AcasăDocument
SENTINȚĂ nr. 14 din 31 ianuarie 2024
referitoare la acțiunea în contencios administrativ având ca obiect anulare act administrativ cu caracter normativ
În vigoare
Emitent:CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ - SECȚIA A II-A CIVILĂ
Publicat:03.12.2025
Versiune:unica
Sursă oficialăPrevizualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Dosar nr. XX/43/2023
Paragraf
Completul constituit din:
Paragraf
Președinte: XX
Paragraf
Grefier: XX
Paragraf
Pe rol se află judecarea acțiunii formulate de reclamanta A, cu sediul în X, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în X și cu sediul procesual ales la X, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu sediul în X, și Ministerul Sănătății, cu sediul în X, având ca obiect anulare act administrativ.
Paragraf
Fără citarea părților.
Paragraf
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în Încheierea de ședință din data de 16.01.2024, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea hotărârii fiind amânată pentru data de 30.01.2024, iar, ulterior, pentru data de astăzi, 31.01.2024.
Paragraf
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 2 octombrie 2023 cu nr. X, reclamanta A a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Sănătății, ca prin hotărârea pe care o va pronunța instanța să dispună anularea în parte a Ordinului comun al pârâților nr. 611/2019 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, ca netemeinic și nelegal.
Paragraf
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că în perioada ianuarie 2019-iunie 2020 societatea reclamantă, care are ca obiect principal de activitate construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, a desfășurat activitate de construcții în afara țării, în baza contractului de subantrepriză încheiat cu firma X și a convenției de colaborare încheiate cu firma X din Ungaria, context în care a detașat, potrivit prevederilor Legii nr. 16/2017, salariați în străinătate în vederea executării lucrărilor contractate cu firmele externe. Salariații firmei reclamante detașați temporar în străinătate și-au păstrat contractele de muncă, au prestat servicii în interesul firmei reclamante și au fost salarizați pe întreaga perioadă în baza prevederilor Codului muncii, coroborat cu prevederile Codului fiscal.
Paragraf
Astfel, detașarea salariaților în afara țării, în cadrul Comunității Europene, aceasta se realizează potrivit prevederilor Legii speciale nr. 16/2017, coroborată cu prevederile Codului muncii (Legea nr. 53/2003 actualizată).
Paragraf
Potrivit strategiei de dezvoltare pe termen lung a politicii bugetare și fiscale a Guvernului, precum și a politicii de protecție socială, în luna decembrie 2018 a fost emisă OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, context în care au fost modificate și prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (potrivit art. 66 din OUG nr. 114/2018).
Paragraf
Printre măsurile de protecție socială întreprinse prin modificarea Codului fiscal se numără și scutirea salariaților din domeniul construcțiilor de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor aferente, în contextul în care sunt îndeplinite un cumul de condiții.
Paragraf
Astfel, prin OUG nr. 114/2018 se prevede completarea art. 60 din Codul fiscal cu un punct nou, și anume punctul 5.
Paragraf
Ca o consecință a acestor modificări legislative mai sus invocate, societatea reclamantă, având ca obiect principal de activitate construcțiile și realizând la nivelul anului precedent din această activitate o pondere de peste 80% din cifra de afaceri, a decis ca începând cu data de 1.01.2019 să fie modificate contractele individuale de muncă, astfel ca veniturile brute ale salariaților să fie majorate, respectând astfel condițiile impuse de lege, în sensul de a asigura un venit salariat brut minim de 3.000 lei pe lună și un nivel maxim pentru care se aplică scutirea de 30.000 lei pe lună, în condițiile art. 60 pct. 5 lit. c) din Codul fiscal modificat prin OUG nr. 114/2018.
Paragraf
Cu privire la dispozițiile cuprinse la art. 60 pct. 5 lit. d) din Legea nr. 227/2015, Ordonanța nr. 114/2018 precizează: „scutirea se aplică în baza ordinului comun ..... prevăzut de art. 147 alin. (17) din Codul fiscal“, iar art. 147 alin. (17) din Codul fiscal se referă la modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a declarației 112 privind plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale.
Paragraf
Ca atare, reclamanta a arătat că prevederile Codului fiscal modificat prin OUG nr. 114/2018 nu fac nicio precizare concretă cu privire la excepțiile din domeniul construcțiilor care nu fac obiectul facilităților fiscale acordate în baza art. 60 alin. (5), iar art. 147 alin. (17) din Codul fiscal se referă la conținutul și modalitatea de gestionare a Declarației 112 (privind declararea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit) și nicidecum la stabilirea condițiilor pentru acordarea unor facilități fiscale.
Paragraf
Ulterior, prin Monitorul Oficial nr. 127 din 15 februarie 2019, s-a publicat Ordinul comun nr. 611/138/127 din 31.01.2019 al ministrului finanțelor publice, ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății care aprobă conținutul Declarației 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
Paragraf
Prin anexa nr. 6 la ordin, intitulată Instrucțiuni de completare, se precizează - „Facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 5, art. 138^1, art. 154 alin. (1) lit. r) și art. 220^3 alin. (2) din Codul fiscal nu se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de salariații detașați“.
Paragraf
Însă, reclamanta a precizat din nou că prin actul normativ de bază, și anume Codul fiscal, sau prin Normele de aplicare a Codului fiscal nu se face nicio referire cu privire la excepțiile care nu fac obiectul acordării facilităților fiscale prevăzute pentru salariații din domeniul construcțiilor (ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus).
Paragraf
Mai mult, reclamanta a apreciat că este important a se avea în vedere împrejurarea că, potrivit dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, „Ordinele cu caracter normativ.... se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului“.
Paragraf
Totodată, potrivit art. 76 din aceeași Lege nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, „Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora“.
Paragraf
Așadar, respectând principiul ierarhiei normelor juridice, este de înțeles că printr-un ordin nu se poate adăuga la lege și, mai mult, nu se poate contraveni conținutului acesteia.
Paragraf
Or, în concret, acest ordin a stat la baza întocmirii în sarcina reclamantei a unor acte de impunere fiscală prin care s-au reținut obligații suplimentare către bugetul de stat, argumentând legalitatea acestora.
Paragraf
Astfel, în sarcina societății reclamante s-a întocmit Decizia de impunere emisă de AJFP X privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor de baze de impozitare nr. X, având la bază Raportul de inspecție fiscală nr. X, respectiv Decizia nr. X a DGRFP X, acestea fundamentându-se pe dispozițiile ordinului atacat.
Paragraf
Actele administrative fiscale mai sus invocate au fost contestate pe cale administrativă, iar ulterior pe cale jurisdicțională, făcând obiectul dosarului cu numărul X aflat momentan în rejudecare pe rolul Tribunalului Harghita.
Paragraf
În prima etapă jurisdicțională, instanța de fond, Tribunalul X, a admis acțiunea societății reclamante, apreciind că ordinul în discuție încalcă normele de tehnică legislativă. Instanța de recurs a admis acțiunea reprezentanților Ministerului de Finanțe, apreciind că în contextul în care Ordinul nr. 611/019 nu a fost anulat, acesta se impune a fi luat în considerare, chiar dacă încalcă dispozițiile Legii nr. 24/2000.
Paragraf
În atari condiții, reclamanta a arătat că a promovat prezenta cerere de chemare în judecată, urmărind necesitatea constatării nelegalității acestui ordin, chiar dacă acesta a ieșit din vigoare, acesta producând în continuare efecte în privința reclamantei, având un rol decisiv în soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului cu nr. X aflat pe rolul Tribunalului X.
Paragraf
Reclamanta a apreciat că acest ordin invocat în mod constant de pârâtă în argumentarea legalității actelor administrative fiscale contestate vine să adauge la actul normativ primar, ba mai mult, să îi anihileze efectele. Potrivit normelor de tehnică legislativă, ordinele de punere în aplicare nu se impun a fi coroborate cu actul normativ primar, ci vin să sprijine punerea în aplicare a acestuia.
Paragraf
În drept au fost invocate prevederile art. 194 din Codul de procedură civilă raportat la art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Paragraf
Pârâtul Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată (excepție respinsă prin practicaua prezentei hotărâri) și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Paragraf
În motivarea excepției s-a arătat că lipsa calității procesual pasive a MMSS este întemeiată pe dispozițiile HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că Ministerul Finanțelor Publice se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor publice.
Paragraf
Ministerul Finanțelor Publice aplică Programul de guvernare și contribuie la elaborarea și implementarea strategiei în domeniul finanțelor publice, în exercitarea administrării generale a finanțelor publice, asigurând utilizarea pârghiilor financiare, în concordanță cu cerințele economiei de piață și pentru stimularea inițiativei operatorilor economici.
Paragraf
Ministerul Finanțelor Publice îndeplinește funcția de strategie, prin care se asigură, în conformitate cu politica financiară a Guvernului și cu normele Uniunii Europene, elaborarea strategiei în domeniile de activitate specifice ministerului: fiscal, bugetar, contabilitate publică, reglementări contabile, datorie publică, audit public intern, managementul investițiilor publice, domenii reglementate specific, de reglementare și sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul finanțelor publice, de concepție bugetară și fiscală.
Paragraf
S-a mai precizat că facilitățile fiscale se regăsesc prevăzute în Codul fiscal, iar Ministerul Finanțelor, în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, aplică strategia și Programul de guvernare în domeniul finanțelor publice și îndeplinește, conform legii, funcția de reglementare și sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul finanțelor publice.
Paragraf
În calitate de coinițiator, competența MMSS a fost limitată, constând doar în completarea anexelor acestor ordine care făceau referire la tipurile de asigurați din sistemul public de pensii și la datele pe baza cărora se putea constitui stagiul de cotizare și se putea calcula punctajul aferent pensiei din acest sistem. Ca urmare, avizul dat de instituția pârâtă făcea strict referire la domeniul de competență al acesteia.
Paragraf
În ceea ce privește facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, acestea au fost instituite prin intrarea în vigoare, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2019, a prevederilor OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, care a modificat și completat, printre alte acte normative, și Codul fiscal.
Paragraf
Modificările legislative care au intervenit și au vizat acordarea de facilități fiscale acestor categorii de salariați au avut în vedere Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții, semnat la data de 29 noiembrie 2018, privind măsuri pentru o creștere economică sustenabilă a României, bazată pe investiții, în următorii 10 ani.
Paragraf
Prin acest acord, sectorul construcțiilor a fost declarat sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019, reprezentând, totodată, unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare.
Paragraf
Totodată, în preambulul OUG nr. 114/2018 se precizează că activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private, având în vedere că în ultimii ani sectorul construcțiilor s-a confruntat cu dificultăți legate de asigurarea cu forță de muncă specializată și de o concurență neloială.
Paragraf
Pentru punerea în aplicare a prevederilor acordului s-au creat premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotărâre a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe țară garantat în plată diferențiate pe domenii de activitate, unul dintre obiective fiind combaterea muncii la negru și, totodată, stoparea perpetuării dificultăților legate de asigurarea cu forță de muncă specializată în domeniul construcțiilor.
Paragraf
De asemenea, pârâtul a solicitat ca instanța să aibă în vedere prevederile art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili: (...) pct. 5 persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), pentru activitatea desfășurată în România, în baza contractului individual de muncă, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
litera A)
angajatorii desfășoară activități în sectorul construcții care cuprind:
punctul (I)
activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 - secțiunea F - Construcții;
punctul (II)
domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri:
Paragraf 2312
- Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
Paragraf 2331
- Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică;
Paragraf 2332
- Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă;
Paragraf 2361
- Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
Paragraf 2362
- Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
Paragraf 2363
- Fabricarea betonului;
Paragraf 2364
- Fabricarea mortarului;
Paragraf 2369
- Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
Paragraf 2370
- Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
Paragraf 2223
- Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
Paragraf 1623
- Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
Paragraf 2512
- Fabricarea de uși și ferestre din metal;
Paragraf 2511
- Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
Paragraf 0811
- Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
Paragraf 0812
- Extracția pietrișului și nisipului;
Paragraf 2351
- Fabricarea cimentului;
Paragraf 2352
- Fabricarea varului și ipsosului;
Paragraf 2399
- Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;
punctul (III)
711 - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică;
litera B)
angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile prevăzute la lit. a) în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală determinată potrivit prevederilor lit. b^1). Pentru angajatorii nou-înființați, respectiv înregistrați la registrul comerțului/ înregistrați fiscal în cursul anului, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenți la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă și acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum și alte activități auxiliare necesare activităților prevăzute la lit. a). Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producția realizată și nefacturată;
litera B^1)
pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții cuprinde numai veniturile din activitatea de construcții desfășurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde veniturile din întreaga activitate desfășurată pe teritoriul României. Prin activitatea desfășurată pe teritoriul României se înțelege activitatea desfășurată efectiv în România în scopul realizării de produse și prestări de servicii;
litera C)
veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 4.000 lei lunar*^4). Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv, obținut din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale;
litera D)
scutirea se aplică potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanțelor^5), iar Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor de aplicare a scutirii.“
Paragraf
Având în vedere considerentele menționate anterior, pârâtul a apreciat că prevederile Codului fiscal, ale Ordinului nr. 611/2019 aplicabile în sectorul construcții au ca scop sprijinirea activității acestui sector din România, iar facilitățile fiscale ar trebui acordate doar în condițiile în care activitatea salariaților se desfășoară pe teritoriul național.
Paragraf
Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, arătând în motivare faptul că acordarea facilităților fiscale astfel cum sunt reglementate de art. 60 pct. 5 din Codul fiscal a avut la bază acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții, potrivit căruia sectorul construcții este declarat „sector prioritar de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1.01.2019“.
Paragraf
În spiritul acestui acord, intenția legislativă de acordare a facilităților fiscale a avut în vedere faptul că activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private. De asemenea, printre obiectivele Acordului, concretizate sub aspect fiscal cu acordarea unor facilități fiscale angajatorilor din domeniul construcții, s-a aflat și combaterea dificultăților cu care se confruntă acest sector în asigurarea forței de muncă specializată.
Paragraf
Decizia privind adoptarea măsurilor din Acord a avut în vedere și migrația forței de muncă specializată în domeniul construcțiilor, precum și faptul că o parte importantă a persoanelor care lucrează în acest domeniu o fac fără forme legale la angajare. Prin urmare, lucrătorii nu au contribuit la sistemele de asigurări sociale de sănătate, pensii, șomaj, accidente de muncă, fiind afectate negativ bugetele asigurărilor sociale.
Paragraf
În acest context, pachetul de măsuri implementat prin OUG nr. 114/2018 care a vizat domeniul construcțiilor are ca obiectiv principal sprijinul social al personalului din acest sector printrun salariu minim crescut, păstrând lucrătorii din România, și stimularea reîntregirii familiei prin determinarea lucrătorilor care au părăsit România să se întoarcă în țară.
Paragraf
Ca atare, faptul că facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice angajate în domeniul construcțiilor, prevăzute la pct. 5 al art. 60, art. 1381 și art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, doar pentru societățile din construcții care desfășoară activitate pe teritoriul României se justifică în mod direct prin criterii obiective, care se referă la atragerea și menținerea forței de muncă în România pentru acest sector prioritar al economiei naționale, raportat la cele acordate în alte state membre ale Uniunii Europene.
Paragraf
Potrivit prevederilor Codului fiscal în vigoare începând cu anul 2019, de facilitățile fiscale beneficiază persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite cumulativ condițiile menționate la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, printre care: „(...) d) scutirea se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17)“, iar Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor de aplicare a scutirii.
Paragraf
În Codul fiscal sunt reglementate condițiile cumulative necesare acordării facilităților fiscale, iar prin dispozițiile art. 60 pct. 5 lit. d) și ale art. 147 alin. (17) din același act normativ s-a prevăzut că pentru aplicarea scutirii se vor avea în vedere instrucțiunile de completare a formularului 112, instrucțiuni stabilesc prin ordin comun al ministrului finanțelor, al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății.
Paragraf
Prin urmare, ordinele comune date în aplicarea prevederilor art. 147 alin. (17) din Codul fiscal trebuie să conțină toate informațiile necesare completării corecte a „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“, astfel încât aceasta să asigure instrucțiuni cât mai clare pentru fiecare informație cuprinsă în actul normativ primar, respectiv în Codul fiscal, deci și din perspectiva modalității de acordare a facilităților fiscale prevăzute la art. 60 pct. 5, art. 1381, art. 154 alin. (1) lit. r) și art. 2203 alin. (2) din actul normativ menționat.
Paragraf
Astfel, prevederile din instrucțiunile la ordinele comune ale ministrului finanțelor, ministrului muncii și protecției sociale și ministrului sănătății, precum și mecanismul de calcul al cifrei de afaceri precizat la anexa nr. 6, care au temeiul legal reglementat la art. 60 pct. 5 lit. d) din Codul fiscal, sunt parte componentă a condițiilor cumulative de aplicare a facilității fiscale.
Paragraf
În temeiul prevederilor art. 60 pct. 5 lit. d) din Codul fiscal, așa cum au fost modificate de OUG nr. 114/2018, ale art. 147 alin. (17) din aceeași lege, în concordanță cu intenția legislativă, în ordinele comune ale ministrului finanțelor, ministrului muncii și protecției sociale și ministrului sănătății s-au introdus instrucțiuni necesare aplicării facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care desfășoară activitate în sectorul construcții, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor.
Paragraf
Ulterior, OUG nr. 43/2019 a modificat unele prevederi ale art. 60 pct. 5 din Codul fiscal în ceea ce privește condiția privind îndeplinirea indicatorului „cifra de afaceri“, în sensul că pentru societățile existente la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior. În cazul în care limita maximă a procentului de 80% nu este realizată, se aplică principiul societăților nou-înființate, respectiv al societăților înregistrate la registrul comerțului începând cu luna ianuarie 2019, pentru care cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care se aplică scutirea.
Paragraf
Totodată, la condițiile de acordare a facilităților fiscale s-a introdus lit. e) care prevede: „(...) e) mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut la lit. b), în vederea aplicării facilității fiscale, se va stabili prin ordin al președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care se va publica pe site-ul instituției.“
Paragraf
În consecință, Ordinul președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 239/2019 a preluat informațiile privind calculul indicatorilor „cifra de afaceri realizată efectiv din activitate de construcții“ și „cifra de afaceri totală“ din anexa nr. 6 la Ordinul comun al ministrului finanțelor, ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17), și, de asemenea, a adus clarificări privind unele aspecte sesizate de contribuabili în acordarea facilităților, cum ar fi, de exemplu, acordarea facilităților fiscale în cadrul angajatorilor, alții decât societățile înființate conform Legii nr. 31/1990, în sensul că și pentru aceștia mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică în mod corespunzător.
Paragraf
Indicatorii „cifra de afaceri realizată efectiv din activitate de construcții“ și „cifra de afaceri totală“ utilizați în vederea determinării procentului de 80% din cifra de afaceri totală sunt indicatori specifici, diferiți de cifra de afaceri raportată în documentele contabile, pentru stabilirea cărora nu se utilizează o informație standard din contabilitate, ci se determină potrivit art. 3 din anexa la Ordinul nr. 239 din 24.07.2019 pentru aprobarea metodologiei privind mecanismul de calcul al cifrei de afaceri.
Paragraf
Cu privire la instrucțiunile de acordare a facilităților fiscale care menționează faptul că pentru determinarea ponderii de 80% din cifra de afaceri realizată efectiv din activitate de construcții din cifra de afaceri totală, la determinarea indicatorului „cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții“ vor fi avute în vedere veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, iar pentru determinarea indicatorului „cifra de afaceri totală“ vor fi avute în vedere veniturile realizate din întreaga activitate, având ca obiectiv ducerea la îndeplinire a Acordului încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții.
Paragraf
Facilitățile fiscale pentru sectorul construcții nu pot fi acordate angajaților care desfășoară activitate în domeniul construcțiilor în afara teritoriului României întrucât în această situație măsurile legislative adoptate nu și-ar mai atinge scopul pentru care au fost instituite.
Paragraf
Astfel, prevederile din ordinele a căror anulare este cerută prin acțiune nu adaugă la lege întrucât nu reprezintă o nouă condiție de îndeplinirea căreia să se țină cont pentru acordarea facilității fiscale, ci derivă din aceste prevederi legale și au doar rolul de a clarifica, în concordanță cu intenția legislativă, modul în care trebuie să se procedeze în cazul salariaților care desfășoară activitate în domeniul construcțiilor, pentru realizarea veniturilor la sistemul de asigurări sociale de sănătate în cazul Ministerului Sănătății.
Paragraf
Ministerul Finanțelor prin AJFP Mureș a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Paragraf
În motivarea întâmpinării, în ceea ce privește solicitarea de anulare în parte a prevederilor actului normativ anterior menționat și raportat la motivele invocate, s-au arătat următoarele: acordarea facilităților fiscale, astfel cum sunt reglementate la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, a avut la bază Acordul dintre Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții, potrivit căruia sectorul construcții este declarat „sector prioritar de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1.01.2019“.
Paragraf
În spiritul acestui acord, intenția legislativă de acordare a facilităților fiscale a avut în vedere faptul că activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private. De asemenea, printre obiectivele Acordului, concretizate sub aspect fiscal cu acordarea unor facilități fiscale angajaților din sectorul construcții, s-a aflat și combaterea dificultăților cu care se confruntă acest sector în asigurarea forței de muncă specializată.
Paragraf
Astfel, Acordul are ca obiective: realizarea proiectelor de investiții publice și private, activitatea de construcții fiind decisivă pentru realizarea acestora; eliminarea dificultăților semnificative legate de asigurarea forței de muncă specializate, aspect cu care sectorul construcțiilor s-a confruntat; reducerea situațiilor în care, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, anteriori anului 2019, numărul unităților din sectorul construcțiilor care au înregistrat pierdere a crescut, deși economia a înregistrat un ritm ridicat de creștere a produsului intern brut. Astfel, cifra de afaceri din sectorul construcțiilor s-a redus, fiind în anul 2017 cu aproximativ 3 mld. lei mai mică decât în anul 2015; reducerea fenomenului de migrare a forței de muncă specializată din domeniul construcțiilor și a fenomenului de „muncă la negru“, care face ca persoanele ce muncesc în acest domeniu, fără forme legale, să fie neasigurate în sistemele de asigurări sociale, iar, pe de altă parte, să fie afectate bugetele de asigurări sociale; reducerea concurenței ridicate a importurilor de materii prime și materiale de construcții utilizate în unele sectoare adiacente activității de construcții.
Paragraf
Decizia privind adoptarea măsurilor incluse în Acord a avut în vedere și migrația în ultimii ani a forței de muncă specializată în domeniul construcțiilor, precum și faptul că o parte importantă a persoanelor care lucrează în acest domeniu o fac fără forme juridice (piața neagră). Prin urmare, lucrătorii nu au contribuit la sistemele de asigurări sociale de sănătate, pensii, șomaj, accidente de muncă, fiind afectate negativ bugetele asigurărilor sociale.
Paragraf
Prin implementarea pachetului de măsuri cu privire la salariul minim brut lunar de 3.000 lei și impozitele reduse pentru muncă s-a avut în vedere ca salariul net lunar să depășească echivalentul a 500 EUR.
Paragraf
În acest context, pachetul de măsuri implementat prin OUG nr. 114/2018 (facilitățile fiscale și creșterea nivelului salariului minim brut lunar la 3.000 lei), care au vizat domeniul construcțiilor, are ca obiectiv principal sprijinul social al personalului din acest sector printr-un salariu minim crescut, păstrând lucrătorii din România, și stimularea reîntregirii familiei prin determinarea lucrătorilor care au părăsit România să se întoarcă în țară.
Paragraf
Ca atare, faptul că facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice angajate în domeniul construcțiilor, prevăzute la pct. 5 al art. 60, art. 138A1 și art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. cu modificările și completările ulterioare, doar pentru societățile de construcții care desfășoară activitate pe teritoriul României, se justifică în mod direct prin criterii obiective, care se referă la atragerea și menținerea forței de muncă în România pentru acest sector prioritar al economiei naționale, raportat la cele acordate în alte state membre ale Uniunii Europene.
Paragraf
Pârâta a precizat că măsura are rolul de a contrabalansa nivelul veniturilor mult mai mari obținute de către persoanele fizice salariate în cadrul unor companii care desfășoară activitate în domeniul construcțiilor pe teritoriul altor state membre, prin introducerea unui instrument care să permită diminuarea decalajului în ceea ce privește nivelul salariului acordat în acest domeniu pe teritoriul statului român, precum și combaterea migrației masive în alte state dublată, din aceleași considerente, de imposibilitatea atragerii forței de muncă de pe alte piețe, fapt care afectează disponibilitatea și numărul forței de muncă din România, cu posibile implicații asupra capacității de dezvoltare a economiei românești pe viitor.
Paragraf
Potrivit prevederilor Codului fiscal în vigoare începând cu anul 2019, de facilitățile fiscale beneficiază persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite cumulativ condițiile menționate la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, printre care: „(...) d) scutirea se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17), iar Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor de aplicare a scutirii.“
Paragraf
În Codul fiscal sunt reglementate condițiile cumulative necesare acordării facilităților fiscale, iar prin dispozițiile art. 60 pct. 5 lit. d) și ale art. 147 alin. (17) din același act normativ s-a prevăzut că pentru aplicarea scutirii se vor avea în vedere instrucțiunile de completare ale formularului 112, instrucțiuni care se stabilesc prin ordin comun al ministrului finanțelor publice, ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății.
Paragraf
Prin urmare, ordinele comune date în aplicarea art. 147 alin. (17) din Codul fiscal trebuie să conțină toate informațiile necesare completării corecte a „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“, astfel încât aceasta să asigure instrucțiuni cât mai clare pentru fiecare informație cuprinsă în actul normativ primar, respectiv în Codul fiscal, deci și din perspectiva modalității de acordare a facilităților fiscale prevăzute la art. 60 pct. 5, art. 138A1, art. 154 alin. (1) lit. r) și art. 220A3 alin. (2) din actul normativ menționat.
Paragraf
Astfel, prevederile din instrucțiunile la ordinele comune ale ministrului finanțelor publice, ministrului muncii și protecției sociale și ministrului sănătății, precum și mecanismul de calcul al cifrei de afaceri precizat la anexa nr. 6, ce au temeiul legal reglementat la art. 60 pct. 5 lit. d) din Codul fiscal, sunt parte componentă a condițiilor cumulative de aplicare a facilității fiscale.
Paragraf
În temeiul prevederilor art. 60 pct. 5 lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ale art. 147 alin. (17) din aceeași lege, în concordanță cu intenția legislativă, în ordinele comune ale ministrului finanțelor publice, ministrului muncii și protecției sociale și ministrului sănătății s-au introdus instrucțiuni necesare aplicării facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care desfășoară activitate în sectorul construcții, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor.
Paragraf
Ulterior, O.U.G. nr. 43/2019 a modificat unele prevederi ale art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, în ceea ce privește condiția privind îndeplinirea indicatorului „cifra de afaceri“, în sensul că pentru societățile existente la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior. În cazul în care limita minimă a procentului de 80% nu este realizată, se aplică principiul societăților nou-înființate, respectiv al societăților înregistrate la registrul comerțului începând cu luna ianuarie a anului 2019, pentru care cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care se aplică scutirea.
Paragraf
Totodată, la condițiile de acordare a facilităților fiscale s-a introdus lit. e), care prevede: „(...) e) mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut la lit. b), în vederea aplicării facilității fiscale, se va stabili prin ordin al președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care se va publica pe site-ul instituției“.
Paragraf
În consecință, Ordinul președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 239/2019 a preluat informațiile privind calculul indicatorilor „cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții“ și „cifra de afaceri totală“ din anexa nr. 6 la ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17), și de asemenea a adus clarificări privind unele aspecte sesizate de contribuabili în acordarea facilităților, cum ar fi, de exemplu, acordarea facilităților fiscale în cazul angajatorilor, alții decât societățile înființate conform Legii nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că și pentru aceștia mecanismul de calcul al cifrei de afaceri se aplică în mod corespunzător.
Paragraf
Cu privire la instrucțiunile de acordare a facilităților fiscale care menționează faptul că pentru determinarea ponderii de 80% a cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, la determinarea indicatorului „cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții“ vor fi avute în vedere veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, iar pentru determinarea indicatorului „cifra de afaceri totală“ vor fi avute în vedere veniturile realizate din întreaga activitate, pârâtul a precizat că s-a avut în vedere realizarea obiectivelor din Acordul mai sus menționat.
Paragraf
Astfel, facilitățile fiscale pentru sectorul construcții nu pot fi acordate angajaților care desfășoară activitate în domeniul construcțiilor în afara teritoriului României, întrucât în această situație măsurile nu și-ar mai atinge scopul pentru care au fost instituite.
Paragraf
S-a mai precizat că prevederile din ordinele menționate în legătură cu acest aspect nu adaugă la lege, întrucât nu reprezintă o nouă condiție de îndeplinirea căreia să se țină cont pentru acordarea facilităților fiscale, ci derivă din acestea și au doar rolul de a clarifica, în concordanță cu intenția legislativă, modul în care trebuie să se procedeze în cazul salariaților care desfășoară activitate în domeniul construcțiilor.
Paragraf
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depus la dosar ordinul atacat și actele care au stat la baza emiterii acestuia.
Paragraf
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Paragraf
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, aceasta va fi respinsă întrucât calitatea procesuală pasivă a acestui pârât rezultă din calitatea sa de emitent al actului administrativ atacat. Indiferent de rolul și atribuțiile preponderente ale Ministerului Finanțelor, în ceea ce privește aplicarea strategiei și programului de guvernare în domeniile finanțelor publice, implicarea pârâtului Ministerul Muncii și Solidarității Sociale există și rezultă din dispozițiile legale care îi stabilesc competența în participarea sa la emiterea actului administrativ contestat.
Paragraf
Cu privire la fondul cauzei, Curtea reține că Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, a fost modificată prin OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, act normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 1116 din 29.12.2018. Prin această modificare s-a reglementat acordarea unor facilități fiscale pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariaților, în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute de art. 60 pct. 5 din Codul fiscal.
Paragraf
Aceste condiții sunt următoarele:
Citat
Paragraf
angajatorii desfășoară activități în sectorul construcții care cuprind:
punctul (I)
activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 - secțiunea F - Construcții;
punctul (II)
domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:
Paragraf 2312
- Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
Paragraf 2331
- Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică;
Paragraf 2332
- Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă;
Paragraf 2361
- Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
Paragraf 2362
- Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
Paragraf 2363
- Fabricarea betonului;
Paragraf 2364
- Fabricarea mortarului;
Paragraf 2369
- Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
Paragraf 2370
- Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
Paragraf 2223
- Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
Paragraf 1623
- Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
Paragraf 2512
- Fabricarea de uși și ferestre din metal;
Paragraf 2511
- Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
Paragraf 0811
- Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
Paragraf 0812
- Extracția pietrișului și nisipului;
Paragraf 711
- Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică;
litera B)
angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate la lit. a) în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea;
litera C)
veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar inclusiv și sunt realizate în baza contractului individual de muncă;
litera D)
scutirea se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17), iar Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor de aplicare a scutirii.
Paragraf
În aplicarea prevederilor art. 60 pct. 5 lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost emis Ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sănătății nr. 611/138/127 din 31.01.2019, prin care se aprobă conținutul declarației 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozit pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
Paragraf
Acest act normativ dat în aplicarea legii și care, potrivit prevederilor art. 76 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, nu poate să conțină soluții care să contravină prevederilor legii în baza căreia a fost emis, a prevăzut în anexa nr. 6 „Facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 6, art. 138^1, art. 154 alin. (1) lit. r), art. 220^3 alin. (2) din Codul fiscal nu se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de salariații detașați“.
Paragraf
Această soluție cuprinsă în ordinul atacat contravine în mod evident Legii nr. 227/2015 modificată prin Ordonanța nr. 114/2018 care nu a prevăzut o astfel de excludere, pentru salariații detașați. Prin urmare, soluția prevăzută în ordinul atacat este contrară legii și se impune a fi anulată.
Paragraf
Instanța nu poate reține ca plauzibile argumentele aduse de către emitenții actului vizând faptul că excluderea prevăzută derivă din prevederile legale privind determinarea cifrei de afaceri realizate în activitatea de construcții și care s-ar raporta potrivit susținerilor pârâților doar la activitatea desfășurată de agenții economici angajatori în România.
Paragraf
Curtea observă cu privire la acest argument că această condiție a cifrei de afaceri trebuie îndeplinită în persoana angajatorului, iar excluderea propusă prin ordin se referă la persoana angajatului.
Paragraf
Pe de altă parte, îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor în persoana angajatorului trebuie verificată raportat la fiecare situație în parte, fără a fi necesară introducerea unor condiții de excludere nelegale în persoana angajatului, beneficiar al măsurilor de facilitate fiscală. Dacă verificarea condiției ponderii de 80% din cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții ar trebui să se raporteze doar la veniturile realizate din activitatea desfășurată în România, excluderea trebuie făcută în baza acestei condiții, și nu a altuia suplimentară introdusă prin ordin și neprevăzută de lege.
Paragraf
Prin urmare, raportat la considerentele expuse în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Sănătății și va anula în parte Ordinul comun al pârâților nr. 611/138/127/2019 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“, în ceea ce privește anexa nr. 6 alin. (8) dispoziția „Facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 5, art. 138^1, art. 154 alin. (1) lit. r) și art. 220^3 alin. (2) din Codul fiscal nu se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de salariații detașați“.
Paragraf
Totodată, Curtea va obliga pârâții în solidar la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, fiind întemeiate condițiile prevăzute de art. 453 din Codul de procedură civilă.
Paragraf
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Paragraf
Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A (cu sediul în X) în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice (cu sediul în X și cu sediul procesual ales la X), Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (cu sediul în X) și Ministerul Sănătății (cu sediul în X).
Paragraf
Anulează în parte Ordinul comun al pârâților nr. 611/138/127/2019 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“ în ceea ce privește anexa nr. 6 alin. (8) dispoziția „Facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 5, art. 138^1, art. 154 alin. (1) lit. r) și art. 220^3 alin. (2) din Codul fiscal nu se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de salariații detașați“.
Paragraf
Obligă pârâții în solidar la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Paragraf
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Târgu Mureș.
Paragraf
Pronunțată prin mijlocirea grefei astăzi, 31.01.2024.
Semnături
Paragraf
Președinte,
Paragraf
XX
Paragraf
Grefier,
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit