AcasăDocument
DECIZIA nr. 854 din 18 decembrie 2018
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Ioan Daniel Chiriazi.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, excepție ridicată de Gheorghe Iliescu în Dosarul nr. 2.024/104/2015** al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.951D/2016.
punctul 2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât, în dinamica legislativă, prin prevederile legale criticate are loc o aplicare a principiului tempus regit actum, ceea ce nu constituie o încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 4.
Prin Decizia nr. 936 din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.024/104/2015**, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.
punctul 5.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Iliescu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe pronunțate de Tribunalul Olt - Secția a II-a civilă, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, cererea prin care se solicita obligarea la încheierea unei convenții-cadru cu privire la stabilirea condițiilor de exercitare a dreptului de uz și de servitute, în virtutea prevederilor Legii nr. 123/2012.
punctul 6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că principiul general al egalității presupune ca la situații egale să se aplice un tratament juridic egal și dreptul la diferențiere, atunci când situațiile sunt diferite. Încălcarea acestui principiu intervine atunci când se aplică un tratament diferențiat unor situații similare, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Or, textul criticat diferențiază proprietarii afectați de capacitățile energetice în funcție de data amplasării acestora, respectiv înainte și după intrarea în vigoare a legii, ceea ce este contrar art. 16 alin. (1) din Constituție.
punctul 7.
Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă opinează în sensul constituționalității dispozițiilor criticate, nefiind încălcat principiul egalității în drepturi, întrucât acesta este înfrânt atunci când se aplică un tratament diferit în situații identice, ceea ce nu este cazul în speța de față. Astfel situația proprietarilor este diferită, raportat la existența sau nu pe teren a capacității energetice la data intrării în vigoare a legii.
punctul 8.
Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 9.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și arată că, din argumentele invocate de către autorul excepției de neconstituționalitate, reiese faptul că acesta invocă, în fond, probleme de aplicare și interpretare a legii. Or, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, interpretarea și aplicarea reglementărilor legale în cadrul unor litigii sunt atribuții ce revin în exclusivitate instanțelor de judecată, și nu Curții Constituționale.
punctul 10.
Distinct de acestea, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul egalității, precizează că egalitatea în fața legii nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit, ceea ce este valabil și cu privire la prevederile criticate, care se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.
punctul 11.
Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. Astfel, dispozițiile legale criticate clarifică diferența obiectivă dintre situația titularilor drepturilor de proprietate asupra terenurilor afectate de capacitățile energetice și anume momentul realizării acestor capacități, respectiv înainte sau după intrarea în vigoare a Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, în funcție de acesta fiind instituit caracterul oneros al exercitării drepturilor de uz și servitute asupra terenurilor afectate de capacitățile energetice. Astfel, textul de lege criticat reprezintă o aplicare a principiului general de drept tempus regit actum.
punctul 12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.
punctul 14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, care au următorul cuprins:
Citat
Alineatul (5)
Exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private afectate de capacitățile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezenței legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condițiile și termenii referitori la durata, conținutul și limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenție-cadru, precum și pentru determinarea cuantumului indemnizațiilor, a despăgubirilor și a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenția-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
Alineatul (6)
Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații pot solicita încheierea de convenții, conform prevederilor alin. (5).
punctul 15.
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.
punctul 16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că soluția legislativă criticată este parte integrantă a art. 12 din Legea nr. 123/2012, care are denumirea marginală Drepturile și obligațiile ce decurg din autorizația de înființare și din licențe. Astfel, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, lucrările de realizare și retehnologizare ale capacităților energetice pentru care se acordă autorizații, precum și activitățile și serviciile pentru care se acordă licențe, după caz, sunt de interes public, cu excepția celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizației sau licenței.
punctul 17.
Asupra terenurilor și bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacității energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizațiilor de înființare și de licențe care beneficiază de: a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desființării capacității energetice, obiect al autorizației; b) dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a capacității, obiect al autorizației de înființare, pentru reviziile, reparațiile și intervențiile necesare; c) servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea/desființarea de rețele electrice sau alte echipamente aferente capacității energetice și pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condițiile legii; d) dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune în pericol persoane și bunuri; e) dreptul de acces la utilitățile publice [art. 12 alin. (2) din Legea nr. 123/2012]. Dreptul de uz și de servitute asupra terenurilor proprietate privată, restrângerea sau încetarea unor activități prevăzute la alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 123/2012 se stabilesc și se exercită cu respectarea principiului echității, a dreptului de proprietate și a minimei afectări a acestuia [art. 12 alin. (11) din Legea nr. 123/2012].
punctul 18.
În acest context, potrivit art. 12 alin. (3) și (4) din Legea nr. 123/2012, drepturile de uz și de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conținutul acestora este prevăzut la art. 14 din Legea nr. 123/2014 și se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existentei capacității energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacități în funcțiune, reparației, reviziei, lucrărilor de intervenție în caz de avarie; exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților statului și ale unităților administrativ-teritoriale afectate de capacitățile energetice se realizează cu titlu gratuit, pe toată durata existenței acestora.
punctul 19.
În ceea ce privește exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private afectate de capacitățile energetice, care se realizează după intrarea în vigoare a acestei legi, aceasta se face, potrivit art. 12 alin. (5) din Legea nr. 123/2012, criticat în prezenta cauză, în conformitate cu regulile procedurale privind condițiile și termenii referitori la durata, conținutul și limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenție-cadru, precum și pentru determinarea cuantumului indemnizațiilor, a despăgubirilor și a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenția-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
punctul 20.
Astfel, proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații pot solicita încheierea de convenții, conform art. 12 alin. (5), iar titularii de licențe și autorizații sunt obligați să procedeze la încheierea convențiilor-cadru, în termen de maximum 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectați [art. 12 alin. (6) și (8) din Legea nr. 123/2012].
punctul 21.
În virtutea art. 12 alin. (7) și (9) din Legea nr. 123/2012 beneficiază de indemnizații și, respectiv, despăgubiri și proprietarii de terenuri afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații care la data intrării în vigoare a acestei legi au în derulare convenții privind exercitarea acestor drepturi încheiate în condițiile legii; totodată, dacă, cu ocazia intervenției pentru retehnologizări, reparații, revizii sau avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităților energetice, titularii de licență au obligația să plătească despăgubiri, în condițiile legii.
punctul 22.
De asemenea, proprietarii terenurilor și titularii activităților afectați de exercitarea de către titularii de licență și autorizații a drepturilor prevăzute la alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 123/2012 vor fi despăgubiți pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despăgubirilor vor fi avute în vedere următoarele criterii: suprafața de teren afectată cu ocazia efectuării lucrărilor; tipurile de culturi și plantații, precum și amenajările afectate de lucrări; activitățile restrânse cu ocazia lucrărilor. Cuantumul despăgubirii se stabilește prin acordul părților sau, în cazul în care părțile nu se înțeleg, prin hotărâre judecătorească.
punctul 23.
Așadar, acesta este cadrul legislativ care circumscrie drepturile și obligațiile ce decurg din autorizația de înființare și din licențe, inclusiv în ceea ce privește încheierea de convenții sau acordarea unor indemnizații și, respectiv, despăgubiri proprietarilor de terenuri afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații acordate în temeiul prevederilor Legii nr. 123/2012. Referitor la ipotezele în care se încadrează fiecare proprietar de teren afectat în condițiile acestei legi sau al altui cadru legislativ existent în dinamica legislativă, acestea sunt aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii, atribut al autorităților publice îndrituite cu asemenea competențe și al instanțelor de judecată chemate să soluționeze asemenea litigii.
punctul 24.
În ceea ce privește critica autorului excepției de neconstituționalitate și care constă în faptul că textul criticat face diferențieri între proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații pentru capacitățile energetice în funcție de data la care acestea se realizează, ceea ce, în opinia acestuia, este contrar art. 16 alin. (1) din Constituție, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Astfel, față de aceste critici, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Respectarea egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecință, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate, fără ca aceste diferențe să aibă semnificația unei discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 321 din 10 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 august 2014, paragraful 31, sau Decizia nr. 649 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2018, paragraful 34).
punctul 25.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Iliescu în Dosarul nr. 2.024/104/2015** al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 12 alin. (5) și (6) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Ionița Cochințu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit