AcasăDocument
DECIZIE nr. 1.296 din 2 decembrie 2008
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, art. 103-124 şi art. 125-136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Ioan Vida - preşedinte
Paragraf
Nicolae Cochinescu - judecător
Paragraf
Aspazia Cojocaru - judecător
Paragraf
Acsinte Gaspar - judecător
Paragraf
Petre Lăzăroiu - judecător
Paragraf
Ion Predescu - judecător
Paragraf
Tudorel Toader - judecător
Paragraf
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Paragraf
Augustin Zegrean - judecător
Paragraf
Antonia Constantin - procuror
Paragraf
Maria Bratu - magistrat-asistent
Paragraf
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art.1 alin. (2) şi art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, art. 103-124 şi art. 125-136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Victor Andrei în nume propriu şi în calitate de reprezentant al Societăţii Comerciale "Visairi" - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 2.823/99/2007 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Paragraf
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Paragraf
Cauza se află în stare de judecată.
Paragraf
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Paragraf
Prin Încheierea din 22 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.823/99/2007, Tribunalul Iaşi - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, art. 103-124 şi art. 125-136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
Paragraf
fiscal, excepţie ridicată de Victor Andrei în nume propriu şi în calitate de reprezentant al Societăţii Comerciale "Visairi" - S.R.L. din Iaşi.
Paragraf
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale atacate contravin dispoziţiilor art. 11, 16, 20, 21, 24 şi 135 din Constituţie, precum şi art. 7 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece reglementarea taxei pe valoarea adăugată - TVA - este de natură să împiedice activitatea normală de comerţ, iar pe de altă parte, instituie discriminări inadmisibile între diferitele categorii de agenţi economici.
Paragraf
Tribunalul Iaşi - Secţia comercială şi de contencios administrativ consideră excepţia neîntemeiată.
Paragraf
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale atacate nu contravin Constituţiei.
Paragraf
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Paragraf
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Paragraf
Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (2) şi art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, ale art. 103-124 şi art. 125-136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Paragraf
Art. 1 alin. (2) şi art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 au următoarea redactare:
Paragraf
- Art. 1 alin. (2): "Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România.";
Paragraf
- Art. 29 alin. (6): "Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.";
Paragraf
- Art. 103 - art. 124 din Legea nr. 573/2001 sunt cuprins în titlul IV - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor şi în titlul V - Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România;
Paragraf
- Art. 125-136 din aceeaşi lege sunt cuprinse în titlul VI - Taxa pe valoarea adăugată.
Paragraf
Textele constituţionale invocate sunt următoarele: art. 11 privind Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 135 privind Economia României.
Paragraf
Este invocată şi încălcarea art.7 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Paragraf
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
Paragraf
I. Prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 228 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 24 aprilie 2008, Decizia nr. 421 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008, şi Decizia nr. 840 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.590 din 6 august 2008, Curtea a statuat că aceste prevederi sunt norme de procedură pe care instanţa care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, unica autoritate de jurisdicţie constituţională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de către instanţa judecătorească, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale. Instanţa de judecată are rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de părţi, având obligaţia de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerinţele legii.
Paragraf
Referitor la criticile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea observă că acest text de lege dă expresie prevederilor cuprinse în art. 142 alin. (1) şi art. 146 din Legea fundamentală, precizând rolul Curţii de garant al supremaţiei Constituţiei.
Paragraf
II. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 103-124 şi art. 125-136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, faţă de art. 11, 16, 20 şi 135 din Constituţie, Curtea constată că este neîntemeiată. Aceste prevederi de lege, reglementând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi obligativitatea plăţii taxei pe valoarea adăugată, reprezintă opţiunea legiuitorului, care astfel dă expresie preocupării statului pentru a asigura protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară.
Paragraf
De altfel, cu privire la aceste texte de lege, autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de modul de impozitare a veniturilor realizate de microîntreprinderi, precum şi de obligativitatea plăţii taxei pe valoarea adăugată, aspecte care, însă, excedează competenţei Curţii Constituţionale.
Paragraf
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) şi al art.29 din Legea nr. 47/1992,
Paragraf
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Paragraf
În numele legii
Paragraf
DECIDE:
Paragraf
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, art. 103-124 şi art. 125-136 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Victor Andrei în nume propriu şi în calitate de reprezentant al Societăţii Comerciale "Visairi" - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 2.823/99/2007 al Tribunalului Iaşi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Paragraf
Definitivă şi general obligatorie.
Paragraf
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 decembrie 2008.
Paragraf
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
Paragraf
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Maria Bratu
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit