DECIZIA nr. 109 din 5 februarie 2026referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Niculae Dan în Dosarul nr. 22.748/302/2020 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.756D/2021.
punctul 2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Magistratul-asistent învederează că dovada de înmânare a citației în privința autorului excepției a fost restituită Curții cu mențiunea „destinatar decedat“ și precizează că nu au fost depuse la dosar documente privind introducerea în cauză a unor eventuali succesori în drept.
punctul 4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, pe fondul excepției, solicită respingerea acesteia, invocând, în susținere, Decizia nr. 239 din 8 aprilie 2021. În măsura în care există o hotărâre judecătorească reprezentând titlu executoriu, aceasta este pronunțată în urma unui proces desfășurat cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale. Admiterea unei soluții contrare, respectiv posibilitatea reexaminării fondului cauzei în faza de executare ar aduce atingere autorității de lucru judecat, în contextul în care accesul părților la un proces echitabil a fost asigurat în procedura prin care s-a obținut titlul executoriu și se asigură și în cazul procedurii de executare silită.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 5.
Prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 22.748/302/2020, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Niculae Dan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
punctul 6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt lipsite de previzibilitate și claritate și încalcă dreptul fundamental de acces liber la justiție. Deoarece cetățenii sunt egali în fața legii, acestora trebuie să li se asigure dreptul la apărare și accesul liber la justiție, iar instanța nu poate doar să se limiteze strict la analiza motivelor de nelegalitate, nulitate și netemeinicie a titlului executoriu, ci ar trebui să poată face și o verificare a fundamentului de drept de la care pleacă acel titlu executoriu.
punctul 7.
Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, argumentând că dispozițiile art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu permit, pe calea contestației la executare, modificarea sau anularea hotărârii judecătorești puse în executare. Analiza instanței se limitează strict la legalitatea actelor de executare și, eventual, la clarificarea întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii. Astfel, nu se poate aduce atingere autorității de lucru judecat, iar apărările de fond admisibile sunt doar cele care privesc cauze de stingere a obligației intervenite ulterior rămânerii definitive a hotărârii.
punctul 8.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:
Citat
Alineatul (1)
Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
punctul 12.
În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii în componenta privind claritatea și previzibilitatea legii, în art. 16 - Egalitatea în drepturi, în art. 21 - Accesul liber la justiție și în art. 24 - Dreptul la apărare.
punctul 13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia.
punctul 14.
Totodată, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate va fi respinsă ca inadmisibilă în cazul în care nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate din cauza generalității. În acest sens, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. În situația în care excepția de neconstituționalitate cuprinde în structura sa primele două elemente anterior menționate, numai Curtea este cea chemată să se pronunțe asupra acestei probleme, respectiv dacă aceasta este sau nu motivată, întrucât ea singură își stabilește competența, conform dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
punctul 15.
Având în vedere considerentele anterioare, Curtea nu va proceda la analiza pe fond a excepției ridicate, întrucât nu se poate determina critica de neconstituționalitate vizată de autor. Autorul excepției de neconstituționalitate se limitează la a indica textul legal din materia executării silite și textele de referință, neprezentând vreun argument pentru care norma din materia executării silite contravine dispozițiilor constituționale, dispoziții ce apar astfel formal invocate atât în cererea de sesizare a Curții, cât și prin susținerile orale ale reprezentantului autorului în fața instanței judecătorești. Având în vedere neidentificarea unor critici concrete a normei ce face obiectul excepției și raportând considerentele deciziei menționate mai sus la prezenta cauză, Curtea observă că normele de referință sunt generale, iar autorul nu arată în ce anume constă contrarietatea normei legale criticate cu Legea fundamentală, astfel încât excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său. Prin urmare, Curtea, în temeiul art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate.
punctul 16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Niculae Dan în Dosarul nr. 22.748/302/2020 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 5 februarie 2026.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Ioana-Laura Paris
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
