DECIZIA nr. 764 din 11 decembrie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106^3 alin. (2) și ale art. 106^4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106^3 alin. (2) și ale art. 106^4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Alejandro Daniel Anton în Dosarul nr. 4.318/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 559D/2020.
punctul 2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că autorul nu formulează critici care să reprezinte veritabile motive de neconstituționalitate, ci vizează modificarea și completarea dispozițiilor legale criticate, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, intrând în atribuțiile legiuitorului. De asemenea, susținerile autorului privesc modul de aplicare a legii în situația sa particulară, chestiune care intră în competența de soluționare a instanței care analizează fondul, nefiind indicată o contradicție reală și directă între textul legal și cele constituționale.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 4.
Prin Încheierea din 10 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.318/2/2019, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 106^3 alin. (2) și ale art. 106^4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepția a fost ridicată de Alejandro Daniel Anton într-o cauză având ca obiect un litigiu privind regimul străinilor.
punctul 5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că textele de lege criticate aduc atingere principiului egalității în fața legii, deoarece persoana expulzată nu poate beneficia de toate dispozițiile prevăzute de Codul de procedură penală (acordul de recunoaștere a vinovăției, procedura privind recunoașterea învinuirii, instituția amânării aplicării pedepsei, instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere, precum și procedura recunoașterii învinuirii ce determină posibilitatea de a beneficia de reducerea cu o treime a pedepsei de care beneficiază persoanele care se află pe teritoriul României). A permite expulzarea unei persoane de pe teritoriul României în condițiile în care împotriva acelei persoane se desfășoară un proces penal determină imposibilitatea de acces la un proces echitabil, având în vedere desfășurarea acestuia în lipsa inculpatului, fără a se respecta principiul nemijlocirii, contradictorialității și egalității armelor. Restrângerea dreptului la libertatea de circulație nu este proporțională cu măsura interzicerii intrării în România, în condițiile în care conduce la încălcarea drepturilor fundamentale menționate.
punctul 6.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
punctul 7.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 106^3 alin. (2) și ale art. 106^4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul cuprins:
-
Art. 106^3 alin. (2) - Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România
Citat
Alineatul (2)
Interzicerea intrării în România se dispune, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de Inspectoratul General pentru Imigrări sau de organele poliției de frontieră și în situația în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare, precum și împotriva străinilor prevăzuți la art. 8 alin. (1) lit. b) - d) și art. 8 alin. (2) lit. a) - b^1) sau care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. h).
-
Art. 106^4 alin. (8): Stabilirea duratei interdicției de intrare
Citat
Alineatul (8)
În cazul străinilor care au trecut ilegal ori au încercat să treacă fraudulos frontiera de stat, durata interdicției de intrare este de 5 ani.
punctul 11.
În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Totodată, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituție prin raportare la prevederile constituționale corespondente, sunt invocate și exigențele art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
punctul 12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Totodată, Curtea a reținut că nu poate analiza conformitatea unor acte normative cu Constituția în absența unei legături relevante între excepția de neconstituționalitate ridicată și procesul pendinte (a se vedea Decizia nr. 507 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 23 martie 2022, paragraful 24).
punctul 13.
Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea observă că excepția este ridicată într-o cauză având ca obiect „litigiu privind regimul străinilor“, cauză de contencios administrativ, iar nu penală. Curtea reține, de asemenea, că motivarea, în sine, a excepției, ca element constitutiv al acesteia, ar trebui să rezulte din dinamica textelor criticate și a prevederilor din Constituție pretins încălcate. Curtea constată însă absența unei legături relevante între motivarea excepției de neconstituționalitate, ca element constitutiv al acesteia, și procesul pendinte care are ca bază legală art. 106^3 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, potrivit căruia măsura de interzicere a intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea care a dispus această măsură. Autorul excepției deduce neconstituționalitatea dispozițiilor supuse controlului pornind de la o situație ipotetică, și anume aceea în care persoana expulzată ar avea calitatea de inculpat într-un proces penal aflat pe rolul instanțelor din România și nu ar putea beneficia de anumite prevederi ale Codului de procedură penală.
punctul 14.
În jurisprudența sa Curtea a reținut că anumite supoziții nu se constituie în motive de neconstituționalitate apte să răstoarne prezumția de constituționalitate a normei juridice. Așadar, criticile de neconstituționalitate trebuie să vizeze acte/fapte/conduite actuale și determinate pentru a susține neconstituționalitatea normei juridice, iar simplele supoziții nu pot viza sfera controlului de constituționalitate (a se vedea Decizia nr. 678 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 15 octombrie 2020, paragraful 129). Din această perspectivă, a lipsei de legătură a motivării excepției care se bazează pe o situație ipotetică cu procesul pendinte, Curtea reține că excepția nu are legătură cu soluționarea cauzei, contrar prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel că urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
punctul 15.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106^3 alin. (2) și ale art. 106^4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Alejandro Daniel Anton în Dosarul nr. 4.318/2/2019 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2025.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Cristina Cătălina Turcu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
