AcasăDocument
LEGE nr. 45 din 1 iulie 1994 (*actualizată*)
Legea apărării naţionale a României (actualizată la data de 6 mai 2011*)
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOL
Capitolul I Dispoziţii generale
ART
Articolul 1
Paragraf
Apărarea Naţională cuprinde ansamblul de măsuri şi activităţi adoptate şi desfăşurate de statul român în scopul de a garanta suveranitatea naţională, independenta şi unitatea statului, integritatea teritorială a tarii şi democraţia constituţională.
ART
Articolul 2
Paragraf
Activităţile privind apărarea naţională sunt asigurate şi duse la îndeplinire de către autorităţile publice, potrivit competentelor stabilite prin Constituţie şi legile tarii.
Paragraf
Măsurile adoptate privind apărarea naţională sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii tarii, pentru autorităţile şi instituţiile publice şi private şi pentru toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate.
ART
Articolul 3
Paragraf
Reglementările privind apărarea naţională se întemeiază pe respectarea prevederilor Constituţiei şi ale legilor tarii, pe principiile doctrinei militare a statului român şi normele general-admise de dreptul internaţional, precum şi pe prevederile tratatelor la care România este parte.
ART
Articolul 4
Paragraf
În caz de agresiune care atentează la integritatea teritorială, la existenta şi la unitatea statului şi a poporului român, a carei amploare depăşeşte capacitatea combativă a forţelor armate organizate pe principiul suficientei defensive, riposta va cuprinde formele corespunzătoare în care vor fi angajate toate resursele umane şi materiale necesare respingerii acesteia.
ART
Articolul 5
Paragraf
Abrogat.
Paragraf
Art. 5 a fost abrogat de art. 55, Cap. V din LEGEA nr. 291 din 2 noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 8 noiembrie 2007.
CAPITOL
Capitolul II Structura sistemului naţional de apărare
ART
Articolul 6
Paragraf
Sistemul naţional de apărare cuprinde: conducerea, forţele, resursele şi infrastructura teritorială.
ART
Articolul 7
Paragraf
Conducerea sistemului naţional de apărare este un atribut exclusiv şi inalienabil al autorităţilor constituţionale ale statului şi se realizează de către: Parlament, Preşedintele Românie, Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, Guvernul României, Ministerul Apărării şi autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul apărării naţionale.
ART
Articolul 8
Paragraf
Conducerea acţiunilor militare la nivel strategic, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război se realizează prin Centrul naţional militar de comandă.
Paragraf
Pe timpul agresiunii şi al stărilor prevăzute la alin. 1, Centrul naţional militar de comandă se subordonează direct Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Paragraf
În afara agresiunii şi a stărilor prevăzute la alin. 1, Centrul naţional militar de comandă funcţionează, ca nucleu, în subordinea Statului Major General.
Paragraf
Structura organizatorică şi atribuţiile Centrului naţional militar de comandă pe timpul agresiunii şi al stărilor prevăzute la alin. 1 se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Paragraf
La declararea stării de război, Centrul naţional militar de comandă funcţionează la capacitatea operaţională completă.
Paragraf
Pe timpul agresiunii şi al stărilor prevăzute la alin. 1, numirea în funcţie a comandantului Centrului naţional militar de comandă se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale.
Paragraf
Art. 8 a fost modificat de art. I din LEGEA nr. 58 din 29 aprilie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 303 din 3 mai 2011.
ART
Articolul 9
Paragraf
Pentru asigurarea conducerii unitare pe timp de război, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se înfiinţează, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, funcţia de comandant militar, subordonat Centrului naţional militar de comandă.
Paragraf
Atribuţiile comandantului militar se stabilesc din timp de pace de către Statul Major General şi se aproba prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii.
Paragraf
Numirea comandanţilor militari ai judeţelor şi al municipiului Bucureşti se face de către şeful Centrului naţional militar de comandă.
Paragraf
Art. 9 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 58 din 29 aprilie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 303 din 3 mai 2011, prin înlocuirea unei sintagme.
ART
Articolul 10
Paragraf
Forţele destinate apărării se compun din forţele armate şi forţele de protecţie.
ART
Articolul 11
Paragraf
Forţele armate cuprind armata, mari unităţi şi unităţi din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, cele ale serviciilor de informaţii ale statului şi alte formaţiuni de apărare armata organizate potrivit legii.
ART
Articolul 12
Paragraf
Forţele de protecţie cuprind: unităţile şi formaţiunile de protecţie civilă, formaţiunile sanitar-voluntare ale Crucii Roşii şi alte formaţiuni ce se vor stabili prin lege.
ART
Articolul 13
Paragraf
Forţele destinate apărării desfăşoară activităţi de pregătire specifice, în limitele spaţiului naţional terestru, aerian, maritim şi fluvial, cu respectarea normelor de protecţie a mediului.
Paragraf
Pentru desfăşurarea acestor activităţi, forţele destinate apărării folosesc poligoanele şi celelalte amenajări din dotare, precum şi terenurile, aeroporturile, aerodromurile, porturile, spaţiile şi alte bunuri imobiliare stabilite împreună cu autorităţile administraţiei publice sau persoanele fizice ori juridice respective, în condiţiile legii privind rechiziţiile.
Paragraf
După efectuarea activităţilor prevăzute la alin. 1 şi 2, bunurile imobiliare respective se restituie în starea în care au fost preluate.
ART
Articolul 14
Paragraf
Resursele apărării naţionale se constituie din totalitatea resurselor umane, financiare, materiale şi de alta natura, pe care statul le asigura şi le angajează în susţinerea eforturilor de apărare a tarii.
ART
Articolul 15
Paragraf
Resursele umane se constituie din întreaga populaţie aptă de efort pentru apărarea naţională. Pregătirea populaţiei pentru apărare se realizează potrivit legii.
ART
Articolul 16
Paragraf
Cetăţenii români apţi pentru serviciul militar nu pot fi numiţi în funcţii de conducere din instituţiile autorităţilor publice, dacă nu au îndeplinit aceasta obligaţie din motive imputabile lor.
ART
Articolul 17
Paragraf
Miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, precum şi demnitarii cu rang corespunzător acestora, prefecţii, subprefecţii, primării şi secretarii de la municipii, oraşe şi comune, conducătorii agenţilor economici şi instituţiilor publice cu sarcini la mobilizare vor fi pregătiţi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin pe linia apărării naţionale, prin grija Statului Major General.
Paragraf
Modul de organizare şi participare la pregătire a persoanelor având funcţiile stabilite la alin. 1 se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
ART
Articolul 18
Paragraf
Celelalte resurse, precum şi pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărarea naţională se asigura în conformitate cu prevederile legii.
ART
Articolul 19
Paragraf
Cheltuielile necesare organizării, înzestrării, mobilizării, întreţinerii şi instruirii efectivelor active şi în rezerva, precum şi finanţării lucrărilor de investiţii ale forţelor armate se suporta din bugetul de stat şi din alte fonduri legal constituite.
ART
Articolul 20
Paragraf
Infrastructura teritorială se constituie din ansamblul lucrărilor şi amenajărilor teritoriului care pot fi folosite în scopul apărării naţionale.
Paragraf
Pregătirea teritoriului pentru apărarea naţională se asigura în conformitate cu prevederile legii.
ART
Articolul 21
Paragraf
Ministerele, autorităţile administraţiei publice, agenţii economici indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a obţine avizul Statului Major General pentru amplasarea noilor obiective de investiţii şi dezvoltarea celor existente, în scopul încadrării acestora în infrastructura sistemului naţional de apărare. Lista obiectivelor de investiţii şi dezvoltare, precum şi criteriile de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
ART
Articolul 22
Paragraf
La proclamarea stării de asediu sau de urgenţă, la declararea mobilizării ori a stării de război pot fi rechiziţionate bunuri aparţinând agenţilor economici, instituţiilor publice, celorlalte persoane juridice şi persoanelor fizice şi pot fi chemaţi cetăţeni apţi de muncă pentru prestări de servicii, în condiţiile prevăzute de lege.
Paragraf
În situaţiile prevăzute la alin. 1, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, agenţii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării pot fi militarizaţi. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ART
Articolul 23
Paragraf
Forţele armate vor acumula din timp de pace, în rezervele proprii, armament, tehnica de lupta şi materiale care să asigure îndeplinirea misiunilor ce le revin, compensarea consumurilor şi a pierderilor probabile la război.
Paragraf
Nomenclatorul şi nivelurile acestor rezerve se aproba de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea Ministerului Apărării şi, după caz, a organelor de resort.
Paragraf
Înlocuirea periodică şi transferul în economie a bunurilor din rezervele constituite se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
ART
Articolul 24
Paragraf
Stadiul pregătirii populaţiei, economiei şi teritoriului pentru apărare se verifica prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare de către Statul Major General împreună cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi cu Administraţia Naţională a Rezervelor Materiale, pe baza planului aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii.
ART
Articolul 25
Paragraf
Instituţiile şi autorităţile administraţiei publice, agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a satisface comenzile necesare apărării naţionale, integral şi în termenele stabilite prin contract în timp de pace şi cu prioritate în timp de război.
CAPITOL
Capitolul III Organizarea armatei
ART
Articolul 26
Paragraf
Armata este componenta de baza a forţelor armate, care asigura, pe timp de pace şi la război, integritatea într-o concepţie unitară a activităţilor tuturor forţelor participante la acţiunile de apărare a tarii.
ART
Articolul 27
Paragraf
Armata are în organizare : organele centrale ale Ministerului Apărării, categoriile de forte şi organele militare teritoriale.
ART
Articolul 28
Paragraf
Organele centrale ale Ministerului Apărării sunt stabilite prin lege.
ART
Articolul 29
Paragraf
Categoriile de forte ale armatei sunt: trupe de uscat; aviaţia şi apărarea antiaeriana; marina militară. Ele au în compunere state majore, comandamente de arma, mari unităţi şi unităţi luptătoare, de învăţământ şi de instrucţie, precum şi unităţi şi formaţiuni de asigurare de lupta şi de logistica.
ART
Articolul 30
Paragraf
Organele militare teritoriale au în compunere: centre militare zonale, centre militare judeţene şi centre militare ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Paragraf
Art. 30 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 74 din 13 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 21 iunie 2002.
CAPITOL
Capitolul IV Atribuţiile autorităţilor publice privind apărarea naţională
ART
Articolul 31
Paragraf
Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul României şi Consiliul Suprem de Apărare a Tarii îşi exercita atribuţiile privind apărarea naţională potrivit prevederilor constituţionale şi legilor tarii.
ART
Articolul 32
Paragraf
Guvernul României răspunde de organizarea activităţilor şi de aplicarea măsurilor ce privesc apărarea naţională şi are următoarele atribuţii:
litera a)
coordonează activitatea ministerelor şi a celorlalte autorităţi ale administraţiei publice pentru realizarea măsurilor de asigurare a capacităţii de apărare a tarii;
litera b)
asigura alocarea şi utilizarea, potrivit legii, a resurselor financiare şi materiale necesare organizării, înzestrării şi mobilizării forţelor armate, întreţinerii şi instruirii efectivelor, menţinerii în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului, precum şi realizării lucrărilor de investiţii pentru apărare;
litera c)
stabileşte obligaţiile ce revin ministerelor şi agenţilor economici din planul de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de război;
litera d)
asigura, din timp de pace, constituirea rezervelor materiale necesare pe timp de război, atât pentru nevoile apărării, cât şi ale populaţiei;
litera e)
conduce, prin prefecţi, activităţile specifice din judeţe şi din municipiul Bucureşti.
ART
Articolul 33
Paragraf
Ministerul Apărării răspunde de înfăptuirea concepţiei fundamentale de apărare a tarii în domeniul militar, în care scop:
litera a)
analizează nevoile de apărare a tarii şi propune autorităţilor competente stabilite prin Constituţie şi alte legi, măsurile privind organizarea şi înzestrarea armatei, pregătirea populaţiei şi a teritoriului;
litera b)
asigura pregătirea comandamentelor şi instruirea efectivelor active şi din rezerva;
litera c)
organizează, din timp de pace, pregătirea de mobilizare a armatei şi populaţiei; face propuneri pentru declararea mobilizării generale sau parţiale şi conduce desfăşurarea acesteia;
litera d)
îndruma şi controlează, prin Statul Major General, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, măsurile de pregătire luate de ministere, agenţii economici şi instituţiile publice, în scopul realizării producţiei şi a prestărilor de servicii pentru forţele armate, întocmirii lucrărilor de mobilizare la locul de muncă şi pregătirii teritoriului pentru apărare.
ART
Articolul 34
Paragraf
Ministerele, serviciile de informaţii ale statului, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale răspund de executarea măsurilor de apărare a tarii, fiecare în domeniul sau de activitate, potrivit legii; conducătorii acestora prezintă rapoarte cu privire la exercitarea atribuţiilor privind apărarea naţională, după caz, Parlamentului, Guvernului, Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, anual sau ori de câte ori li se cere.
Paragraf
La declararea mobilizării şi a stării de război, miniştrii de resort răspund direct de repartizarea resurselor privind: materiile prime, produsele industriale, bunurile alimentare, energia, transporturile, lucrările publice şi comunicaţiile.
Paragraf
Cerinţele forţelor destinate apărării se asigura cu prioritate.
ART
Articolul 35
Paragraf
Autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competentei, au, în timp de pace şi în caz de mobilizare şi de război, în raza lor teritorială, următoarele atribuţii:
litera a)
asigura îndeplinirea de către agenţii economici, instituţiile publice şi persoanele fizice a dispoziţiilor şi măsurilor privind pregătirea populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare;
litera b)
urmăresc şi intervin pentru satisfacerea cererilor prezentate de unităţile militare existente în raza lor teritorială pentru nevoile de mobilizare;
litera c)
îndeplinesc măsurile necesare pentru efectuarea de rechiziţii şi chemări pentru prestări de servicii potrivit legii;
litera d)
întocmesc, actualizează şi pun la dispoziţie centrelor militare judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti monografia economico-militară a unităţilor administrativ-teritoriale respective;
Paragraf
Litera d) a art. 35 a fost modificată de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 74 din 13 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 21 iunie 2002.
litera e)
asigura centrelor militare zonale, judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, dotările şi fondurile necesare desfăşurării activităţii acestora, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului;
Paragraf
Litera e) a art. 35 a fost modificată de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 74 din 13 iunie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 21 iunie 2002.
litera f)
îndeplinesc orice alte atribuţii referitoare la apărarea naţională, potrivit legii.
CAPITOL
Capitolul V Sancţiuni
ART
Articolul 36
Paragraf
Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea penală, contravenţională, administrativă sau civilă, după caz.
ART
Articolul 37
Paragraf
Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amenda de la 200.000 la 5.000.000 lei, următoarele fapte:
litera a)
nerespectarea dispoziţiilor art. 21 privind obţinerea avizului dat de Statul Major General sau nerespectarea condiţiilor prevăzute în aviz;
litera b)
neîndeplinirea în timp de pace de către cei menţionaţi la art. 25 a obligaţiilor privind comenzile de stat necesare apărării naţionale;
litera c)
împiedicarea organelor de control de a îndeplini atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
ART
Articolul 38
Paragraf
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către autorităţile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
ART
Articolul 39
Paragraf
Dispoziţiile prezentului capitol privitoare la contravenţii se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25, 26 şi 27.
CAPITOL
Capitolul VI Dispoziţii finale
ART
Articolul 40
Paragraf
La data intrării în vigoare a prezentei legi orice alte dispoziţii contrare se abroga.
ART
Articolul 41
Paragraf
Prezenta lege intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
Paragraf
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 2 iulie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
Paragraf
PREŞEDINTELE SENATULUI
Paragraf
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Paragraf
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
Paragraf
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
Paragraf
RADU BERCEANU
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit