AcasăDocument
REGULAMENT din 3 martie 1992
al activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
CAPITOL
Capitolul I^1
Paragraf
Organizarea structurilor comune ale Camerei Deputaților și Senatului
SECTIUNE
Secţiunea 1 Dispoziții generale
ART
Articolul 1^1
Paragraf
Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.
Paragraf
Camera Deputaților și Senatul se organizează și funcționează în conformitate cu dispozițiile Constituției României, cu respectarea prevederilor legilor și ale regulamentelor parlamentare în vigoare.
ART
Articolul 1^2
Paragraf
După alegerea unui nou Parlament, acesta se reunește la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
Paragraf
În ședințe separate, Camera Deputaților și Senatul își încep activitatea prin constituirea grupurilor parlamentare și prin organizarea activității de validare a mandatelor.
Paragraf
După validarea mandatelor și depunerea de către parlamentari a jurămîntului de credință față de țară și popor, cele două Camere își aleg președinții, birourile permanente și comisiile permanente.
ART
Articolul 1^3
Paragraf
Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate.
Paragraf
Camerele își organizează structuri comune și desfășoară activități și ședințe comune în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
SECTIUNE
Secţiunea a 2-a Structuri comune ale celor două Camere
ART
Articolul 1^4
Paragraf
La nivelul Parlamentului se organizează comisii comune permanente ale celor două Camere, grupuri de prietenie cu alte parlamente și delegațiile cu caracter permanent la organizațiile parlamentare internaționale.
Paragraf
Cele două Camere își pot constitui, în afara comisiilor comune permanente, comisii speciale și comisii de anchetă parlamentară.
Paragraf
Liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și din Senat negociază componența numerică și propun componența nominală a structurilor comune prevăzute la alin. 1 și 2 și a conducerilor acestor structuri pentru a asigura respectarea configurației politice a celor două Camere și raportul dintre numărul deputaților și numărul senatorilor.
ART
Articolul 1^5
Paragraf
La începutul fiecărei legislaturi, Camera Deputaților și Senatul constituie Grupul Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), denumit în continuare GRUI, care este condus de un comitet director. Din GRUI fac parte toți deputații și senatorii.
Paragraf
Plenul celor două Camere alege comitetul director și președintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din președinte, 2 vicepreședinți, 2 secretari și un trezorier.
Paragraf
Comitetul director al GRUI propune plenului celor două Camere constituirea, pe bază de reciprocitate, a grupurilor de prietenie cu alte parlamente, asigură coordonarea activității acestor grupuri și propune delegațiile care participă la activitățile Uniunii Interparlamentare.
Paragraf
Fiecare deputat și senator face parte din două sau mai multe grupuri de prietenie, în funcție de opțiunile personale, de numărul de grupuri de prietenie și de mărimea acestor grupuri.
Paragraf
Componența numerică, nominală și conducerea grupurilor de prietenie se stabilesc prin hotărîre a Parlamentului.
ART
Articolul 1^6
Paragraf
Delegațiile Parlamentului la organizațiile parlamentare internaționale se constituie prin adoptarea de hotărîri ale Parlamentului care stabilesc componența numerică, componența nominală și conducerea delegațiilor. Mărimea delegațiilor se stabilește în funcție de norma de reprezentare care este stabilită de către organizațiile internaționale și este alocată Parlamentului.
Paragraf
În cazul în care se primesc invitații în cadrul relațiilor externe bilaterale ale Parlamentului, se vor constitui delegații externe ad-hoc compuse din deputați și senatori, participarea fiind aprobată, în fiecare caz, de către Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru deputați și de către Biroul permanent al Senatului pentru senatori. La constituirea acestor delegații ad-hoc se vor respecta principiile generale prevăzute la art. 1^4 alin. 3.
Paragraf
La întoarcerea din orice deplasare externă, se vor prezenta informări la Biroul permanent al Camerei Deputaților și la Biroul permanent al Senatului.
Paragraf
Delegațiile cu caracter permanent ale Parlamentului la organizațiile internaționale vor prezenta și anual, la cele două birouri permanente, la începutul primei sesiuni parlamentare, o informare asupra activității lor în cadrul respectivelor organizații în anul anterior.
ART
Articolul 1^7
Paragraf
Comisiile comune permanente sînt constituite prin hotărîri ale Parlamentului, de regulă, la începutul fiecărei legislaturi.
Paragraf
Hotărîrile Parlamentului de înființare a comisiilor comune permanente cuprind obiectul de activitate și atribuțiile respectivelor comisii, procedurile generale de lucru și alte informații strict necesare unei bune funcționări, iar în anexă sînt cuprinse componența nominală și conducerea comisiilor.
Paragraf
Personalul de specialitate al comisiilor comune permanente, spațiile necesare și alte elemente ce țin de logistica necesară unei bune desfășurări a activității sînt puse la dispoziție atît de Camera Deputaților, cât și de Senat printr-un acord realizat la nivelul celor două birouri permanente.
ART
Articolul 1^8
Paragraf
La nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate în hotărîrile de constituire a respectivelor comisii.
Paragraf
Comisiile speciale se pot constitui la inițiativa celor două birouri permanente sau la propunerea a cel puțin o pătrime din numărul deputaților și al senatorilor. Pe durata funcționării, comisiile speciale au același statut ca și comisiile permanente.
Paragraf
Prevederile art. 1^7 alin. 2 și 3 sînt aplicabile și în cazul comisiilor speciale, iar procedurile de lucru sînt similare cu cele ale comisiilor permanente din cadrul Camerei Deputaților și Senatului.
Paragraf
Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale se depun la cele două birouri permanente, sub semnătura majorității sau a tuturor membrilor comisiei. Cele două birouri permanente solicită, în cel mult 5 zile, avizul Consiliului Legislativ. Propunerile legislative elaborate de către o comisie specială nu mai sînt supuse analizei altor comisii.
Paragraf
După primirea avizului Consiliului Legislativ, textul propunerii legislative și avizul respectiv sînt difuzate atît deputaților și senatorilor, cât și Guvernului, care pot formula amendamente în termen de 7 zile. În termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a amendamentelor, comisia specială va depune un raport asupra amendamentelor formulate.
Paragraf
Propunerile legislative elaborate de comisiile speciale și rapoartele acestor comisii se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi a ședințelor comune ale celor două Camere de către birourile permanente.
Paragraf
Prevederile art. 9-17 se aplică în mod corespunzător propunerilor legislative elaborate de comisiile speciale.
ART
Articolul 1^9
Paragraf
În condițiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor și împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative, precum și pentru stabilirea concluziilor, răspunderilor și măsurilor care se impun, la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii de anchetă parlamentară.
Paragraf
Comisiile de anchetă parlamentară nu pot avea ca obiect activitatea unor instituții sau persoane care fac parte din puterea judecătorească.
Paragraf
Comisiile de anchetă parlamentară se pot constitui la inițiativa a cel puțin o pătrime din numărul deputaților și al senatorilor.
Paragraf
Prevederile art. 1^8 alin. 3 și 6 se aplică în mod corespunzător și comisiilor de anchetă parlamentară.
ART
Articolul 1^10
Paragraf
Hotărîrile Parlamentului prin care se constituie structurile comune ale Camerei Deputaților și Senatului se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
SECTIUNE
Secţiunea a 3-a Activități comune ale celor două Camere
ART
Articolul 1^11
Paragraf
Activitățile comune desfășurate de către parlamentari sînt:
litera a)
ședințe comune ale celor două birouri permanente;
litera b)
ședințe ale organelor de conducere ale structurilor comune ale Camerei Deputaților și Senatului;
litera c)
ședințe ale comisiilor comune permanente;
litera d)
ședințe ale comisiilor permanente reunite din Camera Deputaților și din Senat;
litera e)
ședințe ale comisiilor comune speciale sau ale comisiilor comune de anchetă;
litera f)
activități desfășurate de grupurile parlamentare de prietenie cu alte parlamente;
litera g)
activități desfășurate de către delegațiile Parlamentului la organizațiile și organismele internaționale;
litera h)
ședințe comune ale Camerei Deputaților și Senatului.
ART
Articolul 1^12
Paragraf
Activitățile comune ale Camerei Deputaților și Senatului se desfășoară la convocarea celor două birouri permanente reunite sau la convocarea conducerii structurilor comune ale celor două Camere prevăzute la art. 1^4 alin. 1 și 2.
CAPITOL
Capitolul I Organizarea și desfășurarea ședințelor comune
SECTIUNE
Secţiunea 1 Competența; convocarea ședințelor comune
ART
Articolul 1
Paragraf
Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în ședințe comune pentru:
punctul 1.
primirea mesajului Președintelui României;
punctul 2.
aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, a legilor rectificative și a contului de execuție bugetară;
punctul 3.
declararea mobilizării totale sau parțiale;
punctul 4.
declararea stării de război;
punctul 5.
suspendarea sau încetarea ostilităților militare;
punctul 6.
aprobarea strategiei naționale de apărare a țării;
punctul 7.
examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ale Curții de Conturi;
punctul 8.
numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor de informații și exercitarea controlului asupra activității acestor servicii;
punctul 9.
numirea Avocatului Poporului;
punctul 10.
stabilirea statutului deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;
punctul 11.
reexaminarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și reexaminarea legii adoptate în ședință comună, prin angajarea răspunderii Guvernului;
punctul 12.
adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constituției în cazul în care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord;
punctul 13.
depunerea jurămîntului de către Președintele României;
punctul 14.
punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare;
punctul 15.
suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigură interimatul în exercitarea acestei funcții, în cazul în care a săvârșit fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției;
punctul 16.
încuviințarea stării de asediu sau a stării de urgență, în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale, instituită de Președintele României;
punctul 17.
dezbaterea programului și a listei Guvernului și acordarea votului de încredere;
punctul 18.
retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură;
punctul 19.
desfășurarea procedurii privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege;
punctul 20.
numirea și revocarea membrilor Curții de Conturi;
punctul 21.
efectuarea altor numiri în funcții care, potrivit legii, intră în competența Parlamentului;
punctul 22.
adoptarea legilor de aderare a României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene și la Tratatul Atlanticului de Nord;
punctul 23.
adoptarea unor declarații, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;
punctul 24.
prezentarea hotărîrii Curții Constituționale privind rezultatele referendumului național;
punctul 25.
primirea unor reprezentanți ai altor state sau ai unor organisme internaționale;
punctul 26.
celebrarea unor sărbători naționale sau a unor comemorări;
punctul 27.
constituirea unor comisii comune de anchetă sau a altor comisii speciale;
punctul 28.
adoptarea Codului de conduită al deputaților și al senatorilor;
punctul 29.
dezbaterea textelor legislative aflate în divergență ca urmare a neajungerii la un acord în comisia de mediere sau a neaprobării, în tot sau în parte, a raportului comisiei de mediere de către una din Camere, precum și adoptarea unui text definitiv în problemele divergente, în cazul proiectelor de acte normative neadoptate înaintea intrării în vigoare a Legii de revizuire a Constituției României nr. 429/2003;
punctul 30.
alte situații în care birourile permanente ale celor două Camere consideră necesară convocarea lor în ședință comună.
ART
Articolul 2
Paragraf
Convocarea Camerelor în ședința comuna se face de președinții acestora, de comun acord.
Paragraf
Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, convocarea în ședința comuna se face de drept în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (2) și (3) și art. 93 din Constituție, iar în celelalte cazuri prevăzute la art. 1 din prezentul regulament, convocarea se face în condițiile alin. 1.
SECTIUNE
Secţiunea a 2-a
Paragraf
Atribuțiile birourilor permanente; ordinea de zi și programul de lucru
ART
Articolul 3
Paragraf
Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se întrunesc în ședința comuna, la convocarea președinților acestora, pentru:
litera a)
adoptarea proiectului ordinii de zi și a proiectului programului de lucru ale ședințelor comune ale Parlamentului;(la 01-07-2013,
Lit. a) a alin. 1 al art. 3 a fost modificată depct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.)
litera b)
stabilirea datei și locului desfășurării ședințelor comune;
litera c)
pregătirea și asigurarea desfășurării în bune condiții a lucrărilor ședințelor comune.
litera d)
îndeplinirea oricăror altor atribuții prevăzute deLegea nr. 96/2006privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, și de celelalte acte normative în vigoare incidente.(la 01-07-2013,
Lit. d) a alin. 1 al art. 3 a fost introdusă depct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 55 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 394 din 1 iulie 2013.)
Paragraf
Lucrările ședințelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sînt conduse, prin rotație, de președinții acestora sau, în absența lor, de către unul din vicepreședinți, desemnat de către președintele respectivei Camere.
ART
Articolul 4
Paragraf
La ședințele comune ale birourilor permanente participă câte un reprezentant al grupurilor parlamentare, precum și, la invitația celor 2 președinți, alte persoane a căror prezență este utilă pentru discutarea problemelor aflate în dezbatere.
ART
Articolul 5
Paragraf
Materialele ce urmează a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit birourilor permanente cu cel puțin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazurile în care, potrivit Constituției și prezentului regulament, este necesară dezbaterea cu procedura de urgenta în plenul Camerelor reunite.
ART
Articolul 6
Paragraf
Proiectele de legi se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond.
ART
Articolul 7
Paragraf
La solicitarea Președintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată.
Paragraf
După primirea mesajului, Parlamentul poate hotărî dezbaterea acestuia.
Paragraf
În același mod se va proceda și cu alte cereri ale Președintelui României formulate în exercitarea atribuțiilor sale.
ART
Articolul 8
Paragraf
Proiectul ordinii de zi și al programului de lucru este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilită pentru ședința comună.
Paragraf
Ordinea de zi și programul de lucru se adoptă cu votul deschis a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor prezenți.
Paragraf
În mod excepțional, în orice ședință comună, președintele Camerei Deputaților sau președintele Senatului poate propune, pentru motive temeinice, modificarea ordinii de zi și/sau a programului de lucru, la cererea unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră, ori, după caz, la cererea Guvernului.
Paragraf
Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi și/sau a programului de lucru se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opinii contrare, se va da cuvântul câte unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, după care se vor supune votării propunerile formulate.
Paragraf
Modificarea ordinii de zi și/sau a programului de lucru se efectuează în aceleași condiții ca și aprobarea acestora.
SECTIUNE
Secţiunea a 3-a Lucrările în comisiile permanente
ART
Articolul 9
Paragraf
Biroul permanent al fiecărei Camere înaintează proiectele de legi, spre dezbatere și avizare în fond, comisiei permanente a fiecărei Camere în competența căreia intră materia reglementată prin proiect, putând sesiza și alte comisii permanente pentru a-și da avizul. În același mod se va proceda și în cazul cererilor de reexaminare formulate de președintele României, al reexaminărilor care trebuie făcute ca urmare a deciziilor Curții Constituționale sau pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat în ședință comună a Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit că sînt necesare dezbaterea și avizarea în comisii permanente.
Paragraf
Propunerile legislative se transmit Consiliului Legislativ pentru obținerea avizului cerut de lege înaintea sesizării comisiilor permanente.
Paragraf
Cererile de reexaminare a legilor adoptate în ședințe comune se trimit spre dezbatere și avizare comisiilor sesizate inițial în fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea se trimit spre dezbatere și avizare comisiilor în a căror competență intră materia reglementată de respectivele legi.
ART
Articolul 10
Paragraf
Proiectele de legi și materialele prevăzute la art. 9 se dezbat în ședința comuna de comisiile permanente ale celor două Camere, sesizate în fond, care întocmesc un raport comun.
Paragraf
Convocarea ședinței comune se face de către președinții comisiilor permanente sesizate în fond, cu cel puțin 48 de ore înainte de data ședinței, dacă, potrivit procedurii de urgenta, nu este necesar un termen mai scurt.
Paragraf
Participarea deputaților și senatorilor la ședința comuna a comisiilor permanente sesizate în fond este obligatorie.
ART
Articolul 11
Paragraf
Ședințele comune ale comisiilor sînt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora decide altfel. Lucrările pot fi transmise sau difuzate de instituțiile mass-media, dacă acest lucru este aprobat de majoritatea parlamentarilor prezenți.
Paragraf
Membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a secretarilor de stat, situație în care prezența acestora este obligatorie.
Paragraf
La ședințele comune ale comisiilor permanente au dreptul să participe deputații și senatorii, din alte comisii, care au făcut propuneri sau amendamente, precum și reprezentanți ai departamentelor legislative din cele două Camere. La solicitarea președinților comisiilor pot participa specialiști ai comisiilor permanente respective și specialiști ai Guvernului.
Paragraf
Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale și specialiști din partea unor autorități publice sau a altor instituții specializate. Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și specialiștii invitați pot să își prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna președintelui comisiei documentații ce vizează tematica pusă în discuție.
Paragraf
Persoanele care nu sînt membre ale comisiilor permanente sesizate în fond nu pot participa la vot.
ART
Articolul 12
Paragraf
Comisiile permanente sesizate lucrează legal, în ședințe comune, în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul parlamentarilor care le compun; hotărîrile se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.
Paragraf
În situația în care comisiile permanente nu se pot reuni în ședință comună cu respectarea prevederilor alin. 1 și nu se poate depune raportul în termenul stabilit, cele două birouri permanente pot aproba înscrierea pe ordinea de zi a ședinței comune a proiectului de lege sau a propunerii legislative în vederea dezbaterii și adoptării respectivului act normativ, fără raport.
ART
Articolul 13
Paragraf
Votul în comisie este, de regula, deschis. Comisia poate decide ca anumite hotărîri să fie luate prin vot secret.
ART
Articolul 14
Paragraf
Lucrările ședințelor comune sînt conduse de președintele uneia din comisiile permanente sesizate, conform acordului celor 2 președinți.
Paragraf
Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie procese-verbale. La solicitarea președinților comisiilor se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputați și senatori.
Paragraf
Prin grija birourilor comisiilor se redactează sinteza lucrărilor comisiilor reunite, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.
ART
Articolul 15
Paragraf
Președinții comisiilor permanente sesizate în fond stabilesc, de comun acord, un termen în care să le fie remise avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau alte propuneri.
Paragraf
În cazul nerespectării acestui termen, comisiile reunite, sesizate în fond, vor putea redacta raportul fără a mai aștepta avizele celorlalte comisii.
ART
Articolul 16
Paragraf
După examinarea proiectului de lege sau a propunerilor legislative, a avizelor și a amendamentelor scrise primite, unu sau mai mulți raportori desemnați de comisiile permanente reunite, la propunerea președinților acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot.
Paragraf
În raportul comisiilor permanente reunite sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ și la avizele altor autorități publice, dacă s-au primit asemenea avize.
Paragraf
Raportul va cuprinde propuneri motivate privind adoptarea fără modificări a inițiativei legislative, respingerea acesteia sau adoptarea acesteia cu modificări și/ori completări și se înaintează birourilor permanente.
Paragraf
Rapoartele se semnează de președinții comisiilor reunite și de secretarii respectivi.
Paragraf
În cazul în care comisiile reunite examinează în fond mai multe proiecte de legi și propuneri legislative care au același obiect de reglementare se întocmește un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. 2 și 3.
ART
Articolul 17
Paragraf
Raportul comun, însoțit de avize, se transmite Biroului permanent al fiecărei Camere, care va asigura multiplicarea și difuzarea acestuia la deputați și senatori și, după caz, Guvernului ori altor autorități publice îndreptățite, cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen. Difuzarea către Guvern sau alte autorități publice îndreptățite se face de Biroul permanent al Camerei Deputaților.
SECTIUNE
Secţiunea a 4-a Desfășurarea ședințelor comune
ART
Articolul 18
Paragraf
Lucrările ședințelor comune sînt conduse, alternativ, de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, asistați de doi secretari, cîte unul de la fiecare Cameră.
ART
Articolul 19
Paragraf
Ședințele comune ale celor două Camere sînt publice, în afară cazurilor în care, la cererea președintelui care conduce ședința sau a unui grup parlamentar, se hotărăște, cu cel puțin jumătate plus unu din voturile deputaților și senatorilor prezenți, ca acestea să fie secrete.
ART
Articolul 20
Paragraf
La ședințele publice ale celor două Camere pot asista diplomati, reprezentanți ai presei, radioului și televiziunii, precum și cetățeni, pe baza autorizației sau invitatiei emise de secretarii generali ai aparatelor celor două Camere, în condițiile stabilite de birourile permanente și în limita locurilor disponibile.
Paragraf
Membrii Guvernului sau reprezentanții acestora pot lua parte la lucrările ședinței comune pe banca ministerială.
Paragraf
Persoanele care asista la ședința trebuie să păstreze liniștea și să se abțină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind evacuate din sala.
Paragraf
Președintele care conduce ședința comuna are dreptul sa atragă atenția ziarelor și celorlalte mijloace de informare în masa asupra informațiilor vadit inexacte difuzate de acestea privind lucrările ședințelor comune. La cererea președintelui, mijloacele de informare în masa sînt obligate sa dea publicității cele arătate de acesta. Dacă abaterea se repeta, președintele va putea, consultînd Camerele reunite, sa retragă, pe un anumit timp, autorizația de participare la lucrări a reprezentanților mijloacelor de informare în masa aflați în culpa.
ART
Articolul 21
Paragraf
Deputații și senatorii sînt obligați să fie prezenți la lucrările comune ale Camerei Deputaților și Senatului și să se înscrie pe lista de prezență a ședinței comune, ținută de secretari.
Paragraf
Deputatul sau senatorul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările comune pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.
Paragraf
În situația în care deputatul sau senatorul absentează de la lucrările comune datorită apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent pentru a solicita motivarea respectivelor absențe.
Paragraf
Neparticiparea la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, se consideră absență nemotivată și are drept consecință reținerea a 1% din indemnizația lunară brută a deputatului sau a senatorului, cu excepția motivării absențelor în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților și ale Regulamentului Senatului.
ART
Articolul 21^1
Paragraf
Președintele care conduce ședința comună este obligat să anunțe prezența, ordinea de zi și programul de lucru.
ART
Articolul 22
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 23
Paragraf
Președintele sau vicepreședintele care îl înlocuiește și care conduce dezbaterile veghează la respectarea regulamentului și menținerea ordinii în sala de ședința.
ART
Articolul 24
Paragraf
Deputații și senatorii iau cuvîntul în ordinea înscrierii pe lista, cu încuviințarea președintelui.
Paragraf
Ministrilor prezenți în ședința comuna li se poate da cuvîntul în orice faza a dezbaterii și ori de cîte ori îl solicita.
ART
Articolul 25
Paragraf
Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de președinte. Persoanele care iau cuvântul vorbesc de la tribună sau de la locuri special amenajate în acest scop.
ART
Articolul 26
Paragraf
Președintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvint, în funcție de obiectul dezbaterilor.
Paragraf
Vorbitorii sînt obligați ca în cuvîntul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvint. În caz contrar, președintele le atrage atenția și, dacă nu se conformează, le retrage cuvîntul.
ART
Articolul 27
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 28
Paragraf
Președintele sau liderul unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuție.
Paragraf
Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor prezenți.
Paragraf
Președintele este obligat să acorde pauză de consultări la solicitarea unui lider sau a unui vicelider de grup parlamentar.
Paragraf
Pauza de consultări nu poate depăși 30 de minute.
ART
Articolul 29
Paragraf
Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atît de la tribuna, cît și din sala de ședințe.
Paragraf
Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribuna și persoanele aflate în sala.
ART
Articolul 30
Paragraf
Președintele cheamă la ordine deputații sau senatorii care tulbura dezbaterile sau creează agitatie. El poate întrerupe ședința cînd tulburarea persista și poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfășurarea normală a lucrărilor ședinței comune.
ART
Articolul 30^1
Paragraf
În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfășoară în plenul celor două Camere, conform ordinii de zi, un deputat sau un senator poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunică plenului probleme de ordin personal.
Paragraf
Cînd un parlamentar solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, președintele este obligat să îi acorde cuvântul imediat.
Paragraf
Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenția sa.
Paragraf
Un deputat sau un senator poate cere dreptul la replică în situația în care, de la microfonul Parlamentului, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut la adresa sa afirmații pe care le consideră incorecte sau ofensatoare. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.
Paragraf
Un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de parlamentar, iar președintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfîrșitul ședinței în plen.
Paragraf
Luările de cuvânt, pentru situațiile prevăzute în prezentul articol, nu vor depăși două minute.
ART
Articolul 31
Paragraf
Dezbaterile se înregistrează pe banda magnetica și se stenografiaza.
Paragraf
Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, cu excepția celor privitoare la ședințele secrete, în cel mult 15 zile, dar nu mai devreme de 5 zile de la data ședinței.
Paragraf
Deputații și senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică în cel mult 5 zile de la data ședinței, înainte de publicarea textului în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.
SECTIUNE
Secţiunea a 5-a Procedura de vot
ART
Articolul 32
Paragraf
Votul deputaților și al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau secret.
Paragraf
Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mâini, electronic ori prin apel nominal, iar rezultatul votării se comunică de către președintele care conduce ședința.
Paragraf
Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, cu bile sau electronic.
Paragraf
Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau cu bile se constată de către birourile permanente ale celor două Camere și se consemnează într-un proces-verbal care se prezintă plenului.
ART
Articolul 33
Paragraf
Camera Deputaților și Senatul, întrunite în ședința comuna, vor stabili de fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, în afară cazurilor în care prin prezentul regulament se stabilește o procedură de vot obligatorie.
ART
Articolul 34
Paragraf
Acordarea votului de încredere Guvernului și retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură sînt supuse procedurii votului secret cu bile.
ART
Articolul 35
Paragraf
Votarea prin apel nominal se face în modul următor: președintele explica obiectul votării și sensul cuvintelor "pentru" și "contra"; unul dintre secretari da citire numelui și prenumelui deputaților și senatorilor; fiecare deputat și senator răspunde "pentru" sau "contra".
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 36
Paragraf
Votul cu bile se desfășoară astfel: în fața președintelui care conduce lucrările ședinței comune se așază o urnă albă și una neagră. Deputații și senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la chestori câte două bile, una albă și una neagră, și le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot «pentru», iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra".
ART
Articolul 37
Paragraf
În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele și prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează și, după caz, grupul parlamentar din care face parte.
Paragraf
Deputatul și senatorul votează "pentru" lasind neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse; ei votează "contra" stergind numele și prenumele persoanei propuse.
Paragraf
Buletinele de vot se introduc în urne.
ART
Articolul 37^1
Paragraf
În cazul votului cu bile, prin apel nominal și cu buletine de vot, după terminarea apelului se repetă numele și prenumele deputaților și senatorilor care nu au răspuns.
ART
Articolul 38
Paragraf
Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat se face cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
Paragraf
Textele aflate în divergenta din proiectele sau propunerile de revizuire a Constituției, în cazul în care prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, se adoptă cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor.
Paragraf
Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile organice aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se face cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Paragraf
Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate în divergență din legile ordinare aflate în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 și care nu au fost soluționate prin procedura de mediere, precum și a celorlalte hotărîri care se iau în ședințele comune este supusă regulii majorității simple, ele putând fi aprobate cu majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune.
Paragraf
Punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înalta trădare se hotărăște cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor.
Paragraf
Suspendarea din funcție a Președintelui României sau a persoanei care asigura interimatul funcției se hotărăște cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Paragraf
Aprobarea încrederii Guvernului și retragerea încrederii acordate se hotărăsc cu votul majorității deputaților și senatorilor. Celelalte alegeri și numiri în funcții se hotărăsc cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
Paragraf
Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți la ședința comuna a celor două Camere.
ART
Articolul 39
Paragraf
În toate cazurile în care Camera Deputaților și Senatul, în ședințe comune, adoptă legi, hotărîri sau moțiuni de cenzură, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.
Paragraf
Înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra inițiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moțiunii de cenzură, președintele de ședință va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru.
Paragraf
Dacă în sală nu sînt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor, președintele care conduce ședința comună a celor două Camere amână votarea pînă la întrunirea cvorumului legal.
ART
Articolul 40
Paragraf
În caz de paritate de voturi, votul se repetă.
ART
Articolul 41
Paragraf
În cursul votării nu se poate acorda deputaților sau senatorilor dreptul de a lua cuvîntul.
ART
Articolul 42
Paragraf
Legile adoptate în ședință comună se semnează de președinții celor două Camere, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimise spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului și se depun la secretarul general al Camerei Deputaților și la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Dacă legile sînt adoptate în procedură de urgență, termenul este de două zile.
Paragraf
Data la care legile adoptate au fost depuse la secretarii generali ai Camerelor se comunică deputaților și senatorilor, în ședință publică, în termen de 24 de ore de la depunere.
Paragraf
După împlinirea termenului de 5 zile și, respectiv, de două zile, după caz, legile se trimit de președintele Camerei Deputaților Președintelui României, în vederea promulgării.
ART
Articolul 43
Paragraf
Președintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, să solicite ambelor Camere, printr-o cerere motivată, o nouă deliberare asupra legii sau a unor articole din lege adoptate în ședința comună a celor două Camere. Cererile de reexaminare a legii adoptate în ședințe comune se trimit spre dezbatere comisiilor sesizate inițial în fond. Cererile de reexaminare a legilor pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea se trimit, spre dezbatere, comisiilor în a căror competență intră materia reglementată de respectivele legi. După reexaminarea legii sau a articolelor în cauză, potrivit procedurii legislative, cele două Camere ale Parlamentului, în ședință comună, se pronunță asupra obiecțiilor cuprinse în cererea Președintelui României; ele se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor în cazul legilor constituționale, cu votul majorității deputaților și senatorilor în cazul legilor organice și cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți în cazul legilor ordinare.
Paragraf
În cazul în care obiecțiile cuprinse în cererea de reexaminare formulată de Președintele României sînt adoptate, parțial sau în totalitate, legea, după votarea sa în ansamblu, se trimite spre promulgare în noua sa redactare.
Paragraf
Dacă obiecțiile cuprinse în cerere sînt respinse, legea, după votarea sa în ansamblu, se trimite spre promulgare în redactarea inițială.
ART
Articolul 43^1
Paragraf
În cazul în care Curtea Constituțională constată că unul sau mai multe articole dintr-o lege adoptată în plenul celor două Camere nu sînt constituționale, birourile permanente vor sesiza în fond cele două comisii juridice și, pentru avize, comisiile în a căror competență intră materia reglementată de respectiva lege.
CAPITOL
Capitolul II Proceduri speciale
SECTIUNE
Secţiunea 1 Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat
ART
Articolul 44
Paragraf
Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se întocmesc anual de către Guvern și se supun aprobării ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului.
Paragraf
Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către Guvern birourilor permanente ale celor două Camere, care vor asigura difuzarea acestora către deputați și senatori și vor întocmi programul de dezbatere și adoptare a respectivelor proiecte, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare.
ART
Articolul 45
Paragraf
Proiectul Legii bugetului de stat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de către birourile permanente, spre dezbatere și avizare, comisiilor pentru probleme de buget și de finanțe. Celelalte comisii avizează aceste proiecte în legătură cu acele capitole care intra sub incidența obiectului lor de activitate.
ART
Articolul 46
Paragraf
Grupurile parlamentare, deputații și senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise și motivate, în cel mult 5 zile de la data primirii proiectului.
ART
Articolul 47
Paragraf
Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc cîte un raport comun asupra fiecărui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise și cele respinse, cu o scurta motivare a soluției adoptate.
Paragraf
Rapoartele comune se întocmesc în cel mult 30 de zile de la sesizare.
ART
Articolul 48
Paragraf
Dezbaterea proiectelor de buget în ședința comuna este precedată de prezentarea, de către initiator, a elementelor de fundamentare a proiectelor, precum și a raportului comun. Raportul este prezentat de către unul din președinții comisiilor permanente sesizate în fond sau de către un raportor desemnat de aceștia.
ART
Articolul 49
Paragraf
La dezbaterea generală a proiectelor de buget poate lua cuvântul numai câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum și un reprezentant al parlamentarilor care nu fac parte din asemenea grupuri.
Paragraf
Reprezentantul Guvernului are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale.
Paragraf
În faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.
ART
Articolul 50
Paragraf
După încheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecărui buget.
Paragraf
La discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvîntul.
Paragraf
În cursul luarilor de cuvint pot fi prezentate numai amendamentele privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.
Paragraf
Președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut.
ART
Articolul 51
Paragraf
Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise și respinse.
Paragraf
În cursul dezbaterilor, deputații și senatorii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
Paragraf
În plenul celor două Camere se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la președintele de ședință.
ART
Articolul 52
Paragraf
Amendamentele și articolele sînt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaților și senatorilor prezenți la lucrările ședinței comune.
ART
Articolul 53
Paragraf
După încheierea dezbaterilor pe articole, proiectele de legi se supun în ansamblu votului final al deputaților și senatorilor.
SECTIUNE
Secţiunea a 2-a Dezbaterea textelor legislative aflate în divergenta
ART
Articolul 54
Paragraf
În cazul în care un proiect de lege aflat în curs de legiferare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 429/2003 sau o inițiativă legislativă de revizuire a Constituției României este adoptată în redactări diferite de către cele două Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori dacă una din Camere nu aprobă, în tot sau în parte, raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună, cu respectarea regulilor procedurii legislative stabilite în secțiunea precedentă și la art. 38 alin. 2, 3 și 4, după caz.
ART
Articolul 55
Paragraf
Legile adoptate se trimit spre promulgare Președintelui României, sub semnătura președintelui Camerei Deputaților, în termen de cel mult 10 zile de la votarea acestora.
SECTIUNE
Secţiunea a 3-a Raporturile Parlamentului cu Președintele României
ART
Articolul 56
Paragraf
În termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României de către Curtea Constituțională, președinții celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputații și senatorii, în ședința comuna, pentru depunerea jurămîntului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.
Paragraf
Dacă alegerile parlamentare și cele prezidențiale au loc la aceeași dată, convocarea Camerelor în ședința comuna pentru depunerea jurămîntului se face în cel mult 24 de ore de la constituirea legală a Camerelor nou alese.
ART
Articolul 57
Paragraf
Ședința comuna este prezidata de președinții Camerelor Parlamentului. Unul dintre aceștia, după anunțarea scopului ședinței, da cuvîntul președintelui Curții Constituționale sau reprezentantului acestuia în cazul în care președintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României și invita candidatul a cărui alegere a fost validată să depună jurămîntul.
Paragraf
Depunerea jurămîntului se consemnează într-o declarație a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitării mandatului Președintelui României.
Paragraf
Prevederile alin. 1 și 2 se aplică și în cazul interimatului funcției de Președinte, după primirea confirmării Curții Constituționale cu privire la existenta împrejurărilor care justifica interimatul.
ART
Articolul 58
Paragraf
În cazul în care Președintele României sesizează Parlamentul cu una din situațiile prevăzute la art. 1 pct. 3, 4, 5 și 16, birourile permanente ale Camerelor stabilesc întrunirea Parlamentului în ședință comună în termen de cel mult 24 de ore sau, după caz, de 48 de ore.
ART
Articolul 59
Paragraf
După examinarea, în cadrul dezbaterilor, a cererii Președintelui României, deputații și senatorii, întruniți în ședința comuna, aproba sau încuviințează măsurile luate de Președinte în exercitarea atribuțiilor sale, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
ART
Articolul 60
Paragraf
Procedura de punere sub acuzare a Președintelui României se declanșează pe baza unei cereri semnate de majoritatea deputaților și senatorilor. Cererea trebuie să cuprindă descrierea faptelor care îi sînt imputate și încadrarea lor juridică. După primirea cererii de către birourile permanente, acestea vor informa neîntârziat Președintele României asupra cererii de punere sub acuzare.
ART
Articolul 61
Paragraf
În cadrul ședinței comune a celor două Camere, președintele care conduce ședința aduce la cunoștința deputaților și senatorilor conținutul cererii de punere sub acuzare și procedează la constituirea unei comisii de ancheta, care, în termenul hotărît în ședința comuna, prezintă un raport asupra celor constatate.
ART
Articolul 62
Paragraf
În termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de ancheta la birourile permanente, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședința comuna pentru examinarea și dezbaterea acestuia.
ART
Articolul 63
Paragraf
După încheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de ancheta se supune votului secret prin bile.
ART
Articolul 64
Paragraf
Dacă se hotărăște punerea sub acuzare a Președintelui României, Parlamentul, sub semnătura președinților celor două Camere, solicită de îndată procurorului general al României să sesizeze, potrivit legii, Înalta Curte de Casație și Justiție.
ART
Articolul 65
Paragraf
În tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Președintele României este în drept să se apere.
ART
Articolul 66
Paragraf
Propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României în cazul săvîrșirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, făcuta de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.
Paragraf
Birourile permanente, sub semnătura președinților, comunică neîntîrziat aceasta propunere Președintelui României, precizîndu-se totodată data și locul ședinței comune a Camerelor.
ART
Articolul 67
Paragraf
Președintele care conduce ședința comuna, după prezentarea propunerii de suspendare din funcție și ascultarea explicațiilor Președintelui României, consulta deputații și senatorii dacă datele existente sînt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituțională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de ancheta. Hotărîrea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaților și senatorilor.
Paragraf
În cazul în care s-a apreciat ca datele sînt suficiente, propunerea de suspendare, însoțită de informațiile necesare, se trimite de îndată, de către președintele care a condus ședința comuna, Curții Constituționale spre consultare, mentionindu-se și termenul pînă la care aceasta trebuie să se pronunțe.
Paragraf
În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curții Constituționale, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședința comuna pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcție.
Paragraf
La dezbateri este invitat și Președintele României, căruia i se va da cuvîntul, la cererea sa, oricînd în timpul dezbaterilor, pentru a da explicații asupra faptelor ce i se imputa.
Paragraf
Hotărîrea se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul este secret, cu bile.
ART
Articolul 68
Paragraf
În cazul în care s-a hotărît constituirea unei comisii comune de ancheta, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărîrea prevăzută la art. 67 alin. 1 se trimite, prin grija președinților celor două Camere, Curții Constituționale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.
ART
Articolul 69
Paragraf
Hotărîrea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcție a Președintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura președinților celor două Camere.
Paragraf
Dacă propunerea de suspendare din funcție a fost aprobată, hotărîrea se trimite și Guvernului în vederea inițierii proiectului de lege privind organizarea și desfășurarea referendumului pentru demiterea Președintelui.
ART
Articolul 70
Paragraf
Prevederile art. 66-69 se aplică, în mod corespunzător, și în cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigura interimatul funcției de Președinte.
SECTIUNE
Secţiunea a 4-a Acordarea și retragerea încrederii acordate Guvernului
ART
Articolul 71
Paragraf
Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea și difuzarea către deputați și senatori a programului și listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.
ART
Articolul 72
Paragraf
Birourile permanente, în condițiile art. 3 din prezentul regulament, stabilesc data ședinței comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului, luînd totodată măsuri pentru convocarea deputaților și senatorilor.
Paragraf
Fiecare candidat pentru funcția de ministru, înscris pe lista Guvernului, va fi audiat, în ședința comuna, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competența a viitorului ministru.
Paragraf
În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcția de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente, care dispun difuzarea lor deputaților și senatorilor.
Paragraf
Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcția de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcția de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.
ART
Articolul 73
Paragraf
Președintele care conduce ședința comuna a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, da cuvîntul candidatului desemnat pentru funcția de prim-ministru, în vederea prezentării programului și a listei Guvernului.
Paragraf
În continuare, la cererea reprezentanților grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat, președintele le da cuvîntul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul și lista Guvernului.
ART
Articolul 74
Paragraf
După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret și se exprima prin bile.
ART
Articolul 75
Paragraf
După numărarea voturilor, președintele anunța rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.
ART
Articolul 76
Paragraf
Hotărîrea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului și se înaintează de îndată Președintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.
ART
Articolul 77
Paragraf
În cazul neacordarii votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura președinților celor două Camere, aduce de îndată aceasta situație la cunoștința Președintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru.
ART
Articolul 78
Paragraf
Moțiunea de cenzură initiata de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor se prezintă birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusa. Moțiunea de cenzură se prezintă în ședința comuna a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii.
Paragraf
Dezbaterea motiunii de cenzura are loc după 3 zile de la data cînd a fost prezentată în ședința comuna a celor două Camere.
Paragraf
Data și locul ședinței comune, împreună cu invitația de participare, se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.
ART
Articolul 79
Paragraf
După prezentarea motiunii de cenzura de către deputatul sau senatorul desemnat de inițiatorii acesteia, președintele care conduce ședința comuna da cuvîntul primului-ministru sau, în cazul imposibilității participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziției Guvernului.
Paragraf
În continuare, președintele da cuvîntul deputaților și senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvint.
ART
Articolul 80
Paragraf
După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea motiunii de cenzura.
ART
Articolul 81
Paragraf
Dispozițiile art. 74-77 sînt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul adoptării motiunii de cenzura.
ART
Articolul 82
Paragraf
Prevederile prezentei secțiuni sînt aplicabile, în mod corespunzător, și în cazul moțiunii de cenzură privitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege, în condițiile prevederilor constituționale.
SECTIUNE
Secţiunea a 5-a Numiri și alegeri
ART
Articolul 83
Paragraf
Dezbaterea, în ședința comună a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de numiri și alegeri în funcțiile prevăzute la art. 1 pct. 8, 9, 20 și 21 se face pe baza raportului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere.
ART
Articolul 84
Paragraf
Votul este secret și se exercită prin buletinele de vot.
SECTIUNE
Secţiunea a 6-a Alte proceduri speciale
ART
Articolul 85
Paragraf
Data ședinței comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice prevăzute de Constituție se stabilește cu respectarea unui termen de cel puțin 5 zile de la data difuzării lor către deputați și senatori.
Paragraf
Rapoartele se examinează de comisiile permanente sesizate în fond și raportul comun al acestora se difuzează parlamentarilor cu cel puțin o zi înainte de prezentarea lui în ședința comuna a celor două Camere.
Paragraf
În cazul în care din dezbateri rezultă necesitatea adoptării unor măsuri, hotărîrea se ia cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.
Paragraf
Dezbaterile asupra rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autoritățile publice, care au această obligație legală, trebuie finalizate în cel mult 6 luni de la depunerea lor la cele două birouri permanente.
ART
Articolul 86
Paragraf
Camerele întrunite în ședința comuna pot hotărî, în exercitarea atribuțiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificări sau anchete proprii de către comisii comune special constituite în acest scop sau de către comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun.
CAPITOL
Capitolul III Dispoziții finale
ART
Articolul 87
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 88
Paragraf
Prezenta la ședințele comune a deputaților și senatorilor, membri ai Guvernului, este obligatorie la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi din sfera lor de competența, la dezbaterea investiturii și a motiunii de cenzura, a mesajelor Președintelui României și a declarațiilor de politica generală ale Guvernului.
ART
Articolul 89
Paragraf
Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților și din Regulamentul Senatului.
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit