AcasăDocument
DECIZIE nr. 87 din 20 ianuarie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Ioan Vida - preşedinte
Paragraf
Nicolae Cochinescu - judecător
Paragraf
Aspazia Cojocaru - judecător
Paragraf
Acsinte Gaspar - judecător
Paragraf
Petre Lăzăroiu - judecător
Paragraf
Ion Predescu - judecător
Paragraf
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Paragraf
Tudorel Toader - judecător
Paragraf
Augustin Zegrean - judecător
Paragraf
Ion Tiucă - procuror
Paragraf
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Paragraf
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială Euro Grup - S.A. Otopeni în Dosarul nr. 22.019/63/2007 al Tribunalului Dolj - Secţia comercială.
Paragraf
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Paragraf
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu încalcă accesul la justiţie al părţilor.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Paragraf
Prin Încheierea din 27 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 22.019/63/2007, Tribunalul Dolj - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Euro Grup" - S.A. Otopeni în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de pretenţii formulate de autorul excepţiei.
Paragraf
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997 sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 53 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie. Totodată sunt încălcate dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se arată că textele legale criticate prevăd că nedepunerea taxei de timbru are drept consecinţă, în cauza de faţă, imposibilitatea de a mai susţine cererea de intervenţie.
Paragraf
Tribunalul Dolj - Secţia comercială consideră că excepţia este neîntemeiată.
Paragraf
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că prevederile legale nu aduc atingere textelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei.
Paragraf
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Paragraf
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Paragraf
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.
Paragraf
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
Paragraf
- Art. 2: "(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel: [...]."
litera
(3) Valoarea la care se calculează taxa de timbru este cea declarată în acţiune sau în cerere. Dacă această valoare este contestată sau apreciată de instanţă ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.";
Paragraf
- Art. 10: "Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile cererii sau acţiunii principale."
Paragraf
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 53 şi art. 136 alin. (5). Totodată, autorii invocă încălcarea dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Paragraf
Examinând constituţionalitatea unor prevederi legale prin care s-au instituit taxe de timbru pentru introducerea unor cereri în justiţie, între care şi a prevederilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997, Curtea a statuat, în mod constant, că accesul liber la justiţie nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. Art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, contribuţia justiţiabilului, prin avansarea unei părţi din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretenţii.
Paragraf
Prin urmare, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În consecinţă, nu sunt încălcate nici prevederile art. 136 alin. (5) din Constituţie.
Paragraf
În acest sens urmează să se reţină considerentele mai multor decizii, precum: Decizia nr. 7 din 2 martie 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993.
Paragraf
Curtea nu poate reţine nici critica privind neconcordanţa dintre dispoziţiile legale criticate şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece acestea nu conţin prevederi care să consacre gratuitatea actului de justiţie.
Paragraf
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
Paragraf
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Paragraf
În numele legii
Paragraf
DECIDE:
Paragraf
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Euro Grup" - S.A. Otopeni în Dosarul nr. 22.019/63/2007 al Tribunalului Dolj - Secţia comercială.
Paragraf
Definitivă şi general obligatorie.
Paragraf
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2009.
Paragraf
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
Paragraf
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Mihai Paul Cotta
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit