DECIZIA nr. 700 din 4 decembrie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. m) , ale art. 66 lit. a) și ale art. 69 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și a dispozițiilor art. 2 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. m), ale art. 66 lit. a) și ale art. 69 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, raportat la art. 2 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Emilian Predie în Dosarul nr. 24.324/301/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 București și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 736D/2022.
punctul 2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 86 din 25 februarie 2025.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 4.
Prin Încheierea din 9 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 24.324/301/2021, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. m), ale art. 66 lit. a) și ale art. 69 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, raportat la art. 2 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Emilian Predie într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională.
punctul 5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, prin adoptarea Legii nr. 55/2020, legiuitorul a încercat să evite să adopte măsurile de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale cu respectarea condițiilor stricte prevăzute de art. 53 din Constituție. Legea nr. 55/2020 nu indică în mod efectiv de ce trebuie să fie restrâns exercițiul libertății de circulație. În schimb, creează premisele încălcării acestei libertăți nu doar de către Parlament, ci după cum dorește orice legiuitor în sens larg. Este contrar Constituției ca Legea nr. 55/2020 să acorde Guvernului posibilitatea să emită acte normative restrictive de drepturi fundamentale.
punctul 6.
Autorul excepției mai susține că Hotărârea Guvernului nr. 1.090/2021 este neconstituțională, de vreme ce reglementează în materia drepturilor fundamentale.
punctul 7.
Cele două acte normative instituie măsuri discriminatorii, de exemplu, între cei vaccinați împotriva SARS-CoV-2 sau trecuți prin boală și cei nevaccinați, fără să existe vreun fundament științific dovedit pentru acest tratament diferit.
punctul 8.
Judecătoria Sectorului 3 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, prin măsurile dispuse, nu se aduce atingere egalității în drepturi. Trebuie asigurat un echilibru pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale la viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței altor drepturi sau libertăți fundamentale. De asemenea, ingerința legiuitorului este justificată de necesitatea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, aceasta fiind legitimă și proporțională cu scopul urmărit.
punctul 9.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
punctul 10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 65 lit. m), ale art. 66 lit. a) și ale art. 69 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020. Prevederile criticate în mod punctual din Legea nr. 55/2020 se referă la faptele de încălcare a dispozițiilor legale care reprezintă contravenții (art. 65), cuantumul acestora (art. 66) și modalitatea de achitare a amenzii (art. 69).
punctul 13.
Este, de asemenea, criticată și Hotărârea Guvernului nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 7 octombrie 2021.
punctul 14.
Referitor la dispozițiile art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, Curtea observă că, prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 1 iulie 2020, a fost admisă excepția de neconstituționalitate invocată de Avocatul Poporului și s-a constatat că dispozițiile art. 4 alin. (3) și (4), precum și ale art. 65 lit. s) și ș) și ale art. 66 lit. a), b) și c) în ceea ce privește trimiterile la art. 65 lit. s), ș) și t) din Legea nr. 55/2020 sunt neconstituționale.
punctul 15.
Autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 25 privind libertatea de circulație și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți.
punctul 16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată, cu referire la pretinsa neconstituționalitate a Hotărârii Guvernului nr. 1.090/2021, că este aplicabilă Decizia nr. 259 din 15 mai 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1055 din 17 noiembrie 2025, pronunțată într-o cauză similară, în care Curtea a fost sesizată pentru a se pronunța cu privire la neconstituționalitatea unei hotărâri a Guvernului pentru prelungirea stării de alertă. Cu acea ocazie, Curtea a statuat că excepția de neconstituționalitate având ca obiect prevederile altor categorii de acte normative decât cele prevăzute expres și limitativ de art. 146 lit. d) din Constituție și de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este inadmisibilă. Or, având în vedere că hotărârile Guvernului nu sunt prevăzute în enumerarea limitativă din cuprinsul art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, excepția de neconstituționalitate a Hotărârii Guvernului nr. 1.090/2021 este inadmisibilă.
punctul 17.
Cu referire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) și art. 25 din Constituție, Curtea, examinând constituționalitatea art. 65 lit. m) și a art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, prin Decizia nr. 40 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 31 mai 2022, paragrafele 26-30, a statuat că dispozițiile art. 5 din Legea nr. 55/2020 constituie un tablou exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligații a căror nerespectare constituie contravenții. Dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020 se referă, în mod expres, la restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite. Având în vedere obiectivul afirmat al legii, textul de lege circumscrie sfera acestei măsuri la acele intervenții necesare protejării unor drepturi ale persoanei care se bucură de cel mai înalt grad de protecție constituțională, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate. În consecință, Curtea a constatat că dispozițiile art. 25 din Constituție nu sunt încălcate.
punctul 18.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată cu privire la pretinsul caracter imprecis și neclar al normelor legale ce formează obiectul excepției, Curtea a observat, în Decizia nr. 40 din 27 ianuarie 2022, precitată, că dispozițiile art. 65 și 66 din Legea nr. 55/2020 sunt clare, precise și previzibile, sensul lor putând fi determinat de către destinatarii legii. Curtea a evocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31).
punctul 19.
De asemenea, Curtea, referindu-se la caracterul general al dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, a arătat că nu se poate conchide că faptele care constituie contravenție sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii. Prin urmare, persoanele fizice au posibilitatea de a cunoaște conținutul măsurilor și, respectiv, al obligațiilor la care se referă art. 5 alin. (3) lit. b) și art. 65 lit. m) din Legea nr. 55/2020, astfel încât să își poată conforma conduita potrivit dispozițiilor legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații.
punctul 20.
În ceea ce privește critica autorului potrivit căreia separația puterilor în stat este încălcată printr-o presupusă prerogativă acordată Guvernului de a legifera, sunt relevante considerentele reținute în Decizia nr. 78 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 20 iunie 2022, paragraful 42, prin care Curtea a statuat că, drept urmare a pronunțării Deciziei nr. 457 din 25 iunie 2020, precitată, hotărârile Guvernului prin care se instituie starea de alertă, pe întreg teritoriul țării sau doar pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, nu mai sunt supuse încuviințării Parlamentului, acest mecanism fiind în acord cu dispozițiile Legii fundamentale. Prerogativa Guvernului de a emite hotărâri ce vizează implementarea măsurilor reglementate la nivelul legii de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți pentru a răspunde în mod adecvat evoluției pandemiei de COVID-19 se circumscriu prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități publice, a principiului separației și echilibrului puterilor și nici a dispozițiilor art. 53 din Constituție.
punctul 21.
În continuare, Curtea observă că este neîntemeiată și critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit căreia persoanele nevaccinate ar fi fost discriminate față de cele vaccinate. Simpla examinare a celor 3 texte din cuprinsul Legii nr. 55/2020 care sunt criticate în prezenta cauză evidențiază că cuvântul vaccin și/sau altele din familia sa nu sunt menționate în cuprinsul acestora. Ca atare, nu se poate pune problema unui eventual tratament diferențiat și, cu atât mai puțin, a unei discriminări pe baza acestui criteriu.
punctul 22.
Cu referire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție, este relevantă Decizia nr. 36 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 13 aprilie 2022, paragrafele 42-46, în care Curtea a statuat că drepturile fundamentale, care nu sunt absolute prin natura lor, pot fi supuse unor limitări rezonabile printr-o reglementare etatică. Reținând că apariția, evoluția și încetarea pandemiei de COVID-19 nu reprezintă aspecte/împrejurări ce pot fi caracterizate prin certitudine, elementele care influențează aceste etape nefiind predictibile/cuantificabile, Curtea a apreciat că legiuitorul se află într-o imposibilitate obiectivă de a reglementa o durată maximă pentru care se poate institui starea de alertă în cazul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, legiuitorul trebuie să compenseze această imposibilitate obiectivă prin reglementarea unui ansamblu legislativ complet, clar și previzibil în materia declarării/prelungirii stării de alertă în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, menit să asigure respectarea principiului proporționalității.
punctul 23.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
punctul 1.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, excepție ridicată de Emilian Predie în Dosarul nr. 24.324/301/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 București.
punctul 2.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 65 lit. m), ale art. 66 lit. a) și ale art. 69 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 4 decembrie 2025.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Cosmin-Marian Văduva
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
