AcasăDocument
DECIZIA nr. 315 din 1 aprilie 2026
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 70 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Asociația „Forumul Judecătorilor din România“, cu sediul în Slatina, în Dosarul nr. 451/54/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.621D/2020.
punctul 2.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 17 februarie 2026, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea din acea dată. Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 1 aprilie 2026, când a pronunțat prezenta decizie.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 3.
Prin Încheierea din 10 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 451/54/2020, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 70 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Asociația „Forumul Judecătorilor din România“, cu sediul în Slatina, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a ordinului inspectorului-șef adjunct al Inspecției Judiciare de validare a rezultatului concursului de ocupare a 13 posturi vacante de inspectori judiciari, desfășurat în sesiunea 4 aprilie-25 iulie 2019, a ordinului inspectorului-șef adjunct subsecvent de numire în funcția de inspector judiciar a domnului Lucian Netejoru - care avea și calitatea de inspector-șef al Inspecției Judiciare - și a Ordinului inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. 131/2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari, modificat prin Ordinul nr. 62/2019.
punctul 4.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, în practica sa, Curtea Constituțională a statuat deja că elementele esențiale care privesc nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al funcționarului public se referă în mod intrinsec la statutul profesiei respective (Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, paragraful 17 - cu referire la statutul polițistului, Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, paragraful 15 - cu referire la statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor sau Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017 - cu referire la statutul funcționarilor publici).
punctul 5.
În ceea ce privește situația magistraților, al căror statut este consacrat la nivel constituțional, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, că elementele esențiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă al acestora trebuie reglementate prin lege organică, iar nu printr-un act administrativ cu forță inferioară acesteia, întrucât, potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, statutul judecătorilor și procurorilor se reglementează prin lege organică. Decizia menționată a vizat prevederile art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privitor la reglementarea organizării și desfășurării concursului de admitere în magistratură prin regulament adoptat printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, text care permitea ca aspecte esențiale cu privire la însăși nașterea raportului de muncă să fie reglementate printr-un act administrativ cu forță inferioară legii. Curtea a constatat că asemenea aspecte esențiale, cum sunt, spre exemplu, procedura de organizare a concursului, comisiile de concurs, probele de concurs și modalitatea de stabilire și contestare a rezultatelor, ar fi trebuit reglementate prin lege organică - Legea nr. 303/2004. Autoarea prezentei excepții susține că, mutatis mutandis, răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor este indisolubil legată de statutul profesiei, vizând executarea raportului de serviciu al magistratului. În acest context, numirea inspectorilor judiciari, ei înșiși proveniți din rândul magistraților, care gestionează procedurile disciplinare, trebuie să își găsească suport normativ exclusiv într-o lege organică.
punctul 6.
Se mai susține că prevederea legală care permite ca puterea de decizie cu privire la reglementarea procedurii de numire a inspectorilor judiciari să aparțină unei singure persoane - care, în speță, s-a și înscris la un concurs de numire și are putere de decizie asupra carierei tuturor membrilor comisiei de concurs - contravine art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta referitoare la supremația legii. Abandonarea puterii de reglementare în mâinile unei singure persoane, interesată, la rândul ei, de obținerea funcției de conducere, naște o îndoială rezonabilă cu privire la imparțialitatea deciziei acesteia și, implicit, cu privire la respectarea literei și a spiritului normei legale.
punctul 7.
Se arată, de asemenea, că un act administrativ cu caracter normativ adoptat în condițiile de mai sus are caracter discriminatoriu în raport cu alți candidați la funcția de inspector, care nu ocupă și funcția de inspector-șef, și este, sub acest aspect, deopotrivă nelegal și neconstituțional, deoarece contravine principiului egalității în drepturi. Potrivit art. 16 din Constituție, persoanele aflate în situații similare trebuie să se bucure de un tratament similar. Or, în condițiile în care regulamentul de organizare și desfășurare a concursului se aprobă prin ordin al inspectorului-șef, care este și candidat în concursul pentru funcția de inspector-șef, acesta se regăsește evident într-o poziție privilegiată, contrar art. 16 din Legea fundamentală.
punctul 8.
Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile art. 70 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 sunt neconstituționale, întrucât actul infralegal adoptat în temeiul acestora, respectiv Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari, încalcă dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j), l) și p) din Constituție, care stabilesc că se reglementează prin lege organică statutul funcționarilor publici, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi și regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială.
punctul 9.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 70 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012. Din motivarea excepției rezultă însă că se critică doar teza finală a textului menționat, care, la data ridicării excepției, avea următorul cuprins: „(2) Concursul (pentru numirea în funcția de inspector din cadrul Inspecției Judiciare - n.n.) constă în susținerea unei probe scrise și a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele și orice alte reglementări în materia organizării și funcționării instanțelor, a parchetelor și a Inspecției Judiciare, precum și prevederile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului se aprobă prin ordin al inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“
punctul 13.
Legea nr. 317/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, dar prevederile legale criticate pot forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabile în cauza aflată pe rolul Curții de Apel Craiova, ținând seama de cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sintagmă care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.
punctul 14.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 73 alin. (3) lit. j), l) și p) care stabilesc că se reglementează prin lege organică statutul funcționarilor publici, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi, precum și regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială.
punctul 15.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că se critică, în principal, faptul că, potrivit textului de lege supus controlului de constituționalitate, organizarea și desfășurarea concursului pentru funcția de inspector în cadrul Inspecției Judiciare sunt reglementate prin regulament emis de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, contrar art. 73 alin. (3) lit. j), l) și p) din Constituție.
punctul 16.
Față de această critică, instanța de contencios constituțional reține că, în jurisprudența sa, a statuat, cu valoare de principiu, că pentru toate categoriile profesionale al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, aspectele esențiale ale raporturilor de muncă, inclusiv cele referitoare la ocuparea posturilor, trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii (Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragraful 19).
punctul 17.
În aplicarea acestor statuări, Curtea a reținut că, de exemplu, în cazul polițiștilor, elementele mai sus menționate se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, sau Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17).
punctul 18.
Curtea a apreciat că reprezintă aspecte esențiale ale raporturilor de serviciu, spre exemplu, condițiile generale de participare la examen/concurs, condițiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condițiile în care candidații sunt declarați „admiși“ și posibilitatea de contestare. Toate acestea și altele asemenea trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca doar regulile specifice procedurii de ocupare a funcțiilor de conducere să fie explicate și detaliate prin ordin al ministrului de resort. Curtea a aplicat mutatis mutandis aceste considerente și cu referire la ocuparea posturilor de execuție de către polițiști (Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, paragraful 22). În același sens s-a pronunțat și referitor la statutul militarilor, prin Decizia nr. 307 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018.
punctul 19.
Particularizând la categoria profesională a magistraților, Curtea a stabilit că reglementarea statutului judecătorilor și procurorilor trebuie să se realizeze prin lege organică. Astfel, prin Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016, paragraful 28, Curtea a statuat, în esență, că art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, care impune reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public, acoperă, practic, întreaga sferă de relații sociale privitoare la justiție, respectiv organizarea, funcționarea și statutul acestora. Totodată, în același context, Curtea a observat că art. 125 alin. (2) din Constituție face trimitere la faptul că reglementarea aspectelor care țin de cariera magistratului se realizează prin legea organică a Consiliului Superior al Magistraturii, lege care intră sub incidența art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. În același sens, prin Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 octombrie 2017, paragraful 23, Curtea a conchis că elementele esențiale ale raportului de muncă, respectiv încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea acestuia, trebuie reglementate prin lege organică, iar nu printr-un act cu forță inferioară acesteia (a se vedea, ad similis, și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, precitată, paragraful 19).
punctul 20.
În cauza de față, se pun în discuție organizarea și desfășurarea concursului pentru funcția de inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare, autoarea excepției de neconstituționalitate contestând constituționalitatea reglementării acestor elemente prin regulament emis de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare.
punctul 21.
În scopul clarificării acestei problematici, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 65 din Legea nr. 317/2004, Inspecția Judiciară funcționează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și acționează potrivit principiului independenței operaționale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. Inspecția Judiciară are, potrivit legii, atribuții referitoare la activitatea și conduita judecătorilor și procurorilor și desfășoară, totodată, activități de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate. Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată, în scris și motivat, de orice persoană, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori.
punctul 22.
Inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți în funcție în urma unui concurs, dintre judecătorii și procurorii care îndeplinesc anumite condiții, și anume au vechime de cel puțin 10 ani în magistratură, au funcționat cel puțin la tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunal și au avut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare [art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004].
punctul 23.
Prin urmare, ținând cont, pe de o parte, de proveniența inspectorilor judiciari din rândul magistraților - această caracteristică fiind condiția premisă a dobândirii calității de inspector judiciar - și, pe de altă parte, având în vedere rolul Inspecției Judiciare în sistemul judecătoresc, din cele mai sus prezentate rezultă similitudinea dintre situația juridică a inspectorilor judiciari și cea a judecătorilor și procurorilor, privită din perspectiva necesității reglementării prin lege organică a aspectelor esențiale privitoare la statutul și cariera acestora. Ca atare, cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența precitată sunt pe deplin aplicabile și în ceea ce privește textul de lege criticat în cauza de față, care prevede că regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru numirea în funcția de inspector din cadrul Inspecției Judiciare se aprobă prin ordin al inspectorului-șef. În consecință, regulile precum cele referitoare la tematica de concurs, constituirea și activitatea comisiilor de concurs, detalierea desfășurării propriu-zise a concursului sau procedura de formulare și soluționare a contestațiilor trebuie să fie prevăzute chiar prin lege, iar nu prin act al conducătorului instituției în discuție.
punctul 24.
De altfel, Curtea observă că, în prezent, noua Lege nr. 305/2022 reglementează, în art. 79-81, cele mai importante aspecte ale organizării și desfășurării concursului pentru funcția de inspector judiciar, ceea ce reflectă faptul că legiuitorul și-a însușit exigența dedusă din jurisprudența mai sus prezentată a Curții Constituționale și a transpus-o în activitatea sa, pentru a fixa la nivelul normativ al legii organice regulile esențiale privitoare la această problematică și de a nu permite instituirea acestora prin regulament emis de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, act cu forță juridică inferioară legii.
punctul 25.
În plus, particularitatea cauzei de față justifică și constatarea nesocotirii dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, în care domnia legii, echitatea și dreptatea sunt trăsături definitorii, a căror respectare este pusă sub semnul îndoielii, în condițiile în care inspectorul-șef care a emis regulamentul menționat se poate înscrie la concurs, în vederea obținerii unui nou mandat de inspector judiciar (inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți în funcție pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată, pe aceeași durată). Desigur că se prezumă buna-credință a demersurilor întreprinse de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare în vederea emiterii respectivului regulament și a soluțiilor legislative incluse în acesta, dar nu se poate ignora totuși existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la lipsa de imparțialitate, obiectivitate, echidistanță și neutralitate în elaborarea prevederilor regulamentului, în condițiile în care chiar acesta are posibilitatea, recunoscută de lege, să candideze pentru reînnoirea mandatului de inspector judiciar, la expirarea celui precedent. Din aceeași perspectivă, se constată și nesocotirea art. 16 alin. (1) din Constituție, textul de lege criticat instituind ab initio un beneficiar privilegiat al dispozițiilor referitoare la concursul organizat pentru funcția de inspector judiciar. În ipoteza în care, în scopul reînnoirii mandatului de inspector judiciar, însuși inspectorul-șef în funcție se înscrie la concursul organizat pentru ocuparea posturilor de inspector, poziția de conducere pe care o deține nu justifică aplicarea unui posibil tratament mai favorabil prin comparație cu toți ceilalți candidați, rezultat din împrejurarea că se supune regulilor pe care chiar acesta le-a aprobat.
punctul 26.
Față de toate cele prezentate, Curtea constată că prevederile art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004, care stabilesc că Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru numirea în funcția de inspector din cadrul Inspecției Judiciare se aprobă prin ordin al inspectorului-șef, sunt neconstituționale, contravenind dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j), l) și p) din Constituție.
punctul 27.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
Paragraf
Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația „Forumul Judecătorilor din România“, cu sediul în Slatina, în Dosarul nr. 451/54/2020 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt neconstituționale.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 1 aprilie 2026.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Valentina Bărbățeanu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit