DECIZIA nr. 533 din 23 octombrie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială. Excepția a fost ridicată de Casa Județeană de Pensii Sibiu în Dosarul nr. 70/85/2021 al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.123D/2021.
punctul 2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.638D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 273/85/2021 al Tribunalului Sibiu - Secția I civilă.
punctul 4.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 5.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.638D/2021 la Dosarul nr. 1.123D/2021, care a fost primul înregistrat.
punctul 6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă deciziile Curții Constituționale nr. 736 din 24 octombrie 2006 și nr. 358 din 27 iunie 2023.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
punctul 7.
Prin Încheierea din 16 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 70/85/2021, și Sentința civilă nr. 249 din 8 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 273/85/2021, Tribunalul Sibiu - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială. Excepția a fost ridicată de Casa Județeană de Pensii Sibiu în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri referitoare la revizuirea pensiei.
punctul 8.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 încalcă prevederile constituționale ale art. 16 și ale art. 47 alin. (2) din Constituție, întrucât creează un privilegiu pentru pensionarii care se încadrează în ipoteza acestui articol de lege, în raport cu celelalte categorii de beneficiari ai legii. Astfel, contrar principiului contributivității prevăzut de Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000 privind sistemul unic de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, persoanele care au lucrat în grupa I și a II-a de muncă, pensionate în temeiul Legii nr. 3/1977, au beneficiat la stabilirea pensiei de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, respectiv de 25 de ani, în timp ce stagiul complet de cotizare prevăzut pentru celelalte categorii de pensionari, respectiv cei care au desfășurat munca în grupa a III-a de muncă, a fost de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei. Rezultă, prin urmare, un tratament discriminatoriu în ceea ce privește pensia persoanelor care au contribuit în sistemul public de pensii cu aceeași contribuție până la data de 1 aprilie 1992.
punctul 9.
Tribunalul Sibiu - Secția I civilă apreciază că dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 sunt în concordanță cu dispozițiile constituționale invocate de autoarea excepției. În acest sens, arată că în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. În susținerea opiniei sale invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 870 din 10 iulie 2008.
punctul 10.
Instanța arată și că sporul de grupă de 6 luni pentru un an lucrat în grupa I de muncă și, respectiv, de 3 luni pentru un an lucrat în grupa a II-a a avut ca finalitate și a justificat deschiderea dreptului de pensie pe baza unei vechimi în muncă efective mai reduse decât vechimea minimă prevăzută de art. 8 din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare, necesară deschiderii drepturilor de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă.
punctul 11.
Astfel, situația diferită în care se află cele două categorii de pensionari - cei pensionați înainte și cei pensionați după 1 aprilie 2001 - se datorează intervențiilor legislative din materia analizată, ceea ce nu determină neconstituționalitatea prevederilor criticate din Legea nr. 3/1977, din perspectiva egalității în drepturi.
punctul 12.
Referitor la acordarea unui tratament diferențiat prin legislația de asigurări sociale în beneficiul celor care au lucrat în aceste condiții speciale de muncă (aplicabil, pentru identitate de rațiune, și în privința celor care, sub imperiul legislației anterioare, au lucrat în grupele superioare de muncă), Curtea Constituțională a reținut, prin considerentele Deciziei nr. 1.126 din 16 octombrie 2008, că situația obiectiv diferită care diferențiază tratamentul juridic aplicabil asiguraților constă în perioada cât aceștia au cotizat lucrând în condiții speciale, expunându-se prin urmare unor condiții suplimentare de risc și solicitare. Așadar, o perioadă considerabil mai lungă de muncă în aceste condiții justifică un tratament juridic mai favorabil, sub aspectul acordării dreptului la pensie, al celor care au contribuit în aceste condiții, în raport cu cei care au lucrat astfel pentru perioade mai scurte și care beneficiază totuși de o reducere a vârstelor de pensionare.
punctul 13.
În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
punctul 14.
Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 1.638D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autoarea acesteia nu este de acord cu modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate, aspecte ce nu intră în competența Curții Constituționale, ci în cea a instanțelor de drept comun.
punctul 15.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
Paragraf
examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 16.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 17.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, publicată în Buletinul Oficial al României, nr. 82 din 6 august 1977. Examinând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că aspectele criticate de autoarea excepției au în vedere doar reglementările privind vechimea în muncă, acestea fiind cuprinse în alin. (1) al articolului de lege supus controlului de constituționalitate. Curtea mai constată și că Legea nr. 3/1977 a fost abrogată prin art. 198 liniuța 7 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și incidența în cauză a dispozițiilor de lege criticate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, care au următorul conținut:
Citat
Alineatul (1)
Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
litera A)
un an și șase luni pentru grupa I de muncă;
litera B)
un an și trei luni pentru grupa II de muncă.
punctul 18.
Autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 și ale art. 47 alin. (2) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor și dreptul la pensie.
punctul 19.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Legea nr. 3/1977 a avut ca obiect de reglementare dreptul la pensie. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) din această lege, pensia s-a stabilit în raport cu contribuția adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea societății, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, și se diferențiază în funcție de vechimea în muncă, retribuția avută și grupa de muncă.
punctul 20.
În ceea ce privește grupa de muncă, dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 3/1977 arată că, în raport cu condițiile, complexitatea și importanța muncii, locurile de muncă se încadrează în trei categorii: grupa I, II sau III de muncă. Grupele I și II de muncă au fost caracterizate de condiții mai grele și o complexitate și importanță mai ridicate. Având în vedere aceste aspecte, legiuitorul a prevăzut pentru grupele superioare de muncă condiții mai favorabile în ceea ce privește acordarea dreptului la pensie. Astfel, în mod distinct față de dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977 care au prevăzut că personalul muncitor care avea o vechime în muncă de minimum 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile avea dreptul la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, la împlinirea vârstei de 62 de ani bărbații și 57 de ani femeile, dispozițiile art. 14 din aceeași lege au prevăzut condiții de vârstă și de vechime în muncă mai favorabile pentru persoanele care au desfășurat munca în grupa I sau a II-a.
punctul 21.
Prin Decizia nr. 358 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1039 din 16 noiembrie 2023, paragrafele 21, 23 și 25, Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție referitoare la dreptul la pensie trebuie interpretate în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestui drept, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului pensiei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007.) Totodată, Curtea a reținut că stabilirea cerințelor de vechime în muncă desfășurată în anumite condiții ce dau dreptul la o vechime suplimentară ori la reducerea vârstei de pensionare reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului. De asemenea, Curtea a apreciat că diferențele de tratament juridic dintre persoane încadrate în grupe distincte de muncă, respectiv grupa I și grupa a II-a de muncă, sunt justificate de situațiile diferite în care aceste categorii de persoane se plasează în funcție de condițiile, complexitatea și importanța muncii, așa cum reiese din art. 1 alin. (3) din Legea nr. 3/1977, și nu au semnificația încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi.
punctul 22.
În prezenta cauză, Casa Județeană de Pensii Sibiu critică dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/1997, susținând că acestea instituie un privilegiu pentru persoanele încadrate în ipoteza acestui text de lege, respectiv cele încadrate în grupa I sau a II-a de muncă în raport cu pensionarii care nu beneficiază de reducerea vechimii în muncă, din perspectiva principiului contributivității.
punctul 23.
Față de această critică, Curtea apreciază că un prim aspect care se impune amintit este că, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 358 din 27 iunie 2023, antereferită, paragraful 25, diferențele de tratament juridic dintre persoane încadrate în grupe distincte de muncă sunt justificate de situațiile diferite în care aceste categorii de persoane se plasează în funcție de condițiile, complexitatea și importanța muncii și nu au semnificația încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi.
punctul 24.
Un al doilea aspect care se impune a fi clarificat privește incidența principiului contributivității. Astfel, Curtea reține că, deși dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 3/1977 au dispus că pensia s-a stabilit în raport cu contribuția adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea societății, acordarea pensiei în baza Legii nr. 3/1977 nu a avut drept temei principiul contributivității așa cum acesta a fost reglementat ulterior prin Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Astfel, așa cum reiese din dispozițiile art. 10 alin. (1) și ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, baza de calcul la stabilirea pensiei era media din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază și a unor sporuri, pensia integrală pentru munca depusă și limita de vârstă determinându-se în procente din retribuția tarifară, diferențiate pe tranșe de retribuții și grupe de muncă, stabilite potrivit legii. Din contră, principiul contributivității prevăzut la art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 presupune că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Drept urmare, dispozițiile art. 76 și următoarele din Legea nr. 19/2000 prevăd un sistem de calcul al pensiei diferit de cel reglementat de Legea nr. 3/1977, care presupune utilizarea unor punctaje stabilite în funcție de contribuția realizată de asigurat.
punctul 25.
Este adevărat că pensiile stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 au fost supuse, ulterior abrogării acestei legi și intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, unui proces de recalculare, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, așa cum sa dispus prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, în aplicarea dispozițiilor art. 180 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 care au prevăzut că la data intrării în vigoare a acestei legi, pensiile de asigurări sociale de stat și pensiile suplimentare, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000. Ulterior, art. 171 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în mod similar, a prevăzut că, „La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi.“
punctul 26.
Acest proces a presupus recalcularea pensiilor potrivit principiului contributivității, vechimea în muncă fiind asimilată stagiului de contribuție, reglementat de Legea nr. 19/2000. Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) și (3) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual a fost constituit de vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare. Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual a fost cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
punctul 27.
Prin Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (1), ale art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, cu modificările și completările ulterioare, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 este: 20 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa I de muncă și 25 de ani în cazul celor care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă, conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare, respectiv 30 de ani (în cazul bărbaților) și 25 de ani (în cazul femeilor), pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a III-a de muncă, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, cu modificările și completările ulterioare.
punctul 28.
Prin urmare, Curtea reține că, odată cu recalcularea pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977, stagiile de cotizare avute în vedere au fost diferite, depinzând de grupa de muncă în care persoana și-a desfășurat activitatea, așa cum a fost reglementată prin Legea nr. 3/1977, în vigoare la data pensionării. Aceste diferențe de tratament sunt însă rezultatul acelorași situații obiective, mai sus amintite, ce țin de condițiile, complexitatea și importanța muncii și nu au semnificația încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi.
punctul 29.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Casa Județeană de Pensii Sibiu în dosarele nr. 70/85/2021 și nr. 273/85/2021 ale Tribunalului Sibiu - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 23 octombrie 2025.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Patricia-Marilena Ionea
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
