AcasăDocument
DECIZIA nr. 570 din 6 noiembrie 2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportate la cele ale art. 44 alin. (1) din aceeași lege
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 108 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportate la cele ale art. 44 alin. (1) din aceeași lege, excepție ridicată de Marian Mihai Trif în Dosarul nr. 731/33/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.451D/2020.
punctul 2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Precizează că dispozițiile legale criticate nu încalcă regula constituțională a neretroactivității legii, în privința acestora fiind aplicabil principiul tempus regit actum, întrucât vechimea necesară pentru participarea la un concurs trebuie să fie reglementată de legea în vigoare în baza căreia se organizează acel concurs.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 4.
Prin Încheierea din 2 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 731/33/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 108 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportate la cele ale art. 44 alin. (1) din aceeași lege, excepție ridicată de Marian Mihai Trif într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a executării unor hotărâri ale Comisiei de organizare a concursului de promovare pe loc a procurorilor în funcții de execuție, organizat în perioada septembrie-noiembrie 2019, și a unor hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori.
punctul 5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt contrare principiului neretroactivității legii în măsura în care se aplică și magistraților care au avut vechimea necesară participării la examenul de promovare pe loc împlinită și recunoscută ca atare de legea în vigoare la momentul împlinirii ei. Autorul excepției precizează că, anterior modificării Legii nr. 303/2004, a participat la concursul de promovare în funcții de execuție, optând pentru promovarea pe loc, îndeplinind condițiile de vechime prevăzute la data concursului de art. 44 din Legea nr. 303/2004 (5 ani vechime), incluzând și perioada în care a avut calitatea de auditor de justiție, însă nu a promovat concursul. Ulterior, a intervenit Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin care au fost modificate condițiile minime de vechime pentru promovare. Susține că noile dispoziții se aplică retroactiv, afectând perioada recunoscută de legea veche ca fiind împlinită și, implicit, dreptul câștigat în condițiile legii vechi. Conchide în sensul că principul neretroactivității legii civile se opune aplicării legii noi situațiilor juridice definitiv formate (constituite, modificate sau stinse) și efectelor pe care acestea le-au produs înainte de intrarea sa în vigoare, cum este situația magistraților aflați în situația de mai sus.
punctul 6.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, observând că autorul acesteia își susține critica referitoare la încălcarea principiului constituțional al neretroactivității legii civile prin compararea condițiilor de vechime în funcția de judecător sau procuror impuse de textul de lege criticat pentru promovarea judecătorilor și procurorilor în sistemul ierarhizat al instanțelor naționale cu cele care erau necesare potrivit reglementării anterioare a Legii nr. 303/2004. Or, astfel formulată, critica nu se poate reține, având în vedere că neconstituționalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparație între reglementarea veche și cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puțin favorabilă.
punctul 7.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 108 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, raportate la cele ale art. 44 alin. (1) din aceeași lege, care, la data ridicării excepției, aveau următorul cuprins:
-
Art. 44 alin. (1):
Citat
Alineatul (1)
Pot participa la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare judecătorii și procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime:
litera A)
5 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;
litera B)
6 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta;
litera C)
8 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.;
-
Art. 108: „Dispozițiile prezentei legi sunt de imediată aplicare. Termenele de opțiune prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la data intrării sale în vigoare.“
punctul 11.
Legea nr. 303/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, dar textele de lege criticate pot forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabile în cauza aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, având în vedere cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sintagmă care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.
punctul 12.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii.
punctul 13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, asupra unor critici similare, privitoare la problematica vechimii necesare pentru promovarea în funcțiile de judecător și procuror la instanțe, respectiv parchete superioare, de exemplu, prin Decizia nr. 618 din 7 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 20 iunie 2025, și Decizia nr. 88 din 27 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 4 august 2025, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. În situațiile analizate de Curte prin deciziile menționate, autorii excepțiilor, în mod similar autorului prezentei excepții, erau nemulțumiți de modul în care s-a calculat vechimea în magistratură necesară înscrierii la concursul de promovare pe loc, organizat ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018. Această lege a modificat condițiile pe care candidații trebuie să le îndeplinească, introducând regula potrivit căreia la calcularea vechimii minime necesare pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție. Totodată, legea amintită a crescut și vechimea minimă necesară judecătorilor și procurorilor pentru a putea participa la concursul de promovare. Criticile de neconstituționalitate formulate vizau, în esență, faptul că, prin comparație cu precedentele concursuri, candidaților care s-au înscris la concursul de promovare pe loc organizat după intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018 li s-a impus îndeplinirea unei condiții de vechime în magistratură mai exigente, prevederile ce formau obiect al excepției având, în opinia autorilor acesteia, caracter retroactiv și discriminatoriu, contrar dispozițiilor art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.
punctul 14.
În ceea ce privește critica prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, formulată și în cauza de față, Curtea a apreciat că este neîntemeiată. În acest sens a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, aplicabilitatea legii în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării ei în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituție) și, respectiv, de cel al ieșirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acțiune, în condițiile în care atât retroactivitatea, cât și ultraactivitatea legii civile sunt interzise prin chiar norma constituțională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile“.
punctul 15.
Cu privire la principiul neretroactivității legii, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 291 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2004). În cauza de față, prevederile legale criticate reglementează în domeniul lor propriu de aplicare, exclusiv pentru viitor, începând cu momentul de la care au intrat în vigoare, nicidecum pentru trecut.
punctul 16.
Curtea a mai arătat (Decizia nr. 88 din 27 februarie 2025, paragraful 21) că impunerea prin legea nouă a unor condiții diferite pentru înscrierea la concursul de promovare pe loc a judecătorilor și procurorilor nu poate fi interpretată ca o retroactivitate a legii noi ca urmare a faptului că legea veche prevedea condiții mai favorabile, ci are semnificația acțiunii legii noi în câmpul și timpul său propriu de aplicare. În virtutea principiului tempus regit actum, un drept sau beneficiu se exercită în conformitate cu condițiile reglementate de legea în vigoare la momentul exercitării sau solicitării acelui drept/beneficiu, și nu în raport cu reglementări legale anterioare.
punctul 17.
Tot astfel, de exemplu, Curtea Constituțională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Decizia nr. 101 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 12 mai 2014, sau Decizia nr. 244 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2022).
punctul 18.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
punctul 19.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Mihai Trif în Dosarul nr. 731/33/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 108 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportate la cele ale art. 44 alin. (1) din aceeași lege, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 6 noiembrie 2025.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Valentina Bărbățeanu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit