AcasăDocument
HOTĂRÂRE nr. 521 din 12 mai 1990
privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului în România în anul şcolar (universitar) 1990/1991
Abrogat
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Guvernul României hotărăşte:
Paragraf
Cetăţenii României au dreptul la învăţătura, fără deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie şi fără orice alta ingradire care ar putea constitui nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului. În România, învăţămîntul are un caracter deschis, fiecărui cetăţean asigurindu-i-se accesul la toate gradele şi formele de învăţămînt, cît şi posibilitatea trecerii de la un tip de şcoala la altul, prin examene de diferenţa.
Paragraf
Statul asigură condiţii de protecţie şi ocrotire a minorilor pînă la vîrsta de 16 ani prin cuprinderea în diferite forme de învăţămînt sau de ocrotire.
Paragraf
Învăţămîntul de toate gradele se desfăşoară în limba română. Pentru minorităţile naţionale se organizează condiţii de însuşire a limbii materne şi, după caz, pregătire în limba maternă.
Paragraf
Întregul învăţămînt este subordonat Ministerului Învăţămîntului, care răspunde de organizarea, conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ.
CAPITOL
Capitolul A Sistemul de învăţămînt
ART
Articolul 1
Paragraf
În anul şcolar 1990/1991, sistemul de învăţămînt din România cuprinde:
Paragraf
- învăţămîntul preşcolar;
Paragraf
- învăţămîntul primar cu clasele I-IV;
Paragraf
- învăţămîntul gimnazial cu clasele V-VIII;
Paragraf
- învăţămîntul liceal cu clasele IX-XII sau IX-XIII;
Paragraf
- învăţămîntul profesional cu anii I-III sau I-IV;
Paragraf
- învăţămîntul complementar sau de ucenici cu anii I-II sau I-III;
Paragraf
- învăţămîntul tehnic de maiştri cu anii I-II sau I-III;
Paragraf
- învăţămîntul postliceal de specialitate cu anii I-II sau I-III;
Paragraf
- învăţămîntul superior cu anii I-VII;
Paragraf
- învăţămîntul postuniversitar;
Paragraf
- doctoratul;
Paragraf
- alte forme de perfecţionare.
SECTIUNE
Secţiunea I Învăţămîntul preşcolar
ART
Articolul 2
Paragraf
Învăţămîntul preşcolar se organizează pentru copiii în vîrsta de 3-6(7) ani şi se realizează prin grădiniţe de copii cu program normal, cu program prelungit, cu program săptămînal sau prin grădiniţe speciale pentru copiii cu deficiente senzoriale şi intelectuale. Grădiniţele se înfiinţează de către inspectoratele şcolare.
Paragraf
Grădiniţa se organizează cu cel puţin o grupa de copii, din aceeaşi localitate sau din două localităţi rurale apropiate.
Paragraf
Activităţile în grădiniţe se desfăşoară pe grupe de copii.
Paragraf
Grupa se constituie, în medie, din 25 copii, dar nu mai mult de 30 copii şi nu mai puţin de 15 copii. La grădiniţele speciale pentru copiii cu deficiente senzoriale şi intelectuale grupa se constituie, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii şi nu mai puţin de 7 copii.
Paragraf
Pentru fiecare grupa de preşcolari se încadrează cîte o educatoare, iar la grădiniţele cu program prelungit, săptămînal şi la cele speciale pentru copiii cu deficiente se încadrează încă o educatoare la fiecare grupa pentru tura de după-amiaza.
Paragraf
La grădiniţele cu program săptămînal se încadrează cîte încă o educatoare la fiecare doua posturi, iar la grădiniţele speciale pentru copiii cu deficiente şi la casele de copii preşcolari se încadrează cîte o educatoare la fiecare grupa pentru desfăşurarea activităţii cu copiii în zilele libere.
ART
Articolul 3
Paragraf
Pentru copiii orfani, fără sustinatori legali sau proveniţi din familii dezorganizate se organizează case de copii preşcolari de către inspectoratele şcolare.
Paragraf
Activitatea în casele de copii preşcolari se desfăşoară pe grupe constituite, în medie, din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii şi nu mai puţin de 7 copii.
Paragraf
Normarea educatoarelor la casele de copii preşcolari se face la fel ca la grădiniţele speciale pentru copii cu deficiente.
SECTIUNE
Secţiunea II Învăţămîntul primar şi gimnazial
ART
Articolul 4
Paragraf
Învăţămîntul primar se organizează ca învăţămînt de zi şi funcţional cu clasele I-IV, de regula cu program de dimineata.
Paragraf
În clasa I a învăţămîntului primar sînt cuprinşi, de regula copiii care au împlinit vîrsta de 6 ani pînă la data începerii anului şcolar.
ART
Articolul 5
Paragraf
În funcţie de mărimea populaţiei şcolare, de gradul de dispersare a localităţilor şi de baza materială existenta, învăţămîntul primar funcţionează în şcoli cu clasele I-IV, I-VIII sau în licee.
Paragraf
În învăţămîntul primar, clasele se constituie în medie din 26 elevi, fără a depăşi 30 elevi, dar nu mai puţin de 15 elevi.
Paragraf
Clasele existente la această dată pot funcţiona în mod excepţional chiar dacă au un efectiv de peste 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi.
Paragraf
Activitatea de învăţămînt pentru fiecare clasa se asigura de către un invatator, iar la limbile moderne de către profesori de specialitate.
Paragraf
În localităţile izolate se organizează şcoli cu clasele I-IV cu predare simultană, dacă exista cel puţin 5 elevi de vîrsta acestor clase. Desfăşurarea procesului de învăţămînt se asigura de către:
Paragraf
- un invatator pentru 5-20 elevi;
Paragraf
- doi învăţători pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I-III şi al doilea la clasele II-IV;
Paragraf
- trei învăţători pentru 41-60 elevi;
Paragraf
- patru învăţători pentru 60 elevi.
ART
Articolul 6
Paragraf
Învăţămîntul gimnazial se organizează ca învăţămînt de zi cu clasele V-VIII.
Paragraf
În mod excepţional, învăţămîntul gimnazial se poate organiza şi ca învăţămînt seral sau fără frecventa numai pentru persoanele care au depăşit vîrsta şcolarizării.
Paragraf
În învăţămîntul gimnazial clasele se constituie, în medie, din 26 elevi, fără a depăşi 30 elevi, dar nu mai puţin de 15 elevi, în funcţie de baza materială existenta.
ART
Articolul 7
Paragraf
În comunele şi satele în care funcţionează şcoli cu predare în limbile minorităţilor naţionale se organizează şi clase cu predare în limba română, chiar dacă numărul elevilor este mai mic de 15.
ART
Articolul 8
Paragraf
În cadrul învăţămîntului primar şi gimnazial, pentru copiii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza şcoli cu clasele I-VIII cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie sau şcoli cu program de educaţie fizica şi sport.
Paragraf
Şcolile cu program de educaţie fizica şi sport se organizează pe ramuri sportive. Clase cu acest program se pot organiza şi în cadrul altor şcoli cu clasele I-VIII.
Paragraf
Clasele de început din şcolile cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie, precum şi din şcolile cu program de educaţie fizica şi sport, se constituie din 25 elevi. Activitatea de învăţămînt din aceste şcoli se desfăşoară pe clase, pe grupe sau individual.
Paragraf
Numărul de elevi din care se constituie o grupa se stabileşte prin norme, de către Ministerul Învăţămîntului, în funcţie de specificul activităţii.
ART
Articolul 9
Paragraf
Pentru promovarea activităţii elevilor din învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanţă funcţionează cluburi şi cercuri sportive, ca instituţii de învăţămînt cu profil special. Elevii acestor cluburi şi cercuri sînt selecţionaţi din toate clasele diferitelor şcoli unde se realizează pregătirea de baza.
Paragraf
Cluburile sportive şcolare pot funcţiona ca unităţi independente sau pe lîngă şcoli şi licee.
Paragraf
Cercurile sportive şcolare vor fi organizate numai ca secţii pe lîngă şcoli şi licee.
Paragraf
În cadrul cluburilor şi cercurilor sportive şcolare activitatea se organizează pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de Ministerul Învăţămîntului.
ART
Articolul 10
Paragraf
Pentru copiii cu deficiente senzoriale şi intelectuale se organizează şcoli cu clasele I-VIII.
Paragraf
Pentru copiii orfani, fără sustinatori legali sau proveniţi din familii dezorganizate se organizează case de copii şcolari, în cadrul cărora pot funcţiona şi unităţi de învăţămînt.
Paragraf
În şcolile pentru copii cu deficiente senzoriale şi intelectuale, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 14 elevi şi nu mai puţin de 7 elevi. Pentru copiii cu deficiente asociate, clasele se constituie din 4-8 elevi.
Paragraf
La casele de copii şcolari care funcţionează împreună cu şcoli speciale pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 14 elevi şi nu mai puţin de 7 elevi. La casele de copii şcolari, grupele se constituie din 15-20 copii.
ART
Articolul 11
Paragraf
Pentru a oferi elevilor posibilitatea de a desfăşura şi activităţi extraşcolare se organizează case ale elevilor şi copiilor, ca instituţii subordonate inspectoratelor şcolare. În municipiul Bucureşti funcţionează Palatul copiilor, subordonat Ministerului Învăţămîntului.
Paragraf
Activitatea în aceste instituţii se desfăşoară pe baza unor norme stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
ART
Articolul 12
Paragraf
Învăţămîntul primar şi gimnazial se desfăşoară pe baza unor planuri de învăţămînt şi programe unitare elaborate de Ministerul Învăţămîntului.
ART
Articolul 13
Paragraf
Şcolile primare şi gimnaziale se înfiinţează de către inspectoratele şcolare.
SECTIUNE
Secţiunea III Învăţămîntul liceal
ART
Articolul 14
Paragraf
Învăţămîntul liceal se realizează prin licee, respectiv colegii, şcoli normale şi seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învăţămînt de zi sau seral.
ART
Articolul 15
Paragraf
Învăţămîntul liceal se organizează prin următoarele tipuri:
Paragraf
- licee şi colegii teoretice;
Paragraf
- licee industriale;
Paragraf
- licee agricole;
Paragraf
- licee silvice;
Paragraf
- licee sanitare;
Paragraf
- licee economice-administrative şi de servicii;
Paragraf
- licee de informatica;
Paragraf
- licee de metrologie;
Paragraf
- şcoli normale;
Paragraf
- licee de arta;
Paragraf
- licee cu program de educaţie fizica şi sport;
Paragraf
- licee militare;
Paragraf
- seminarii teologice.
ART
Articolul 16
litera a)
Liceele şi colegiile teoretice se organizează cu clasele IX-XII învăţămînt de zi şi IX-XIII învăţămînt seral, în profilurile: real (cu clase de matematica-fizica, chimie-biologie, fizica-chimie etc.) şi umanist (cu clase de filologie, limbi străine, limbi clasice, istorie-ştiinţe sociale etc.). În cadrul acestui tip de licee se asigura pregătirea umanist-socială şi ştiinţifică generală, acordindu-se pondere disciplinelor specifice profilului şi, respectiv, claselor menţionate.
litera b)
Liceele industriale, agricole, silvice, sanitare, economice-administrative şi de servicii se organizează cu clasele IX-XII învăţămînt de zi şi seral, iar cele de informatica şi de metrologie cu clasele IX-XII învăţămînt de zi. În cadrul acestor tipuri de licee se asigura atît pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cît şi pregătire de specialitate, tehnologică şi instruire practica într-o meserie, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 1.
litera c)
Şcolile normale se organizează cu clasele IX-XIII învăţămînt de zi. Aceste şcoli pregătesc învăţători şi educatoare necesare şcolilor primare, respectiv gradinitelor de copii şi caselor de copii preşcolari.
litera d)
Liceele de arta se organizează cu clasele IX-XII învăţămînt de zi sau IX-XIII învăţămînt seral, într-unul din profilurile: arte plastice şi decorative, muzica şi coregrafie. Activitatea în aceste licee se desfăşoară pe clase, pe grupe şi individual, conform normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
litera e)
Liceele cu program de educaţie fizica şi sport se organizează cu clasele IX-XII învăţămînt de zi şi asigura atît pregătire generală asemănătoare celei date prin liceele teoretice, cît şi pregătire pentru o ramura de sport (gimnastica, atletism, sah, fotbal, handbal, rugbi şi altele).
Paragraf
Clasele cu program de educaţie fizica şi sport se pot organiza şi în alte licee.
Paragraf
Activitatea în liceele cu program de educaţie fizica şi sport se organizează pentru una pînă la trei ramuri sportive, pe grupe constituite conform normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
litera f)
Liceele militare se organizează de Ministerul Apărării Naţionale potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învăţămînt pentru liceele teoretice cu profil real şi a programelor şcolare avizate de Ministerul Învăţămîntului.
litera g)
Seminariile teologice se organizează de Ministerul Cultelor potrivit normelor stabilite de acest minister, cu respectarea planurilor de învăţămînt pentru liceele teoretice cu profil umanist şi a programelor şcolare avizate de Ministerul Învăţămîntului.
ART
Articolul 17
Paragraf
În învăţămîntul liceal, clasele se constituie din 18 elevi, fără a depăşi 36 elevi, dar nu mai puţin de 18 elevi.
Paragraf
În liceele de arta şi în cele cu program de educaţie fizica şi sport, clasele de început se constituie din 25 elevi.
ART
Articolul 18
Paragraf
Admiterea în clasa a IX-a în învăţămîntul liceal se face prin concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului. La concursul de admitere pot participa absolvenţi ai învăţămîntului gimnazial. Elevii admişi în clasa a IX-a de liceu, începînd cu anul şcolar 1990/1991, pot continua studiile pînă la absolvirea învăţămîntului liceal.
ART
Articolul 19
Paragraf
Promovatii clasei a XII-a cursuri de zi, respectiv ai clasei a XIII-a cursuri serale, de la toate tipurile de licee, pot susţine examenul de bacalaureat. La şcolile normale examenul de bacalaureat se susţine după promovarea clasei a XIII-a. Diploma de bacalaureat eliberata de Ministerul Învăţămîntului pentru toate tipurile de licee şi şcoli normale (inclusiv liceele militare şi seminariile teologice) conferă titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învăţămîntul superior, în învăţămîntul postliceal de specialitate sau sa ocupe funcţii pentru care se cer studii medii.
ART
Articolul 20
Paragraf
Elevii cuprinşi în liceele industriale, agricole, silvice, sanitare şi economic-administrative şi de servicii, cursuri de zi, pot continua studiile în clasa a XIII-a, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de bacalaureat, după absolvirea clasei a XII-a. În clasa a XIII-a de liceu, cursuri de zi, se asigura aprofundarea pregătirii tehnologice şi practice în meseria în care vor fi calificaţi elevii. Pentru această perioadă se pot încheia contracte de şcolarizare între elevi şi unităţile economice. În cazul cînd numărul de burse de contract ce pot fi oferite de unitatea economică este mai mic decît numărul de candidaţi, se stabilesc, de către unitatea economică şi unitatea şcolară, criterii de departajare, prin care să se stimuleze interesul la învăţătura al elevilor.
Paragraf
După promovarea clasei a XIII-a elevii susţin examenul de calificare organizat pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale.
Paragraf
Elevii care promovează acest examen primesc certificat de calificare, ce le conferă dreptul sa exercite meseria respectiva.
Paragraf
În cazul liceelor de informatica şi de metrologie, cu durata de 4 ani (clasele IX-XII), examenul de calificare se susţine după promovarea clasei a XII-a.
ART
Articolul 21
Paragraf
Trecerea la noua structura a învăţămîntului liceal se face începînd cu anul şcolar 1990/1991, pentru clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a. Elevii din clasele a XII-a cursuri de zi şi din clasele a XII-a şi a XIII-a cursuri serale, anul şcolar 1990/1991, vor continua studiile după planurile de învăţămînt aplicate în anul şcolar 1989/1990.
Paragraf
Admiterea în clasa a XI-a de liceu, în anii şcolari 1990/1991 şi 1991/1992, se face, după caz, prin probe de verificare a cunoştinţelor în vederea departajarii, organizate potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
SECTIUNE
Secţiunea IV Învăţămîntul profesional, complementar sau de ucenici
ART
Articolul 22
Paragraf
Învăţămîntul profesional se realizează prin şcoli profesionale cu durata de 3-4 ani, învăţămînt de zi, potrivit nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 2 Şcolile profesionale se organizează de ministere, de alte organe centrale, precum şi de primăriile judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Învăţămîntului. Aceste şcoli pot funcţiona de sine statator sau împreună cu licee, şcoli tehnice de maiştri şi şcoli postliceale de specialitate, constituind grupuri şcolare cu conducere unica.
Paragraf
Prin procesul de învăţămînt ce se organizează în aceste şcoli se asigura atît pregătire profesională şi instruire practica, cît şi o pregătire generală, asemănătoare celei din clasele IX-X de liceu.
Paragraf
Clasele de elevi din şcoala profesională se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi.
ART
Articolul 23
Paragraf
Admiterea în şcolile profesionale se face pe bază de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului. La concursul de admitere pot participa absolvenţi ai învăţămîntului gimnazial.
ART
Articolul 24
Paragraf
La şcolile profesionale studiile se încheie prin examen de absolvire şi calificare. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire în meseria în care s-au pregătit, care le conferă dreptul sa exercite meseria respectiva, în concordanta cu normele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale.
ART
Articolul 25
Paragraf
Absolvenţii şcolii profesionale pot continua studiile în clasa a XI-a a învăţămîntului liceal, cursuri serale, după promovarea unor examene de diferenţa organizate ca probe de concurs.
ART
Articolul 26
Paragraf
În anii şcolari 1990/1991 şi 1991/1992 se organizează, în continuare, învăţămînt profesional pentru absolvenţii clasei a X-a. În aceste şcoli înscrierea elevilor se face potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
ART
Articolul 27
Paragraf
Învăţămîntul complementar sau de ucenici se organizează de către organele administrative locale, respectiv de către unităţile economice, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale care nu au fost cuprinşi în învăţămîntul liceal sau profesional.
Paragraf
Învăţămîntul complementar sau de ucenici se organizează ca învăţămînt de zi şi seral cu durata de 2-3 ani. Clasele se constituie în medie, din 25 elevi, dar nu mai mult de 30 elevi şi nu mai puţin de 20 elevi. Acestea funcţionează în cadrul grupurilor şcolare, şcolilor profesionale sau şcolilor cu clasele I-VIII.
Paragraf
În cadrul Învăţămîntului complementar sau de ucenici se asigura pregătire generală, asemănător claselor IX-X de liceu, precum şi pregătire profesională şi de instruire practica într-o meserie corespunzătoare nevoilor locale din cooperatie, prestări servicii, iniţiativa particulară, asociaţii cu caracter industrial şi din alte sectoare.
ART
Articolul 28
Paragraf
Meseriile în care se pregătesc elevii prin acest învăţămînt se aleg din cele prevăzute în indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regăsesc în nomenclatorul de pregătire prin licee sau şcoli profesionale.
ART
Articolul 29
Paragraf
Încheierea studiilor învăţămîntului complementar sau de ucenici se face prin examene de absolvire şi calificare.
Paragraf
Absolvenţii primesc diploma de absolvire, ceea ce le da dreptul sa exercite meseria în care au fost pregatiti, în concordanta cu normele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale.
ART
Articolul 30
Paragraf
Absolvenţii învăţămîntului complementar sau de ucenici care doresc sa continue studiile în învăţămîntul liceal, pot susţine examene de diferenţa, organizate sub forma de concurs pentru înscrierea în clasa a X-a (cei care au urmat şcoli cu durata de 2 ani) sau în clasa a XI-a (cei care au urmat şcoli cu durata de 3 ani).
SECTIUNE
Secţiunea V Învăţămîntul tehnic de maiştri
ART
Articolul 31
Paragraf
Învăţămîntul tehnic de maiştri se realizează prin şcoli tehnice de maiştri cu o durată de 1 1/2 - 2 ani cursuri de zi sau 2-3 ani cursuri serale, organizate de ministere şi alte organe centrale, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 3.
ART
Articolul 32
Paragraf
Clasele la şcolile tehnice de maiştri se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Acestea se organizează în cadrul grupurilor şcolare.
ART
Articolul 33
Paragraf
Concursul şi condiţiile de admitere, precum şi examenul de absolvire în şcolile tehnice de maiştri, se organizează potrivit normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
Paragraf
Absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri primesc diploma de absolvire, ceea ce le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea respectiva, în concordanta cu normele stabilite de Ministerul Învăţămîntului şi Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale.
SECTIUNE
Secţiunea VI Învăţămîntul postliceal de specialitate
ART
Articolul 34
Paragraf
Învăţămîntul postliceal de specialitate are o durată de 2 sau 3 ani şi se realizează în şcoli postliceale de specialitate organizate de ministere sau alte organe centrale. În aceste şcoli pot fi şcolarizaţi absolvenţi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc să se pregătească în vederea exercitării unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural şi sanitar, conform nomenclatorului de pregătire din anexa nr. 4.
Paragraf
Şcolile postliceale de specialitate se organizează cu învăţămînt de zi şi seral în cadrul grupurilor şcolare sau împreună cu unităţile de învăţămînt liceal.
Paragraf
Pentru pregătirea institutorilor în dubla specializare se organizează şcoli postliceale de specialitate cu durata de 3 ani, cu predare atît în limba română, cît şi în limbi ale minorităţilor naţionale.
ART
Articolul 35
Paragraf
Clasele şcolilor postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi.
ART
Articolul 36
Paragraf
Admiterea în şcolile postliceale de specialitate şi examenul de absolvire se organizează pe baza normelor stabilite de Ministerul Învăţămîntului.
Paragraf
Absolvenţii primesc diploma de absolvire, ceea ce le conferă dreptul sa profeseze în specialitatea absolvită.
SECTIUNE
Secţiunea VII Alte categorii de şcoli
ART
Articolul 37
Paragraf
În subordinea Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale vor funcţiona: cămine-şcoala pentru deficienti mintali, motori şi mintali-motori incapabili de insertia socială, şcoli profesionale speciale pentru deficienti de auz, de vedere, mintali, motori şi mintali-motori recuperabili, licee speciale pentru deficienti de vedere şi motori recuperabili, şcoli speciale de reeducare şi cursuri de calificare şi recalificare pentru invalizi. Procesul de învăţămînt din aceste şcoli se desfăşoară pe baza planurilor de învăţămînt şi programelor şcolare specifice, avizate de Ministerul Învăţămîntului.
ART
Articolul 38
Paragraf
Pentru corectarea vorbirii elevilor din învăţămîntul primar şi gimnazial se organizează centre logopedice.
Paragraf
Centrul logopedic interşcolar funcţionează pentru corectarea tulburarilor de limbaj la copiii şcolari şi preşcolari şi se organizează pe lîngă o grădiniţa sau şcoala gimnaziala, fiind coordonat şi indrumat de inspectoratul şcolar.
Paragraf
Centrul logopedic se organizează cu cel puţin 2 posturi de profesori logopezi. Fiecare profesor logoped lucrează 8 ore pe zi, în medie, din care 18 ore săptămînal activitate directa cu un număr de 12-15 copii. Activitatea se desfăşoară cu un copil sau cu 2-4 copii în decursul a cîte 2-5 şedinţe săptămînal.
ART
Articolul 39
Paragraf
Pentru a veni în sprijinul elevilor şi al părinţilor, cît şi pentru creşterea eficientei sistemului învăţămîntului, se organizează laboratoare de orientare şcolară şi profesională.
Paragraf
Laboratoarele de orientare şcolară şi profesională sprijină activitatea de orientare a elevilor desfăşurată în şcoli. Ele îndrumă profesorii şi dirigintii în cunoaşterea, informarea şi educarea elevilor pentru alegerea profesiunii, efectuează examene psihologice şi acorda consultaţii la cererea elevilor şi părinţilor.
Paragraf
Laboratoarele de orientare sînt instituţii cu caracter interşcolar şi se înfiinţează de Ministerul Învăţămîntului cel mult unu pe judeţ sau în municipiul Bucureşti, fiind subordonate direct inspectoratelor şcolare.
Paragraf
Personalul didactic al laboratoarelor se normeaza:
Paragraf
- 2-3 posturi de profesori pentru orientare (specialitatea psihologie sau pedagogie), ]n funcţie de numărul elevilor şi complexitatea activităţii.
Paragraf
Personalul auxiliar se normeaza:
Paragraf
- 1 post de asistenţa socială sau de laborant la fiecare laborator.
Paragraf
Personalul medical se normeaza potrivit normelor Ministerului Sănătăţii.
Paragraf
În unităţile şcolare mari se pot organiza cabinete de orientare şcolară şi profesională, afiliate laboratoarelor şi încadrate cu personal de specialitate. Un cabinet de orientare se organizează pentru un număr de cel puţin 800 elevi din şcoala respectiva. Nu se pot înfiinţa mai mult de 6 cabinete într-un judeţ, respectiv 12 în municipiul Bucureşti.
Paragraf
La cabinetul de orientare lucrează un profesor pentru orientare.
Paragraf
Profesorii pentru orientare lucrează, în medie, 8 ore pe zi, din care activitate la clasa 25% din norma didactica.
SECTIUNE
Secţiunea VIII Învăţămîntul superior şi postuniversitar
ART
Articolul 40
Paragraf
Învăţămîntul superior pregăteşte specialişti cu înaltă calificare pentru toate domeniile de activitate şi se realizează prin: universităţi, politehnici, institute şi academii, organizate pe facultăţi şi secţii.
Paragraf
Instituţiile de învăţămînt superior se înfiinţează prin hotărîri ale guvernului, iar facultăţile şi secţiile prin ordin al ministrului învăţămîntului.
Paragraf
Studiile în instituţiile de învăţămînt superior se realizează prin cursuri de zi, serale şi fără frecventa cu durate între 4 şi 7 ani.
ART
Articolul 41
Paragraf
Învăţămîntul postuniversitar se realizează prin cursuri de zi şi fără frecventa.
SECTIUNE
Secţiunea IX Învăţămîntul în limbile minorităţilor naţionale
ART
Articolul 42
Paragraf
Copiilor şi elevilor din rindurile minorităţilor naţionale li se asigura condiţii egale de pregătire în limba maternă ca şi celor de naţionalitate română.
ART
Articolul 43
Paragraf
În localităţile cu populaţie din rindul minorităţilor naţionale pot funcţiona grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, licee teoretice, şcoli normale, licee de arta, clase, grupe sau secţii cu predarea în limba maternă.
Paragraf
Pregătirea de specialitate şi tehnologică, precum şi instruirea practica, se realizează în limba română.
ART
Articolul 44
Paragraf
Pentru a putea participa activ la întreaga viaţa economică, socială, politica şi culturală a României, trebuie ca ţinerii din rindul minorităţilor naţionale sa cunoască limba română, asigurindu-se condiţiile necesare în acest scop.
Paragraf
Limba şi literatura română este proba obligatorie la examenul de bacalaureat.
ART
Articolul 45
Paragraf
Tinerilor proveniţi din rindul minorităţilor naţionale care au optat pentru clase cu predarea în limba română li se asigura, la cerere, însuşirea limbii materne.
ART
Articolul 46
Paragraf
La concursurile şi examenele de admitere în învăţămîntul superior şi la probele de verificare, candidaţii din rindul minorităţilor naţionale pot susţine probele în limba maternă.
ART
Articolul 47
Paragraf
În situaţii deosebite, funcţionarea unor grupe de preşcolari sau clase din celelalte tipuri de învăţămînt cu efective mai mici de 15 copii sau elevi va fi aprobată de către Ministerul Învăţămîntului.
Paragraf
Ministerul Învăţămîntului stabileşte, în funcţie de cerinţele învăţămîntului gimnazial şi liceal şi ale vieţii culturale, cifre corespunzătoare de şcolarizare în limbile minorităţilor naţionale, în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior şi la şcolile postliceale de specialitate pentru institutori.
CAPITOL
Capitolul B Dispoziţii finale
ART
Articolul 48
Paragraf
Finanţarea cheltuielilor pentru salariile tuturor categoriilor de personal se asigura de la bugetul de stat, prin Ministerul Învăţămîntului, pentru toate gradele de învăţămînt şi inspectoratele şcolare.
Paragraf
Baza materială se asigura de ministere, alte organe centrale sau locale care organizează instituţia de învăţămînt după cum urmează:
Paragraf
- grădiniţele, de către ministere, alte organe centrale sau locale;
Paragraf
- şcolile primare, gimnaziale şi instituţiile de învăţămînt superior, de către Ministerul Învăţămîntului;
Paragraf
- liceele, şcolile profesionale, complementare, de ucenici, postliceale şi de maiştri, de către ministere, alte organe centrale sau locale.
ART
Articolul 49
Paragraf
Planul de şcolarizare, pentru anul de învăţămînt 1990/1991, pentru toate gradele de învăţămînt, este cel prevăzut în anexa nr. 5, care face parte integrantă din aceasta hotărîre.
ART
Articolul 50
Paragraf
Numărul de locuri la cursurile de perfecţionare, se stabileşte de Ministerul Învăţămîntului.
ART
Articolul 51
Paragraf
Reţeaua şcolară şi denumirea instituţiilor de învăţămînt se aproba de Ministerul Învăţămîntului.
Paragraf
Planul de şcolarizare pentru învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial, instituţiile de educaţie, de ocrotire şi învăţămîntul complementar sau de ucenici se repartizează pe inspectorate şcolare de Ministerul Învăţămîntului.
Paragraf
Planul de şcolarizare pentru învăţămîntul liceal, superior şi postuniversitar se repartizează pe instituţii de învăţămînt de Ministerul Învăţămîntului.
Paragraf
Planul de şcolarizare pentru învăţămîntul profesional, tehnic de maiştri şi postliceal de specialitate se repartizează pe instituţii de învăţămînt de Ministerul Învăţămîntului în colaborare cu ministerele organizatoare de şcoli.
ART
Articolul 52
Paragraf
Norma medie săptămînală de predare în învăţămîntul gimnazial, liceal, profesional, complementar sau de ucenici, tehnic de maiştri şi postliceal de specialitate este de 18 ore în mediul urban şi 16 ore în mediu rural pentru profesori şi 24 ore săptămînal pentru maiştri instructori.
ART
Articolul 53
Paragraf
Ministerul Învăţămîntului elaborează planurile de învăţămînt şi programele şcolare pentru învăţămîntul preuniversitar cu sprijinul Institutului de cercetări pedagogice, al comisiilor de specialitate pe discipline şi în colaborare cu ministerele şi celelalte organe centrale pentru pregătirea de specialitate, tehnologică şi instruire practica din unităţile de învăţămînt organizate de acestea. Manualele şcolare pentru toate gradele de învăţămînt se elaborează numai pe bază de concurs şi se aproba de către Ministerul Învăţămîntului.
Paragraf
Nomenclatoarele de meserii şi specialităţi pentru toate gradele şi formele de învăţămînt preuniversitar se elaborează de Ministerul Învăţămîntului, împreună cu Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale şi în colaborare cu celelalte ministere sau alte organe centrale.
ART
Articolul 54
Paragraf
Ministerul Învăţămîntului răspunde de conţinutul, îndrumarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesională, din toate instituţiile de învăţămînt.
Paragraf
Ministerele şi celelalte organe centrale răspund de organizarea şi, împreună cu Ministerul Învăţămîntului, de conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregătirea de specialitate şi profesională din instituţiile de învăţămînt din subordinea acestora.
Paragraf
Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti răspund de organizarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregătirea generală, de specialitate şi profesională din toate instituţiile de învăţămînt preuniversitar de pe raza judeţului (a municipiului Bucureşti).
ART
Articolul 55
Paragraf
Situaţiile deosebite privind funcţionarea unor grupe de preşcolari sau clase de elevi din celelalte tipuri de învăţămînt, cu efective mai mici sau mai mari, respectiv cu norme de predare mai mici decît cele stabilite, vor fi analizate şi aprobate de Ministerul Învăţămîntului.
ART
Articolul 56
Paragraf
Începînd cu anul şcolar 1990/1991, specialiştii care asigura predarea disciplinelor de specialitate şi tehnologice, precum şi instruirea practica, vor fi încadraţi în instituţiile de învăţămînt ca personal didactic şi salarizaţi de la bugetul de stat, după reţeaua de salarizare a personalului didactic. Profesorilor şi maiştrilor instructori care asigura pregătire de specialitate şi profesională, precum şi instruirea practica în gimnazii, în licee şi şcoli profesionale, transferati în unităţi economice pe baza decretelor nr. 476/1983 şi 451/1984, li se recunosc drepturile pe care le-au avut în calitate de cadre didactice pînă la data transferării, cît şi vechime în învăţămînt perioada cît au fost încadraţi în producţie dar au prestat activitate de predare, respectiv de instruire practica, în învăţămîntul preuniversitar.
ART
Articolul 57
Paragraf
Ministerul Economiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor vor asigura fondurile necesare pentru plata salariilor personalului din învăţămînt, pentru cheltuielile bugetare necesare unităţilor de învăţămînt, precum şi pentru bursele ce se acordă elevilor şi studenţilor.
ART
Articolul 58
Paragraf
Prezenta hotărîre intră în vigoare începînd cu anul de învăţămînt 1990/1991.
Paragraf
Pe aceeaşi dată se abroga din Legea educaţiei şi învăţămîntului nr. 28/1978, art. 1, 3, 8, 12 lit. b), d), 16, 19, 65, 74, 93, 94, 115-123, 142 lit. a), 148 lit. b), c), e) şi 188.
Paragraf
PRIM-MINISTRU,
Paragraf
PETRE ROMAN
ANX
Anexa 1
Paragraf
NOMENCLATORUL DE MESERII
Paragraf
în care se pregătesc elevii prin învăţămîntul liceal
ANX
Anexa 2
Paragraf
NOMENCLATORUL DE MESERII
Paragraf
în care se pregătesc elevii prin şcolile profesionale
ANX
Anexa 3
Paragraf
NOMENCLATORUL SPECIALITATILOR
Paragraf
în care se pregătesc elevii prin şcolile tehnice de maiştri
ANX
Anexa 4
Paragraf
NOMENCLATORUL SPECIALITATILOR
Paragraf
în care se pregătesc elevii prin şcolile postliceale de specialitate
ANX
Anexa 5
Paragraf
PLAN DE ŞCOLARIZARE
Paragraf
pentru anul şcolar (universitar) 1990/1991,
Paragraf
la toate gradele de învăţămînt
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit