseriei sunt cele prevăzute în prezentele reglementări, ținându-se cont de anul de fabricație a vehiculului inițial, numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe:
punctul 2.1.
vehiculul inițial deține CIV, cu excepția CIV cu valabilitate limitată de 30 de zile, sau cel puțin este înmatriculat în România;
punctul 2.2.
noul element de rezistență (șasiul/caroseria) este compatibil cu cel inițial;
punctul 2.3.
în cazul autovehiculelor, s-a păstrat motorul înscris în CIV sau cel puțin în certificatul de înmatriculare.
Paragraf
Totuși, în cazul unui autovehicul din categoria M(2) sau M(3) se va impune respectarea cerințelor privind amenajarea interioară în vigoare la data omologării noii configurații a acestuia.
punctul 3.
În cazul în care cel puțin una dintre cerințele prevăzute la subpct. 2.1, 2.2 și 2.3 nu este îndeplinită, omologarea vehiculului astfel obținut se face prin raportare la condițiile constructive prevăzute în prezentele reglementări, ținându-se cont de anul de fabricație a subansamblului care constituie noul element principal de rezistență.
punctul 4.
Se consideră că două caroserii/sașiuri sunt compatibile în sensul subpct. 2.2 dacă ele sunt destinate unor vehicule identice cel puțin în ceea ce privește următoarele caracteristici:
punctul 4.1.
marca, admițându-se ca excepție vehiculele fabricate sub licență (pentru toate categoriile de vehicule);
punctul 4.2.
tipul desemnat de către producător în conformitate cu definiția din directiva-cadru specifică (pentru toate categoriile de vehicule);
punctul 4.3.
tipul caroseriei (numai pentru vehiculele din categoria M);
punctul 4.4.
numărul de axe (pentru toate categoriile de vehicule).
punctul 5.
Se va proceda la înlocuirea efectivă a șasiului/caroseriei numai după obținerea de către solicitant a acceptului de efectuare a acestei operațiuni, eliberat de către RAR, inclusiv pe baza identificării vehiculului inițial. RAR nu omologhează și nu eliberează/modifică CIV pentru un vehicul la care s-a înlocuit șasiul/caroseria sau la care s-a înlocuit numai elementul purtător al numărului de identificare, dacă vehiculul inițial este blocat în sistemul informatic al RAR. Înlocuirea șasiului/caroseriei se efectuează numai în ateliere de reparații autorizate conform legislației în vigoare pentru această activitate.
punctul 6.
Dacă prevederile pct. 5 sunt îndeplinite, iar rezultatele verificărilor efectuate în cadrul omologării demonstrează îndeplinirea cerințelor aplicabile, în CIV eliberată/modificată conform cap. I RAR va înscrie mențiunea referitoare la înlocuirea șasiului/caroseriei.
punctul 7.
Omologarea unui vehicul care se prezintă la RAR pentru înscrierea mențiunii privitoare la înlocuirea șasiului/caroseriei care s-a efectuat anterior datei de 1 ianuarie 2006 se acordă, de asemenea, pe baza cerințelor tehnice prevăzute în prezentele reglementări, ținându-se cont de anul de fabricație a vehiculului inițial, numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe:
punctul 7.1.
sunt îndeplinite cerințele prevăzute la subpct. 2.1-2.3;
punctul 7.2.
se atestă prin documente data achiziției șasiului/caroseriei și data efectuării operațiunii de înlocuire (factură/deviz/adeverință atelier privind lucrările efectuate sau declarație pe propria răspundere autentificată notarial, dacă lucrarea a fost efectuată în regie proprie).
punctul 8.
În cazul în care cel puțin una dintre cerințele prevăzute la subpct. 7.1 și 7.2 nu este îndeplinită, omologarea vehiculului astfel obținut se face prin raportare la condițiile constructive prevăzute în prezentele reglementări, ținându-se cont de anul de fabricație a subansamblului care constituie noul element principal de rezistență.
punctul 9.
Sașiurile/Caroseriile inițiale ale vehiculelor cărora li s-a înlocuit principalul element al structurii de rezistență nu se mai pot folosi pentru echiparea altor vehicule.
punctul 10.
Sașiurile/Caroseriile provenite de la vehicule radiate în vederea casării nu se pot folosi pentru echiparea altor vehicule.
punctul 10^1.
Nu se acordă omologarea pentru vehiculele echipate cu sașiuri/caroserii provenite de la vehicule care figurează ca date în urmărire pe plan intern sau internațional."
punctul 11.
Nu se supun omologării vehiculele la care s-a înlocuit numai elementul de caroserie/șasiu purtător al numărului de identificare, respectiv partea componentă a structurii de rezistență care constituie suportul numărului de identificare poansonat și pe care producătorul o livrează ca piesă de schimb.
punctul 12.
Pentru un vehicul, RAR acceptă înlocuirea elementului precizat la pct. 11 și modifică în consecință CIV numai dacă:
punctul 12.1.
elementul montat pe vehicul constituie o piesă de schimb nouă;
punctul 12.2.
reparația s-a efectuat într-un atelier de reparații autorizat conform legislației în vigoare pentru activitatea de intervenție la structura de rezistență.
punctul 13.
Modificarea CIV se poate face și pentru vehiculele la care elementul de șasiu/caroserie purtător al numărului de identificare a fost înlocuit anterior datei de 1 ianuarie 2006, fără respectarea prevederilor subpct. 12.2, numai dacă:
punctul 13.1.
elementul montat pe vehicul constituie o piesă de schimb nouă;
punctul 13.2.
în absența numărului de identificare poansonat, celelalte indicii regăsite pe vehicul confirmă identitatea acestuia (an de fabricație, cod și serie motor, succesiune de culori, elemente specifice perioadei de fabricație etc.);
punctul 13.3.
se atestă prin documente data achiziției piesei de schimb și data efectuării operațiunii de înlocuire (factură/deviz/adeverință atelier privind lucrările efectuate sau declarație pe propria răspundere autentificată notarial, dacă lucrarea a fost efectuată în regie proprie).
punctul 14.
În cazul în care vehiculul nu se încadrează în prevederile pct. 12 sau 13, acesta nu va putea beneficia de eliberarea/modificarea CIV.
CAPITOL
Capitolul III^1 Procedura de eliberare a atestatului tehnic pentru mașinile autopropulsate și vehiculele lente
punctul 1.
La cerere, RAR eliberează în cazul mașinilor autopropulsate și al vehiculelor lente un atestat tehnic, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10.
punctul 2.
În vederea eliberării atestatului tehnic, mașinile autopropulsate trebuie să îndeplinească condițiile tehnice prevăzute în capitolul VII, iar vehiculele lente trebuie să îndeplinească condițiile tehnice prevăzute în capitolul VII^1.
punctul 3.
Eliberarea de către RAR a atestatului tehnic nu exonerează deținătorul mașinii autopropulsate sau al vehiculului lent de la respectarea celorlalte prevederi legale aplicabile pentru introducerea pe piață și/sau introducerea în exploatare.
CAPITOL
Capitolul IV Condiții constructive privind autovehiculele complete sau incomplete, destinate circulației pe drumurile publice, având cel puțin 4 roți și o viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h, precum și remorcile acestora
punctul 1.
Condiții privind elementele de identificare
punctul 1.1.
Numărul de identificare trebuie să fie poansonat (după caz, inscripționat), în general pe o componentă nedemontabilă a principalului element de rezistență al vehiculului, în forma și folosind caracterele prevăzute de către producător sau o autoritate competenta din țara de proveniență.
punctul 1.2.
Plăcuța producătorului trebuie să fie inscripționată cel puțin cu numărul de identificare al vehiculului și cu masele maxime tehnic admisibile, conform prezentei reglementări. După caz, se mai pot regăsi informații referitoare la producătorul vehiculului, motorizare, tipul vehiculului respectiv, numărul de omologare CE/UE, iar la semiremorci, masa maximă admisibilă pe pivotul șeii de cuplare. Dacă masele maxime tehnic admisibile sunt mai mari decât masele maxime autorizate întrun anumit stat, pe plăcuța producătorului pot fi înscrise și masele maxime autorizate. În acest caz, masele maxime se vor indica în două rubrici, după cum urmează: în cea stângă masele maxime autorizate și în cea dreaptă masele maxime tehnic admisibile. Producătorul poate da și informații suplimentare, sub inscripțiile obligatorii sau lateral față de acestea, dar în afara dreptunghiului marcat cu claritate în care pot fi plasate exclusiv datele menționate mai sus. În lipsa plăcuței producătorului, RAR poate emite și aplica pe vehicul o etichetă similară din punctul de vedere al inscripțiilor obligatorii (cu excepția numărului de omologare CE/UE), în măsura în care sunt disponibile informațiile tehnice necesare.
punctul 2.
Condiții privind masele
punctul 2.1.
Masele maxime tehnic admisibile (totală, pe axe, remorcabile, în autotren, pe cârligul de remorcare, pe plafon, după caz) sunt cele stabilite de către producătorul vehiculului și/sau menționate în documentele de omologare. Masa proprie a vehiculului se stabilește prin cântărire.
punctul 2.1^1.
Începând cu 1 noiembrie 2014 vehiculele noi trebuie să respecte cerințele cuprinse în Regulamentul (UE) nr. 1.230/2012 .
punctul 2.1^2.
Vehiculele utilizate și, până la data de 31 octombrie 2014, cele noi trebuie să respecte cerințele prevăzute la pct. 2.2-2.6, după caz.
punctul 2.2.
Suma maselor tehnic admisibile pe axe nu poate fi mai mica decât masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului, cu exceptia semiremorcilor și a remorcilor cu axa centrală, la care o parte a masei maxime tehnic admisibile se repartizează vehiculului tractor.
punctul 2.3.
Condiții specifice privind masele autovehiculelor M1 și ale remorcilor acestora:
punctul 2.3.1.
Masa maximă tehnic admisibilă a autovehiculului nu poate fi mai mica decât masa proprie a autovehiculului plus masa de încărcare convențională (nr. de locuri x 75 kg).
punctul 2.3.2.
Masa maximă tehnic admisibilă a remorcii cu dispozitiv de frânare nu poate depăși 3500 kg. Masa remorcabilă cu dispozitiv de frânare a unui autovehicul nu poate depăși masa maximă tehnic admisibilă a acestuia (în cazul autovehiculelor de teren, de 1,5 ori această masă).
punctul 2.3.3.
Masa maximă tehnic admisibilă a remorcii fără dispozitiv de frânare nu poate depăși 750 kg. Masa remorcabilă fără dispozitiv de frânare a unui autovehicul, nu poate depăși jumătate din masa proprie a acestuia.
punctul 2.3.4.
Masa maximă tehnic admisibilă pe axa față a autovehiculului nu poate fi mai mica de 30% din masa maximă tehnic admisibilă a acestuia.
punctul 2.4.
Condiții specifice privind masele unui vehicul M, N și O, altele decât M(1):
punctul 2.4.1.
Masa maximă admisibilă corespunzătoare axei (axelor) motoare trebuie să reprezinte cel puțin 25% din masa maximă tehnic admisibilă a autovehiculului;
punctul 2.4.2.
Masa maximă admisibilă corespunzătoare axei (axelor) directoare nu poate fi mai mica decât 20% din masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului;
punctul 2.4.3.
Autovehiculele trebuie să poată dezvolta o putere de cel puțin 5 kW pe fiecare tonă din masa maximă tehnic admisibilă a ansamblului. În cazul autoremorcherelor, valoarea trebuie să fie de cel puțin 2,2 kW/t.
punctul 2.5.
În cazul autobuzelor și microbuzelor, masa pasagerilor (masa unui pasager stabilită conform tabelului de mai jos înmulțită cu numărul pasagerilor) + masa proprie a vehiculului + masa corespunzătoare bagajelor (100 kg pentru fiecare mc din volumul compartimentelor de bagaje + 75 kg pentru fiecare mp din suprafața acoperișului prevăzut pentru transportul bagajelor) + masa maximă tehnic admisibilă pe cupla de remorcare (dacă este montat dispozitivul pe vehicul) nu trebuie să fie mai mare decât masa maximă tehnic admisibilă.
punctul 2.6.
În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile rezervate masei unui pasager, precum și spațiul destinat acestuia în picioare:
PRE PRE_1074
[Imagine S_PRE ID: N/A]
punctul 2.8.
Modificarea masei maxime tehnic admisibile a unui vehicul, în cazul în care are la bază o modificare constructivă, se acceptă dacă sunt îndeplinite cerințele tehnice aplicabile și sunt respectate criteriile pentru clasificarea vehiculelor pentru categoria de omologare din care face parte vehiculul final prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2018/858. În cazul schimbării categoriei de omologare a vehiculului, certificatele de omologare de tip privind sistemele, componentele și entitățile tehnice separate emise pentru vehiculul inițial pot fi acceptate, cu condiția ca cerințele tehnice aplicabile categoriei de omologare din care face parte vehiculul inițial să fie identice sau mai stricte decât cele care se aplică pentru categoria de omologare din care face parte vehiculul final.
punctul 2.8^1.
Modificarea masei maxime tehnic admisibile a unui vehicul, în cazul în care nu are la bază o modificare constructivă, se acceptă numai în cazul vehiculelor din categoria N și O și dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe:
punctul 2.8^1.1.
sunt respectate criteriile pentru clasificarea vehiculelor în categoria de omologare N prevăzute în art. 4 alin. (1) lit. (b) și în anexa I partea A pct. 3 din Regulamentul (UE) 2018/858, respectiv criteriile pentru clasificarea vehiculelor în categoria de omologare O prevăzute în art. 4 alin. (1) lit. (c) din Regulamentul (UE) 2018/858;
punctul 2.8^1.2.
în cazul schimbării categoriei de omologare a vehiculului, trebuie să fie îndeplinite cerințele tehnice aplicabile pentru categoria de omologare din care face parte vehiculul final. Certificatele de omologare de tip privind sistemele, componentele și entitățile tehnice emise pentru vehiculul inițial pot fi acceptate, cu condiția ca cerințele tehnice aplicabile categoriei de omologare din care face parte vehiculul inițial să fie identice sau mai stricte decât cele care se aplică pentru categoria de omologare din care face parte vehiculul final.
punctul 2.8^1.3.
respectivul tip de vehicul este omologat de tip și la valoarea modificată a masei maxime tehnic admisibile, fapt dovedit prin prezentarea certificatului de omologare de tip în conformitate cu Directiva 97/27/CEE sau Regulamentul (UE) 1.230/2012, după caz;
punctul 2.8^1.4.
producătorul vehiculului sau reprezentantul acestuia în România procedează la înlocuirea plăcuței inițiale a producătorului cu o alta care conține valoarea modificată a masei maxime tehnic admisibile.
punctul 2.9.
În cazul modificărilor vehiculelor care afectează masa proprie a acestora (schimbarea motorului cu unul cu un alt cod, modificarea numărului de locuri, modificarea/înlocuirea suprastructurii etc.), noua repartiție de mase sau poziția actuala a centrului de masa trebuie să respecte condițiile prezentei reglementări. În cazul în care poziția centrului de masa s-a modificat semnificativ, omologarea individuală se poate acorda numai dacă rezultatele încercărilor de stabilitate sunt favorabile.
punctul 3.
Condiții privind dimensiunile
punctul 3.1.
Dimensiunile vehiculului sunt cele stabilite de către producătorul vehiculului și/sau menționate în documentele de omologare.
punctul 3.1^1.
Începând cu 1 noiembrie 2014 vehiculele noi trebuie să respecte cerințele cuprinse în Regulamentul (UE) nr. 1.230/2012 .
punctul 3.2.
Vehiculele utilizate și, până la data de 31 octombrie 2014, cele noi trebuie să respecte cerințele de mai jos:
punctul 3.3.
Prin derogare de la prevederile pct. 3.2, se poate acorda omologarea pentru vehiculele care depășesc dimensiunile maxime impuse, în cazul vehiculelor cu adaptări ale caroseriei și/sau echipamente speciale care nu permit încadrarea în aceste dimensiuni sau în cazul vehiculelor destinate efectuării de transporturi pentru încărcături indivizibile.
punctul 3.4.
Definițiile dimensiunilor de gabarit și elementele de care se tine cont la măsurare sunt următoarele:
punctul 3.4.1.
lungimea vehiculului cuprinde toate elementele acestuia, inclusiv pe cele proeminente aflate în față și în spate (bare de protecție, roata de rezerva etc.), cu exceptia următoarelor componente:
Paragraf
● ștergătoare și elemente ale instalației de spălat;
Paragraf
● plăci de înmatriculare față/spate;
Paragraf
● sigilii vamale, inclusiv dispozitive de fixare și de protecție ale acestora;
Paragraf
● elemente de cauciuc sau plastic în afara gabaritului;
Paragraf
● echipament de iluminare/semnalizare;
Paragraf
● oglinzi și alte dispozitive ajutătoare pentru vizibilitate indirecta;
Paragraf
● prize de aer;
Paragraf
● trepte de acces și dispozitive de agățare;
Paragraf
● platforme și rampe de acces, dacă în poziția lor pliată (care corespunde stării vehiculului pregătit de mers) ies din gabarit cu cel mult 300 mm;
Paragraf
● elemente de cuplare la autovehicule;
Paragraf
● dispozitive pentru fixarea prelatei, ca și protecțiilor lor;
Paragraf
● parasolare exterioare;
Paragraf
● țevile de troleu de la vehiculele cu propulsie electrica.
punctul 3.4.2.
lățimea vehiculului cuprinde toate elementele acestuia, inclusiv pe cele fixe care ies în relief la partea laterală (butucul roților, mânerele ușilor, barele de protecție etc.), cu exceptia următoarelor componente:
Paragraf
● sigilii vamale, inclusiv dispozitive de fixare și de protecție ale acestora;
Paragraf
● dispozitive de fixare a prelatei și de protecție a acestora;
Paragraf
● indicatoare pentru presiune critica în pneuri;
Paragraf
● apărători de noroi flexibile;
Paragraf
● echipamentele de iluminat și semnalizare;
Paragraf
● oglinzi laterale retrovizoare și alte dispozitive ajutătoare pentru vizibilitate indirecta;
Paragraf
● scări retractabile;
Paragraf
● pentru vehiculele de categoria M2 și M3, rampele de acces, platformele de ridicat și echipamentele similare în ordine de mers, care nu depășesc cu mai mult de 10 mm laterală vehiculului;
Paragraf
● deformările pneurilor la nivelul punctului de contact cu solul;
punctul 3.4.3.
înălțimea vehiculului cuprinde toate elementele acestuia, inclusiv deflectorul și pantografele (în poziția coborâtă), cu exceptia antenelor.
punctul 3.4.4.
ampatamentul autovehiculului sau remorcii - distanta intre planele perpendiculare pe planul longitudinal median al vehiculului și care trec prin centrele a două axe consecutive. Pentru vehiculele cu trei axe sau mai multe, se indica ampatamentele intre rotile consecutive începând cu roata cea mai din față spre roata cea mai din spate; ampatamentul total este suma acestor distante. Ampatamentul semiremorcii reprezintă distanta de la axa pivotului de remorcare, în poziție verticală, la planul vertical conținând axa primei osii a semiremorcii. În cazul semiremorcilor cu două sau mai multe axe, se aplica aceeași regula ca la un vehicul cu trei sau mai multe axe.
punctul 3.4.5.
ecartamentul unei axe - distanta dintre dreptele de intersecție ale planelor mediane ale roților cu planul de sprijin. Pentru două roți jumelate, planul median este planul echidistant față de flancul interior al unei roți și flancul exterior al celeilalte roți.
punctul 3.4.6.
consola spate - distanta intre planul vertical ce trece prin centrele roților din spate și un punct extrem din spate de pe vehicul, ținând cont de toate elementele fixate rigid pe vehicul.
punctul 3.5.
Modificările dimensiunilor unui vehicul sunt acceptate numai în limitele stabilite de către producător. În cazul în care aceste limite au fost depășite, omologarea individuală se poate acorda numai dacă rezultatele încercărilor de manevrabilitate efectuate conform prevederilor Directivei 97/27/CE sau Regulamentului UE 1.230/2012, după caz, sunt favorabile.
punctul 3^1.
Sistemul de direcție
punctul 3^1.1.
Postul de conducere trebuie să fie situat pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului. Sunt exceptate autovehiculele speciale utilizate în serviciile publice comunitare (curățenie stradală), precum și autovehiculele care au fost înmatriculate ultima dată într-un alt stat membru al UE și care nu au suferit modificări în raport cu configurația de înmatriculare inițială. Pentru acestea din urmă, în cazul autovehiculelor din categoriile M_2 și M_3, ușile de serviciu vor fi amplasate pe partea dreaptă, în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului.
punctul 4.
Condiții privind sistemul de frânare
punctul 4.1.
Ansamblul sistemelor de frânare cu care este echipat un vehicul trebuie să fie compus din frâna de serviciu, frâna de securitate și frâna de staționare.
punctul 4.1.1.
Frânare de serviciu - trebuie să permită reducerea progresiva a vitezei și oprirea automobilului și, după caz, a combinației de vehicule; echipamentul pentru frânarea de serviciu trebuie să aibă două circuite independente, fiecare circuit acționând cel puțin două roți amplasate pe părți diferite. Conducătorul trebuie să poată obține această frânare de pe locul sau de conducere, fără să ridice mâinile de pe comanda direcției.
punctul 4.1.2.
Frânare de securitate - frânarea de securitate, care să permită reducerea progresiva a vitezei și oprirea automobilului și, după caz, a combinației de vehicule, în cazul defectării echipamentului pentru frânarea de serviciu. Conducătorul trebuie să poată obține această frânare de pe locul sau de conducere, păstrând cel puțin o mana pe comanda direcției.
punctul 4.1.3.
Frânare de staționare - trebuie să permită menținerea vehiculului imobilizat pe o panta ascendentă sau descendentă de cel puțin 18% (12% atunci când autovehiculul tractează o remorcă încărcată), chiar și în absența conducătorului, elementele active rămânând menținute în poziția de strângere prin intermediul unui dispozitiv cu acționare pur mecanica. Conducătorul trebuie să poată obține frânarea de pe locul sau de conducere, cu exceptia remorcilor unde sistemul de acționare al frânei de staționare poate fi activat de către o persoană aflată lângă vehicul, pe sol.
punctul 4.2.
Sistemele care asigura frânarea de serviciu, frânarea de securitate și frânarea de staționare pot avea părți comune, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
punctul 4.2.1.
trebuie să existe cel puțin două comenzi independente una de alta și ușor accesibile conducătorului de pe locul sau;
punctul 4.2.2.
comanda sistemului de frânare de serviciu trebuie să fie independentă de cea a sistemului de frânare de staționare;
punctul 4.2.3.
dacă funcția sistemului de frânare de securitate este preluată de sistemul de frânare de serviciu, acesta trebuie să aibă două circuite independente.
punctul 4.3.
Vehiculele fabricate după 31 martie 2001 care fac parte din categoriile M(2), M(3), N(2) și N(3) (cu excepția celor cu mai mult de 4 axe), precum și O(3) și O(4) trebuie să fie prevăzute cu ABS. Dacă un autovehicul înmatriculat în România este transformat în categoria M(2) sau M(3), acesta trebuie prevăzut cu ABS.
punctul 4.4.
Remorcile aparținând categoriei O(1) nu trebuie echipate în mod obligatoriu cu un sistem de frânare de serviciu; totuși, dacă o remorcă din această categorie este echipată cu un sistem de frânare de serviciu, acesta trebuie să corespundă acelorași condiții ca și cele impuse pentru categoria O(2).
punctul 4.5.
Toate remorcile aparținând categoriei O(2) trebuie să fie echipate cu un sistem de frânare de serviciu acționat prin intermediul sistemului de frânare al vehiculului tractor sau de tipul prin inerție. Acest ultim tip nu va fi admis decât pentru remorci, nu și pentru semiremorci. Sistemul de frânare prin inerție trebuie să permită deplasarea spre înapoi a remorcii cu vehiculul tractor. Pentru remorcile noi, dispozitivele utilizate în acest scop trebuie să funcționeze automat și să se decupleze automat atunci când remorcă se deplasează spre înainte. Pentru remorcile de categoria O(2) este autorizată și folosirea frânei de serviciu electrica.
punctul 4.6.
Toate remorcile aparținând categoriilor O(3) și O(4) trebuie să fie echipate cu un sistem de frânare de serviciu acționat prin intermediul sistemului de frânare al vehiculului tractor.
punctul 4.7.
Sistemul de frânare de serviciu trebuie să acționeze pe toate rotile remorcii.
punctul 4.8.
În cazul unui autovehicul autorizat să tracteze o remorcă din categoria O(3) sau O(4), sistemul de frânare de serviciu al remorcii nu trebuie să poată fi acționat decât concomitent cu sistemul de frânare de serviciu, sistemul de frânare de securitate sau cel de staționare al vehiculului tractor.
punctul 4.9.
Autovehiculele care aparțin categoriei M(3) din clasele B, II sau III, precum și cele din categoria N(3) care pot să tracteze o remorcă de categoria O(4), trebuie dotate cu frâna de încetinire (sistem de frânare auxiliar, capabil să genereze și să mențină o forță de frânare pe o durata lungă de timp, fără o scădere semnificativa a eficacității).
punctul 4.10.
Vehiculele trebuie prevăzute cu semnal de avertizare de culoare roșie vizibil chiar și la lumina zilei, care să indice defectarea sistemului de frânare al vehiculului care împiedică frâna de serviciu să asigure eficacitatea prescrisă și/sau scoaterea din funcțiune cel puțin a unui circuit independent al frânei de serviciu.
punctul 5.
Condiții privind instalația de iluminare și semnalizare luminoasa
punctul 5.1.
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie să cuprindă dispozitivele menționate în anexa nr. 2.
punctul 5.3.
Autovehiculele la care postul de conducere este amplasat în partea dreaptă în raport cu planul longitudinal median al acestora, trebuie echipate cu faruri care emit un fascicul luminos asimetric, orientat spre partea dreaptă a drumului.
punctul 6.
Condiții privind semnalizarea sonora
punctul 6.1.
Avertizorul sonor trebuie să emită un sunet uniform și constant; spectrul său acustic nu trebuie să se modifice sensibil în timpul funcționării.
punctul 7.
Condiții privind motorul și protecția mediului
punctul 7.1.
Omologarea se acordă numai pentru autovehiculele pentru care se poate stabili, pe bază de documente tehnice privind datele de omologare sau teste efectuate de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, norma de poluare în conformitate cu legislația comunitară aplicabilă în funcție de categorie (norme EURO).
punctul 7.2.
Abrogat.
punctul 7.3.
Abrogat.
punctul 7.4.
Abrogat.
punctul 7.5.
Autovehiculele noi din categoriile M_1, M_2, N_1 și N_2 cu o masă de referință de cel mult 2.610 kg trebuie să corespundă prevederilor Regulamentului (CE) nr. 715/2007, cu aplicarea valorilor-limită prevăzute în tabelul 2 de la anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (EURO 6), având în vedere datele de intrare în vigoare prevăzute în apendicele 6, anexa I din Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau în apendicele 6, anexa I din Regulamentul (UE) nr. 2017/1.151. Se acceptă ca alternativă prezentarea unui raport de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1.151, cu aplicarea valorilor-limită prevăzute în tabelul 2 de la anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (EURO 6).
punctul 7.6.
Abrogat.
punctul 7.7.
Prin masă de referință se înțelege masa proprie a autovehiculului din care se scade masa conducătorului auto de 75 kg și la care se adaugă o masă uniformă de 100 kg.
punctul 7.8.
Abrogat.
punctul 7.9.
Omologarea poate fi acordată în baza Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și autovehiculelor din categoriile M(1), M(2), N(1) și N(2), cu o masă de referință de cel mult 2.840 kg și care îndeplinesc condițiile prevăzute de regulament și de măsurile sale de punere în aplicare.
punctul 7.10.
Abrogat.
punctul 7.11.
Autovehiculele noi din categoriile M_1, M_2, N_1 și N_2 cu o masă de referință mai mare de 2.610 kg, precum și autovehiculele noi din categoriile M_3 și N_3 trebuie să corespundă prevederilor Regulamentului (CE) nr. 595/2009, cu aplicarea valorilor-limită precizate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (EURO VI), având în vedere datele de intrare în vigoare precizate în apendicele 9, anexa I din Regulamentul (UE) nr. 582/2011.
punctul 7.12.
Omologarea unui autovehicul complet acordată conform Regulamentului (CE) nr. 595/2009 și măsurilor sale de punere în aplicare este valabilă și pentru autovehiculul incomplet respectiv cu o masă de referință de până la 2.610 kg.
punctul 7.13.
Omologarea unui autovehicul acordată conform Regulamentului (CE) nr. 595/2009 și măsurilor sale de punere în aplicare este valabilă și pentru variantele și versiunile sale cu o masă de referință de peste 2.380 kg.
punctul 7.14.
În cazul autovehiculelor utilizate provenite dintr-un SM, dacă norma de poluare EURO nu se poate stabili pe baza documentelor tehnice privind datele de omologare, se acceptă ca alternativă prezentarea unui raport de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 582/2011, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și norma de poluare EURO.
Paragraf
Prin excepție de la prevederile pct. 7.1 autovehiculele utilizate provenite dintr-un SM pentru care nu se poate stabili (pe bază de documente tehnice privind datele de omologare sau teste) norma de poluare EURO vor fi omologate, dar vor fi încadrate ca autovehicule non-EURO.
punctul 7.15.
Autovehiculele utilizate provenite din alte state în afara SM trebuie să respecte cel puțin valorile-limită privind încercarea de tip I precizate la linia A din tabelul de la pct. 5.3.1.4 al anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată de Directiva 98/69/CE (EURO 3) sau cel puțin valorile-limită precizate la linia A a tabelelor de la pct. 6.2.1 al anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată de Directiva 1999/96/CE (EURO III), după caz, în funcție de categoria autovehiculului.
Paragraf
În cazul în care norma de poluare EURO nu se poate stabili pe baza documentelor tehnice privind datele de omologare, se acceptă ca alternativă prezentarea unui raport de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 582/2011, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și norma de poluare EURO.
punctul 7.16.
Instalarea pe autovehicul a unui sistem sau a unei componente de reducere a emisiilor poluante este menționată în CIV numai dacă această modificare determină încadrarea întro altă normă de poluare EURO în raport cu cea stabilită la omologarea inițială, în sensul trecerii la o normă de poluare EURO care exprimă reducerea emisiilor poluante, și cu respectarea următoarelor condiții:
litera a)
se pune la dispoziția RAR o copie de pe certificatul de omologare/conformitate eliberat de către o autoritate competentă dintr-un SM care atestă încadrarea în noua normă de poluare EURO;
litera b)
se pune la dispoziția RAR un extras din raportul de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CEE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, care să conțină informații cu privire la valorile emisiilor poluante obținute în funcție de tipul testului efectuat pentru un autovehicul sau un motor reprezentativ pentru familiile din care acestea fac parte;
litera c)
se pune la dispoziția RAR documentul de instalare pe autovehicul emis de atelierul care a făcut modificarea;
litera d)
sistemul sau componenta respectivă este instalată pe autovehicul în conformitate cu certificatul de omologare/conformitate prevăzut lalit. a);
litera e)
sunt respectate cerințele privind emisiile poluante prevăzute la pct. 8 din anexa nr. 2 la RNTR 1.
Paragraf
Cerințele b) și c) nu sunt obligatorii în cazul în care în documentul de înmatriculare din statul de proveniență au fost înscrise informații privind modificarea normei de poluare.
Paragraf
În cazul în care cerințele menționate la lit. a)-d) nu sunt îndeplinite, stabilirea normei de poluare EURO se realizează numai în baza prezentării unui raport de încercare pentru autovehiculul sau motorul în cauză, întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CEE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și norma de poluare EURO.
punctul 7.17.
Calibrarea sau recalibrarea software-ului unității de control electronic de gestiune a motorului autovehiculului în vederea reducerii emisiilor poluante este menționată în CIV numai dacă prin această operațiune se obține modificarea normei de poluare EURO în raport cu cea stabilită la omologarea inițială, în sensul trecerii la o normă de poluare EURO care exprimă reducerea emisiilor poluante, și cu respectarea următoarelor condiții:
litera a)
se pune la dispoziția RAR o copie de pe certificatul de omologare/conformitate eliberat de către o autoritate competentă dintr-un SM care atestă încadrarea în noua normă de poluare EURO prin referire la actul de reglementare specific noii norme;
litera b)
se pune la dispoziția RAR documentul de calibrare/recalibrare a software-ului unității de control electronic de gestiune a motorului autovehiculului emis de atelierul care a efectuat modificarea sau o confirmare a acestei modificări emisă de către producător sau reprezentantul acestuia în România;
litera c)
unitatea de control electronic de gestiune a motorului autovehiculului asupra căreia s-a efectuat calibrarea/ recalibrarea software-ului poate fi identificată sau această modificare poate fi identificată pe autovehicul;
litera d)
sunt respectate cerințele privind emisiile poluante prevăzute la pct. 8 din anexa nr. 2 la RNTR 1.În cazul în care cerințele menționate lalit. a)-c)nu sunt îndeplinite, stabilirea normei de poluare EURO se realizează numai în baza prezentării unui raport de încercare pentru autovehiculul sau motorul în cauză, întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CEE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, cu respectarea valorilor- limită aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și norma de poluare EURO.
Paragraf
În cazul în care cerințele menționate la lit. a)-c) nu sunt îndeplinite, stabilirea normei de poluare EURO se realizează numai în baza prezentării unui raport de încercare pentru autovehiculul sau motorul în cauză, întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1.151, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CEE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, cu respectarea valorilor- limită aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și norma de poluare EURO.
punctul 7.18.
În cazul înlocuirii unui mas cu un mac sau a unui mac cu un mas, pentru autovehiculele din categoriile M(1) și N(1) cu o masă de referință de cel mult 2.840 kg și care respectă cel puțin norma de poluare Euro 3 sau Euro III (menționată în CIV), norma de poluare EURO se stabilește pe baza unui raport de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE sau din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 , cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și a normei de poluare EURO inițiale a autovehiculului care a fost modificat.
punctul 7.18^1.
Ca alternativă la efectuarea testelor precizate la pct. 7.5,7.11, 7.14, 7.15, 7.16, 7.17 și 7.18 se pot efectua încercări cu sisteme portabile de măsură a emisiilor poluante chimice, conform metodologiilor precizate în reglementările CE/UE aplicabile.
punctul 7.19.
Omologarea individuală a autovehiculelor înmatriculate în România și la care s-a efectuat înlocuirea motorului acestora este admisă numai dacă se menține cel puțin același nivel al emisiilor poluante.
punctul 7.20.
În cazul autovehiculelor echipate cu instalație de alimentare cu GPL, componentele instalației trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 67, iar montarea instalației trebuie să respecte prevederile Regulamentului ONU nr. 67; această cerință este considerată îndeplinită în cazul instalațiilor omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 115 sau certificate în conformitate cu legislația națională în vigoare.
punctul 7.21.
În cazul autovehiculelor echipate cu instalație de alimentare cu GNC sau GNL, componentele instalației trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 110, iar montarea instalației trebuie să respecte prevederile Regulamentului ONU nr. 110; această cerință este considerată îndeplinită în cazul instalațiilor omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 115 sau certificate în conformitate cu legislația națională în vigoare.
punctul 7.22.
Autovehiculele cu propulsie electrică (autovehicule hibrid electrice sau autovehicule pur electrice) trebuie să respecte cerințele prevăzute la subpct. 5.1, 5.2 și 5.3 din Regulamentul ONU nr. 100. Această condiție se consideră îndeplinită și în baza unei declarații pe propria răspundere din partea producătorului cu privire la îndeplinirea cerințelor generale prevăzute de Regulamentul ONU nr. 100.
punctul 7.22.1.
În cazul autovehiculelor pur electrice noi, precum și al autovehiculelor care au fost modificate ca autovehicule pur electrice, solicitantul omologării trebuie să furnizeze informații cu privire la consumul de energie electrică și la autonomia electrică a vehiculului, determinate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 101 sau cu Regulamentul (UE) 2017/1151.
punctul 7.23.
Autovehiculele care funcționează cu hidrogen trebuie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 134 și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535 anexa XIV sau în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 79/2009.
punctul 8.
Condiții privind caroseria
punctul 8.1.
Proeminentele suprafeței exterioare a unui vehicul trebuie să aibă raze de curbură mai mari de 2,5 mm, Această prescripție nu se aplica părților suprafeței exterioare cu o proeminență mai mica de 5 mm, dar marginile îndreptate în afara ale unor asemenea părți trebuie totuși teșite.
punctul 8.1^1.
Pentru vehiculele din categoria M(1) este necesar ca suprafața exterioară a acestora să nu conțină nici părți ascuțite sau tăioase, nici proeminențe îndreptate spre exterior care, din cauza formei, a dimensiunilor, a orientării ori durității lor, pot spori riscul sau gravitatea leziunilor corporale cauzate unei persoane lovite ori atinse de caroserie în caz de coliziune. Este necesar ca suprafața exterioară a vehiculelor să nu comporte părți orientate spre exterior care pot acroșa pietonii, bicicliștii sau motocicliștii. Aceste cerințe se verifică atunci când vehiculul este cu ușile, gemurile și capacele de acces în poziție închisă. Cerințele nu se aplică acelor părți ale suprafeței exterioare a vehiculului care se găsesc la peste 2 metri înălțime, sub linia podelei sau amplasate astfel încât, atât în condiții statice, cât și în condiții de funcționare, să nu poată fi atinse de o sferă cu un diametru de 100 mm.
punctul 8.1^2.
Cerințele de la pct. 8.1 și 8.1^1 se aplică și cabinelor autovehiculelor din categoria N, în partea din față a peretelui posterior al cabinei, cu excepția părților suprafeței exterioare a autovehiculului care se găsesc la peste 2 m înălțime și cu excepția părților suprafeței exterioare a autovehiculului care se găsesc sub un plan orizontal trecând prin centrul roților față sau sub un plan orizontal situat la 50 cm deasupra solului, cel mai jos fiind luat în considerare.
punctul 8.1^3.
Cerințele de la pct. 8.1 și 8.1^1 nu se aplică vehiculelor din categoria O.
punctul 8.2.
Vehiculele noi din categoriile N(2) și N(3) trebuie să fie echipate cu dispozitive de protecție antiîmpănare față, cu exceptia celor din categoria N(2) a căror masa maximă nu depășește 7,5 tone și care au o garda la sol de maximum 400 mm. De asemenea, aceste prevederi nu se aplica autovehiculelor de teren din categoriile N(2) și N(3) sau celor care, prin funcția lor, nu pot îndeplini aceste cerințe.
punctul 8.2.1.
Condițiile referitoare la dispozitivul de protecție antiîmpănare față se considera îndeplinite dacă forma și caracteristicile vehiculului țin locul acestuia.
punctul 8.2.2.
Înălțimea secțiunii transversale a dispozitivului va fi de cel puțin 100 mm la vehiculele din categoria N(2), respectiv de cel puțin 120 mm la vehiculele din categoria N(3).
punctul 8.2.3.
Dispozitivul de protecție antiîmpănare față trebuie montat pe vehicul astfel încât marginea sa inferioară să se găsească la cel mult 400 mm de sol, atunci când vehiculul nu este încărcat.
punctul 8.3.
Vehiculele trebuie să fie echipate cu dispozitive de protecție antiîmpănare spate.
punctul 8.3.1.
Dispozitivele de protecție antiîmpănare spate sunt alcătuite dintr-o traversa și elemente de legătură la lonjeroane sau la componentele care le înlocuiesc și trebuie să respecte următoarele cerințe:
punctul 8.3.1.1.
Dispozitivul trebuie montat cât mai aproape de partea din spate a vehiculului;
punctul 8.3.1.2.
Când vehiculul este neîncărcat, partea inferioară a dispozitivului trebuie să se afle la cel mult de 550 mm de sol;
punctul 8.3.1.3.
Lățimea dispozitivului nu va depăși lățimea axei spate cea mai lată și nu va fi mai scurta cu mai mult de 100 mm în fiecare parte;
punctul 8.3.1.4.
Înălțimea secțiunii transversale a dispozitivului va fi de cel puțin 100 mm.
punctul 8.3.1.5.
Extremitățile laterale ale dispozitivului nu trebuie să fie curbate spre înapoi și nu vor prezenta muchii ascuțite spre exterior;
punctul 8.3.1.6.
Dispozitivul poate fi astfel conceput încât poziția sa să poată fi modificata, dar acesta trebuie să poată fi blocat în poziția de lucru;
punctul 8.3.2.
Un vehicul din categoriile M, N și O se considera că îndeplinește condițiile legate de dispozitivul de protecție antiîmpănare spate dacă:
punctul 8.3.2.1.
Este echipat cu un dispozitiv conform cu prevederile de mai sus;
punctul 8.3.2.2.
Este conceput și/sau echipat în partea din spate astfel încât forma caroseriei și părțile componente ale acesteia pot fi considerate ca înlocuitoare ale dispozitivului.
punctul 8.3.3.
În cazul unui vehicul care aparține uneia dintre categoriile M1, M2, M3, N1, O1 sau O2, condițiile cu privire la protecția antiîmpănare spate se considera îndeplinite dacă garda la sol în partea din spate a vehiculului neîncărcat nu depășește 550 mm pe o lățime care nu este mai mica decât cea a axei spate cea mai lată cu mai mult de 100 mm în ambele părți. Condiția trebuie îndeplinită cel puțin pe o linie situata la cel mult 450 mm față de extremitatea spate a vehiculului.
punctul 8.4.
Vehiculele din categoriile N2, N3, O3, O4 trebuie să fie echipate cu dispozitiv de protecție laterală. Fac excepție autotractoarele, remorcile destinate transportului materialelor lungi indivizibile, precum și vehiculele speciale cărora, din rațiuni practice, nu li se poate monta o astfel de protecție laterală.
punctul 8.4.1.
Dispozitivul de protecție laterală nu trebuie să determine creșterea lățimii vehiculului. Marginea sa exterioară nu trebuie să fie retrasă cu mai mult de 120 mm față de limitele laterale ale vehiculului, iar pe ultimii 250 mm înaintea roților din spate adâncimea trebuie să fie de cel mult 30 mm. Dispozitivul de protecție laterală constă în suprafețe plane continue sau una sau mai multe sine orizontale.
punctul 8.4.2.
Distanta intre sine trebuie să fie de cel mult de 300 mm, iar șina trebuie să aibă o înălțime a profilului de minim 50 mm pentru vehiculele din categoriile N2 și O3 și de minim 100 mm pentru vehiculele din categoriile N3 și 04.
punctul 8.4.3.
Suprafața exterioară trebuie să fie netedă sau ondulată orizontal și, pe cât posibil, continua. Pot exista suprapuneri, dar partea suprapusă trebuie să fie îndreptată spre spate sau în jos. De asemenea, pot exista spatii libere pe direcția longitudinală de maxim 25 mm.
punctul 8.4.4.
Marginea din față trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
punctul 8.4.4.1.
La autovehicule: la maxim 300 mm în spatele planului transversal tangent la pneul ultimei roți din față;
punctul 8.4.4.2.
La remorci: la maxim 500 mm în spatele planului transversal tangent la pneul ultimei roți din față;
punctul 8.4.4.3.
La semiremorci: la maxim 250 mm în spatele planului transversal al picioarelor de sprijin și la maxim 2700 mm în spatele planului transversal al pivotului de cuplare.
punctul 8.4.4.4.
Atunci când marginea din față se afla într-un spațiu liber, această trebuie să fie constituita dintr-un element vertical continuu care să acopere toată înălțimea protecției laterale; părțile exterioare și din față ale acestui element trebuie să măsoare, spre înapoi, cel puțin:
-
50 mm pentru categoriile de vehicule N(2) și O(3);
-
100 mm pentru categoriile de vehicule N(3) și O(4);
Paragraf
și să fie curbate cu 100 mm spre interior.
punctul 8.4.4.5.
În cazul în care cota de 300 mm "cade" în interiorul cabinei, protecția laterală trebuie construită astfel încât această să atingă panourile cabinei. Se admite maxim 100 mm spațiu liber dacă vehiculul are o cabină suspendată sau rabatabilă, caz în care dispozitivul de protecție trebuie să fie curbat spre interior urmând un unghi care să nu depășească 45r. În acest caz nu se mai aplica prevederile subpct. 8.4.4.4.
punctul 8.4.5.
Marginea din spate trebuie să fie montată la maxim 300 mm față de planul tangent la pneul primei roți din spate.
punctul 8.4.6.
Când vehiculul este neîncărcat, partea inferioară a dispozitivului trebuie să nu se afle la mai mult de 550 mm de sol.
punctul 8.4.7.
Marginea superioară a dispozitivului trebuie să se găsească la maxim 350 mm față de suprafața caroseriei "tăiată" sau atinsă de planul vertical tangent la partea exterioară a pneurilor. Dacă planul tangent nu "taie" sau atinge caroseria, marginea superioară a protecției laterale trebuie să fie la nivelul platformei de încărcare sau la cel puțin 950 mm de sol. Dacă planul tangent "taie" sau atinge caroseria la mai mult de 1300 mm de sol, marginea superioară a dispozitivului trebuie să fie la cel puțin 950 mm de sol.
punctul 8.4.8.
Protecția laterală trebuie să fie rigidă și montată ferm pe vehicul.
punctul 8.5.
Autovehiculele trebuie să fie echipate cu rezervoare de combustibil care să respecte următoarele condiții:
punctul 8.5.1.
Orificiile de aerisire trebuie să fie concepute astfel încât să se evite orice risc de incendiu;
punctul 8.5.2.
Scurgerile de combustibil în cazul umplerii rezervorului trebuie să nu ajungă pe sistemul de evacuare; scurgerile trebuie direcționate către sol;
punctul 8.5.3.
Rezervorul de combustibil nu trebuie instalat în habitaclu sau în alt compartiment care face parte din habitaclu;
punctul 8.5.4.
Rezervorul de combustibil nu trebuie să constituie o suprafața (podea, perete sau panou);
punctul 8.5.5.
Trebuie separat de habitaclu de un perete despărțitor cu orificii doar pentru cabluri;
punctul 8.5.6.
Eventualele scurgeri din rezervor nu trebuie să se prelingă în habitaclu;
punctul 8.5.7.
Orificiul de umplere al rezervorului nu trebuie să se găsească în habitaclu, în compartimentul de bagaje sau în compartimentul motor;
punctul 8.5.8.
Amplasarea rezervorului trebuie astfel realizată încât acesta să fie protejat la un impact din față sau din spatele autovehiculului; în apropierea rezervorului nu trebuie să existe părți proeminente sau muchii ascuțite.
punctul 8.5.9.
Nu se accepta înlocuirea rezervorului sau montarea unui rezervor suplimentar dacă noile rezervoare sunt fabricate artizanal.
punctul 8.5^1.
Omologarea unui vehicul din categoria N(1) obținut prin modificarea unui vehicul din categoria M(1) este admisă numai dacă:
-
vehiculul din categoria M(1) supus modificării este derivat dintr-un vehicul din categoria N(1); și
-
vehiculul final din categoria N(1) respectă cerințele în vigoare pentru încadrarea în categoria N(1).
Paragraf
Prin vehicul din categoria M(1) derivat din categoria N(1) se înțelege acel vehicul a cărui parte anterioară montantului caroseriei aflat în spatele geamurilor laterale față (montantul B) este identică cu cea a unui tip de vehicul preexistent din categoria N(1) având o caroserie tip BB fără geamuri laterale în spatele montantului B.
punctul 8.6.
În Anexa nr. 4 sunt precizate prevederile privind montarea de către carosieri individuali a suprastructurii și a platformei pentru încărcare la vehiculele utilitare.
punctul 8.7.
În Anexa nr. 5 sunt precizate prevederile privind protecția ocupanților autovehiculelor împotriva deplasării mărfurilor (încărcăturii).
punctul 9.
Condiții privind amenajarea interioară
punctul 9.1.
Autovehiculele trebuie dotate cu centuri de siguranță conform anexei nr. 6.
punctul 9.2.
Centurile de siguranță trebuie să fie inscripționate lizibil, cu claritate și de neșters cu marca de omologare în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 16 sau cu Directiva 77/541/CEE . Condiția se consideră îndeplinită și de către centurile de siguranță care sunt marcate conform normelor SAE sau DOT.
punctul 9.3.
Scaunele autovehiculelor din categoriile M și N obținute prin modificarea unor autovehicule de bază din categoriile M sau N trebuie să fie omologate conform Regulamentului CEE-ONU nr. 80, Regulamentului CEE-ONU nr. 17 sau Directivei 74/408 CEE și trebuie să respecte condițiile de marcare.
punctul 9.4.
Soluțiile tehnice utilizate pentru ancorajul centurilor de siguranță ale scaunelor autovehiculelor din categoriile M și N obținute prin modificarea unor autovehicule de bază sau incomplete din categoriile M sau N trebuie să respecte prescripțiile de rezistență specificate în Regulamentul CEE-ONU nr. 14 sau în Directiva 76/115/CEE. Prescripțiile de rezistență se consideră respectate dacă sunt disponibile certificate de omologare sau rapoarte de încercări care confirmă soluția de ancorare a centurilor utilizată pe tipul respectiv de vehicul. Rapoartele de încercări ce conțin metode de încercare virtuală sunt de asemenea acceptate. Pentru autovehiculele din categoria N_1 este acceptată și îndeplinirea condițiilor de rezistență valabile pentru autovehiculele din categoria M_2, cu excepția locurilor din față.
punctul 9.5.
Autovehiculele din categoriile M2 și M3 trebuie să respecte prevederile care afectează direct siguranța activă și pasivă, precum și pe cele privind amenajarea interioară din Regulamentul CEE-ONU nr. 107. Aceste cerințe se consideră îndeplinite pentru autovehiculele omologate CE de tip în conformitate cu Directiva 2001/85/CE .
punctul 10.
Condiții privind vizibilitatea
punctul 10.1.
Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate și să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva 92/22/CEE cu modificările ulterioare sau cu Regulamentul 43 CEE-ONU. Condiția se considera îndeplinită și de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.
punctul 10.2.
Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să asigure o transparență de cel puțin 70%.
punctul 10.3.
Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale față și lunetă. În cazul în care vehiculul este dotat și cu oglinda laterală dreaptă, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.
punctul 10.4.
Nu este permisă diminuarea transparenței geamurilor aflate în câmpul de vizibilitate principal al vehiculului astfel încât să nu se mai respecte prescripțiile subpct. 10.2.
punctul 10.4^1.
Elementele sau procedeele de diminuare a transparenței geamurilor trebuie să fie certificate în conformitate cu legislația în vigoare.
punctul 10.5.
Vehiculele din categoriile M și N trebuie echipate cu cel puțin un ștergător de parbriz automat, adică un dispozitiv care, atunci când motorul vehiculului este pornit, poate funcționa fără alta intervenție din partea conducătorului decât cea de pornire sau de oprire.
punctul 10.6.
Vehiculele din categoriile M și N trebuie echipate cu cel puțin un spălător de parbriz, adică un dispozitiv ce servește la înmagazinarea cel puțin a unui litru de lichid și aplicarea acestuia pe suprafața exterioară a parbrizului, împreună cu comenzile necesare pentru pornirea sau oprirea dispozitivului.
punctul 10.7.
Vehiculele din categoriile M și N trebuie echipate cu oglinzi retrovizoare în conformitate cu tabelul din Anexa nr. 7.
punctul 10.7.1.
Oglinzile destinate montării în interiorul vehiculului și în exteriorul acestuia se împart în următoarele clase, indicate și prin marcarea lor pe oglinzi:
-
clasa I: oglinzi retrovizoare interioare;
-
clasa II: oglinzi retrovizoare exterioare principale «mari»;
-
clasa III: oglinzi retrovizoare exterioare principale «mici»;
-
clasa IV: oglinzi retrovizoare exterioare cu unghi mare de vizibilitate;
-
clasa V: oglinzi retrovizoare exterioare numite de proximitate (de parcare);
-
clasa VI: oglinzi exterioare pentru vizibilitate frontală.
punctul 10.7.2.
Oglinda retrovizoare interioară trebuie să poată fi reglată de conducătorul autovehiculului, așezat în poziția normala de conducere.
punctul 10.8.
Oglinda retrovizoare exterioară situata pe partea conducătorului autovehiculului trebuie să poată fi reglată din interiorul vehiculului cu usa închisă, fiind acceptată pentru acest lucru și deschiderea ferestrei. Fixarea în poziția dorită poate fi făcută din afara.
punctul 11.
Condiții privind sistemul de rulare
punctul 11.1.
Echiparea cu anvelope trebuie să fie în concordanță cu indicațiile producătorului vehiculului.
punctul 11.1^1.
Anvelopele utilizate pe vehicule trebuie să fie omologate în conformitate cu Directiva 92/23/CE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și montarea lor, Regulamentul CEE-ONU nr. 30 sau Regulamentul CEE-ONU nr. 54, după caz.
punctul 11.2.
Vehiculele trebuie să fie echipate cu dispozitive de protecție împotriva stropirii, cu excepția cazurilor în care forma caroseriei preia această funcție.
punctul 12.
Condiții privind dispozitivele de cuplare
punctul 12.1.
Dispozitivele de cuplare mecanică între autovehicule și remorcile lor înglobează toate piesele și dispozitivele prin care se realizează legătura dintre vehiculele tractoare și vehiculele tractate. De asemenea, includ și părțile fixe sau detașabile destinate montării, reglării sau acționării dispozitivelor de cuplare.
Paragraf
Dispozitivele de cuplare trebuie să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva 94/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind dispozitivele de cuplare mecanică ale autovehiculelor și ale remorcilor acestora, precum și fixarea lor pe aceste vehicule sau cu Regulamentul CEE-ONU nr. 55.
Paragraf
RAR poate acorda derogare de la prevederile celui de al doilea alineat pentru dispozitivele de cuplare cu alte dimensiuni decât cele prevăzute în Directiva 94/20/CE sau în Regulamentul CEE-ONU nr. 55 și utilizate pentru tractarea remorcilor din categoriile O(1)și O(2) numai dacă acestea poartă marca de fabricație a producătorului dispozitivelor de cuplare.
punctul 12.2.
Dispozitivele de cuplare trebuie să fie montate în mod corespunzător, iar sistemele lor de închidere și zăvorare trebuie să lucreze corect. Nu sunt admise crăpături sau deformații ale pieselor din componența dispozitivelor de cuplare.
punctul 12.3.
Dispozitivele de cuplare pot fi:
punctul 12.3.1.
Sferele de cuplare cu suport sunt dispozitive mecanice de cuplare care cuprind, pe vehiculul tractor, o piesa sferică și suporți pentru legare la remorcă prin intermediul unui cuplaj cu articulație sferică.
punctul 12.3.2.
Cuplajele cu articulație sferică sunt dispozitive mecanice de cuplare montate pe proțapul remorcilor pentru legare la vehiculele tractoare prin sfere de cuplare.
punctul 12.3.3.
Dispozitivele de cuplare cu bolț sunt dispozitive mecanice de cuplare care cuprind, pe vehiculul tractor, o furcă de cuplare și un bolț de închidere și blocare automată pentru cuplarea remorcii printr-un ochet de cuplare.
punctul 12.3.4.
Ocheții de cuplare sunt dispozitive mecanice de cuplare montate pe proțapul remorcilor, care cuprind un orificiu paralel destinat cuplării dispozitivelor de cuplare automată cu bolț.
punctul 12.3.5.
Șeile de cuplare sunt dispozitive de cuplare în forma de placa pentru utilizarea pe autotractoare cu șa, cu închidere și blocare automată la cuplare, care sunt legate la pivoții de cuplare.
punctul 12.3.6.
Pivoții de cuplare sunt dispozitive de cuplare montate pe semiremorci și care efectuează legarea la vehiculul tractor printr-o sa de cuplare.
punctul 13.
Condiții privind amplasarea plăcilor de înmatriculare ale vehiculelor
punctul 13.1.
Vehiculele trebuie să fie dotate în față și în spate cu câte un loc de amplasare a plăcilor de înmatriculare, constând într-o suprafața dreptunghiulară plană sau aproape plană, cu următoarele dimensiuni:
punctul 13.2
Centrul plăcuței de înmatriculare nu trebuie să fie plasat la dreapta planului longitudinal de simetrie al vehiculului.
punctul 13.3
Pe înălțime, locul de amplasare a plăcilor de înmatriculare trebuie să fie la minim 300 mm și maxim 1200 mm (2000 mm în cazul în care construcția vehiculului nu permite altfel) de sol.
punctul 14.
Abrogat.
punctul 15.
Abrogat.
punctul 16.
Abrogat.
punctul 17.
Pentru autovehiculele noi din categoriile M_2 și M_3 este obligatorie echiparea cu un sistem de încălzire independent, care trebuie să fie omologat și să poarte marcă de omologare în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 122.
Paragraf
Pentru autovehiculele care au devenit M_2 sau M_3 prin transformare din alte categorii este obligatorie echiparea cu un sistem de încălzire independent, care trebuie să fie omologat și să poarte marcă de omologare în conformitate cu Directiva 2001/56/CE sau cu Regulamentul CEE-ONU nr. 122.
CAPITOL
Capitolul V Condiții tehnice pentru omologarea națională individuală a vehiculelor agricole și forestiere și a remorcilor lente pentru transport persoane
punctul 1.
Elemente de identificare
punctul 1.1.
Numărul de identificare trebuie să fie poansonat (după caz, inscripționat), în general pe o componentă nedemontabilă a principalului element de rezistență al vehiculului, în forma și folosind caracterele prevăzute de către producător sau o autoritate competentă din statul de proveniență.
punctul 1.2.
Plăcuța producător trebuie să fie inscripționată cel puțin cu numărul de identificare al vehiculului și cu masele maxime tehnic admisibile, în funcție de tipurile de anvelope posibile de utilizat. După caz, se mai pot regăsi informații referitoare la producătorul vehiculului, motorizare, tipul vehiculului respectiv, numărul de omologare CE/UE.
punctul 1.3.
Pentru numărul de identificare trebuie folosite litere latine și cifre arabe. În componența numărului de identificare nu se admite folosirea literelor I, O și Q și nici a cratimelor, asteriscurilor și a altor semne speciale.
Paragraf
În cazul în care în numărul de identificare sunt incluse și literele I, O, Q, cratime, asteriscuri sau alte semne speciale, RAR va atribui și poansona un număr de identificare nou, care să respecte cerința de la primul paragraf.
punctul 2.
Amplasarea plăcilor de înregistrare
punctul 2.1.
Vehiculele trebuie să fie dotate în partea din spate cu loc de amplasare a plăcilor de înregistrare.
punctul 2.2.
Acest loc de amplasare constă într-o suprafață dreptunghiulară plană sau aproape plană, având cel puțin următoarele dimensiuni:
-
lățime 255 sau 520 mm;
-
înălțime 165 sau 120 mm.
punctul 3.
Sistemul de frânare
punctul 3.1.
Ansamblul sistemelor de frânare cu care este echipat un vehicul trebuie să fie compus din frâna de serviciu și frâna de staționare (de parcare).
punctul 3.1.1.
Sistemul de frânare de serviciu trebuie să permită acționarea sa în mod gradual. Conducătorul poate să efectueze această acțiune de frânare din poziția sa de conducere, fără să își ridice mâinile de pe dispozitivul de comandă a direcției.
punctul 3.1.1.1.
În scopul asistării conducătorului auto la frânare (pentru a permite frânarea diferențială în circulație), sistemul de frânare de serviciu al tractorului poate fi compus din două circuite de frânare independente, fiecare fiind conectat la o pedală de frână separată situată în dreapta sau în stânga. Pentru tractoarele Tb, în cazul în care funcția de frânare diferențială este activată, nu trebuie să fie posibilă deplasarea la viteze mai mari de 40 km/h; la viteze de peste 40 km/h, funcția de frânare diferențială trebuie dezactivată. Aceste două operațiuni se asigură prin mijloace automate.
punctul 3.1.1.2.
Pentru tractoarele agricole sau forestiere fabricate înainte de 1 ianuarie 2016, cu o viteză maximă constructivă de cel mult 40 km/h și pentru cele fabricate începând cu anul 2016, cu o viteză maximă constructivă de cel mult 30 km/h, sistemul de frânare de serviciu trebuie să acționeze asupra tuturor roților de pe cel puțin o axă. În toate celelalte cazuri, sistemul de frânare de serviciu acționează asupra tuturor roților vehiculului. Cu toate acestea, în cazul vehiculelor cu o axă frânată și o cuplare automată a forței motoare la toate celelalte axe în timpul frânării, toate roțile trebuie să fie frânate. Pentru vehiculele din categoria C, această condiție este considerată a fi îndeplinită în cazul în care toate rolele șenilelor vehiculului sunt frânate. Pentru vehiculele din categoria C cu o viteză maximă constructivă mai mică de 30 km/h (sau 40 km/h în cazul celor fabricate înainte de 1 ianuarie 2016), această condiție se consideră a fi îndeplinită dacă cel puțin o rolă de șenilă de pe fiecare latură a vehiculului este frânată.
Paragraf
În cazul vehiculelor din categoriile Rb și Sb, sistemul de frânare de serviciu acționează cel puțin asupra a două roți ale fiecărei axe.
punctul 3.1.1.3.
Vehiculele din categoriile R1a, S1a nu trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu. Vehiculele din categoriile R1b și S1b, a căror sumă a maselor tehnic admise pe axe nu depășește 750 kg, nu trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu. Cu toate acestea, în cazul în care vehiculele din aceste categorii sunt prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, acestea trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca cele corespunzătoare categoriei R2 sau S2, după caz.
punctul 3.1.1.4.
Vehiculele din categoriile R1b și S1b, a căror sumă a maselor tehnic admise pe axe depășește 750 kg, și R2 trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu de tip continuu, semicontinuu sau de tip inerțial. Cu toate acestea, în cazul în care vehiculele din aceste categorii au un sistem de frânare de serviciu de tip continuu sau semicontinuu, acestea trebuie să îndeplinească aceleași cerințe cu cele din categoria R3.
punctul 3.1.1.5.
În cazul în care un vehicul remorcat aparține categoriei R3, R4 sau S2, sistemul de frânare de serviciu trebuie să fie de tipul continuu sau semicontinuu. Totuși, un sistem de frânare inerțială poate fi montat în următoarele condiții pe vehicule din categoriile R3a și S2a cu o masă maximă care nu depășește 8.000 kg:
litera a)
viteza maximă constructivă este de cel mult 30 km/h, atunci când frânele nu acționează asupra tuturor roților;
litera b)
viteza maximă constructivă este de cel mult 40 km/h, atunci când frânele acționează asupra tuturor roților.
punctul 3.1.1.6.
Sistemul de frânare este construit astfel încât vehiculul remorcat să fie oprit automat în cazul unei decuplări care are loc în timp ce vehiculul remorcat este în mișcare.
Paragraf
Vehiculele din categoriile R1 și S1 care nu au un sistem de frânare trebuie să fie echipate, pe lângă dispozitivul de cuplare principal, cu un dispozitiv de cuplare secundar (lanț, cablu etc.) care, în cazul separării cuplajului principal, să aibă capacitatea de a împiedica bara de tracțiune să atingă solul și de a păstra într-o oarecare măsură direcția vehiculului remorcat.
Paragraf
Vehiculele din categoriile R1, R2, R3a, S1 și S2a echipate cu un sistem de frânare inerțial trebuie dotate cu un dispozitiv (lanț, cablu etc.) care, în cazul separării dispozitivului de cuplare, să poată acționa frânele vehiculului remorcat.
punctul 3.1.1.7.
Pe fiecare vehicul remorcat echipat cu un sistem de frânare hidraulic, sistemul de frânare trebuie să fie proiectat astfel încât, atunci când circuitul suplimentar se deconectează, sistemul de frânare de parcare sau de serviciu să fie aplicat automat.
punctul 3.1.2.
Sistemul de frânare de staționare permite ca vehiculul să rămână staționar pe o pantă sau pe o rampă chiar și în absența conducătorului, elementele active ale sistemului de frânare fiind menținute în poziție doar printr-un dispozitiv mecanic. În cazul tractoarelor, conducătorul trebuie să poată obține această acțiune de frânare din scaunul său.
punctul 3.2.
La toate vehiculele remorcate care trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, frâna de parcare este asigurată chiar și când vehiculul remorcat este separat de tractor. Trebuie să fie posibil ca o persoană aflată pe sol să poată acționa sistemul de frânare de parcare.
punctul 3.3.
Vehiculele cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 60 km/h, aparținând categoriilor Tb, R3b, R4b, S2b, trebuie să fie echipate cu ABS.
punctul 3.4.
În cazul vehiculelor cu viteza maximă constructivă de până la 40 km/h, care sunt echipate cu o propulsie hidrostatică care nu poate fi dezactivată în timpul circulației și care este declarată de către producătorul vehiculului ca acționând ca un sistem de frânare, acest tip de propulsie poate fi recunoscut ca fiind un sistem de frânare, singur sau în combinație cu o frână cu fricțiune. Dispozitivul de comandă a propulsiei trebuie construit în așa fel încât să se prevină inversarea accidentală în timpul deplasării pe drum.
punctul 3.5.
Remorcile lente pentru transport persoane, indiferent de categoria din care fac parte, trebuie să fie prevăzute cu sistem de frânare de serviciu acționat de tractor, precum și cu sistem de frânare de staționare care să poată fi activat și din interiorul remorcii, comanda fiind inscripționată în mod corespunzător.
punctul 4.
Sistemul de direcție
punctul 4.1.
Tractoare cu roți
punctul 4.1.1.
Dispozitivul de comandă a direcției trebuie să fie ușor de manevrat. Acesta trebuie să fie conceput astfel încât să permită o bracare progresivă. Sensul de mișcare a dispozitivului de comandă trebuie să corespundă cu sensul în care se intenționează modificarea direcției.
punctul 4.2.
Tractoare cu șenile
punctul 4.2.1.
Controlul direcției tractoarelor cu șenile
punctul 4.2.1.1.
Tractoarele cu viteza maximă constructivă de cel mult 40 km/h:
litera a)
pentru vehiculele cu un singur tren de rulare de fiecare parte, schimbarea direcției este efectuată prin variația vitezei între trenul de rulare din partea dreaptă și trenul de rulare din partea stângă;
litera b)
pentru vehicule cu două trenuri de rulare de fiecare parte, schimbarea direcției se efectuează prin pivotarea părților anterioară și posterioară ale vehiculului în jurul unei axe verticale centrale sau prin pivotarea a două trenuri de rulare opuse sau a tuturor celor patru trenuri.
punctul 4.2.1.2.
Vehicule cu viteza maximă constructivă mai mare de 40 km/h:
-
schimbarea direcției se efectuează prin pivotarea părților anterioară și posterioară ale vehiculului în jurul unei axe verticale centrale sau prin pivotarea tuturor celor patru trenuri de rulare ale șenilelor.
punctul 4.2.1.3.
Vehicule al căror tren de rulare este o combinație între o axă cu roți și șenilele corespunzătoare acestora:
-
schimbarea direcției se efectuează prin schimbarea direcției roților de pe axa cu roți și/sau prin pivotarea părților anterioară și posterioară ale vehiculului în jurul unei axe verticale centrale. Axa cu roți poate fi montată în partea din față sau din spate a vehiculului.
punctul 4.3.
Tractoare cu sistem de direcție diferențială
punctul 4.3.1.
Sistemul de direcție diferențială poate fi utilizat atât pentru tractoarele cu roți, cât și pentru cele cu șenile.
punctul 4.3.2.
Controlul direcției tractoarelor cu sistem de direcție diferențială
punctul 4.3.2.1.
Sistemul de direcție diferențială este caracterizat de o metodă de direcție prin care orientarea tractorului se realizează prin crearea unei viteze de rotație diferite între roțile din stânga și cele din dreapta sau între ansamblurile de șenile.
punctul 4.4.
Sistemul de direcție nu trebuie să prezinte pierderi excesive de fluid de lucru și nici jocuri excesive în articulații.
punctul 5.
Câmpul de vizibilitate și ștergătoare
punctul 5.1.
Câmpul de vizibilitate principal al tractorului cu cabină este format din parbriz și geamurile laterale față.
punctul 5.2.
Nu este permisă nicio obturare parțială sau totală a câmpului de vizibilitate principal, cu excepția stâlpilor cabinei și a oglinzilor retrovizoare.
punctul 5.3.
Tractoarele cu cabină trebuie prevăzute cu cel puțin un ștergător de parbriz, care să acționeze în zona de vizibilitate a conducătorului.
punctul 6.
Geamuri
punctul 6.1.
Tractoarele echipate cu cabină trebuie prevăzute cu geamuri care să asigure o vizibilitate corespunzătoare. Geamurile tractoarelor utilizate trebuie să fie cel puțin de tipul celor prevăzute conform Regulamentului ONU nr. 43. Geamurile tractoarelor noi trebuie să respecte cerințele Regulamentului ONU nr. 43; condiția se consideră îndeplinită și de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.
punctul 6.2.
Geamurile tractoarelor trebuie să asigure o transparență minimă de 70% pentru parbriz și geamurile laterale față care formează câmpul de vizibilitate principal al tractorului.
punctul 6.3.
Nu este permisă diminuarea transparenței geamurilor aflate în câmpul de vizibilitate principal al tractorului astfel încât să nu se mai respecte prescripțiile de la subpct. 6.2.
punctul 7.
Oglinzi retrovizoare
punctul 7.1.
Tractoarele trebuie să fie echipate cu două oglinzi retrovizoare din clasa II (exterioare) și, opțional, cu o oglindă retrovizoare din clasa I (interioară).
punctul 7.2.
Oglinzile retrovizoare trebuie să fie fixate astfel încât să rămână în poziție stabilă în condițiile normale de conducere a tractorului.
punctul 7.3.
Oglinzile retrovizoare exterioare trebuie să fie vizibile prin porțiunea din suprafața parbrizului curățată de ștergătorul de parbriz sau prin geamurile laterale dacă tractorul este echipat cu acestea.
punctul 7.4.
Oglinda retrovizoare interioară trebuie să poată fi reglată de către conducător din poziția sa de conducere.
punctul 7.5.
Vehiculele echipate cu un scaun de tip șa și cu ghidon trebuie să respecte cerințele aplicabile cvadriciclurilor (categoria L7e).
punctul 8.
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă
punctul 8.1.
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie să cuprindă toate elementele menționate în anexa nr. 2.
punctul 9.
Dispozitivul de avertizare acustică
punctul 9.1.
Avertizorul acustic trebuie să emită un sunet uniform și constant; spectrul său acustic nu trebuie să se modifice sensibil în timpul funcționării.
punctul 10.
Amenajarea interioară
punctul 10.1.
Condiții privind amenajarea interioară a tractoarelor
punctul 10.1.1.
Tractoarele trebuie să fie echipate cu un scaun pentru conducătorul auto și, opțional, cu scaun sau scaune pentru însoțitori. Baza, spătarul, opritoarele laterale și, în cazul în care există, rezemătoarele mobile, rabatabile sau fixe ale scaunelor respective trebuie să fie căptușite, iar materialul huselor trebuie să fie lavabil. Tractoarele de tip ATV sunt echipate cu scaun de tip șa.
punctul 10.1.1.1.
Scaunul conducătorului auto trebuie să fie construit astfel încât să limiteze șocurile și vibrațiile. În acest scop, scaunul trebuie să fie bine fixat prin intermediul unui element elastic, vibrațiile sale trebuie să fie bine amortizate și trebuie să asigure un sprijin dorsal și un sprijin lateral suficient.
punctul 10.1.1.2.
Scaunele însoțitorilor trebuie să fie fixate solid și, în funcție de tipul tractorului, să fie legate convenabil de elemente ale structurii (șasiu, dispozitiv împotriva răsturnării, platformă etc.). Aceste elemente de structură trebuie să fie suficient de rezistente pentru a putea susține scaunele însoțitorilor, încărcate.
punctul 10.1.2.
Echiparea tractoarelor din categoriile Ta, fabricate înainte de 1 ianuarie 2016, cu centuri de siguranță este facultativă.
punctul 10.1.3.
Începând cu anul de fabricație 2016, atunci când un vehicul din categoria T sau C este echipat cu dispozitive de protecție în caz de răsturnare, vehiculele trebuie prevăzute cu centuri de siguranță și trebuie să respecte cerințele stabilite în standardul ISO 3776-3: 2009. Ca alternativă, vehiculele din categoriile T sau C prevăzute cu dispozitive de protecție în caz de răsturnare care au fost încercate și cărora li s-a acordat un raport de încercare pe baza Regulamentului ONU nr. 16 sunt considerate a fi conforme cu cerințele.
punctul 10.1.4.
Atunci când un vehicul din categoria T sau C este echipat cu dispozitive de protecție în caz de răsturnare, acesta trebuie să fie prevăzut cu ancoraje ale centurilor de siguranță conforme cu standardul ISO 3776-1: 2006. În plus, acestea trebuie să fie conforme cu cerințele stabilite la unul dintre pct. B, C sau D ale anexei XVIII la Regulamentul delegat (UE) nr. 1.322/2014.
punctul 10.1.5.
Toate tractoarele cu o viteză maximă prin construcție mai mare de 30 km/h trebuie să fie echipate cu vitezometru. Tractoarele din categoriile T4.1 și C4.1 cu o viteză maximă prin construcție mai mică de 30 km/h trebuie să fie, de asemenea, echipate cu vitezometru. Afișajul vitezometrului trebuie să se situeze în câmpul vizual direct al conducătorului și trebuie să fie clar lizibil atât ziua, cât și noaptea. Câmpul de măsură trebuie să fie suficient de larg pentru a include viteza maximă a tipului de vehicul indicată de producător.
punctul 10.2.
Amenajarea interioară a remorcilor lente pentru transport persoane (RLP)
punctul 10.2.1.
Remorcile lente pentru transport persoane trebuie să fie echipate cu bănci sau scaune fixate ferm pe un element de rezistență al caroseriei sau șasiului, situate la cel puțin 150 mm sub nivelul superior al obloanelor sau al marginii inferioare a geamurilor pentru remorcile a căror caroserie este de tipul închisă. Echiparea scaunelor sau a băncilor cu centuri de siguranță este facultativă.
punctul 10.2.2.
Dacă caroseria remorcii este de tipul închisă, aceasta trebuie prevăzută cu geamuri omologate conform uneia din directivele 89/173/CEE anexa III, 92/22/CEE, cu modificările în vigoare, sau Regulamentului ONU nr. 43.
punctul 10.2.3.
Remorcile lente pentru transport persoane trebuie să fie prevăzute cu cel puțin o ieșire de siguranță cu următoarele dimensiuni minime: înălțime 1.200 mm și lățime 550 mm.
punctul 10.2.4.
Obloanele sau ușile de acces trebuie să fie prevăzute cu balamale și cu încuietori cu două poziții de zăvorâre care să nu permită deschiderea accidentală în timpul mersului.
punctul 10.2.5.
Remorcile lente pentru transport persoane, decapotabile, trebuie să fie prevăzute cu un cadru de rezistență eficient în cazul răsturnării remorcii.
punctul 10.2.6.
Podeaua remorcilor lente nu poate fi la o distanță față de sol mai mare de 75 cm.
punctul 10.2.7.
Remorcile lente pentru transport persoane trebuie să fie echipate cu suspensie.
punctul 10.2.8.
Remorcile lente pentru transport persoane trebuie prevăzute cu o plăcuță pe care să fie inscripționat numărul maxim de locuri admis.
punctul 10.2.9.
La calculul numărului maxim de locuri admis se consideră că masa fiecărui pasager este de 75 kg.
punctul 10.2.10.
Remorcile lente pentru transport persoane trebuie prevăzute cu un sistem optic sau acustic de avertizare din remorcă a conducătorului tractorului, pentru cazuri de urgență.
punctul 11.
Mase și dimensiuni
punctul 11.1.
Mase
punctul 11.1.1.
Masele maxime tehnice constructive (totală, pe axe, remorcabile, în autotren, pe dispozitivul de cuplare, după caz) sunt preluate din indicațiile producătorului. Masa proprie a vehiculului se stabilește prin cântărire în condițiile prezentei reglementări.
punctul 11.1.2.
Oricare ar fi starea de încărcare a tractorului, masa transmisă drumului de roțile directoare nu trebuie să fie mai mică de 20% din masa tractorului respectiv în stare neîncărcată.
punctul 11.1.3.
Masa maximă tehnic admisibilă (MMTA) nu poate depăși următoarele valori:
litera a)
18 tone în cazul vehiculelor cu 2 axe, aparținând categoriilor T1, T2, T4.1, T4.2;
litera b)
24 tone în cazul vehiculelor cu 3 axe, aparținând categoriilor T1, T2, T4.1, T4.2;
litera c)
32 tone în cazul vehiculelor cu 4 sau mai multe axe, aparținând categoriei T1;
litera d)
10 tone în cazul vehiculelor cu 2, 3 sau 4 axe, aparținând categoriei T4.3;
litera e)
32 tone în cazul vehiculelor aparținând categoriei C;
litera f)
18 tone în cazul vehiculelor cu 2 axe, aparținând categoriilor R, S sau RLP;
litera g)
24 tone în cazul vehiculelor cu 3 axe, aparținând categoriilor R, S sau RLP;
litera h)
32 tone în cazul vehiculelor cu 4 sau mai multe axe, aparținând categoriilor R sau S.
punctul 11.1.4.
Pentru vehiculele din categoriile T și C și din categoriile R, S și RLP, care nu impun nicio sarcină statică verticală semnificativă asupra tractorului (vehicul remorcat cu bară de tracțiune), suma maselor maxime admise pe axe trebuie să fie mai mare sau egală cu masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului.
punctul 11.1.5.
Pentru vehiculele din categoriile R și S care impun o sarcină verticală statică semnificativă asupra tractorului (vehicul remorcat cu bară de tracțiune rigidă și vehicul remorcat cu axă centrală), masa maximă admisibilă a vehiculului este considerată a fi suma maselor maxime admisibile pe axe.
punctul 11.1.6.
Masa remorcabilă admisă poate fi formată din una sau mai multe remorci sau utilaje agricole sau forestiere. Aceasta nu trebuie să depășească:
litera a)
masa remorcabilă tehnic admisă declarată de producător;
litera b)
masa remorcabilă a dispozitivului (dispozitivelor) mecanice de cuplare în temeiul omologării (omologărilor) de tip a (le) componentei.
punctul 11.2.
Dimensiuni
punctul 11.2.1.
Dimensiunile maxime admise pentru vehiculele din categoria T sau C sunt:
punctul 11.2.1.1.
lungime: 12 m;
punctul 11.2.1.2.
lățime: 2,55 m (fără a lua în calcul deformarea pereților anvelopelor la punctul de contact cu solul).
Paragraf
Lățimea poate fi mărită până la 3 m dacă acest lucru este cauzat doar de montarea anvelopelor, a șenilelor din cauciuc sau a configurațiilor cu anvelope jumelate, necesare pentru protecția solului, inclusiv a sistemelor antiîmproșcare, cu condiția ca lățimea structurii permanente a vehiculului să fie limitată la 2,55 m și ca vehiculul omologat să fie, de asemenea, echipat cu cel puțin un set de anvelope sau de șenile de cauciuc în așa fel încât lățimea sa să nu depășească 2,55 m.
punctul 11.2.1.3.
Înălțime: 4 m
punctul 11.2.2.
Dimensiunile maxime admise pentru vehiculele din categoria S sunt:
punctul 11.2.2.1.
lungime: 12 m;
punctul 11.2.2.2.
lățime: 3 m (fără a lua în calcul deformarea pereților anvelopelor la punctul de contact cu solul);
punctul 11.2.2.3.
Înălțime: 4 m
punctul 11.2.3.
Dimensiunile maxime admise pentru vehiculele din categoria R și RLP sunt:
punctul 11.2.3.1.
lungime: 12 m;
punctul 11.2.3.2.
lățime: 2,55 m (fără a lua în calcul deformarea pereților anvelopelor la punctul de contact cu solul).
Paragraf
Lățimea poate fi mărită până la 3,00 m dacă acest lucru este cauzat doar de una dintre următoarele situații:
litera a)
utilizarea configurațiilor de anvelope pentru protecția solului, cu condiția ca vehiculul să poată fi, de asemenea, echipat cu cel puțin un set de anvelope astfel încât lățimea vehiculului să nu depășească 2,55 m. Structura vehiculului necesară pentru activități de transport nu poate să aibă o lățime de peste 2,55 m. În cazul în care vehiculul poate fi, de asemenea, echipat cu cel puțin un set de anvelope astfel încât lățimea sa să nu depășească 2,55 m, sistemele antiîmproșcare, dacă există, vor fi astfel încât lățimea vehiculului să fie de cel mult 2,55 m;
litera b)
prezența unor instrumente, necesare pentru funcționarea vehiculului și în conformitate cu dispozițiile Directivei de punere în aplicare 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului. Structura vehiculului necesară pentru activități de transport nu poate să aibă o lățime de peste 2,55 m.
punctul 11.2.3.3.
Înălțime: 4 m
punctul 12.
Sistemul de rulare
punctul 12.1.
Echiparea cu anvelope trebuie să fie în concordanță cu indicațiile producătorului tractorului.
punctul 12.1.1.
Anvelopele utilizate pentru vehiculele din categoriile T, R, RLP sau S trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 106, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.1.2.
Dacă un vehicul este destinat unor condiții de utilizare incompatibile cu caracteristicile anvelopelor omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 106, pot fi acceptate și anvelopele omologate de tip în conformitate cu Regulamentele ONU nr. 30, 54 și 117 sau omologate de tip în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 75, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.1.3.
Vehiculele tractate pot fi echipate și cu anvelope omologate în conformitate cu Directiva 92/23/CEE, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.2.
Șenilele vehiculelor din categoria C trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
punctul 12.2.1.
Vehiculele cu o viteză maximă constructivă de cel mult 15 km/h trebuie să fie echipate fie cu lanțuri de șenilă, fie cu benzi de șenilă.
punctul 12.2.2.
Vehiculele cu o viteză maximă constructivă mai mare de 15 km/h trebuie să fie echipate doar cu benzi de șenilă.
punctul 12.2.3.
Trenurile de rulare ale șenilelor nu trebuie să deterioreze drumurile. Vehiculele cu trenuri de rulare de șenile nu deteriorează drumurile dacă limitele stabilite la subpct. 12.2.3.1 și 12.2.3.2 nu sunt depășite și suprafața de contact a trenului de rulare al șenilei cu pavajul rutier constă într-un elastomer (precum cauciucul etc.).
punctul 12.2.3.1.
Presiunea medie de contact cu solul (P):
punctul 12.2.3.1.1.
Lanțuri de șenilă: P ≤ 0,65 MPa, calculată astfel:
Paragraf
unde:
Paragraf
N_R este numărul total de role de șenilă care transferă sarcina direct pe suprafața drumului (prin intermediul șenilelor și al tampoanelor);
Paragraf
A_P este suprafața exterioară a fiecărui tampon (adică cea aflată în contact cu drumul), în mm^2. Este definită prin măsurarea amprentei unui tampon perpendicular sub centul unei role de șenilă care nu se află într-o poziție extremă, prin coborârea unui vehicul pe o bucată corespunzătoare de carton (sau pe alt material care se deformează permanent) și măsurarea suprafeței depresiunii create în acest mod.
Paragraf
În cazul vehiculelor cu o combinație de axe cu roți și de șenile, sarcina care acționează prin intermediul axelor cu roți atunci când vehiculul este încărcat trebuie măsurată folosind cântare auto corespunzătoare și scăzând masa lor din MMTA pentru a calcula P. Ca o soluție alternativă, sarcina combinată maximă declarată de producător pentru trenurile de rulare ale șenilelor poate fi înlocuită cu MMTA.
punctul 12.2.3.1.2.
Benzi de șenilă: P ≤ 0,5 MPa, calculată astfel:
Paragraf
unde:
Paragraf
A_L este suprafața totală a plăcilor de cauciuc în contact cu drumul, între centrele rolelor extreme ale șenilei sub care banda șenilei intră în contact cu solul. Furnizorul benzii de cauciuc precizează proporția suprafeței cu proeminențe în raport cu suprafața totală a benzii (definită ca lungimea șenilei înmulțită cu lățimea șenilei); în mod alternativ, suprafața totală a proeminențelor în contact cu drumul poate fi măsurată prin coborârea unui vehicul încărcat pe o bucată corespunzătoare de carton sau pe alt material care se deformează permanent și prin măsurarea suprafeței totale a deformărilor produse în acest mod.
Paragraf
În cazul vehiculelor cu o combinație de axe cu roți și de șenile, sarcina care acționează prin intermediul axelor cu roți atunci când vehiculul este încărcat trebuie măsurată folosind cântare auto corespunzătoare și scăzând masa lor din masa totală maximă admisă pentru a calcula P. Ca o soluție alternativă, sarcina combinată maximă declarată de producător pentru trenurile de rulare ale șenilelor poate fi înlocuită cu masa maximă admisă a vehiculului.
punctul 12.2.3.1.3.
În cazul vehiculelor cu o viteză maximă constructivă mai mare de 40 km/h, presiunea medie de contact cu solul trebuie să fie P ≤ 0,2 MPa.
punctul 12.2.3.2.
Sarcina maximă pe rola de șenilă nu trebuie să fie mai mare de 2.250 kg, calculată prin împărțirea masei maxime admise, în kg (ținând cont de orice masă care acționează pe eventualele axe cu roți, în același mod ca la subpct. 12.2.3.1.1 sau 12.2.3.1.2), la numărul total de role de șenilă care transferă sarcina direct pe suprafața drumului.
punctul 12.2.4.
Pe partea interioară a benzilor de șenilă trebuie să existe elemente care să asigure ghidarea benzii de șenilă pe role. Pe partea exterioară trebuie să existe un profil adecvat pentru utilizarea prevăzută în sectorul agricol sau forestier.
punctul 12.2.5.
Cuplul poate fi transmis prin fricțiune (direct) sau prin angajamentul pozitiv al rolelor cu șenila.
punctul 12.2.6.
La vehiculele la care benzile de șenilă sunt antrenate prin fricțiune, operatorul trebuie să dispună de o indicație permanentă a tensiunii din șenile în timpul deplasării pe drum sau de un semnal optic sau acustic care să se declanșeze în momentul în care este atinsă tensiunea minimă a benzii.
punctul 13.
Sistemul de propulsie și protecția mediului
punctul 13.1.
Tractoarele noi echipate cu motoare cu ardere internă trebuie să respecte condițiile tehnice privind emisiile poluante prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 167/2013 și în Regulamentul delegat (UE) nr. 2018/985.
punctul 13.2.
Tractoarele pur electrice din categoriile T2, T3, C2 sau C3 trebuie să îndeplinească, în limita posibilităților practice, cerințele din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) nr. 3/2014. Această condiție se consideră îndeplinită și în baza unei declarații pe propria răspundere din partea producătorului cu privire la îndeplinirea cerințelor generale prevăzute de anexa IV la Regulamentul delegat (UE) nr. 3/2014.
punctul 13.3.
Omologarea tractoarelor înmatriculate sau înregistrate în România și la care s-a efectuat înlocuirea motorului acestora este admisă numai dacă se menține cel puțin același nivel al emisiilor poluante.
punctul 14.
Caroseria
punctul 14.1.
Proeminențele suprafeței exterioare a unui tractor trebuie să aibă raze de curbură mai mari de 2,5 mm. Această prescripție nu se aplică părților suprafeței exterioare cu o proeminență mai mică de 5 mm, dar marginile îndreptate în afară ale unor asemenea părți trebuie totuși teșite, cu excepția părților a căror proeminență este mai mică de 1,5 mm.
punctul 14.2.
Tractoarele, cu excepția celor prevăzute cu scaune de tip șa și ghidon pentru comanda direcției (vehicule de tip ATV care nu corespund categoriei de omologare L), trebuie echipate cu dispozitive de protecție în caz de răsturnare omologate, după cum urmează:
punctul 14.2.1.
Tractoarele aparținând categoriilor T2, T3, T4.3 și C pot avea cabină, cadru (cu 4 stâlpi) sau ramă în formă de «U» răsturnat (bară de siguranță) montată fie în fața, fie în spatele postului de conducere.
punctul 14.2.2.
Tractoarele aparținând categoriilor T1 și T4.2 pot avea cabină sau cadru (cu 4 stâlpi).
punctul 14.2.3.
Pentru tractoarele categoria T1 fabricate înainte de anul 1980 (inclusiv) și pentru tractoarele categoria T2 fabricate înainte de anul 1990 (inclusiv), care nu au fost prevăzute din fabricație cu dispozitiv de protecție în caz de răsturnare și/sau cu posibilitatea montării unui astfel de dispozitiv, cerințele de la subpct. 14.2 nu se aplică.
punctul 14.3.
Rezervoarele de combustibil trebuie să fie astfel montate încât să fie protejate de consecințele unui șoc din față sau din spate; în apropierea rezervorului de combustibil nu trebuie să existe niciun element proeminent, margini ascuțite etc. Conductele de alimentare cu carburant și orificiul de umplere trebuie să fie instalate în exteriorul cabinei.
punctul 14.4.
Tractorul poate fi prevăzut cu platforme de încărcare, ce trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
punctul 14.4.1.
Centrul de greutate al platformei de încărcare trebuie să se situeze între axe; pentru vehiculele cu mai multe platforme de încărcare, centrul de greutate al vehiculului cu platforma (platformele) încărcat(e) trebuie să se afle între axa cea mai din față și axa cea mai din spate, în toate condițiile de încărcare. Orice încărcătură trebuie să fie distribuită uniform pe platforma (platformele) de încărcare.
punctul 14.4.2.
Dimensiunile platformei trebuie să fie astfel:
punctul 14.4.2.1.
lungimea platformei să nu depășească de 1,4 ori (2,5 ori în cazul categoriei T4.3, respectiv 1,8 ori în cazul categoriei T2) ecartamentul cel mai mare față sau spate al tractorului;
punctul 14.4.2.2.
lățimea nu trebuie să depășească lățimea maximă de gabarit a tractorului neechipat sau 2,55 m, reținându-se valoarea cea mai redusă.
punctul 14.4.3.
Platforma trebuie să fie dispusă simetric față de planul median longitudinal al tractorului.
punctul 14.4.4.
Suprafața de încărcare nu trebuie să fie situată la mai mult de 1,50 m deasupra solului.
punctul 14.4.5.
Montajul și tipul platformei trebuie să fie astfel încât, cu o încărcare normală, câmpul de vizibilitate al conducătorului să rămână suficient și diferitele dispozitive regulamentare de iluminare și semnalizare luminoasă să poată să își îndeplinească în continuare funcția lor.
punctul 14.4.6.
Platforma de încărcare poate fi demontabilă; ea trebuie să fie astfel fixată la tractor încât să fie înlăturat orice pericol de desprindere accidentală.
punctul 14.5.
În cazul tractoarelor echipate cu «prize de forță» (capătul arborelui de transmisie al tractorului, destinat să transmită mișcarea la o mașină), aceasta trebuie să fie protejată printr-un scut (apărătoare) de protecție fixat pe tractor astfel încât priza să fie acoperită cel puțin sus și de ambele părți.
punctul 14.6.
În cazul în care tractorul trebuie prevăzut cu mase de balast pentru a îndeplini celelalte cerințe necesare pentru omologare, respectivele mase de balast trebuie să fie furnizate de producătorul tractorului, să fie proiectate pentru a fi montate și să poarte marca producătorului, precum și o indicație a masei lor exprimate în kilograme cu o precizie de ±5%. Masele de balast din față care au fost proiectate pentru demontări/montări frecvente trebuie să lase o deschidere de siguranță de cel puțin 25 mm pentru mânerele de prindere. Metoda de poziționare a maselor de balast trebuie să evite orice separare accidentală (de exemplu, în cazul răsturnării tractorului).
punctul 14.7.
Vehiculele din categoriile Ra, Rb și RLP trebuie să fie astfel construite și/sau echipate încât să ofere o protecție antiîmpănare eficace pe întreaga lor lățime în cazul unui impact din spate de către un vehicul din categoriile M1 și N1.
punctul 14.7.1.
Se consideră că orice vehicul din categoria R1a, R1b, R2a sau R2b și RLP (categoria R1 și R2) îndeplinește condiția stabilită la subpct. 14.7:
litera a)
dacă îndeplinește condițiile stabilite la subpct. 14.7.2; sau
litera b)
dacă garda la sol a părții posterioare a vehiculului fără încărcătură nu depășește 55 cm pe o lățime care nu este mai mică decât cea a axei spate cu mai mult de 10 cm în ambele părți (exclusiv proeminența anvelopelor aproape de sol).
punctul 14.7.2.
Se consideră că un vehicul din categoria R3a, R3b, RLP (categoria R3), R4a sau R4b îndeplinește condiția stabilită la subpct. 14.7 numai dacă:
litera a)
vehiculul este echipat cu un dispozitiv special de protecție spate; sau
litera b)
vehiculul este proiectat și/sau echipat în spate astfel încât, datorită formei și caracteristicilor lor, părțile sale componente pot fi considerate ca înlocuind structura de protecție spate.
punctul 14.7.3.
Un dispozitiv de protecție antiîmpănare la impactul din spate este format, în general, dintr-o bară transversală și din componente de legătură conectate la lonjeroanele șasiului sau la orice piese care înlocuiesc lonjeroanele. Acesta trebuie montat cât mai aproape posibil de partea posterioară a vehiculului. Când vehiculul este neîncărcat, marginea inferioară a dispozitivului nu trebuie să aibă în niciun punct o înălțime mai mare de 55 cm față de sol. Lățimea dispozitivului nu trebuie să depășească în niciun punct lățimea axei spate măsurată la punctele extreme ale roților, excluzând proeminențele anvelopelor aproape de sol, nici să fie mai îngustă cu mai mult de 10 cm decât această axă în fiecare parte laterală. Dacă există mai multe axe spate, lățimea care trebuie luată în considerare este cea a celei mai late axe dintre acestea. Lățimea dispozitivului nu trebuie să depășească în niciun caz 2,55 m. Înălțimea secțiunii elementului transversal nu trebuie să fie mai mică de 10 cm. Extremitățile laterale ale elementului transversal nu trebuie să fie îndoite înspre partea din spate sau să aibă o muchie exterioară ascuțită; această condiție este îndeplinită dacă extremitățile laterale ale elementului transversal sunt rotunjite la exterior și au o rază de curbură de cel puțin 2,5 mm.
punctul 14.7.4.
Vehiculele la care orice structură de protecție spate este incompatibilă cu dispozitivele operaționale montate în spate sunt exceptate de la această cerință. În caz contrar, pe vehicul trebuie să fie montată o structură de protecție spate care nu împiedică funcționarea dispozitivelor operaționale respective. De asemenea, nu este necesar ca vehiculele din următoarele categorii să se conformeze dispozițiilor subpct. 14.7 în ceea ce privește dispozitivele de protecție spate:
litera a)
remorci cu răcoanțe și alte remorci similare pentru transportul buștenilor sau al altor obiecte foarte lungi;
litera b)
vehicule pentru care dispozitivele de protecție spate sunt incompatibile cu utilizarea acestora.
punctul 14.8.
Vehiculele din categoriile R3b și R4b trebuie construite și/sau echipate astfel încât să ofere, dacă sunt complete, participanților la trafic neprotejați (pietoni, cicliști, motocicliști) o protecție eficace față de riscul de a cădea sub o parte laterală a vehiculului și de a fi antrenați sub roți. Această cerință nu se aplică:
litera a)
remorcilor special proiectate și construite pentru transportul încărcăturilor foarte lungi, de lungime indivizibilă, precum lemnul;
litera b)
vehiculelor proiectate și construite pentru scopuri speciale și în cazul cărora nu este posibilă, din motive practice, echiparea cu o asemenea protecție laterală.
punctul 14.8.1.
Un vehicul îndeplinește cerințele stabilite la subpct. 14.8 dacă părțile sale laterale asigură o protecție conformă cu dispozițiile subpct. 14.8.2.
punctul 14.8.2.
Protecția laterală cu ajutorul unui dispozitiv specific (apărătoare laterală):
punctul 14.8.2.1.
Lățimea vehiculului cu dispozitivul montat nu depășește lățimea maximă de ansamblu a vehiculului sau 2,55 metri, reținându-se valoarea cea mai redusă. Partea principală a suprafeței sale exterioare nu trebuie să fie cu mai mult de 120 mm în interior față de planul cel mai exterior (lățimea maximă) al vehiculului. La anumite vehicule, extremitatea din față a acestuia poate fi curbată către interior. Extremitatea din spate a acestuia nu trebuie să fie retrasă cu mai mult de 30 mm față de partea laterală a anvelopelor din spate situată cel mai în exterior (nu se ia în calcul nicio protuberanță a anvelopelor din zona de contact cu solul) pe cel puțin ultimii 250 mm ai extremității din spate.
punctul 14.8.2.2.
Suprafața exterioară a dispozitivului trebuie să fie netedă, practic plană sau ondulată orizontal și, pe cât posibil, continuă din față spre spate; părțile adiacente se pot totuși suprapune dacă muchia de suprapunere este întoarsă spre spate sau în jos sau dacă poate fi lăsat un spațiu liber de cel mult 25 mm în lungime, cu condiția ca partea din spate să nu fie proeminentă față de partea din față; capetele rotunjite ale șuruburilor sau ale niturilor nu pot avea proeminențe mai mari de 10 mm în raport cu suprafața, iar alte piese pot avea proeminențe în aceleași limite, cu condiția ca acestea să fie netede și similar rotunjite; toate marginile și colțurile exterioare trebuie să fie rotunjite, cu o rază de cel puțin 2,5 mm.
punctul 14.8.2.3.
Dispozitivul poate fi format dintr-o suprafață plană continuă sau dintr-unul sau mai multe lonjeroane orizontale sau dintr-o combinație de suprafețe și lonjeroane; dacă se utilizează lonjeroane, acestea trebuie să se afle la cel mult 300 mm unele față de altele și să aibă:
litera a)
o înălțime minimă de 50 mm pentru vehiculele din categoria R3b; respectiv
litera b)
o înălțime minimă de 100 mm și să fie practic plate în cazul vehiculelor din categoria R4b. Combinațiile suprafețe/lonjeroane trebuie să constituie o protecție laterală continuă.
punctul 14.8.2.4.
Marginea inferioară a apărătorii laterale nu trebuie să fie situată în niciun punct la mai mult de 550 mm deasupra solului.
punctul 14.8.2.5.
Apărătoarea laterală nu poate fi utilizată pentru a fixa conductele circuitului de frânare, conductele de aer sau hidraulice.
punctul 14.8.2.6.
Pe un vehicul dotat cu cale de sprijin extensibile destinate să asigure o stabilitate sporită în cursul încărcării, descărcării sau al altor operațiuni pentru care a fost proiectat, pot fi lăsate spații libere suplimentare în apărătoarea laterală dacă sunt necesare pentru a permite extinderea calelor.
punctul 14.8.2.7.
Dacă părțile laterale ale vehiculului sunt proiectate și/sau echipate în așa fel încât, având în vedere forma și caracteristicile acestora, ansamblul elementelor constitutive să îndeplinească cerințele prevăzute la subpct. 8.8.2, acestea pot fi considerate ca înlocuind apărătorile laterale.
punctul 14.9.
Vehiculele din categoriile Tb și Rb trebuie să fie echipate cu apărători de roți (piese ale caroseriei, apărători de noroi etc.). Piese ale caroseriei pot constitui părți ale apărătorilor dacă prezintă același nivel de protecție împotriva împroșcării cu pietre, noroi, gheață, zăpadă sau apă.
punctul 15.
Dispozitive de cuplare și remorcare
punctul 15.1.
Tractoarele pot fi dotate cu unul sau mai multe tipuri de dispozitive de cuplare mecanice neautomate sau automate, la care să nu fie posibilă decuplarea accidentală.
punctul 15.2.
La dispozitivele de cuplare automate, poziția blocat trebuie să fie asigurată prin două elemente de asigurare independente unul de celălalt.
punctul 15.3.
Sarcina statică verticală maximă admisă pe dispozitivul de cuplare nu poate depăși 3.000 kg, cu excepția cuplajelor de tip sferă, în cazul cărora valoarea maximă nu trebuie să depășească 4.000 kg.
punctul 15.4.
Tipurile de dispozitive de cuplare mecanice care pot fi montate pe tractor și cele care pot fi montate pe vehiculul remorcat sunt următoarele:
punctul 15.4.1.
Tipuri de dispozitive de cuplare mecanice care pot fi montate pe tractor:
litera a)
cârlig de remorcare;
litera b)
cuplaj tip cap de furcă (cu bolț) ne-rotativă;
litera c)
cuplaj tip cap de furcă (cu bolț);
litera d)
bară de cuplare (bară oscilantă) (bară de tracțiune);
litera e)
sferă de cuplare;
litera f)
pivot de cuplare.
punctul 15.4.2.
Tipuri de dispozitive de cuplare mecanice care pot fi montate pe vehiculele remorcate:
litera a)
ochet de remorcare;
litera b)
ochet de remorcare rotativ;
litera c)
ocheți de remorcare pentru cuplarea la bara de cuplare;
litera d)
cuplaj cu articulație sferică pentru cuplarea cu sfera de cuplare.
punctul 15.5.
Dispozitivele de cuplare mecanice trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2015/208, Directiva 89/173/CEE, Directiva 2009/144/CE ori cu Regulamentul ONU nr. 55. Dispozitivele de cuplare mecanice cu care sunt echipate vehiculele noi trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 55.
punctul 15.6.
Prin derogare de la subpct. 15.5, vehiculele utilizate pot fi echipate și cu dispozitive de cuplare care sunt inscripționate cu marca de fabricație a producătorului sau standardul național conform căruia au fost omologate.
punctul 15.7.
Remorcile lente pentru transport persoane, care vor fi utilizate în ansambluri de cel puțin două remorci, vor trebui să dispună la partea din spate de dispozitive de cuplare tip cap de furcă (cu bolț) omologate conform subpct. 15.5.
punctul 15.8.
Remorcile lente pentru transport persoane pot fi numai remorci cu proțap articulat.
punctul 15.9.
Dispozitivele de cuplare trebuie să fie montate în mod corespunzător, iar sistemele lor de închidere și zăvorâre trebuie să lucreze corect. Nu sunt admise crăpături sau deformații ale pieselor din componența dispozitivelor de cuplare.
CAPITOL
Capitolul VI Condiții tehnice privind construcția și echiparea vehiculelor cu două și trei roți, și a cvadriciclurilor (denumite în continuare motocicluri)
punctul 1.
Condiții privind elementele de identificare
punctul 1.1.
Numărul de identificare trebuie să fie poansonat (după caz, inscripționat), în general pe o componență nedemontabilă a principalului element de rezistență al vehiculului, în forma și folosind caracterele prevăzute de către producător sau o autoritate competenta din țara de proveniență
Paragraf
Termenul "constructor" a fost înlocuit cu termenul "producător" potrivit pct. 59 al art. I din ORDINUL nr. 1.275 din 22 decembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 18 ianuarie 2010.
punctul 1.2.
Plăcuța producătorului trebuie să fie inscripționată cel puțin cu numărul de identificare al vehiculului. După caz, se mai pot regăsi informații referitoare la producătorul vehiculului, nivelul zgomotului în staționare, masele maxime tehnic admisibile, motorizare, tipul vehiculului respectiv sau numărul de omologare CE.
punctul 2.
Condiții privind masele
punctul 2.1.
Masa maximă tehnic admisibilă a motociclurilor este cea declarată de producător.
Paragraf
Termenul "constructor" a fost înlocuit cu termenul "producător" potrivit pct. 59 al art. I din ORDINUL nr. 1.275 din 22 decembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 18 ianuarie 2010.
punctul 2.2.
Masele la gol ale motociclurilor cu 3 sau 4 roți sunt următoarele:
punctul 2.2.1.
motociclurile cu 3 roți: 270 kilograme pentru mopede, 1.000 kilograme pentru tricicluri (masele bateriilor pentru propulsie ale vehiculelor electrice nu sunt luate în calcul);
punctul 2.2.2.
motociclurile cu 4 roți: 350 kilograme pentru cvadricicluri ușoare; 400 kilograme pentru cvadricicluri, altele decât cele ușoare, destinate transportului de persoane; 550 kilograme pentru cvadricicluri, altele decât cele ușoare, destinate transportului de mărfuri (masele bateriilor pentru propulsia vehiculelor electrice nu sunt luate în calcul). Pentru vehiculele din categoriile L6e și L7e destinate transportului de mărfuri și concepute pentru a fi echipate cu suprastructuri interschimbabile, masa totală a acestor suprastructuri nu va intra în calculul masei la gol și este considerată ca făcând parte din sarcina utilă. O suprastructură este considerată ca interschimbabilă dacă ea poate fi ușor demontată de pe șasiu cabină fără utilizarea unor scule.
punctul 2.2.3.
Prin masa la gol (masa fără încărcătură) se înțelege masa motociclului pregătit pentru utilizare normală și echipat după cum urmează:
-
cu echipamentul suplimentar necesar doar pentru utilizarea normală;
-
cu echipamentul electric complet, incluzând dispozitivele de iluminare și semnalizare luminoasă montate de producător;
-
cu instrumentele și dispozitivele prevăzute de producător;
-
cu cantitatea corespunzătoare de lichide (cu excepția combustibilului) pentru a se asigura funcționarea corectă a tuturor componentelor motociclului.
punctul 2.3.
Sarcina utila declarată de producător pentru autovehicule cu trei sau patru roți nu trebuie să depășească:
Paragraf
Termenul "constructor" a fost înlocuit cu termenul "producător" potrivit pct. 59 al art. I din ORDINUL nr. 1.275 din 22 decembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 18 ianuarie 2010.
punctul 2.3.1.
pentru mopede cu trei roți: 300 kilograme
punctul 2.3.2.
pentru cvadriciclurile ușoare: 200 kilograme
punctul 2.3.3.
pentru tricicluri:
punctul 2.3.3.1.
destinate transportului de mărfuri: 1500 kilograme;
punctul 2.3.3.2.
destinate transportului de persoane: 300 kilograme;
punctul 2.3.4.
pentru cvadricicluri altele decât ușoare:
punctul 2.3.4.1.
destinate transportului de mărfuri: 1000 kilograme;
punctul 2.3.4.2.
destinate transportului de persoane: 200 kilograme.
punctul 2.4.
Masa maximă remorcabilă a motociclurilor nu trebuie să depășească 50% din masa lor proprie.
punctul 3.
Condiții privind dimensiunile
punctul 3.1.
Dimensiunile maxime autorizate ale motociclurilor sunt:
-
lungime: 4,00 metri
-
lățime: 1,00 metri pentru mopede cu două roți, 2,00 metri pentru restul vehiculelor
-
înălțime: 2,50 metri
punctul 4.
Condiții privind sistemul de frânare
punctul 4.1.
Motociclurile cu două roți:
punctul 4.1.1.
Trebuie să fie echipate cu două dispozitive de frânare de serviciu, cu comenzi și transmisii independente, unul acționând cel puțin pe roata din față, celălalt acționând cel puțin pe roata spate.
punctul 4.1.2.
Cele două dispozitive de frânare de serviciu pot avea o frâna comuna în măsura în care o defecțiune a uneia dintre ele nu are incidență asupra eficienței celeilalte.
punctul 4.1.3.
Frâna de staționare nu este obligatorie.
punctul 4.2.
Motocicleta cu ataș trebuie să fie echipată cu dispozitivele de frânare care sunt cerute și pentru cazul când nu ar exista ataș; dacă acestea permit obținerea eficienței cerute în timpul încercărilor vehiculului cu ataș, nu este necesara frâna pe roata atașului; frâna de staționare nu este obligatorie.
punctul 4.3.
Mopedul cu trei roți trebuie să fie echipat:
punctul 4.3.1.
fie cu două dispozitive independente de frânare de serviciu, care împreună acționează simultan frânele tuturor roților;
punctul 4.3.2.
fie cu un sistem de frânare de serviciu care acționează singur frânele tuturor roților și cu un dispozitiv de frânare auxiliar, care poate fi frâna de staționare.
punctul 4.3.3.
De asemenea, orice moped cu trei roți trebuie să fie echipat cu un dispozitiv de frânare de staționare care acționează cel puțin pe roata (rotile) unei axe. Dispozitivul de frânare de staționare, care poate fi unul dintre cele prevăzute la punctul 4.3.1, trebuie să fie independent de dispozitivul care acționează asupra celeilalte axe.
punctul 4.4.
Motociclul cu trei sau patru roți trebuie să fie echipat cu:
punctul 4.4.1.
Un dispozitiv de frânare de serviciu, comandat cu piciorul, care acționează frânele tuturor roților și cu un dispozitiv de frânare auxiliar, care poate fi frâna de staționare;
punctul 4.4.2.
Un dispozitiv de frânare de staționare care acționează cel puțin asupra roților unei axe. Comanda dispozitivului de frânare de staționare trebuie să fie independentă de comanda frânei de serviciu.
punctul 5.
Condiții privind instalația de iluminare și semnalizare luminoasa
punctul 5.1.
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasa trebuie să cuprindă toate elementele menționate în Anexa nr. 2.
punctul 6.
Condiții privind semnalizarea sonora
punctul 6.1.
Avertizorul sonor trebuie să emită un sunet uniform și constant; spectrul său acustic nu trebuie să se modifice sensibil în timpul funcționării.
punctul 7.
Condiții privind sistemul de propulsie și protecția mediului
punctul 7.1.
Motociclurile noi echipate cu motor cu ardere internă trebuie să respecte condițiile tehnice privind emisiile poluante prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 și în Regulamentul delegat (UE) nr. 134/2014.
punctul 7.2.
Motociclurile echipate cu instalație de alimentare cu GPL trebuie să respecte prevederile prevăzute la cap. IV subpct. 7.20 aplicabile categoriei M_1.
punctul 7.3.
Motociclurile echipate cu instalație de alimentare cu GNC sau GNL trebuie să respecte prevederile prevăzute la cap. IV subpct. 7.21 aplicabile categoriei M_1.
punctul 7.4.
Motociclurile echipate cu sistem de propulsie electrică trebuie să respecte condițiile tehnice prevăzute în anexa IV la Regulamentul delegat (UE) nr. 3/2014. Această condiție se consideră îndeplinită și în baza unei declarații pe propria răspundere din partea producătorului cu privire la îndeplinirea cerințelor generale prevăzute de anexa IV la Regulamentul delegat (UE) nr. 3/2014.
punctul 7.5.
Omologarea motociclurilor înmatriculate în România și la care s-a efectuat înlocuirea motorului acestora este admisă numai dacă se menține cel puțin același nivel al emisiilor poluante.
punctul 8.
Condiții privind caroseria
punctul 8.1.
Vehiculele cu două roți trebuie să fie prevăzute cu cel puțin un suport pentru asigurarea stabilității lor în staționare, atunci când nu sunt menținute într-o poziție statică de o persoană sau prin mijloace externe. Vehiculele care au roți jumelate, nu trebuie să fie echipate cu suporturi de sprijin.
punctul 8.2.
Suportul de sprijin trebuie să fie un suport lateral sau un suport central. De asemenea se accepta și montarea simultană a ambelor tipuri de suport.
punctul 8.3.
Atunci când suportul este articulat la partea inferioară a vehiculului sau sub acesta, extremitatea exterioară a suportului de sprijin trebuie să se deplaseze spre partea din spate a vehiculului pentru a fi fixat în poziția închisă sau de mers.
punctul 9.
Condiții privind vizibilitatea
punctul 9.1.
Motociclurile trebuie să fie echipate cu un număr minim de oglinzi retrovizoare conform tabelului de mai jos:
punctul 9.2.
Motociclurile carosate trebuie, prevăzute și cu oglinda retrovizoare interioară. În cazul în care caroseria nu permite montarea unei astfel de oglinzi sau nu este asigurată vizibilitatea în partea din spate, echiparea trebuie să cuprindă două oglinzi laterale, în partea stângă și în partea dreaptă.
punctul 9.3.
Geamurile motociclurilor carosate trebuie să asigure o transparență de minimum 75% pentru parbriz, respectiv 70 % pentru restul geamurilor aflate în câmpul de vizibilitate principal al motociclului.
Paragraf
Nu este permisă diminuarea transparenței geamurilor aflate în câmpul de vizibilitate principal al vehiculului astfel încât să nu se mai respecte prescripțiile primului alineat.
Paragraf
Elementele sau procedeele de diminuare a transparenței geamurilor trebuie să fie certificate în conformitate cu legislația în vigoare.
punctul 10.
Condiții privind sistemul de rulare
punctul 10.1.
Echiparea cu anvelope trebuie să fie în concordanță cu indicațiile producătorului motociclului.
punctul 10.2.
Anvelopele utilizate pe vehicule trebuie să fie omologate în conformitate cu Directiva 97/24/CE , Regulamentul CEE-ONU nr. 30, Regulamentul CEE-ONU nr. 54, Regulamentul CEE-ONU nr. 64 sau Regulamentul CEE-ONU nr. 75, după caz.
punctul 11.
Condiții privind amplasarea plăcilor de înmatriculare ale vehiculelor
punctul 11.1.
Motociclurile trebuie să fie astfel construite încât să existe spațiul necesar pentru montarea unei plăci de înmatriculare în spate. De asemenea, acest loc trebuie prevăzut cu cel puțin un dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare.
punctul 11.2.
Dimensiunile spațiului pentru montarea plăcii de înmatriculare spate a autovehiculelor cu două sau trei roți sunt următoarele:
punctul 11.2.1.
Mopede și cvadricicluri ușoare fără caroserie:
punctul 11.2.2.
Motociclete, tricicluri până la o putere maximă de 15 kW și cvadricicluri altele decât cele ușoare, fără caroserie:
Paragraf
lățime: 280 mm, înălțime: 210 mm.
punctul 11.2.3.
Tricicluri cu o putere maximă mai mare de 15 kW, cvadricicluri ușoare, cu caroseria montată și cvadricicluri altele decât cele ușoare, cu caroseria montată:
punctul 12.
Abrogat.
CAPITOL
Capitolul VII Condiții tehnice pentru eliberarea atestatului tehnic al mașinilor autopropulsate
punctul 1.
Elemente de identificare
punctul 1.1.
Numărul de identificare trebuie să fie poansonat (după caz, inscripționat), în general pe o componentă nedemontabilă a principalului element de rezistență al mașinii autopropulsate, în forma și folosind caracterele prevăzute de către producător sau o autoritate competentă din statul de proveniență.
punctul 1.2.
Pentru numărul de identificare trebuie folosite litere latine și cifre arabe. În componența numărului de identificare nu se admite folosirea literelor I, O și Q și nici a cratimelor, asteriscurilor și a altor semne speciale.
Paragraf
În cazul în care în numărul de identificare sunt incluse și literele I, O, Q, cratime, asteriscuri sau alte semne speciale, RAR va atribui și poansona un număr de identificare nou, care să respecte cerința de la primul paragraf.
punctul 2.
Amplasarea plăcilor de înregistrare
punctul 2.1.
Mașinile autopropulsate trebuie să fie dotate în partea din spate cu loc de amplasare a plăcilor de înregistrare.
punctul 2.2.
Acest loc de amplasare constă într-o suprafață dreptunghiulară plană sau aproape plană, având cel puțin următoarele dimensiuni:
litera a)
lățime 255 sau 520 mm;
litera b)
înălțime 165 sau 120 mm.
punctul 3.
Sistemul de frânare
punctul 3.1.
Sistemul de frânare cu care este echipată o mașină autopropulsată trebuie să fie compus din frâna de serviciu și frâna de staționare.
punctul 3.2.
Sistemul de frânare de serviciu trebuie să acționeze cel puțin asupra roților unei axe.
punctul 3.3.
Conducătorul trebuie să poată obține efectul frânării de la scaunul său și să poată conduce în continuare mașina autopropulsată cu cel puțin o mână.
punctul 3.4.
Frânarea de staționare trebuie să permită reținerea în stare de repaus a mașinii autopropulsate și în lipsa conducătorului, în pantă ascendentă și descendentă, părțile frânate rămânând menținute frânate cu ajutorul unui mecanism cu acțiune pur mecanică. Aceasta poate fi obținută și printr-o frână care să acționeze asupra transmisiei. Conducătorul trebuie să poată obține efectul frânării de la scaunul său, fiind admisă o acționare repetată pentru atingerea efectului prescris al frânării.
punctul 3.5.
Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al mașinii autopropulsate se efectuează prin probe funcționale în parcurs prin măsurarea cu decelerometrul cu compensare și înregistrare a decelerației maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu și 15 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 15 km/h) în cazul frânei de staționare.
Paragraf
Probele în parcurs trebuie desfășurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted și rectiliniu.
Paragraf
Frâna de serviciu și frâna de staționare trebuie să satisfacă condițiile prezentate în tabelul de mai jos.
Paragraf
În timpul probelor în parcurs se va verifica atât pentru frâna de serviciu, cât și pentru frâna de staționare ca vehiculul să nu devieze excesiv de la traiectoria rectilinie.
punctul 3.6.
Mașinile autopropulsate cu o masă maximă tehnic admisibilă mai mare de 3.500 kg trebuie prevăzute cu cale de blocare a roților, amplasate într-un loc ușor accesibil pe vehicul, după cum urmează:
litera a)
o cală de blocare pentru mașini autopropulsate cu două axe;
litera b)
două cale de blocare pentru mașini autopropulsate cu trei sau mai multe axe.
punctul 4.
Sistemul de direcție
punctul 4.1.
Mașini autopropulsate cu roți
punctul 4.1.1.
Dispozitivul de comandă a direcției trebuie să fie ușor de manevrat, fiind conceput astfel încât să permită o bracare progresivă. Sensul de mișcare a dispozitivului de comandă trebuie să corespundă cu sensul în care se intenționează modificarea direcției.
punctul 4.1.2.
Toate roțile pot fi roți directoare.
punctul 4.2.
Mașini autopropulsate cu șenile
punctul 4.2.1.
Pentru vehiculele cu un singur tren de rulare de fiecare parte, schimbarea direcției este efectuată prin variația vitezei între trenul de rulare din partea dreaptă și trenul de rulare din partea stângă.
punctul 4.2.2.
Pentru vehiculele cu două trenuri de rulare de fiecare parte, schimbarea direcției se efectuează prin pivotarea părților anterioară și posterioară ale vehiculului în jurul unei axe verticale centrale sau prin pivotarea a două trenuri de rulare opuse sau a tuturor celor patru trenuri de rulare ale șenilelor.
punctul 4.2.3.
Pentru vehiculele al căror tren de rulare este o combinație roți-șenile, schimbarea direcției se efectuează prin schimbarea direcției roților de pe axa cu roți și/sau prin pivotarea părților anterioară și posterioară ale vehiculului în jurul unei axe verticale centrale. Axa cu roți poate fi montată în partea din față sau din spate a vehiculului.
punctul 4.3.
Mașini autopropulsate cu sistem de direcție diferențială
punctul 4.3.1.
Sistemul de direcție diferențială poate fi utilizat atât pentru mașinile autopropulsate cu roți, cât și pentru cele cu șenile.
punctul 4.3.2.
Sistemul de direcție diferențială este caracterizat de o metodă de direcție prin care orientarea mașinii autopropulsate se realizează prin crearea unei viteze de rotație diferite între roțile din stânga și cele din dreapta sau între ansamblurile de șenile.
punctul 4.4.
Sistemul de direcție nu trebuie să prezinte pierderi excesive de fluid de lucru și nici jocuri excesive în articulații.
punctul 5.
Câmpul de vizibilitate și ștergătoare
punctul 5.1.
Câmpul de vizibilitate principal al mașinii autopropulsate cu cabină este format din parbriz și geamurile laterale față.
punctul 5.2.
Nu este permisă nicio obturare parțială sau totală a câmpului de vizibilitate principal, cu excepția stâlpilor cabinei și a oglinzilor retrovizoare.
punctul 5.3.
Mașinile autopropulsate cu cabină trebuie prevăzute cu cel puțin un ștergător de parbriz, care să acționeze în zona de vizibilitate a conducătorului.
punctul 6.
Geamuri
punctul 6.1.
Geamurile mașinilor autopropulsate trebuie să fie securizate sau stratificate. Geamurile din plastic rigide sau flexibile sunt admise, cu excepția parbrizului și a geamurilor laterale față care formează câmpul de vizibilitate principal al mașinii autopropulsate.
punctul 6.2.
Geamurile mașinilor autopropulsate trebuie să asigure o transparență minimă de 70% pentru parbriz și geamurile laterale față care formează câmpul de vizibilitate principal al mașinii autopropulsate.
punctul 6.3.
Nu este permisă diminuarea transparenței geamurilor aflate în câmpul de vizibilitate principal al mașinii autopropulsate astfel încât să nu se mai respecte prescripțiile de la subpct. 6.2.
punctul 7.
Oglinzi retrovizoare
punctul 7.1.
Mașinile autopropulsate trebuie să fie echipate cu cel puțin o oglindă retrovizoare exterioară, montată în partea stângă a acestora.
punctul 7.2.
Oglinzile retrovizoare trebuie să fie fixate astfel încât să rămână în poziție stabilă în condițiile normale de conducere a mașinii autopropulsate.
punctul 7.3.
Oglinda retrovizoare exterioară trebuie să fie vizibilă prin porțiunea din suprafața parbrizului curățată de ștergătorul de parbriz sau prin geamurile laterale, dacă mașina autopropulsată este echipată cu acestea.
punctul 7.4.
Câmpul de vizibilitate al oglinzii retrovizoare exterioare din stânga trebuie să fie astfel încât conducătorul să poată vedea spre spate cel puțin acea porțiune plană a drumului până la orizont, situată la stânga planului paralel cu planul vertical longitudinal median, care trece prin extremitatea stângă a lățimii mașinii autopropulsate.
punctul 8.
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă
Paragraf
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie să cuprindă toate elementele menționate mai jos:
punctul 8.1.
Faruri cu lumină de drum
punctul 8.1.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.1.2.
Număr: 2 sau 4
punctul 8.1.3.
Culoare: alb sau galben
punctul 8.1.4.
Martor de conectare: Dacă există aceste faruri, martorul de conectare este obligatoriu.
punctul 8.2.
Faruri cu lumină de întâlnire
punctul 8.2.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.2.2.
Număr: 2. Pentru mașinile autopropulsate echipate pentru montarea frontală a uneltelor este permisă montarea a încă două faruri suplimentare, la o înălțime care nu depășește 4.000 mm, dacă legăturile electrice sunt concepute astfel încât cele două perechi de faruri cu lumină de întâlnire să nu poată fi aprinse în același timp.
punctul 8.2.3.
Culoare: alb sau galben
punctul 8.2.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.2.5.
Dispozitiv de reglare a farurilor: opțional
punctul 8.3.
Faruri de ceață
punctul 8.3.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.3.2.
Număr: 2
punctul 8.3.3.
Culoare: alb sau galben
punctul 8.3.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.4.
Lămpi de mers înapoi
punctul 8.4.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.4.2.
Număr: 1 sau 2
punctul 8.4.3.
Culoare: alb
punctul 8.4.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.5.
Lămpi indicatoare de direcție
punctul 8.5.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.5.2.
Număr:
Paragraf
Există 4 variante de echipare:
punctul 8.5.2.1.
Două lămpi în față și două lămpi în spate, în același bloc optic, pentru fiecare laterală a mașinii autopropulsate. Această variantă se poate folosi în cazul mașinilor autopropulsate cu lungimea de până la 4,6 m;
punctul 8.5.2.2.
două lămpi în față, două lămpi laterale, în același bloc optic pentru fiecare laterală a mașinii autopropulsate, și două lămpi în spate;
punctul 8.5.2.3.
două lămpi în față, două lămpi laterale și două lămpi în spate;
punctul 8.5.2.4.
două lămpi în față și două lămpi în spate.
punctul 8.5.3.
Culoare: galben sau roșu
punctul 8.5.4.
Martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.6.
Lămpi de avarie: identic cu subpct. 8.5
punctul 8.7.
Lămpi de stop
punctul 8.7.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.7.2.
Număr: două
punctul 8.7.3.
Culoare: roșu
punctul 8.7.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.8.
Lămpi de poziție față
punctul 8.8.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.8.2.
Număr: 2. În cazul mașinilor autopropulsate concepute pentru montarea de dispozitive portabile în partea frontală, care pot masca lămpile de poziție față obligatorii, se pot instala două lămpi de poziție față suplimentare la o înălțime care nu depășește 4.000 mm.
punctul 8.8.3.
Culoare: alb sau galben (dacă lampa este inclusă întrun bloc optic galben)
punctul 8.8.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 8.9.
Lămpi de poziție spate
punctul 8.9.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.9.2.
Număr: 2
punctul 8.9.3.
Culoare: roșu
punctul 8.9.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 8.10.
Lămpi de ceață spate
punctul 8.10.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.10.2.
Număr: 1 sau 2
punctul 8.10.3.
Culoare: roșu
punctul 8.10.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 8.11.
Lămpi de staționare
punctul 8.11.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.11.2.
Număr: două lămpi în față și două lămpi în spate sau o lampă pe o laterală a mașinii autopropulsate și una pe cealaltă laterală, dar vizibile atât din față, cât și din spate
punctul 8.11.3.
Culoare: alb sau galben (dacă lampa este inclusă întrun bloc optic galben) în față și roșu în spate
punctul 8.11.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.12.
Lămpi de gabarit
punctul 8.12.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.12.2.
Număr: două lămpi în față și două lămpi în spate sau o lampă pe o laterală a mașinii autopropulsate și una pe cealaltă laterală, dar vizibile atât din față, cât și din spate
punctul 8.12.3.
Culoare: alb în față și roșu în spate
punctul 8.12.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.13.
Proiectoare de lucru
Paragraf
Dacă există un astfel de dispozitiv de iluminare, acesta nu poate fi combinat cu nicio altă lampă. Martorul de conectare este obligatoriu.
punctul 8.14.
Catadioptrii spate netriunghiulari
punctul 8.14.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.14.2.
Număr: 2 sau 4
punctul 8.14.3.
Culoare: roșu
punctul 8.15.
Lămpi speciale de avertizare (girofar)
punctul 8.15.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.15.2.
Culoare: galben
punctul 8.16.
Condiții generale
Paragraf
Dispozitivele de iluminare cu care este echipată mașina autopropulsată trebuie să funcționeze corespunzător.
punctul 9.
Dispozitivul de avertizare acustică
punctul 9.1.
Avertizorul acustic trebuie să emită un sunet uniform și constant; spectrul său acustic nu trebuie să se modifice sensibil în timpul funcționării.
punctul 10.
Amenajarea interioară
punctul 10.1.
Mașinile autopropulsate trebuie să fie echipate cu un scaun pentru conducătorul mașinii și, opțional, cu scaun sau scaune pentru însoțitori sau cu șa.
punctul 10.1.1.
Scaunul conducătorului mașinii autopropulsate trebuie să fie bine fixat și construit astfel încât să limiteze șocurile și vibrațiile.
punctul 10.1.2.
Scaunele însoțitorilor, dacă sunt prevăzute, trebuie să fie fixate solid și, în funcție de tipul mașinii autopropulsate, să fie legate convenabil de elemente ale structurii (șasiu, dispozitiv împotriva răsturnării, platformă etc.). Aceste elemente de structură trebuie să fie suficient de rezistente pentru a putea susține scaunele însoțitorilor, încărcate.
punctul 11.
Mase și dimensiuni
punctul 11.1.
Mase
punctul 11.1.1.
Masa maximă tehnic admisibilă (masa totală maximă autorizată) se definește ca masa maximă a mașinii autopropulsate, în funcție de construcția și performanțele sale, și care este declarată de producătorul acesteia.
punctul 11.1.2.
Se definește masa proprie a mașinii autopropulsate ca masa acesteia fără încărcătură în ordine de mers (inclusiv dispozitivul de protecție în caz de răsturnare, dacă este cazul, excluzând accesoriile opționale, dar cu lichid de răcire, lubrifianți, carburant, unelte și masa conducătorului de 75 kg). Masa proprie se stabilește dacă este posibil pe baza documentelor producătorului sau prin cântărire.
punctul 11.1.3.
Dacă determinarea maselor de la subpct. 11.1.1 și 11.1.2 nu este posibilă, acestea nu se menționează în atestatul tehnic.
punctul 11.2.
Dimensiuni
punctul 11.2.1.
În atestatul tehnic se menționează lungimea, lățimea și înălțimea utilajului, determinate în baza documentelor producătorului sau prin măsurare. Măsurarea se efectuează cu mașina autopropulsată fără încărcătură în ordine de mers, fiind luate în considerare și echipamentele opționale montate pe vehicul în configurația de drum, prezentată în fotografia din atestatul tehnic.
punctul 12.
Sistemul de rulare
punctul 12.1.
Echiparea cu anvelope trebuie să fie în concordanță cu indicațiile producătorului mașinii autopropulsate.
punctul 12.1.1.
Anvelopele utilizate pentru mașinile autopropulsate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 106, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.1.2.
Dacă o mașină autopropulsată este destinată unor condiții de utilizare incompatibile cu caracteristicile anvelopelor omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 106, pot fi acceptate și anvelopele omologate de tip în conformitate cu Regulamentele ONU nr. 30, 54 și 117 sau omologate de tip în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 75 sau cu oricare din modificările ulterioare ale acestora, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.1.3.
Mașinile autopropulsate pot fi echipate și cu anvelope omologate în conformitate cu Directiva 92/23/CEE, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.2.
Pentru mașinile autopropulsate echipate cu șenile, șenilele acestora trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
punctul 12.2.1.
Mașinile autopropulsate cu o viteză maximă constructivă de cel mult 15 km/h trebuie să fie echipate fie cu lanțuri de șenilă, fie cu benzi de șenilă.
punctul 12.2.2.
Mașinile autopropulsate cu o viteză maximă constructivă mai mare de 15 km/h trebuie să fie echipate doar cu benzi de șenilă.
punctul 12.2.3.
Trenurile de rulare ale șenilelor nu trebuie să deterioreze drumurile. Mașinile autopropulsate echipate cu trenuri de rulare de șenile nu deteriorează drumurile dacă limitele stabilite la subpct. 12.2.3.1 și 12.2.3.2 nu sunt depășite și suprafața de contact a trenului de rulare al șenilei cu pavajul rutier constă într-un elastomer (precum cauciucul etc.).
punctul 12.2.3.1.
Presiunea medie de contact cu solul (P):
punctul 12.2.3.1.1.
Lanțuri de șenilă: P ≤ 0,65 MPa, calculată astfel:
Paragraf
unde:
Paragraf
N_R este numărul total de role de șenilă care transferă sarcina direct pe suprafața drumului (prin intermediul șenilelor și al tampoanelor);
Paragraf
A_P este suprafața exterioară a fiecărui tampon (adică cea aflată în contact cu drumul), în mm^2. Este definită prin măsurarea amprentei unui tampon perpendicular sub centul unei role de șenilă care nu se află într-o poziție extremă, prin coborârea unui vehicul pe o bucată corespunzătoare de carton (sau pe alt material care se deformează permanent) și măsurarea suprafeței depresiunii create în acest mod.
Paragraf
În cazul mașinilor autopropulsate echipate cu o combinație de axe cu roți și de șenile, sarcina care acționează prin intermediul axelor cu roți atunci când mașina autopropulsată este încărcată trebuie măsurată folosind cântare auto corespunzătoare și scăzând masa lor din MMTA pentru a calcula P. Ca o soluție alternativă, sarcina combinată maximă declarată de producător pentru trenurile de rulare ale șenilelor poate fi înlocuită cu MMTA.
punctul 12.2.3.1.2.
Benzi de șenilă: P ≤ 0,5 MPa, calculată astfel:
Paragraf
unde:
Paragraf
A_L este suprafața totală a plăcilor de cauciuc în contact cu drumul, între centrele rolelor extreme ale șenilei sub care banda șenilei intră în contact cu solul. Furnizorul benzii de cauciuc precizează proporția suprafeței cu proeminențe în raport cu suprafața totală a benzii (definită ca lungimea șenilei înmulțită cu lățimea șenilei); în mod alternativ, suprafața totală a proeminențelor în contact cu drumul poate fi măsurată prin coborârea mașinii autopropulsate încărcate pe o bucată corespunzătoare de carton sau pe alt material care se deformează permanent și prin măsurarea suprafeței totale a deformărilor produse în acest mod.
Paragraf
În cazul mașinilor autopropulsate echipate cu o combinație de axe cu roți și de șenile, sarcina care acționează prin intermediul axelor cu roți atunci când mașina autopropulsată este încărcată trebuie măsurată folosind cântare auto corespunzătoare și scăzând masa lor din masa totală maximă admisă pentru a calcula P. Ca o soluție alternativă, sarcina combinată maximă declarată de producător pentru trenurile de rulare ale șenilelor poate fi înlocuită cu masa maximă admisă a mașinii autopropulsate.
punctul 12.2.3.1.3.
În cazul mașinilor autopropulsate cu o viteză maximă constructivă mai mare de 40 km/h, presiunea medie de contact cu solul trebuie să fie P ≤ 0,2 MPa.
punctul 12.2.3.2.
Sarcina maximă pe rola de șenilă nu trebuie să fie mai mare de 2.250 kg, calculată prin împărțirea masei maxime admise, în kg (ținând cont de orice masă care acționează pe eventualele axe cu roți, în același mod ca la subpct. 12.2.3.1.1 sau 12.2.3.1.2), la numărul total de role de șenilă care transferă sarcina direct pe suprafața drumului.
punctul 12.2.4.
Pe partea interioară a benzilor de șenilă trebuie să existe elemente care să asigure ghidarea benzii de șenilă pe role. Pe partea exterioară trebuie să existe un profil adecvat pentru utilizarea prevăzută în sectorul agricol, forestier sau alte aplicații specifice.
punctul 12.2.5.
Cuplul poate fi transmis prin fricțiune (direct) sau prin angajamentul pozitiv al rolelor cu șenila.
punctul 12.2.6.
La mașinile autopropulsate la care benzile de șenilă sunt antrenate prin fricțiune, operatorul trebuie să dispună de o indicație permanentă a tensiunii din șenile în timpul deplasării pe drum sau de un semnal optic sau acustic care să se declanșeze în momentul în care este atinsă tensiunea minimă a benzii.
punctul 13.
Sistemul de propulsie și protecția mediului
punctul 13.1.
Mașinile autopropulsate noi echipate cu motoare cu ardere internă trebuie să respecte condițiile tehnice privind emisiile poluante prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 2016/1.628, începând cu termenele de punere în aplicare prevăzute în anexa III la regulament.
punctul 14.
Derogări
Paragraf
RAR poate excepta mașinile autopropulsate de la îndeplinirea anumitor cerințe prevăzute în prezentele reglementări, dacă aceste cerințe nu sunt compatibile cu modul lor de funcționare sau cu destinația lor ori dacă aceste cerințe nu sunt aplicabile mașinii autopropulsate respective. Derogarea poate fi acordată numai dacă se constată că sistemele, unitățile tehnice separate sau componentele care fac obiectul derogării își îndeplinesc rolul funcțional în condiții de siguranță atât pentru mașina autopropulsată, cât și pentru ceilalți participanți la trafic și nu este afectată în mod semnificativ protecția mediului. Aceasta se poate realiza prin impunerea respectării unor condiții alternative.
CAPITOL
Capitolul VII^1 Condiții tehnice pentru eliberarea atestatului tehnic pentru vehiculele lente cu motor
punctul 1.
Elementele de identificare
punctul 1.1.
Vehiculele lente trebuie prevăzute cu număr de identificare poansonat în general pe o componentă nedemontabilă a principalului element de rezistență al acestora, în forma și folosind caracterele prevăzute de către producător sau o autoritate competentă din statul de proveniență.
punctul 1.2.
Vehiculele lente trebuie prevăzute cu o plăcuță producător pe care să fie inscripționat cel puțin numărul de identificare. După caz, se mai pot regăsi informații referitoare la producătorul vehiculului, masele maxime tehnic admisibile, numărul de pasageri, motorizare sau tipul vehiculului respectiv.
punctul 1.3.
Pentru numărul de identificare trebuie folosite litere latine și cifre arabe. În componența numărului de identificare nu se admite folosirea literelor I, O și Q și nici a cratimelor, asteriscurilor și a altor semne speciale.
Paragraf
În cazul în care în numărul de identificare sunt incluse și literele I, O, Q, cratime, asteriscuri sau alte semne speciale, RAR va atribui și poansona un număr de identificare nou, care să respecte cerința de la primul paragraf.
punctul 2.
Amplasarea plăcii de înregistrare
punctul 2.1.
Vehiculele lente trebuie să fie dotate în partea din spate cu loc de amplasare a plăcii de înregistrare.
punctul 2.2.
Acest loc de amplasare constă într-o suprafață dreptunghiulară plană sau aproape plană, având cel puțin următoarele dimensiuni:
litera a)
lățime 255 sau 520 mm;
litera b)
înălțime 165 sau 120 mm.
punctul 3.
Sistemul de frânare
punctul 3.1.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu:
punctul 3.1.1.
un dispozitiv de frânare de serviciu, comandat cu piciorul, care acționează frânele tuturor roților, și cu un dispozitiv de frânare auxiliar, care poate fi frâna de staționare; echipamentul pentru frânarea de serviciu trebuie să aibă două circuite independente, fiecare circuit acționând cel puțin două roți amplasate pe părți diferite;
punctul 3.1.2.
un dispozitiv de frânare de staționare care acționează cel puțin asupra roților unei axe. Comanda dispozitivului de frânare de staționare trebuie să fie independentă de comanda frânei de serviciu.
punctul 3.2.
Vehiculele trebuie prevăzute cu semnal de avertizare de culoare roșie vizibil chiar și la lumina zilei, care să indice defectarea sistemului de frânare al vehiculului care împiedică frâna de serviciu să asigure eficacitatea prescrisă și/sau scoaterea din funcțiune cel puțin a unui circuit independent al frânei de serviciu.
punctul 4.
Sistemul de direcție
punctul 4.1.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu volan pentru comanda direcției, aceasta fiind concepută astfel încât să permită o bracare progresivă.
punctul 4.2.
Postul de conducere nu trebuie să fie situat pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului. Sunt exceptate vehiculele lente care au fost înmatriculate ultima dată într-un alt stat membru al UE și care nu au suferit modificări în raport cu configurația de înmatriculare inițială. Pentru acestea, accesul pasagerilor trebuie să fie asigurat exclusiv pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului.
punctul 4.3.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de mers înapoi manevrabil din poziția conducătorului.
punctul 5.
Vizibilitatea
punctul 5.1.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu minimum două oglinzi retrovizoare. Vehiculele lente carosate trebuie prevăzute și cu oglindă retrovizoare interioară. În cazul în care caroseria nu permite montarea unei astfel de oglinzi sau nu este asigurată vizibilitatea în partea din spate, echiparea trebuie să cuprindă două oglinzi laterale, în partea stângă și în partea dreaptă.
punctul 5.2.
Geamurile vehiculelor lente carosate, aflate în câmpul principal de vizibilitate, trebuie să asigure o transparență de minimum 70%.
punctul 5.2.1.
Elementele sau procedeele de diminuare a transparenței geamurilor trebuie să fie certificate în conformitate cu legislația în vigoare.
punctul 5.3.
Vehiculele lente cu parbriz trebuie prevăzute cu cel puțin un ștergător de parbriz, care să acționeze în zona de vizibilitate a conducătorului. Câmpul de acțiune al ștergătorului de parbriz trebuie să asigure o vizibilitate clară spre înainte, corespunzătoare unui arc de cerc cu raza de cel puțin 8 m în interiorul câmpului de vizibilitate. Viteza ștergătorului de parbriz trebuie să fie de cel puțin 20 de cicluri pe minut.
punctul 6.
Caroseria și amenajarea interioară
punctul 6.1.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu bănci sau scaune fixate ferm pe un element de rezistență al caroseriei sau șasiului, situate la cel puțin 150 mm sub nivelul superior al obloanelor, al dispozitivelor de asigurare (bare de protecție, cotiere etc.) sau al marginii inferioare a geamurilor. Echiparea scaunelor sau a băncilor cu centuri de siguranță este facultativă.
punctul 6.2.
În cazul vehiculelor lente sunt admise următoarele tipuri de geamuri, astfel cum sunt definite acestea conform Regulamentului ONU nr. 43:
punctul 6.2.1.
sticlă securizată monostrat*);
Paragraf
*) Admis pentru parbriz.
punctul 6.2.2.
sticlă securizată multistrat obișnuită*);
punctul 6.2.3.
sticlă securizată multistrat tratată*);
punctul 6.2.4.
geam cu acoperire din plastic multistrat*);
punctul 6.2.5.
geam securizat cu un factor de transmisie a luminii mai mic de 70%;
punctul 6.2.6.
unitate cu vitraj multiplu;
punctul 6.2.7.
geam din sticlă uniform securizată monostrat*);
punctul 6.2.8.
geam din plastic rigid;
punctul 6.2.9.
geam din plastic flexibil;
punctul 6.2.10.
unitate cu vitraj multiplu din plastic rigid;
punctul 6.2.11.
geam securizat multistrat;
punctul 6.2.12.
geam din sticlă, cu un strat de material plastic aplicat pe suprafața interioară.
punctul 6.3.
Vehiculele lente având mai mult de 4 locuri (inclusiv locul conducătorului) trebuie să fie prevăzute cu cel puțin o ieșire de siguranță cu următoarele dimensiuni minime: înălțime 1.200 mm și lățime 550 mm.
punctul 6.4.
Dacă există pe vehiculul lent, obloanele sau ușile de acces trebuie să fie prevăzute cu balamale și cu încuietori cu două poziții de zăvorâre care să nu permită deschiderea accidentală în timpul mersului.
punctul 6.5.
Vehiculele lente decapotabile trebuie să fie prevăzute cu un cadru de rezistență sau alte elemente care să asigure protecția pasagerilor în cazul răsturnării.
punctul 6.6.
Podeaua vehiculelor lente nu poate fi la o distanță față de sol mai mare de 75 cm.
punctul 6.7.
Vehiculele lente având mai mult de 4 locuri (inclusiv locul conducătorului) trebuie să fie echipate cu suspensie.
punctul 6.8.
Vehiculele lente având mai mult de 4 locuri (inclusiv locul conducătorului) trebuie prevăzute cu o plăcuță pe care să fie inscripționat numărul maxim de locuri admis. La calculul numărului maxim de locuri admis se consideră că masa fiecărui pasager este de 75 kg.
punctul 6.9.
Vehiculele lente prevăzute cu compartimente separate pentru conducător și pasageri trebuie dotate cu un dispozitiv prin care pasagerii pot solicita conducătorului auto să oprească vehiculul.
punctul 6.10.
Vehiculele lente nu trebuie să cuprindă părți ascuțite, tăioase sau protuberanțe îndreptate spre exterior, cu forme, dimensiuni, unghi al direcției sau duritate care să mărească riscul sau gravitatea leziunilor și lacerărilor corporale suferite de o persoană lovită sau atinsă razant de vehicul în cazul unui accident.
punctul 7.
Sistemul de propulsie electrică și siguranța electrică
punctul 7.1.
Sistemul de propulsie electrică este reprezentat de circuitul electric care include motorul sau motoarele de tracțiune, sistemul reîncărcabil de stocare a energiei electrice (SRSEE), sistemul de conversie a energiei electrice, convertoarele electronice, cablajele și conectorii asociați, precum și sistemul de cuplare pentru încărcarea SRSEE.
punctul 7.2.
Protecțiile oferite împotriva contactului direct cu piesele sub tensiune (de exemplu, izolator solid, barieră, incintă) nu trebuie să poată fi deschise, demontate sau îndepărtate fără utilizarea unor unelte.
punctul 7.2.1.
În cazul unui SRSEE de înaltă tensiune, simbolul prezentat în figura de mai jos trebuie amplasat pe sau în apropierea SRSEE. Fundalul simbolului are culoarea galbenă, iar chenarul și săgeata sunt negre.
punctul 7.2.2.
În plus, simbolul trebuie să fie plasat pe toate incintele și barierele care, atunci când sunt îndepărtate, expun piesele sub tensiune ale circuitelor de înaltă tensiune. Această dispoziție este opțională pentru conectorii pentru magistralele de înaltă tensiune și nu se aplică în niciuna dintre următoarele situații:
litera a)
dacă barierele sau incintele nu pot fi accesate, deschise sau îndepărtate fizic, decât dacă alte componente ale vehiculului sunt îndepărtate prin utilizarea unor unelte;
litera b)
dacă barierele sau incintele sunt situate sub podeaua vehiculului.
punctul 7.2.3.
Cablurile pentru magistralele de înaltă tensiune care nu se află în întregime în incinte sunt identificate printr-un înveliș exterior de culoare portocalie.
punctul 7.3.
Pentru protecția împotriva șocurilor electrice care ar putea rezulta în urma contactului indirect, piesele conductoare expuse, cum ar fi bariera și incinta conductoare, sunt conectate galvanic în siguranță la șasiul electric, de exemplu, printr-o conexiune cu fir electric sau cablu de împământare, sau prin sudare sau îmbinare cu bolțuri, astfel încât să nu apară potențiale periculoase.
punctul 7.4.
Cerințe referitoare la SRSEE:
punctul 7.4.1.
În vederea evitării supraîncălzirii în caz de supracurenți, SRSEE trebuie prevăzut cu unul sau mai multe dispozitive de protecție, precum siguranțe, întrerupătoare de circuit și/sau generale.
punctul 7.4.2.
SRSEE și componentele sale trebuie instalate pe vehicul în așa fel încât să se excludă posibilitatea de detașare sau ejectare accidentală sau neintenționată.
punctul 7.5.
La pornire, inclusiv în modul contact, pentru a alege modul posibil de propulsie activă, conducătorul auto trebuie să efectueze cel puțin două acțiuni deliberate și distincte. Se permite ca doar o singură acțiune să fie necesară pentru a dezactiva modul posibil de propulsie activă sau pentru a finaliza procedura de oprire.
punctul 7.6.
Nu este posibilă acționarea funcției vehiculului de mers înapoi în timp ce vehiculul este în mișcare înainte.
punctul 7.7.
Condițiile prevăzute la subpct. 7.1-7.6 sunt considerate îndeplinite în cazul vehiculelor lente omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 100.
punctul 8.
Instalația de iluminare-semnalizare
punctul 8.1.
Faruri de drum:
punctul 8.1.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.1.2.
Număr: 1 sau 2*)
Paragraf
*) Dacă lățimea > 1.300 mm, obligatoriu 2.
punctul 8.1.3.
Culoare: alb
punctul 8.1.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 8.2.
Faruri de întâlnire:
punctul 8.2.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.2.2.
Număr: 1 sau 2*)
punctul 8.2.3.
Culoare: alb
punctul 8.2.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.3.
Lămpi indicatoare de direcție:
punctul 8.3.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.3.2.
Număr: 2 pe fiecare parte, poziționate în față și în spate
punctul 8.3.3.
Culoare: galben sau roșu
punctul 8.3.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 8.4.
Lămpi de stop:
punctul 8.4.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.4.2.
Număr: 1 sau 2*)
punctul 8.4.3.
Culoare: roșu
punctul 8.4.4.
Martor de conectare: interzis
punctul 8.5.
Lămpi de poziție față:
punctul 8.5.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.5.2.
Număr: 1 sau 2*)
punctul 8.5.3.
Culoare: alb sau galben
punctul 8.5.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 8.6.
Lămpi de poziție spate:
punctul 8.6.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.6.2.
Număr: 1 sau 2*)
punctul 8.6.3.
Culoare: roșu
punctul 8.6.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.7.
Catadioptri laterali netriunghiulari:
punctul 8.7.1.
Prezență: obligatorie pe orice vehicul lent cu lungimea de peste 6 m; facultativă pentru restul vehiculelor lente
punctul 8.7.2.
Număr: în funcție de lungimea vehiculului, din 3 m în 3 m (4 m dacă structura vehiculului nu permite respectarea acestei prescripții)
punctul 8.7.3.
Culoare: galben. Catadioptrii laterali spate pot fi și roșii dacă sunt grupați cu lămpile de poziție spate sau cu lămpile de ceață spate. Suprafața iluminată a catadioptrilor laterali poate intersecta suprafața aparentă a oricărei alte lămpi laterale.
punctul 8.8.
Catadioptri spate netriunghiulari:
punctul 8.8.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.8.2.
Număr: 1 sau 2 (dacă lățimea > 1.000 mm, obligatoriu 2)
punctul 8.8.3.
Culoare: roșu. Suprafața iluminată poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei lămpi spate.
punctul 8.9.
Lampă număr:
punctul 8.9.1.
Prezență: obligatorie
punctul 8.9.2.
Număr: 1 sau mai multe elemente optice
punctul 8.9.3.
Culoare: alb
punctul 8.9.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.10.
Faruri de ceață:
punctul 8.10.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.10.2.
Număr 1 sau 2*)
punctul 8.10.3.
Culoare: alb sau galben
punctul 8.10.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.11.
Lămpi de ceață spate:
punctul 8.11.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.11.2.
Număr 1 sau 2
punctul 8.11.3.
Culoare: roșu
punctul 8.11.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 8.12.
Lămpi de mers înapoi:
punctul 8.12.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.12.2.
Număr 1 sau 2
punctul 8.12.3.
Culoare: alb
punctul 8.12.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.13.
Lămpi de avarie:
punctul 8.13.1.
Prezență: facultativă
punctul 8.13.2.
Număr: 2 pe fiecare parte, poziționate în față și în spate
punctul 8.13.3.
Culoare: galben sau roșu
punctul 8.13.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 9.
Dispozitive de avertizare acustică
punctul 9.1.
Avertizorul sonor trebuie să emită un sunet uniform și constant. Spectrul său acustic nu trebuie să se modifice sensibil în timpul funcționării.
punctul 9.2.
Vehiculele lente trebuie să fie dotate cu avertizor acustic, acționat automat la mersul înapoi.
punctul 10.
Masele
punctul 10.1.
Masele maxime tehnic admisibile (totală, pe axe) sunt preluate din indicațiile producătorului. Masa proprie a vehiculului lent se stabilește prin cântărire și nu include masa conducătorului (75 kg) și a bateriilor de propulsie.
punctul 10.2.
Vehiculele lente nu sunt concepute pentru a tracta remorci. Prin urmare, acestea nu dispun de mase maxime tehnic admisibile remorcabile, în autotren sau pe dispozitivul de cuplare.
punctul 10.3.
Suma totală a maselor maxime tehnic admisibile pe axe trebuie să fie mai mare sau egală cu masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului.
punctul 10.4.
Masa maximă tehnic admisibilă a autovehiculului nu poate fi mai mică decât masa proprie a autovehiculului plus masa conducătorului (75 kg), masa de încărcare convențională (nr. de locuri pentru pasageri x 75 kg) și masa bateriilor de propulsie, după caz.
punctul 10.5.
Masa maximă tehnic admisibilă pe axa față a autovehiculului nu poate fi mai mică de 30% din masa maximă tehnic admisibilă a acestuia.
punctul 11.
Dimensiunile
punctul 11.1.
Dimensiunile maxime admise pentru aceste tipuri de vehicule sunt:
litera a)
lungime: 12 m;
litera b)
lățime: 2,55 m;
litera c)
înălțime: 4 m.
punctul 12.
Sistemul de rulare
punctul 12.1.
Echiparea cu anvelope trebuie să fie în concordanță cu indicațiile producătorului vehiculului lent.
punctul 12.2.
Anvelopele utilizate pe vehiculele lente trebuie să fie omologate în conformitate cu Directiva 92/23/CE, Directiva 97/24/CE, Regulamentul ONU nr. 30, Regulamentul ONU nr. 54, Regulamentul ONU nr. 64, Regulamentul ONU nr. 75 (numai anvelope considerate corespunzătoare pentru a fi montate pe vehicule din categoriile L2e și L5e și, implicit, L6e și L7e) sau Regulamentul ONU nr. 106, după caz.
punctul 12.3.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu dispozitive de protecție împotriva stropirii, cu excepția cazurilor în care forma caroseriei preia această funcție.
punctul 13.
Sistemul de propulsie și protecția mediului
punctul 13.1.
Vehiculele lente noi, echipate cu motoare cu ardere internă, trebuie să respecte condițiile tehnice privind emisiile poluante prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1.628.
CAPITOL
Capitolul VIII
Paragraf
Dispoziții finale
punctul 1.
Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate și precizate, atunci când este necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucțiuni și dispoziții specifice emise de RAR, fără ca acestea să modifice sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere.
punctul 2.
Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentele reglementări.
ANX
Anexa nr. 1 nr
Paragraf
la reglementări
Paragraf
^1 Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
ANX
Anexa nr. 2 nr
Paragraf
la reglementări
Paragraf
Condiții privind instalarea pe vehicule a dispozitivelor
Paragraf
de iluminare și semnalizare luminoasa
Paragraf
Vehicule din categoriile M, N și O
punctul 1.
Lumini de drum
litera a.
Prezenta:
punctul i.
Obligatorie pentru categoriile M și N;
punctul ii.
Interzisă pentru categoria O.
litera b.
Număr: două sau 4 faruri cu lumină albă. Pentru vehiculele din categoria N(3) se acceptă încă două lumini de drum suplimentare. Vehiculele echipate deja cu 4 faruri ce pot fi mascate nu pot fi dotate cu două faruri suplimentare decât dacă acestea din urmă sunt destinate semnalizării luminoase, constând dintr-o aprindere intermitentă la intervale scurte la conducerea de zi.(la 18-01-2010,
Lit. b. a pct. 1 a fost modificată depct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 1.275 din 22 decembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 18 ianuarie 2010.)
litera c.
Conectare: se aprind simultan sau perechi. La trecerea lumini de întâlnire -> lumini de drum se va aprinde cel puțin o pereche de lumini de drum. La trecerea lumini de drum -> lumini de întâlnire se vor stinge toate luminile de drum.
litera d.
Martor de conectare: prezenta obligatorie.
punctul 2.
Lumini de întâlnire
litera a.
Prezenta:
punctul i.
Obligatorie pentru categoriile M și N;
punctul ii.
Interzisă pentru categoria O.
litera b.
Număr: 2 faruri cu lumina alba.
litera c.
Conectare: La trecerea lumini de drum -> lumini de întâlnire se vor stinge toate luminile de drum. La trecere lumini de întâlnire -> lumini de drum, luminile de întâlnire pot rămâne aprinse.
litera d.
Martor de conectare: facultativ.
punctul 3.
Lumini de ceață față
litera a.
Prezenta:
punctul i.
facultativ pentru categoriile M și N;
punctul ii.
interzis pentru categoria O.
litera b.
Număr: 2 cu lumina alba sau galben.
litera c.
Conectare: aprinderea și stingerea să fie independentă de funcționarea farurilor cu lumini de drum sau de întâlnire.
litera d.
Martor de conectare: facultativ.
punctul 4.
Lumini de mers înapoi:
litera a.
Prezenta:
punctul i.
Obligatorie pentru autovehiculele din categoriile M și N, precum și remorcile din categoriile O(2), O(3), și O(4);
punctul ii.
Facultativă pentru categoria O(1).
litera b.
Număr: 1 sau 2 de culoare alba.
litera c.
Conectare: la comanda cutiei de viteze, atunci când contactul este pus.
litera d.
Martor: facultativ.
punctul 5.
Lămpi indicatoare de direcție
litera a.
Prezenta: obligatorie
litera b.
Număr:
punctul i.
pentru categoriile M și N: două în față, două în spate [opțional încă două pentru categoriile M(2), M(3), N(2), N(3)];
punctul ii.
pentru categoria O: două în spate [opțional încă două laterale pentru categoriile O(2), O(3) sau O(4)].
Paragraf
Culoare: galben sau roșu.
litera c.
Conectare:
punctul i.
independent de orice alta lumina;
punctul ii.
toate lămpile de pe aceeași parte trebuie aprinse sau stinse din aceeași comanda, acestea urmând să clipească sincron;
punctul iii.
În cazul tractării unei remorci, comutatorul trebuie să preia și comanda luminii indicatoare de direcție a acesteia.
litera d.
Martor de conectare: obligatoriu optic și/sau acustic.
punctul 6.
Avarie
litera a.
Prezenta: obligatorie - reprezintă funcționarea simultană a lămpilor indicatoare de direcție.
litera b.
Număr: ca în cazul lămpilor indicatoare de direcție.
Paragraf
Culoare: galben sau roșu.
litera c.
Conectare: comanda distinctă față de restul luminilor. Conectarea trebuie să fie posibila și când contactul nu este pus.
litera d.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 7.
Lampa stop
punctul 8.
Echipament iluminare al numărului de înmatriculare
litera a.
Prezenta: obligatorie
litera b.
Număr: 1 sau 2 de culoare alba.
punctul 9.
Lămpi de poziție față
litera a.
Prezenta:
punctul i.
Obligatorie pentru M și N;
punctul ii.
Obligatorie pentru remorci mai late de 1600 mm, facultativă pentru restul.
litera b.
Număr: două de culoare albă sau galbenă.(la 18-01-2010,
Lit. b. a pct. 9 a fost modificată depct. 49 al art. I din ORDINUL nr. 1.275 din 22 decembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 18 ianuarie 2010.)
litera c.
Conectare: aprindere și stingere simultană.
litera d.
Martor de conectare: obligatoriu.
punctul 10.
Lămpi de poziție spate
litera a.
Prezenta: obligatorie;
litera b.
Număr: 2 de culoare roșie. Opțional, pentru M(2), M(3), N(2), N(3), O(2), O(3), O(4) se mai pot instala două lămpi de poziție atunci când nu sunt instalate lămpi de gabarit;
litera c.
Conectare: aprindere și stingere simultană;
litera d.
Martor de conectare: obligatoriu. Trebuie să fie combinat cu cel al lămpilor de poziție față.
punctul 11.
Lămpi de ceață spate
litera a.
Prezență: facultativă.(la 18-01-2010,
Lit. a. a pct. 11 a fost modificată depct. 50 al art. I din ORDINUL nr. 1.275 din 22 decembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 18 ianuarie 2010.)
litera b.
Număr: 1 sau 2 de culoare roșie;
litera c.
Conectare:
punctul i.
Lampa sau lămpile de ceață spate să nu se poată aprinde decât atunci când farurile cu lumina de drum, farurile cu lumina de întâlnire sau farurile de ceață față sunt și ele aprinse;
punctul ii.
Lampa sau lămpile de ceață spate să se poată stinge independent de orice alt far;
punctul iii.
Sau se aplica una din posibilitățile următoare:
-
lampa sau lămpile de ceață spate pot continua să funcționeze până când lămpile de poziție sunt stinse și trebuie să rămână stinse până când vor fi reaprinse în mod deliberat;
-
un avertizor, cel puțin acustic, în plus față de martorul obligatoriu, se declanșează atunci când contactul este tăiat sau cheia de contact este retrasă și usa conducătorului este deschisa, dacă lămpile indicate la paragraful i, sunt aprinse sau stinse, în timp ce întrerupătorul lămpilor de ceață spate este conectat;
punctul iv.
Sub rezerva dispozițiilor enunțate la paragrafele i și iii, funcționarea lămpii sau a lămpilor de ceață spate trebuie să fie independentă de aprinderea ori stingerea oricărei alte lămpi.
litera d.
Martor: obligatoriu.
punctul 12.
Lămpi de parcare
litera a.
Prezenta: facultativă pe autovehicule care nu depășesc 6 m lungime și 2 m lățime. Interzisă pe oricare alte vehicule;
litera b.
Număr: fie 2 în față și 2 în spate, fie câte o lampa pe fiecare latura. Culoare: alb în față, roșie în spate sau galben auto dacă sunt reciproc încorporate cu lămpile de direcție laterale ori cu lămpile de poziție laterale.
litera c.
Conectare: lămpile de parcare aflate pe aceeași parte a vehiculului să poată fi aprinse independent de alt echipament de iluminat chiar și când contactul nu este pus.
litera d.
Martor de conectare: facultativ
Paragraf
Funcționarea acestor lămpi poate fi asigurată prin aprinderea simultană a lămpilor de poziție față și spate situate de aceeași parte a vehiculului.
punctul 13.
Lămpi de gabarit
litera a.
Prezenta: obligatorie pe vehicule cu lățime mai mare de 2,10 m; facultativă pe vehicule cu lățimea cuprinsă intre 1,80 m și 2,10 m. Pe autosașiuri, lămpile de gabarit spate sunt facultative (vor fi montate pe suprastructura);
litera b.
Număr: două vizibile din față și două vizibile din spate.
Paragraf
Culoare: alb în față și rosu în spate.
litera c.
Conectare: să poată fi acționate simultan.
litera d.
Martor de conectare: același cu cel de la lămpile de poziție.
Paragraf
Lămpile vizibile din spate și din față, situate pe aceeași parte a vehiculului, pot fi combinate într-un singur echipament. Distanta în plan transversal dintre o lampa de gabarit și lampa de poziție corespunzătoare trebuie să fie de minim 200 mm.
punctul 14.
Catadioptri spate netriunghiulari
litera a.
Prezenta: obligatorie la autovehicule, facultativă la remorci, cu condiția de a fi grupate cu alte echipamente de semnalizare luminoasa.
litera b.
Număr: 2 de culoare roșie.
Paragraf
Suprafața iluminată poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei lămpi spate.
punctul 15.
Catadioptri spate triunghiulari
litera a.
Prezenta: obligatorie la remorci, interzisă la autovehicule.
litera b.
Număr: 2 de culoare roșie. Montare: triunghiul cu vârful în sus.
Paragraf
Nici un echipament de iluminat nu poate fi plasat în interiorul triunghiului.
punctul 16.
Catadioptri față netriunghiulari
litera a.
Prezenta: obligatorie pe remorci și pe autovehiculele cu faruri escamotabile; facultativă pe celelalte autovehicule.
litera b.
Număr: 2.
Paragraf
Culoare identică cu lumina primită (catadioptri albi sau incolori);
Paragraf
Suprafața iluminată a catadioptrilor poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărui echipament de iluminat situat în față.
punctul 17.
Catadioptri laterali netriunghiulari
litera a.
Prezenta: obligatorie pe orice autovehicul cu lungimea de peste 6 m și pe orice remorcă; facultativă pentru restul autovehiculelor.
litera b.
Număr: în funcție de lungimea vehiculului, din 3 m în 3 m (4 m dacă structura vehiculului nu permite respectarea prescripții).
Paragraf
Culoare: galben.
Paragraf
Catadioptri laterali spate pot fi și roșii dacă sunt grupați cu lămpile de poziție spate, cu lămpile de gabarit spate, cu lămpile de ceață spate, cu lămpile de parcare sau cu lămpile de poziție laterale spate roșii.
Paragraf
Suprafața iluminată a catadioptrilor laterali poate intersecta suprafața aparentă a oricărei alte lămpi laterale. De asemenea, catadioptrii laterali pot fi incluși în lămpile de poziție laterale.
punctul 18.
Lămpi de poziție laterale
litera a.
Prezenta: pe toate vehiculele a căror lungime depășește 6 m, în afara de autosașiuri. Lampa cu marcajul SM1 se folosește pentru toate categoriile de vehicule, lampa cu marcajul SM2 poate fi folosită numai pe M1. Pe vehicule din categoriile M1 și N1 cu lungime sub 6 m pot fi folosite lămpi de poziție laterale cu condiția ca acestea să completeze vizibilitatea geometrică redusă a lămpilor de poziție față și spate.
litera b.
Număr: în funcție de lungimea vehiculului, din 3 m în 3 m (4 m dacă structura vehiculului nu permite respectarea prescripții).
Paragraf
Culoare: galben; lămpile de poziție laterale spate pot fi totuși roșii dacă sunt grupate, combinate sau reciproc încorporate cu lămpile de poziție spate, cu lămpile de gabarit spate, cu lămpile de ceață spate sau cu lămpile de parcare spate.
litera c.
Conectare: să poată fi acționate simultan;
litera d.
Martor de conectare: facultativ (funcția trebuie să fie preluată de martorul pentru lămpile de poziție).
Paragraf
Vehicule din categoriile T, C, R, S și RLP
punctul 1.
Faruri cu lumină de drum
punctul 1.1.
Prezență: obligatorie pentru tractoarele având viteza maximă constructivă mai mare de 40 km/h; facultativă pentru vehiculele cu viteza maximă constructivă de cel mult 40 km/h; interzisă pentru categoriile R, S și RLP
punctul 1.2.
Număr: 2 sau 4
punctul 1.3.
Culoare: alb sau galben
punctul 1.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 2.
Faruri cu lumină de întâlnire
punctul 2.1.
Prezență: obligatorie pentru categoriile T și C; interzisă pentru categoriile R, S și RLP
punctul 2.2.
Număr: 2. Pentru tractoarele echipate pentru montarea frontală a uneltelor este permisă montarea a încă două faruri suplimentare la o înălțime care nu depășește 4.000 mm, dacă legăturile electrice sunt concepute astfel încât cele două perechi de faruri cu lumină de întâlnire să nu poată fi aprinse în același timp.
punctul 2.3.
Culoare: alb sau galben
punctul 2.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 2.5.
Dispozitiv de reglare a farurilor: opțional
punctul 3.
Faruri de ceață
punctul 3.1.
Prezență: facultativă pentru categoriile T și C; interzisă pentru categoriile R, S și RLP
punctul 3.2.
Număr: 2
punctul 3.3.
Culoare: alb sau galben
punctul 3.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 4.
Lămpi de mers înapoi
punctul 4.1.
Prezență: facultativă
punctul 4.2.
Număr: 1 sau 2
punctul 4.3.
Culoare: alb
punctul 4.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 5.
Lămpi indicatoare de direcție
punctul 5.1.
Prezență: obligatorie
punctul 5.2.
Număr:
punctul 5.2.1.
Există 4 variante de echipare pentru tractoare:
punctul 5.2.1.1.
două lămpi în față și două lămpi în spate în același bloc optic pentru fiecare laterală a vehiculului. Această variantă se poate folosi în cazul tractoarelor cu lungimea de până la 4,6 m;
punctul 5.2.1.2.
două lămpi în față și două lămpi laterale în același bloc optic pentru fiecare laterală a vehiculului și două lămpi în spate;
punctul 5.2.1.3.
două lămpi în față, două lămpi laterale și două lămpi în spate;
punctul 5.2.1.4.
două lămpi în față și două lămpi în spate.
punctul 5.2.2.
În cazul remorcilor și utilajelor remorcate: două lămpi indicatoare de direcție spate
punctul 5.3.
Culoare: galben sau roșu
punctul 5.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 6.
Lămpi de avarie: identic cu pct. 5
punctul 7.
Lămpi de stop
punctul 7.1.
Prezență: obligatorie
punctul 7.2.
Număr: 2 de tip S1 sau S2 și un dispozitiv din categoria S3 sau S4. Cu excepția cazului în care este instalat un dispozitiv din categoria S3 sau S4, pe vehicule pot fi instalate două dispozitive opționale din categoria S1 sau S2.
punctul 7.3.
Culoare: roșu
punctul 7.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 8.
Lămpi de poziție față
punctul 8.1.
Prezență: obligatorie pentru categoriile T și C; obligatorie pentru vehiculele din categoriile R și S, cu o lățime de peste 1,6 m și cu viteza maximă prin construcție mai mare de 40 km/h
punctul 8.2.
Număr: două. În cazul vehiculelor concepute pentru montarea de dispozitive portabile în partea frontală, care pot masca lămpile de poziție față obligatorii, se pot instala două lămpi de poziție față suplimentare la o înălțime care nu depășește 4.000 mm.
punctul 8.3.
Culoare: alb sau galben (dacă lampa este inclusă într-un bloc optic galben)
punctul 8.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 9.
Lămpi de poziție spate
punctul 9.1.
Prezență: obligatorie
punctul 9.2.
Număr: 2 (Părțile vehiculului care depășesc cel mai din spate punct al suprafeței luminoase a lămpilor de poziție spate cu mai mult de 1.000 mm trebuie prevăzute cu o lampă de poziție spate suplimentară.)
punctul 9.3.
Culoare: roșu
punctul 9.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 10.
Lămpi de ceață spate
punctul 10.1.
Prezență: facultativă
punctul 10.2.
Număr: 1 sau 2
punctul 10.3.
Culoare: roșu
punctul 10.4.
Martor de conectare: obligatoriu
punctul 11.
Lămpi de staționare
punctul 11.1.
Prezență: facultativă
punctul 11.2.
Număr: 2 lămpi în față și 2 lămpi în spate sau o lampă pe o laterală a vehiculului și una pe cealaltă laterală, dar vizibile atât din față, cât și din spate
punctul 11.3.
Culoare: alb sau galben (dacă lampa este inclusă întrun bloc optic galben) în față și roșu în spate
punctul 11.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 12.
Lămpi de gabarit
punctul 12.1.
Prezență: facultativă pentru categoriile T și C și pentru vehicule din categoriile R, S și RLP cu lățimea mai mare de 1,80 m; interzisă pe toate celelalte vehicule
punctul 12.2.
Număr: 2 lămpi în față și 2 lămpi în spate
punctul 12.3.
Culoare: alb în față și roșu în spate
punctul 12.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 13.
Proiectoare de lucru
Paragraf
Nu sunt specificate niciun fel de condiții. Dacă există un astfel de dispozitiv de iluminare, acesta nu poate fi combinat cu nicio altă lampă. Martorul de conectare este obligatoriu.
punctul 14.
Catadioptri spate netriunghiulari
punctul 14.1.
Prezență: obligatorie pentru categoriile T și C; interzisă pentru categoriile R, S și RLP
punctul 14.2.
Număr: 2 sau 4
punctul 14.3.
Culoare: roșu
punctul 15.
Catadioptri laterali netriunghiulari
punctul 15.1.
Prezență: obligatorie pentru vehicule cu o lungime mai mare de 4,6 m; opțională pentru vehicule cu lungimea de cel mult 4,6 m
punctul 15.2.
Număr: Un catadioptru trebuie să fie situat la maximum 3 m de punctul cel mai avansat al vehiculului și, fie același catadioptru, fie un altul, nu trebuie să fie situat la mai mult de 3 m de punctul situat cel mai în spate al vehiculului. Distanța dintre doi catadioptri situați pe aceeași parte a vehiculului nu trebuie să depășească 6 m.
punctul 15.3.
Culoare: galben auto
punctul 16.
Lampă număr
punctul 16.1.
Prezență: obligatorie
punctul 16.2.
Număr și poziționare astfel încât să ilumineze placa de număr spate; culoare albă
punctul 16.3.
Martor de conectare: facultativ
punctul 17.
Catadioptri față netriunghiulari
punctul 17.1.
Prezență: obligatorie pentru categoriile R, S și RLP; facultativă pentru categoriile T și C
punctul 17.2.
Număr: 2 sau 4
punctul 17.3.
Culoare: alb sau incolor
Paragraf
Suprafața iluminantă a catadioptrului poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi situate în față.
punctul 18.
Lămpi laterale de gabarit
punctul 18.1.
Prezență: obligatorie pe tractoarele cu lungimea mai mare de 4,6 m; obligatorie pe vehiculele din categoriile R3 și R4 cu lungimea mai mare de 4,6 m; opțională pe toate celelalte vehicule
punctul 18.2.
Număr: cel puțin o lampă de gabarit laterală trebuie montată pe treimea mijlocie a vehiculului, iar lampa de gabarit laterală cea mai din față nu trebuie amplasată la mai mult de 3 m de partea frontală. Distanța dintre două lămpi de gabarit laterale adiacente nu trebuie să depășească 3 m. În cazul în care structura, construcția sau modul de utilizare a vehiculului nu permite satisfacerea acestei cerințe, această distanță poate fi mărită la 4 m.
punctul 18.3.
Culoare: galben
punctul 18.4.
Martor de conectare: facultativ
Paragraf
Lampa de gabarit laterală poate fi parte a suprafeței emițătoare de lumină comune cu catadioptrul lateral.
punctul 19.
Lumini pentru circulația pe timp de zi
punctul 19.1.
Prezență: facultativă pentru categoriile T și C; interzisă pentru categoriile R, S și RLP
punctul 19.2.
Număr: 2. Pentru tractoarele echipate pentru montarea frontală a uneltelor este permisă montarea a încă două lămpi suplimentare la o înălțime care nu depășește 4.000 mm, dacă legăturile electrice sunt concepute astfel încât cele două perechi de lămpi pentru circulația pe timp de zi să nu poată fi aprinse în același timp.
punctul 19.3.
Culoare: alb
punctul 19.4.
Martor de conectare: facultativ
punctul 20.
Lămpi de viraj
punctul 20.1.
Prezență: facultativă pentru categoriile T și C; interzisă pentru categoriile R, S și RLP
punctul 20.2.
Număr: 2 sau 4
punctul 20.3.
Culoare: alb
punctul 20.4.
Martor de conectare: fără
Paragraf
Lămpile de viraj nu sunt puse în funcțiune când viteza vehiculului este mai mare de 40 km/h.
punctul 21.
Marcaj de contur
punctul 21.1.
Prezență: facultativă
punctul 21.2.
Culoare: alb sau galben pe lateral; roșu sau galben în partea din spate
Paragraf
Marcajele de vizibilitate se instalează cât de aproape posibil de orizontală și verticală, în funcție de forma, structura, construcția și cerințele de funcționare ale vehiculului.
punctul 22.
Plăci de identificare spate pentru vehiculele lente
punctul 22.1.
Prezență: facultativă pe vehiculele cu viteza maximă prin construcție de maximum 40 km/h; interzisă pe toate celelalte vehicule
punctul 22.2.
Număr și dispunere: în conformitate cu anexa 15 la Regulamentul ONU nr. 69
punctul 23.
Lămpi exterioare de curtoazie
punctul 23.1.
Prezență: facultativă pentru categoriile T și C; interzisă pentru categoriile R, S și RLP
punctul 23.2.
Număr: nespecificat
punctul 23.3.
Culoare: alb
punctul 23.4.
Martor de conectare: facultativ
Paragraf
Lampa exterioară de curtoazie nu este activată decât dacă vehiculul este în staționare și sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții:
litera a)
motorul este oprit;
litera b)
o portieră a șoferului sau a pasagerilor este deschisă;
litera c)
o ușă a compartimentului de mărfuri este deschisă.
punctul 24.
Lămpi de manevră
punctul 24.1.
Prezență: facultativă pentru categoriile T și C; interzisă pentru categoriile R, S și RLP
punctul 24.2.
Număr: 1 sau 2 (una pe fiecare parte)
punctul 24.3.
Culoare: alb
punctul 24.4.
Martor de conectare: facultativ
Paragraf
Lămpile de manevră trebuie conectate în așa fel încât să nu poată fi activate decât dacă farurile cu lumină de drum sau farurile cu lumină de întâlnire sunt puse în funcțiune în același timp.
Paragraf
Lampa (lămpile) de manevră trebuie să se activeze în mod automat pentru manevrele lente de până la 10 km/h, cu condiția să fie îndeplinită una dintre următoarele condiții:
-
să se activeze înainte de punerea în mișcare a vehiculului pentru prima oară înainte de fiecare activare manuală a sistemului de propulsie; sau
-
treapta de viteză pentru mersul înapoi este activată; sau
-
un sistem video de asistență la manevrele de parcare este activat.
Paragraf
Lămpile de manevră sunt scoase din funcțiune automat dacă viteza de avansare a vehiculului este mai mare de 10 km/h și rămân stinse până când sunt îndeplinite din nou condițiile pentru activarea lor.
punctul 25.
Catadioptri spate triunghiulari
punctul 25.1.
Prezență: obligatorii pentru categoriile R, S și RLP; interziși pentru categoriile T și C.
punctul 25.2.
Număr: 2 sau 4; vârful triunghiului orientat în sus
punctul 25.3.
Culoare: roșu
Paragraf
Suprafața luminoasă a catadioptrului poate avea părți comune cu cea a oricărei alte lămpi situate în spate.
punctul 26.
Benzi și panouri de semnalizare
punctul 26.1.
Prezență: obligatorie pentru vehiculele cu o lățime totală de peste 2,55 m; facultativă pentru vehiculele cu o lățime totală de cel mult 2,55 m
punctul 26.2.
Număr: 2 sau 4. Panourile sau benzile sunt dispuse în așa fel încât dungile lor merg până la 45° spre exterior și în jos.
Paragraf
Vehicule din categoria L
Paragraf
*) - Dispozitive de iluminare și semnalizare luminoasa interzise.
Paragraf
Sublinia "3. Culoare", linia "Lămpi poziție față" a secțiunii "Vehicule din categoria L" a fost modificată de pct. 54 al art. I din ORDINUL nr. 1.275 din 22 decembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 18 ianuarie 2010.
litera a.
Prezența:
punctul i.
obligatorie S1 sau S2;
punctul ii.
obligatorie S3 la M(1) înmatriculate (fabricate) după data de 1 ianuarie 2007 și la N(1) (cu excepția șasiurilor-cabină și a celor cu spațiu pentru încărcătură deschis) înmatriculate (fabricate) după data de 1 ianuarie 2007;
punctul iii.
facultativ S3 la M(2), M(3), N(2), N(3) și O.
Paragraf
Culoare: roșu.
litera b.
Număr: 2 lămpi S1 sau 2 lămpi S2 și, pentru autovehiculele M(1), o lampa S3. Este posibila și montarea a 2 lămpi S3 sau a unei lămpi S3 decalate față de planul median dacă acesta nu se afla pe un panou fix al caroseriei. Dacă nu există lampa S3, la toate categoriile cu exceptia M(1), și N(1), se mai pot monta două lămpi suplimentare S1 sau S2 la o distanta, pe înălțime, de minim 600 mm față de cele obligatorii.
litera c.
Conectare: la acționarea pedalei de frâna. Lămpile pot fi acționate și de frâna de încetinire sau de un dispozitiv similar.
litera d.
Martor de conectare: facultativ. Dacă acesta există, acesta trebuie să nu clipească și să se aprindă în cazul funcționării defectuoase a lămpilor.
Paragraf
Lampa S3 nu trebuie încorporată într-un alt echipament de iluminare-semnalizare.
Paragraf
Lampa S3 poate fi montat în exteriorul caroseriei sau în interiorul acesteia.
ANX
Anexa nr. 3 nr
ANX
Anexa nr. 4 nr
Paragraf
la reglementări
Paragraf
PREVEDERI
Paragraf
privind montarea de către carosieri individuali a
Paragraf
suprastructurii și a platformei pentru încărcare la vehiculele utilitare
punctul 1.
Limitele de sarcina pe axe nu trebuie să fie depășite atunci când vehiculul este încărcat la masa sa maximă admisă, sarcina utila fiind repartizată uniform în spațiul care îi este rezervat.
punctul 2.
Suprastructura sau platforma de încărcare trebuie să fie realizată și montată ținându-se seama de manualul de carosare al producătorului vehiculului de bază.
Paragraf
Termenul "constructor" a fost înlocuit cu termenul "producător" potrivit pct. 59 al art. I din ORDINUL nr. 1.275 din 22 decembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 18 ianuarie 2010.
punctul 3.
Dimensiunile și amplasarea găurilor și/sau ale punctelor de sudură trebuie să fie astfel încât ele să nu afecteze în mod defavorabil rezistență șasiului. Fără autorizarea specială a producătorului, este interzisă găurirea și executarea de suduri pe aripile și extremitățile adiacente părții centrale ale lonjeroanelor șasiului. În plus nu este admisă nici o sudură dacă producătorul șasiului interzice acest mod de asamblare.
Paragraf
Termenul "constructor" a fost înlocuit cu termenul "producător" potrivit pct. 59 al art. I din ORDINUL nr. 1.275 din 22 decembrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 18 ianuarie 2010.
punctul 4.
Cu ocazia montării suprastructurii sau a platformei de încărcare trebuie luate toate masurile normale în vederea menținerii centrului de greutate al vehiculului cât mai jos posibil. În plus montarea nu trebuie să afecteze în mod defavorabil stabilitatea vehiculului.
punctul 5.
Suprastructura, inclusiv piesele intermediare necesare, trebuie să fie fixate direct pe sașiul vehiculului. Găurile de fixare și elementele de fixare (șuruburi, butoane etc.) trebuie să aibă un minimum de joc, cel puțin în punctele de fixare extreme față și spate.
punctul 6.
Dacă sunt folosite bride pentru fixarea suprastructurii sau a platformei de încărcare pe șasiu, trebuie să fie prevăzute cu distanțieri intre laturile lonjeronului, pentru a se evita aplatizarea acestuia. Montarea suprastructurii sau a platformei de încărcare trebuie să se realizeze astfel încât să nu fie compromisă integritatea cablajelor și a circuitelor de frânare.
punctul 7.
Atunci când cabina și caroseria formează un tot, trebuie să se țină seama de gradul de flexibilitate al fixării cabinei. Cu ocazia montării caroseriilor rigide (cum ar fi cisternele) trebuie să se țină seama de eventuala flexibilitate a șasiului.
punctul 8.
În cazul vehiculelor cisternă, dacă sunt folosite pentru fixarea cisternei pe șasiu suporturi orientate spre exterior, partea verticală a acestor suporturi nu trebuie să aibă lungimea mai mica decât înălțimea șasiului de care sunt legate.
punctul 9.
În cazul vehiculelor cu suprastructura basculantă, în absența unei supraînălțări a cadrului șasiului (șasiu fals), destinat repartizării eforturilor, axele de pivotare ale suprastructurii basculante spre spate trebuie să fie situate cât mai aproape cu putință de punctele din spate de fixare ale arcurilor, pentru a micșora eforturile suplimentare de flexiune exercitate pe șasiu în timpul basculării.
punctul 10.
În cazul suprastructurilor care basculează doar spre spate, acestea trebuie prevăzute cu plăci de ghidaj, care să dirijeze lateral suprastructura atunci când coboară pe șasiu. Suprastructura vehiculului nu trebuie să fie excesiv de zgomotoasă atunci când vehiculul nu este încărcat.
ANX
Anexa nr. 5 nr
Paragraf
la reglementări
Paragraf
PROTECȚIA
Paragraf
ocupanților autovehiculelor contra deplasării mărfurilor (încărcăturii)
punctul 1.
Amenajarea autovehiculelor trebuie să reducă riscurile la care se expun conducătorul auto și ceilalți ocupanți ai autovehiculului, în cazul unei deplasări a încărcăturii spre înainte, în cazul unei frânări bruște.
punctul 2.
Pe aceste autovehicule ocupanții trebuie să fie protejați de o structură de protecție sau de un perete capabil să reziste fără să se rupă la o forță statică uniform repartizată, de 800 daN pe tona de încărcătura utila autorizată, orientată orizontal și paralel cu planul longitudinal median al autovehiculului. Acest element de protecție poate fi amovibil.
punctul 3.
Lățimea elementului de protecție (măsurată perpendicular pe axa longitudinală mediana a autovehiculului) trebuie să fie cel puțin egala cu lățimea spațiului prevăzut pentru ocupanți; în cazul unei cabine independente lățimea sa trebuie să fie cel puțin egala cu lățimea acestei cabine.
punctul 4.
Înălțimea elementului de protecție trebuie să fie de cel puțin 800 mm deasupra platformei pentru încărcătură în cazul unei cabine independente sau egala cu înălțimea totală a compartimentului pentru încărcătură dacă nu există cabină independentă.
punctul 5.
Elementul de protecție trebuie să fie fixat direct pe șasiu, pe platforma pentru încărcătură sau, eventual, pe structură. Ancorarea acestei platforme pe șasiu trebuie să fie în măsura să reziste socului transmis. Atunci când cabina este integrata caroseriei, elementul de protecție poate fi fixat la caroserie sau să facă parte integrantă din aceasta. În cazul unui autotractor cu sa nu este necesar un element de protecție pe acesta, dar un asemenea element trebuie montat în mod obligatoriu în față platformei pentru încărcătură a semiremorcii.
punctul 6.
În afara de acesta, atunci când autovehiculul sau semiremorcă este încărcată cu stâlpi, tuburi, grinzi, foi de tabla sau încărcături similare care pot, în cazul slăbirii ancorajului, să pătrundă în mod periculos în cabina autovehiculului sub efectul unei frânări bruște, elementul de protecție trebuie să aibă o rezistență cel puțin egala cu cea a unei table de otel de o grosime minima de 3 mm.
punctul 7.
Atunci când un autovehicul este echipat cu o rama sau o traversa așezată în spatele cabinei pentru a suporta sarcini lungi, precum grinzi, stâlpi, aceasta trebuie să fie în măsura să reziste efectului combinat a două forte, fiecare de 580 daN pe tona de sarcina utila autorizată, exercitată spre înainte și în jos pe marginea ramei.
punctul 8.
Aceste prescripții nu sunt obligatorii pentru autoturisme, chiar atunci când ele transporta mărfuri, și nici pentru autovehiculele cisternă specializate și vehiculele speciale destinate transportului de containere sau pentru vehiculele speciale destinate transportului de obiecte indivizibile, dacă aceste vehicule și circulația lor fac obiectul unei reglementări speciale.
punctul 9.
La autovehiculele din categoria N(1) geamul cabinei poate fi protejat cu o plasa metalică.
ANX
Anexa nr. 6 nr
Paragraf
la reglementări
Paragraf
CONDIȚII MINIMALE
Paragraf
de echipare cu centuri de siguranță a autovehiculelor
Paragraf
Începând cu 14.04.1992 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M(1) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile laterale spate.
Paragraf
M(2) și M(3) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile în fața cărora nu se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară).
Paragraf
Începând cu 01.10.1994 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M(1) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și locurile laterale spate și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile centrale spate, precum și pentru locurile transversale.
Paragraf
M(2) și M(3) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față, centuri cu două sau 3 puncte de ancorare pentru locurile în fața cărora nu se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară) și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile transversale.
Paragraf
Începând cu 01.01.1998 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M(1) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și locurile laterale spate și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile centrale spate (pentru locurile îndreptate spre înapoi, centuri cu două puncte de ancorare).
Paragraf
M(2), M(3), N(1), N(2) și N(3) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile laterale față (locul central față și cel al ghidului la autocare poate fi echipat cu centură de siguranță cu două puncte de ancorare).
Paragraf
M(2) și M(3) - centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile în fața cărora nu se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară).
Paragraf
Autovehiculele cu scaune amplasate transversal față de direcția de mers trebuie prevăzute cu centuri de siguranță cu două puncte de ancorare sau cu cotiere la fiecare două locuri.
Paragraf
Începând cu 29.06.1999 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M(1) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și locurile laterale spate și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile centrale spate.
Paragraf
M(2), M(3), N(1), N(2) și N(3) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile laterale față (locul central față și cel al ghidului la autocare poate fi echipat cu centură de siguranță cu două puncte de ancorare).
Paragraf
M(2) și M(3) - centuri cu două sau 3 puncte de ancorare pentru locurile în fața cărora nu se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară).
Paragraf
M, N - centuri de siguranță cu două puncte de ancorare sau cu cotiere la fiecare două locuri pentru locurile transversale.
Paragraf
Începând cu 15.04.2002 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M(1) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și locurile laterale spate și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile centrale spate (pentru locurile îndreptate spre înapoi centuri cu două puncte de ancorare).
Paragraf
M(2) ≤ 3,5 tone - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare, cu excepția locurilor îndreptate spre înapoi;
Paragraf
M(2) > 3,5 tone, M(3), N(1), N(2) și N(3) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile laterale față (locul central față și cel al ghidului la autocare poate fi echipat cu centură de siguranță cu două puncte de ancorare).
Paragraf
M(2) și M(3) - centuri cu două sau 3 puncte de ancorare pentru locurile în fața cărora nu se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară).
Paragraf
M, N - centuri de siguranță cu două puncte de ancorare sau cu cotiere la fiecare două locuri pentru locurile transversale.
Paragraf
Începând cu 18.05.2003 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M(1) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare și retractor pentru locurile din față și locurile laterale spate și centuri cu două puncte de ancorare cu sau fără retractor pentru locurile centrale spate (pentru locurile îndreptate spre înapoi, centuri cu două puncte de ancorare cu sau fără retractor).
Paragraf
M(2) ≤ 3,5 tone - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare și retractor pentru toate locurile îndreptate spre înainte și cu două puncte de ancorare și retractor, pentru locurile îndreptate spre înapoi;
Paragraf
M(2) > 3,5 tone și M(3) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare și retractor pentru locurile îndreptate spre înainte și centuri cu două puncte de ancorare și retractor pentru locurile îndreptate spre înapoi (este admis montajul centurii de siguranță cu două puncte de ancorare și retractor pentru locurile îndreptate spre înainte dacă în fața locului respectiv se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară).
Paragraf
N(1) - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare și retractor pentru locurile laterale din față. Locul centru față trebuie echipat cu centură de siguranță cu două sau trei puncte de ancorare. Locurile din spate îndreptate spre față trebuie echipate cu centuri de siguranță cu două puncte de ancorare dacă locurile în cauză sunt în mod particular expuse. Pentru locurile îndreptate spre înapoi nu este obligatorie montarea centurilor de siguranță.
Paragraf
N(2) și N(3) - pentru locurile laterale din față, centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare și retractor sau cu două puncte de ancorare. Locurile centrale și cele din spate îndreptate spre față trebuie echipate cu centuri de siguranță cu două puncte de ancorare dacă locurile în cauză sunt în mod particular expuse. Pentru locurile îndreptate spre înapoi nu este obligatorie montarea centurilor de siguranță.
Paragraf
La autovehiculele cu scaune amplasate transversal față de direcția de mers este obligatorie fie montarea de centuri de siguranță cu două puncte de ancorare, fie montarea de cotiere la fiecare două locuri.
Paragraf
Începând cu 16.09.2004 (data primei înmatriculări sau anul de
Paragraf
fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
NTA
Notă
Paragraf
În toate cazurile se pot instala centuri de siguranță de tip S (speciale) în locul unei centuri de tip A sau B.
Paragraf
A: centură de siguranță în 3 puncte (abdominală și diagonală)
Paragraf
B: centură de siguranță în două puncte (abdominală)
Paragraf
r: retractor
Paragraf
m: retractor cu blocare de urgență cu sensibilitate multiplă
Paragraf 3
: retractor cu blocare automată
Paragraf 4
: retractor cu blocare de urgență
Paragraf
N: prag înalt de reacție
Paragraf
Un "loc expus" este acela unde nu există niciun panou de protecție în fața scaunului.
Paragraf
NOTE GENERALE
Paragraf
Nota 1: Echiparea cu centuri de siguranță nu este obligatorie pentru locurile autovehiculelor din categoriile M(2) și M(3), clasele I, II sau A.
Paragraf
Nota 2: Echiparea cu centuri de siguranță nu este obligatorie pentru locurile destinate exclusiv utilizării pe perioada de staționare a autovehiculelor
Paragraf
Nota 3: Echiparea cu centuri de siguranță nu este obligatorie pentru scaunele rabatabile
Paragraf
Nota 4: Dacă în locul datei primei înmatriculări se utilizează anul de fabricație, se vor aplica prevederile în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de fabricație.
Paragraf
Începând cu 1.07.2016 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
*) Pentru locurile orientate lateral este obligatorie echiparea cu centuri de siguranță de tipul B, Br3, Br4m, Br4Nm.
Paragraf
(x) Centura abdominală permisă dacă în fața locului considerat există elemente cu materiale moi (risc minim de rănire la impactul cu capul) sau distanța minimă orizontală între partea din față a spătarului scaunului considerat și elementele din față este de cel puțin 1.000 mm.
Paragraf
(xx) Centura abdominală permisă dacă locul considerat se află lângă un culoar de trecere cu lățimea de minimum 300 mm.
Paragraf
(xxx) Centura abdominală permisă dacă în fața locului considerat distanța minimă orizontală între partea din față a spătarului scaunului considerat și parbriz este de cel puțin 1.000 mm.
Paragraf
A: centură de siguranță în trei puncte (abdominală și diagonală)
Paragraf
B: centură de siguranță în două puncte (abdominală)
Paragraf
r: retractor
Paragraf
m: retractor cu blocare de urgență cu sensibilitate multiplă
Paragraf 3
: retractor cu blocare automată
Paragraf 4
: retractor cu blocare de urgență
Paragraf
N: prag înalt de reacție
Paragraf
NOTE GENERALE:
Paragraf
În toate cazurile se pot instala centuri de siguranță de tip S (speciale) în locul unei centuri de tipul A sau B.
Paragraf
Echiparea cu centuri de siguranță nu este obligatorie pentru locurile autovehiculelor din categoriile M_2 și M3, clasele I, II sau A.
Paragraf
Echiparea cu centuri de siguranță nu este obligatorie pentru locurile destinate exclusiv utilizării pe perioada de staționare a autovehiculelor.
Paragraf
Dacă în locul datei primei înmatriculări se utilizează anul de fabricație, se vor aplica prevederile în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de fabricație.
ANX
Anexa nr. 7 nr
Paragraf
la reglementări
ANX
Anexa nr. 8 nr
Paragraf
Abrogată
ANX
Anexa nr. 9 nr
Paragraf
la reglementări
Paragraf
Pentru autovehiculele special modificate față de configurația inițială în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, precum și pentru autovehiculele special modificate în scopul preluării și transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat, Registrul Auto Român efectuează următoarele activități:
punctul 1.
Verifică fixarea dispozitivului pe autovehicul și îndeplinirea de către acesta a rolului său funcțional; după caz, verifică amenajarea specială a autovehiculului.
punctul 2.
În cazul autovehiculelor special modificate față de configurația inițială în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, înscrie în CIV la rubrica „Mențiuni“ unul dintre următoarele coduri:
punctul 10.
Transmisie modificată
punctul 10.02.
Selectarea automată a treptei de viteză
punctul 10.04.
Levierul schimbătorului de viteze adaptat
punctul 15.
Ambreiaj adaptat
punctul 15.01.
Pedală de ambreiaj adaptată
punctul 15.02.
Ambreiaj manual
punctul 15.03.
Ambreiaj automat
punctul 15.04.
Măsuri pentru a preveni obstrucționarea sau acționarea pedalei de ambreiaj
punctul 20.
Sistem de frânare modificat
punctul 20.01.
Pedala de frână adaptată
punctul 20.03.
Pedala de frână adaptată pentru piciorul stâng
punctul 20.04.
Pedala de frână prin talpă
punctul 20.05.
Pedala de frână înclinată
punctul 20.06.
Frână de serviciu manuală (adaptată)
punctul 20.07.
Utilizare maximă a frânei de serviciu consolidate cu o forță de.... N(*) [de exemplu, 20.07 (300 N)]
Paragraf
(*) Această forță arată capacitatea conducătorului auto de acționare a sistemului.
punctul 20.09.
Frână de parcare adaptată
punctul 20.12.
Separare înainte de pedala de frână/cu pedala la podea/cu pedala de frână detașată
punctul 20.13.
Frână acționată cu genunchiul
punctul 20.14.
Frână de serviciu acționată electronic
punctul 25.
Sisteme de accelerare modificate
punctul 25.01.
Pedală de accelerație adaptată
punctul 25.03.
Pedală de accelerație înclinată
punctul 25.04.
Pedală de accelerație acționată manual
punctul 25.05.
Pedală de accelerație acționată cu genunchiul
punctul 25.06.
Servoaccelerații (electronice, pneumatice etc.)
punctul 25.08.
Pedală de accelerație plasată în stânga
punctul 25.09.
Separare înainte de pedala de accelerație/cu pedala la podea/cu pedala de accelerație detașată
punctul 31.
Adaptări și protecții pedale
punctul 31.01.
Set suplimentar de pedale paralele
punctul 31.02.
Pedale la (sau aproape la) același nivel
punctul 31.03.
Protecție la obstrucționarea sau acționarea pedalelor de accelerație și frână atunci când acestea nu sunt acționate cu piciorul
punctul 31.04.
Podea înălțată
punctul 32.
Sisteme de accelerație și frână de serviciu combinate
punctul 32.01.
Accelerație și frână de serviciu ca sistem combinat acționat cu un braț
punctul 32.02.
Accelerație și frână de serviciu ca sistem servo combinat
punctul 33.
Sisteme de accelerație, frână de serviciu și direcție combinate
punctul 33.01.
Accelerație, frână de serviciu și direcție ca sistem combinat servo, acționat cu o mână
punctul 33.02.
Accelerație, frână de serviciu și direcție ca sistem combinat servo, acționat cu două mâini
punctul 35.
Dispozitive de comandă adaptate (comutatoare pentru faruri, ștergător și spălător de parbriz, claxon, semnalizatoare etc.)
punctul 35.02.
Dispozitive de comandă care pot fi acționate fără eliberarea volanului
punctul 35.03.
Dispozitive de comandă care pot fi acționate cu mâna stângă fără eliberarea volanului
punctul 35.04.
Dispozitive de comandă care pot fi acționate cu mâna dreaptă fără eliberarea volanului
punctul 35.05.
Dispozitive de comandă care pot fi acționate fără eliberarea volanului și a comenzilor de accelerație sau de frână combinate
punctul 40.
Direcție modificată
punctul 40.01.
Utilizare maximă a direcției cu o forță de..... N (*) [de exemplu, 40.01 (140 N)]
Paragraf
(*) Această forță arată capacitatea conducătorului auto de acționare a sistemului.
punctul 40.05.
Volan ajustat (volan mai gros/mai subțire, volan cu diametru redus etc.)
punctul 40.06.
Volan cu basculare
punctul 40.09.
Acționare cu piciorul
punctul 40.11.
Mâner la volan
punctul 40.14.
Sistem de direcție adaptat alternativ acționat cu un braț
punctul 40.15.
Sistem de direcție adaptat alternativ acționat cu două brațe
punctul 42.
Oglindă (oglinzi) retrovizoare modificată (modificate)
punctul 42.01.
Oglindă retrovizoare adaptată
punctul 42.03.
Oglindă retrovizoare interioară suplimentară pentru observarea traficului
punctul 42.05.
Oglindă retrovizoare pentru unghiul mort
punctul 43.
Poziția scaunului pentru conducătorul auto
punctul 43.01.
Scaun pentru conducător cu înălțime adecvată pentru vizibilitate și distanță normală față de volan și pedale
punctul 43.02.
Scaun pentru conducător adaptat la forma corpului
punctul 43.03.
Scaunul conducătorului auto cu suport lateral pentru stabilitate bună
punctul 43.04.
Scaunul conducătorului auto cu rezemătoare pentru braț
punctul 43.06.
Centură de siguranță adaptată
punctul 43.07.
Centură de siguranță tip ham
punctul 44.
Modificări ale motocicletelor (Folosirea subcodurilor este obligatorie.)
punctul 44.01.
Frână cu comandă unică
punctul 44.02.
Frână de mână (adaptată) (la roata din față)
punctul 44.03.
Frână de mână (adaptată) (la roata din spate)
punctul 44.04.
Manetă de accelerație (adaptată)
punctul 44.08.
Înălțimea scaunului permite conducătorului auto, în poziția șezând, să aibă în același timp ambele picioare pe suprafața drumului.
punctul 44.09.
Forța maximă cu care se poate aplica frâna pe roata din față este de ... N (*) [de exemplu, 44.09 (140 N)]
Paragraf
(*) Această forță arată capacitatea conducătorului auto de acționare a sistemului.
punctul 44.10.
Forța maximă cu care se poate aplica frâna pe roata din spate este de ... N (*) [de exemplu, 44.10 (240 N)]
punctul 44.11.
Rezemătoare pentru picioare adaptată
punctul 44.12.
Manetă adaptată
punctul 45.
Numai motocicletă cu ataș
punctul 46.
Numai tricicluri
punctul 47.
Limitat la vehiculele cu mai mult de două roți care nu necesită poziția de echilibru a conducătorului auto la pornire, oprire și stat în picioare
punctul 50.
Limitat la un anumit vehicul/un anumit număr de șasiu (numărul de identificare al vehiculului, VIN)
Paragraf
Litere utilizate în combinație cu codurile 01-44 pentru specificații suplimentare:
litera a)
stânga;
litera b)
dreapta;
litera c)
mână;
litera d)
picior;
litera e)
mijloc;
litera f)
braț;
litera g)
degetul mare.
Paragraf
Suplimentar, se înscrie în CIV un text cu privire la particularitatea adaptării, dacă informația este disponibilă în documentația pusă la dispoziție de către solicitant.
punctul 3.
În cazul autovehiculelor special modificate în scopul preluării și transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat în scaune rulante, RAR înscrie în CIV următoarele:
litera a)
la rubrica 1, categoria: „Autovehicul special M_1“;
litera b)
la rubrica 2, caroseria: „SH vehicul accesibil scaunelor rulante“;
litera c)
la rubrica „Mențiuni“, un text cu privire la tipul de scaun rulant pentru care vehiculul este adaptat, dacă informația este disponibilă în documentația pusă la dispoziție de către solicitant.
ANX
Anexa nr. 10 nr
Paragraf
la reglementări
Paragraf
Atestatul tehnic pentru mașinile autopropulsate și pentru vehiculele lente
PRE PRE_5889
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit