AcasăDocument
ORDIN nr. 1.540 din 19 iulie 2007
privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi
Abrogat
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, ale Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare,
Paragraf
în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,
Paragraf
ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.
ART
Articolul 1
litera
(1) Prezentul ordin are ca obiectiv prevenirea, interzicerea şi eliminarea segregării, văzută ca formă gravă de discriminare, cu consecinţe negative asupra accesului egal al copiilor la o educaţie de calitate.
litera
(2) Pentru atingerea acestui obiectiv se interzice, începând cu anul şcolar 2007-2008, formarea claselor I şi a V-a segregate, având preponderent sau numai elevi romi.
litera
(3) Prevenirea şi eliminarea segregării şcolare se fac în conformitate cu Metodologia pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART
Articolul 2
Paragraf
Demersurile Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind interzicerea, prevenirea şi eliminarea segregării se înscriu în procesul de implementare a Strategiei Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor şi au în vedere principiile prevăzute în documentele menţionate în glosarul legislativ prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART
Articolul 3
litera
(1) Analiza fenomenului de segregare pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar va avea în vedere indicatorii de incluziune, prevăzuţi în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.
litera
(2) Analiza situaţiilor privind unităţile de învăţământ preuniversitar segregate şi elaborarea planurilor de măsuri pentru desegregare se vor realiza de către inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de învăţământ preuniversitar în cauză, cu sprijinul autorităţilor publice naţionale/judeţene/locale, al organizaţiilor neguvernamentale cu experienţă în domeniu, precum şi al reprezentanţilor comunităţilor locale în care se află unităţile şcolare.
ART
Articolul 4
Paragraf
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART
Articolul 5
Paragraf
Secretariatul de Stat pentru Învăţământul Preuniversitar, Secretariatul de Stat pentru Învăţământ în Limbile Minorităţilor şi Relaţia cu Parlamentul, Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia generală managementul resurselor umane, Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Paragraf
p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,
Paragraf
Dumitru Miron,
Paragraf
secretar de stat
Paragraf
Bucureşti, 19 iulie 2007.
Paragraf
Nr. 1.540.
ANX
Anexa 1
Paragraf
METODOLOGIE
Paragraf
pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi
CAPITOL
Capitolul I Dispoziţii generale
ART
Articolul 1
litera
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului îşi propune ca politică educaţională asigurarea echităţii în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învăţământ, dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii, fără discriminare generată de originea etnică sau de limba maternă.
litera
(2) Îmbunătăţirea calităţii educaţiei copiilor romi reprezintă o prioritate prevăzută în Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor, precum şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului preuniversitar.
litera
(3) Inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de învăţământ preuniversitar din întreaga ţară vor promova cu prioritate principiile şcolii incluzive. _coala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, ce valorifică diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi fără excludere generate de originea etnică, deficienţele fizice sau mentale, originea culturală sau socioeconomică, limba maternă.
litera
(4) Prevenirea şi eliminarea fenomenului de segregare şcolară constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive.
CAPITOL
Capitolul II Analiza segregării
ART
Articolul 2
litera
(1) Segregarea este o formă gravă de discriminare şi are drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încălcarea exercitării în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnităţii umane.
litera
(2) Constituie segregare şcolară a elevilor romi separarea fizică a elevilor aparţinând etniei rome în grupe/clase/ clădiri/şcoli/alte facilităţi, astfel încât procentul elevilor aparţinând etniei rome din totalul elevilor din şcoală/clasă/grupă este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară în respectiva unitate administrativ-teritorială.
litera
(3) Nu constituie segregare situaţia în care se constituie grupe/clase/şcoli formate preponderent sau doar cu elevi romi, în scopul predării în limba români sau în sistem bilingv (de exemplu: română-români/maghiară-români).
ART
Articolul 3
Paragraf
Segregarea are consecinţe educaţionale şi sociale negative, cum ar fi:
litera a)
dificultăţi în a atrage elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de neşcolarizare;
litera b)
incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de educaţie grad ridicat de abandon şcolar;
litera c)
incapacitatea de a atrage şi a menţine profesorii calificaţi în şcolile respective, fapt care afectează calitatea educaţiei;
litera d)
incapacitatea de a pregăti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de şcolarizare;
litera e)
menţinerea prejudecăţilor şi stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populaţiei majoritare şi al celei de romi;
litera f)
contribuţia la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea şcolii de a genera progres social.
ART
Articolul 4
Paragraf
Sunt considerate practici care conduc la segregare situaţii, precum:
litera a)
şcolarizarea copiilor romi în şcoli segregate rezidenţial, adică în şcoli din cadrul sau aflate lângă un cartier "compact" de romi şi fără o altă şcoală în apropiere, în care toţi elevii sau un procent foarte mare sunt romi;
litera b)
îndrumarea şi direcţionarea deliberată a copiilor romi către grădiniţe/şcoli segregate din cadrul sau de lângă cartierele locuite de romi, în condiţiile în care sunt accesibile grădiniţe/şcoli mixte;
litera c)
plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat grădiniţa în aceeaşi clasă I;
litera d)
plasarea deliberată în cadrul unei şcoli mixte a elevilor romi în grupe/clase/clădiri/alte facilităţi destinate doar lor;
litera e)
separarea care rezultă din practici, precum: plasarea într-o singură clasă a copiilor care s-au înscris târziu la şcoală sau păstrarea intactă de clase de romi când copiii sunt transferaţi de la o grădiniţă sau şcoală segregată într-o şcoală mixtă;
litera f)
plasarea în grupe/clase/şcoli separate a copiilor romi diagnosticaţi ca având dificultăţi de învăţare/copii cu cerinţe educaţionale speciale (CES).
CAPITOL
Capitolul III Prevenirea şi eliminarea segregării
ART
Articolul 5
Paragraf
Prevenirea şi eliminarea segregării se realizează prin acţiuni, precum:
litera a)
formarea grupelor/claselor mixte în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. Organizarea claselor mixte se realizează în mod obligatoriu, începând din anul şcolar 2007-2008, la clasele I şi a V-a; pentru celelalte clase, organizarea mixtă se realizează progresiv;
litera b)
interzicerea practicii de separare permanentă în grupe/ clase/şcoli a elevilor romi, invocându-se studiul disciplinelor de limba români şi/sau istoria şi tradiţiile romilor;
litera c)
colaborarea cu un mediator şcolar sau alt reprezentant al comunităţii pentru realizarea recensământului şcolar; încurajarea părinţilor romi să-şi înscrie copiii din timp la şcoală;
litera d)
rezervarea unui număr de locuri în toate clasele pentru înscrierile târzii (demers justificat prin evidenţa copiilor care urmează să se înscrie la şcoală);
litera e)
utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor existente de către toţi preşcolarii, respectiv elevii romi sau neromi;
litera f)
asigurarea transportului elevilor la şcoli cu o altă majoritate etnică, în special pentru copiii din comunităţile segregate rezidenţial;
litera g)
încetarea practicilor de repartizare a elevilor romi în grupe/clase/unităţi de învăţământ special şi de învăţământ special integrat, prin diagnosticarea abuzivă şi neprofesionistă a elevilor romi ca fiind persoane cu dificultăţi de învăţare/CES.
CAPITOL
Capitolul IV Măsuri/Planuri de desegregare
ART
Articolul 6
litera
(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar şi inspectoratele şcolare judeţene vor analiza cazurile în care procentul copiilor romi din totalul elevilor din şcoală este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară din respectiva unitate administrativ-teritorială şi vor iniţia un plan de măsuri în vederea desegregării.
litera
(2) Pentru identificarea şi descrierea iniţială a fenomenului de segregare prezent în unităţile de învăţământ preuniversitar se vor folosi indicatorii menţionaţi în cap. I din anexa nr. 3 la ordin.
litera
(3) Planurile de măsuri se vor aplica începând cu anul şcolar 2007-2008. Măsurile propuse vor fi adaptate fiecărei situaţii în parte.
litera
(4) Acest plan va cuprinde demersuri privind:
litera a)
realizarea unor planuri de dezvoltare instituţională care să promoveze principiile şcolii incluzive;
litera b)
formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaţie, inclusiv prin facilitarea transferului şcolar şi asigurarea transportului elevilor;
litera c)
utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor existente. Dacă într-o unitate administrativă din mediul rural există mai multe şcoli de nivel similar (I-VIII), şcoli cu o distribuţie etnică sau socioeconomică omogenă a elevilor, ciclul primar se va desfăşura în una (sau mai multe) dintre unităţile şcolare în clase eterogene etnic şi socioeconomic, iar ciclul gimnazial se va desfăşura în cealaltă (celelalte) unitate (unităţi) şcolară(e), de asemenea, în clase eterogene. Pe lângă desegregare, prin gruparea şcolilor în perechi sau în reţele mai largi se realizează şi egalizarea accesului la infrastructura, dotările şcolare şi resursele umane existente în plan local;
litera d)
elaborarea şi implementarea unor coduri de conduită şi aplicarea de măsuri disciplinare care să reglementeze faptele de discriminare survenite din partea personalului sau a elevilor. Politica şcolii în acest sens şi procedurile respective trebuie să fie clare, coerente, consecvent aplicate şi să presupună atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivă;
litera e)
formarea cadrelor didactice în ceea ce priveşte educaţia interculturală şi nediscriminatorie, metodele de predare diferenţiată şi activ-participativă;
litera f)
cooptarea în şcoli a cadrelor didactice rome care să asigure predarea curriculumului specific (limba români şi istoria romilor);
litera g)
formarea şi angajarea consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari romi;
litera h)
revizuirea periodică a materialelor didactice ajutătoare, acţiune derulată împreună cu cadrele didactice;
litera i)
oferirea unui curriculum intercultural care să încurajeze elevii să reflecteze şi să analizeze critic modul în care acţionează prejudecăţile şi discriminarea;
litera j)
promovarea identităţii etnice a romilor în şcolile mixte, inclusiv prin curriculum;
litera k)
oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpină dificultăţi în procesul de învăţare; unităţile şcolare vor asigura programe şcolare de după-amiază pentru elevii care au nevoie de recuperare şcolară ca urmare a faptului că au fost şcolarizaţi în medii educaţionale cu o calitate redusă a educaţiei;
litera l)
informarea comunităţilor locale despre calitatea educaţiei în şcolile mixte şi implicarea tuturor părinţilor, romi şi neromi, în deciziile şcolii;
litera m)
sprijinirea financiară/materială a elevilor care provin din familii cu venituri foarte mici şi mici.
ART
Articolul 7
Paragraf
Având în vedere că procesul de desegregare este unul complex, planurile de măsuri trebuie elaborate şi implementate pe baza acordului şi prin colaborare cu părinţii şi autorităţile locale.
ART
Articolul 8
Paragraf
În situaţiile de excepţie în care inspectoratele şcolare judeţene susţin cu argumente solide că desegregarea şcolilor segregate pe criteriul rezidenţial nu este posibilă începând cu anul şcolar 2007-2008, acestea vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei în şcolile respective. Aceste măsuri cuprind, dar nu se limitează la acţiuni cum ar fi:
litera a)
îmbunătăţirea infrastructurii;
litera b)
dotarea cu material didactic şi echipamente (inclusiv calculatoare şi conectare la internet);
litera c)
asigurarea de cadre didactice calificate;
litera d)
organizarea de cursuri de formare pentru cadre didactice şi directori;
litera e)
încadrarea mediatorului şcolar;
litera f)
luarea unor măsuri de suport pentru elevi: şcoala de după amiază, program "A doua şansă", consiliere şcolară, profesori de sprijin;
litera g)
elaborarea de curriculum la decizia şcolii, adaptat specificului local şi cultural;
litera h)
înfiinţarea unor structuri asociative consultative ale părinţilor şi elevilor etc.
CAPITOL
Capitolul V Raportarea cazurilor de segregare şi a măsurilor de desegregare
ART
Articolul 9
litera
(1) În cadrul raportării anuale privind starea învăţământului şi calitatea în educaţie, inspectoratele şcolare judeţene vor raporta într-o secţiune separată rezultatele obţinute în implementarea planurilor de eliminare a segregării.
litera
(2) Raportul se va axa pe descrierea indicatorilor de incluziune şcolară prevăzuţi în cap. II din anexa nr. 3 la ordin.
litera
(3) Raportul anual de progres privind eliminarea segregării în unităţile de învăţământ preuniversitar se trimite la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Direcţia generală management învăţământ preuniversitar şi Direcţia generală pentru învăţământul în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul - până la data de 1 august a fiecărui an.
CAPITOL
Capitolul VI Dispoziţii finale
ART
Articolul 10
Paragraf
În termen de 5 zile de la data aprobării ordinului, Direcţia generală management învăţământ preuniversitar îl transmite inspectoratelor şcolare judeţene pentru informare şi punere în aplicare.
ART
Articolul 11
Paragraf
În termen de 5 zile de la primirea ordinului, inspectoratele şcolare judeţene îl distribuie tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar din subordine pentru informare şi punere în aplicare.
ART
Articolul 12
Paragraf
Unităţile de învăţământ preuniversitar analizează fenomenul de segregare existent în şcoală, pe baza indicatorilor de incluziune menţionaţi în anexa nr. 3 la ordin, şi, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, întocmesc şi înaintează pentru centralizare la inspectoratele şcolare judeţene un raport scris în acest sens, însoţit de planul privind măsurile de desegregare.
ART
Articolul 13
Paragraf
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului, inspectoratele şcolare judeţene centralizează situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar segregate din judeţ şi planurile de desegregare şi înaintează Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Direcţia generală management învăţământ preuniversitar un raport privind situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar segregate din judeţ, însoţit de planurile de măsuri privind desegregarea, atât la nivel de judeţ, cât şi pentru fiecare şcoală.
ART
Articolul 14
Paragraf
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului înfiinţează un grup de lucru permanent, alcătuit din specialişti din minister şi ai ONG-urilor, care va analiza rapoartele primite şi va elabora norme metodologice şi programe comprehensive pentru eradicarea segregării şcolare şi a efectelor acesteia pe termen lung.
ART
Articolul 15
litera
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin direcţiile sale de specialitate, pe baza situaţiilor centralizate de la nivel judeţean, include în baza de date naţională informaţii specifice privind situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar care se confruntă cu fenomenul de segregare şcolară, precum şi planurile de măsuri privind desegregarea.
litera
(2) În baza acestor date se va realiza un raport anual de progres, parte a Raportului anual privind starea învăţământului, care va avea în vedere demersurile întreprinse la nivel local/central pentru combaterea segregării şi realizarea incluziunii şcolare.
litera
(3) Raportul anual de progres privind măsurile pentru combaterea segregării în învăţământul românesc va fi prezentat public pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, urmând ca la sfârşitul fiecărui an calendaristic, dacă este necesar, să fie readaptată strategia de desegregare pentru anul care urmează.
ART
Articolul 16
Paragraf
Încălcarea dispoziţiilor prezentei metodologii atrage răspunderea disciplinară, în conformitate cu art. 115 şi 116 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, răspunderea contravenţională, civilă sau penală, potrivit legislaţiei în vigoare.
ART
Articolul 17
Paragraf
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului va elabora programe de finanţare naţională pentru punerea în aplicare a prezentului ordin şi va solicita sprijinul autorităţilor locale pentru susţinerea financiară a acestor demersuri.
ANX
Anexa 2
Paragraf
GLOSAR LEGISLATIV
Paragraf 1
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - adoptată şi proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 217(III) din 10 decembrie 1948.
Paragraf 2
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia 2200 A (XXI), intrat în vigoare la 3 ianuarie 1976, conform dispoziţiilor art. 27. România a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.
Paragraf 3
Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale - adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia 2200A(XXI). România a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.
Paragraf 4
Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială - România a aderat la Convenţie la 14 iulie 1970 prin Decretul nr. 345/1970, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 28 iulie 1970. Iniţial România a aderat la Convenţie cu o rezervă formulată faţă de art. 22. Prin Legea nr. 144/1998 România şi-a retras rezerva formulată la art. 22. În contextul armonizării legislative este de menţionat Legea nr. 612/2002 pentru formularea unei declaraţii privind recunoaşterea de către România a competenţei Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, în conformitate cu art. 14 din Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la New York la 21 decembrie 1965, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 26 noiembrie 2002.
Paragraf 5
Convenţia cu privire la drepturile copilului - adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989; România a ratificat Convenţia prin Legea nr. 18/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 28 septembrie 1990.
Paragraf 6
Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului - adoptată de Conferinţa Generală a UNESCO la Paris 14 decembrie 1960, intrată în vigoare la 22 mai 1962, conform dispoziţiilor art. 14; România a ratificat Convenţia la 20 aprilie 1964 prin Decretul nr. 149/1964, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 20 aprilie 1964.
Paragraf 7
Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - România a ratificat Convenţia prin Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994.
Paragraf 8
Protocolul nr. 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului - România a semnat Protocolul nr. 12 la CEDO în data de 4 noiembrie 2000. De asemenea, a ratificat Protocolul nr. 12 prin Legea nr. 103/2006 pentru ratificarea Protocolului nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptat la Roma la 4 noiembrie 2000, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 2 mai 2006.
Paragraf 9
Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale adoptată de către Comitetul Ad-Hoc pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale la 1 februarie 1995; semnată de România la 1 februarie 1995. România a ratificat Convenţia-cadru prin Legea nr. 33/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 mai 1995.
Paragraf 10
Directiva 2000/43/CE a Consiliului Uniunii Europene privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasială sau etnică - adoptată de către Consiliul Uniunii Europene la data de 29 iunie 2000, publicată în Jurnalul Oficial OC221JAI 67.
Paragraf 11
Recomandarea generală XXVII privind discriminarea faţă de romi - adoptată de Comitetul privind eliminarea discriminării rasiale la a 57-a sesiune în anul 2000.
Paragraf 12
Recomandarea nr. 4/2000 cu privire la educaţia copiilor romi din Europa - adoptată de Comitetul de miniştri al Consiliului Europei la 3 februarie 2000, la cea de-a 696-a întâlnire a miniştrilor adjuncţi.
Paragraf 13
Recomandarea de politică generală nr. 3 privind combaterea rasismului şi a intoleranţei faţă de romi - adoptată de Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei la Strasbourg la 6 martie 1998.
Paragraf 14
Planul de acţiune pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor şi sinti în spaţiul OSCE - adoptat de Consiliul Permanent al OSCE prin Decizia nr. 566 din 27 noiembrie 2003 şi de Consiliul Ministerial al OSCE întrunit la Maastricht, la al 11-lea Consiliu Ministerial, 1-2 decembrie 2003.
Paragraf 15
Recomandarea de politică generală nr. 10 privind combaterea rasismului şi a discriminării rasiale în şi prin educaţia şcolară - adoptată de Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei la Strasbourg la 15 decembrie 2006 şi publicată la 21 martie 2007.
Paragraf 16
Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007.
ANX
Anexa 3
Paragraf
LISTĂ DE VERIFICARE
Paragraf
Indicatori de incluziune şcolară
CAPITOL
Capitolul I Indicatori pentru identificarea şi analiza iniţială a cazurilor de segregare şcolară
Paragraf 1
Care este numărul de elevi romi înscrişi în şcoală? Ce procent reprezintă aceştia din totalul celor înscrişi?
Paragraf 2
Există în comunitate copii de vârstă şcolară care nu sunt înscrişi la şcoală? Care este numărul acestora?
Paragraf 3
Elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt repartizaţi în toate clasele şi anii de studiu în mod aleatoriu şi nu în funcţie de abilităţile lor sau de rezultatele şcolare?
Paragraf 4
În cazul în care elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt separaţi fizic în grupe/clase/clădiri/alte facilităţi în cadrul unităţii şcolare, care este distanţa dintre grupe/clase/ clădiri/alte facilităţi şi comunitatea de romi?
Paragraf 5
În cazul în care în scoală sunt înscrişi doar elevi romi, la ce distanţă se află această şcoală faţă de cea mai apropiată şcoală mixtă? Există un drum public de acces spre şcoala mixtă? Dar mijloc de transport şcolar sau public?
Paragraf 6
Care este procentul absolvenţilor clasei a VIII-a care au promovat examenul de capacitate în anul şcolar anterior? Dar în ultimii 3 ani?
Paragraf 7
Care este rata repetenţiei în ultimul an şcolar?
Paragraf 8
Care este rata participării la concursuri judeţene şi naţionale (inclusiv olimpiade)?
Paragraf 9
Toate cadrele didactice sunt calificate sau în curs de calificare? Care este procentul personalului necalificat în personalul şcolii?
Paragraf 10
De cât timp şcoala are cadre didactice necalificate?
Paragraf 11
Personalul calificat din şcoală face naveta?
Paragraf 12
În şcoală lucrează un mediator şcolar? Dar un consilier şcolar?
Paragraf 13
Cum fluctuează personalul didactic în şcoală?
Paragraf 14
Toate sălile de clasă sunt încălzite atunci când este frig afară? Toate sălile de clasă sunt bine luminate? Există săli de clasă care nu dispun de sursă naturală de lumină?
Paragraf 15
În toate sălile de clasă se face curăţenie în mod regulat?
Paragraf 16
Există clase supraaglomerate? Care este suprafaţa în mp per elev?
Paragraf 17
Care este starea mobilierului? Băncile şi scaunele elevilor pot fi astfel aranjate încât să se lucreze în cerc, pe perechi sau în grupuri?
Paragraf 18
Toţi elevii au acces la WC-uri curate şi la apă de spălat?
Paragraf 19
Şcoala dispune de o bibliotecă? De câte volume dispune aceasta?
Paragraf 20
Şcoala dispune de sală/teren de sport amenajată/amenajat?
Paragraf 21
Şcoala dispune de laboratoare şi de echipamente specifice? Elevii au acces la aceste echipamente? Care este numărul de copii per calculator?
CAPITOL
Capitolul II Indicatori de incluziune şcolară
Paragraf 1
Şcoala apreciază diversitatea, prin politicile şi activităţile sale, prin materialele expuse? Diversitatea se reflectă inclusiv în elaborarea Curriculumului la decizia şcolii (CDS) şi organizarea activităţilor extracurriculare?
Paragraf 2
Este promovată şi încurajată activ reprezentarea copiilor şi părinţilor din grupurile dezavantajate în structurile consultative, cum ar fi: consiliile părinţilor şi ale elevilor?
Paragraf 3
Şcoala oferă elevilor romi exemple de modele pozitive, prin numirea unor cadre didactice de etnie romă şi/sau prin invitarea regulată a cetăţenilor romi să participe la activităţile şcolii?
Paragraf 4
În sălile de clasă cu aranjament liniar, dispunerea elevilor în bănci se schimbă în mod regulat astfel încât niciun grup de copii să nu stea mereu în spatele clasei?
Paragraf 5
Activităţile de predare-învăţare includ activităţi de lucru în grupuri, în cadrul cărora copiii din grupurile dezavantajate şi ceilalţi copii lucrează împreună?
Paragraf 6
Mediatorul şcolar şi personalul didactic lucrează împreună cu familiile, pentru a încuraja înscrierea la timp a copiilor la şcoală?
Paragraf 7
Mediatorul şcolar informează şcoala în legătură cu cazurile de întârziere a înscrierii la şcoală?
Paragraf 8
Şcoala are în vedere eventualitatea unor înscrieri întârziate şi dispune de planuri pentru aceste situaţii, astfel încât să evite segregarea?
Paragraf 9
Şcoala a stabilit proceduri disciplinare clare pentru a răspunde la orice comportament discriminatoriu din partea angajaţilor sau a elevilor săi?
Paragraf 10
Şoala are o politică clară împotriva intoleranţei şi discriminării îndreptate împotriva elevilor?
Paragraf 11
Elevii cunosc această politică şi sunt implicaţi în procesul anual de analiză şi revizuire a acesteia?
Paragraf 12
Informaţiile sunt colectate din numeroase surse (de exemplu, de la părinţi, mediatori, elevi), pentru a se asigura efectuarea unor evaluări precise?
Paragraf 13
Se monitorizează frecvenţa elevilor, ţinându-se cont de etnie şi gen?
Paragraf 14
Se investighează şi se verifică întotdeauna motivele absenţelor?
Paragraf 15
Există un sistem de avertizare şi un set de proceduri aplicabile în cazul copiilor care sunt pe punctul de a abandona şcoala?
Paragraf 16
Se investighează şi se verifică întotdeauna motivele pentru care elevii abandonează şcoala?
Paragraf 17
Există o strategie clară pentru sprijinirea elevilor nou-înscrişi sau înscrişi temporar în clasă şi la şcoală, strategie care include un sistem de îndrumare a elevului de către un cadru didactic sau un coleg?
Paragraf 18
Cadrele didactice monitorizează şi verifică sistematic rezultatele elevilor?
Paragraf 19
Cadrele didactice urmăresc progresul individual al elevului şi compară performanţa proiectată cu cea reală?
Paragraf 20
Se elaborează planuri de acţiune care includ obiective stabilite cu referire la zonele de intervenţie identificate în urma analizării rezultatelor elevului?
Paragraf 21
Cadrele didactice, elevii şi părinţii sunt cu toţi implicaţi în stabilirea următoarelor etape şi obiective ale planului de acţiune?
Paragraf 22
Rezultatele evaluării sunt analizate pentru a permite comparaţii între progresul individual al elevilor din grupurile dezavantajate şi rata medie a progresului?
Paragraf 23
Se analizează evoluţia şcolară a elevilor din grupurile dezavantajate pentru a stabili progresul pe termen lung?
Paragraf 24
Programele de educaţie remedială sunt la dispoziţia elevilor care au nevoie de ele?
Paragraf 25
Cadrele didactice au acces la echipamentele din dotarea şcolii, necesare activităţii de predare?
Paragraf 26
Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri de formare pentru a lucra cu grupuri de elevi mixte din punct de vedere al abilităţilor copiilor?
Paragraf 27
Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri de formare despre cum să lucreze cu elevi care au limba maternă alta decât limba română?
Paragraf 28
Toate cadrele didactice şi mediatorul şcolar au fost instruiţi cum să abordeze situaţiile în care apare intoleranţa, dacă se confruntă cu astfel de situaţii?
Paragraf 29
Toate cadrele didactice au beneficiat de formare privind istoria şi cultura romilor?
Paragraf 30
Şcoala are cărţi şi alte resurse educaţionale referitoare la istoria şi cultura diverselor etnii, inclusiv cea romă, care pot fi puse la dispoziţia cadrelor didactice?
Paragraf 31
Şcoala angajează un mediator şcolar, vorbitor al limbii/cunoscător al comunităţii locale?
Paragraf 32
Şcoala angajează un consilier şcolar cunoscător al comunităţii locale?
Paragraf 33
Sunt disponibile şi se folosesc, la nevoie, resurse umane care-i pot sprijini pe profesori şi ajuta pe elevi (cum ar fi, profesorii de sprijin sau asistenţii la clasă)?
Paragraf 34
Profesorii de limba români sau asistenţii care vorbesc limba români sunt disponibili când este necesar, pentru a-i asista pe profesori şi pe elevi?
Paragraf 35
Profesorii noi, fără experienţă, primesc sprijin sau mentorat din partea colegilor cu mai multă experienţă?
Paragraf 36
Materialele didactice oglindesc toate etniile reprezentate în şcoală?
Paragraf 37
Materialele curriculare/resursele şcolii oferă imagini pozitive despre toate etniile, inclusiv despre cea romă, şi conţin informaţii corecte privind istoria şi cultura acestora?
Paragraf 38
Produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele? Desenele sau imaginile din sala de clasă ilustrează toate etniile reprezentate în şcoală/comunitate?
Paragraf 39
Toţi elevii au acces egal la cărţi, manuale şi la celelalte materiale didactice disponibile?
Paragraf 40
Şcoala poate oferi articole de bază, precum hârtie, obiecte de scris, creioane etc. elevilor care nu au aceste materiale?
Paragraf 41
La intrarea în şcoală există expuse semne şi materiale vizibile, scrise în limbile corespunzătoare, prin care se urează bun-venit tuturor vizitatorilor, indiferent de grupul etnic din care provin?
Paragraf 42
Părinţii elevilor din grupuri dezavantajate sunt implicaţi în anumite aspecte ale vieţii şcolare, inclusiv în comitetele de părinţi, în activităţile extraşcolare şi în cele organizate în şcoală?
Paragraf 43
Reprezentanţii comunităţilor etnice sunt invitaţi în mod regulat la şcoală şi sunt implicaţi în activităţi prin care se oferă informaţii despre istoria, cultura şi tradiţiile lor?
Paragraf 44
Cadrele didactice şi elevii cunosc cultura şi stilul de viaţă al comunităţilor etnice locale? Acestea sunt respectate şi sărbătorite în cadrul şcolii?
Paragraf 45
Anual se realizează sondaje de opinie pentru a afla dacă elevii şi părinţii elevilor din grupuri dezavantajate se simt respectaţi şi apreciaţi de către personalul şcolii?
Paragraf 46
Personalul şi mediatorii relaţionează cu părinţii prin întâlniri faţă în faţă şi/sau prin scrisori redactate într-o manieră accesibilă? Progresele înregistrate de elevi pot fi, la nevoie, redate printr-un raport verbal sau scris?
Paragraf 47
Informaţiile despre şcoală sunt uşor accesibile elevilor/părinţilor şi sunt prezentate într-o formă uşor de înţeles?
Paragraf 48
Atât părinţii, cât şi elevii dispun de posibilităţi formale şi informale de a discuta cu directorul şcolii şi cu cadrele didactice anumite probleme care îi preocupă?
Paragraf 49
Există întâlniri frecvente ale personalului didactic sau ale părinţilor cu mediatorul şcolar, în cadrul cărora se discută probleme sesizate de acesta?
Paragraf 50
Există diverse canale prin care elevii şi părinţii îşi pot face cunoscute problemele, în mod confidenţial?
Paragraf 51
Toţi părinţii ştiu că şcoala are obligaţia legală de a furniza un mediu în care toţi copiii învaţă împreună?
Paragraf 52
Există un set de proceduri aprobate, de exemplu, trecerea în revistă a întâlnirilor cu părinţii şi elevii, pentru a verifica dacă problemele ridicate au fost abordate într-o manieră satisfăcătoare?
Paragraf 53
Conducerea şcolii a stabilit legături şi se consultă în mod regulat cu autorităţile locale, ONG-uri şi alte instituţii care pot sprijini eforturile şcolii de a răspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romă?
Paragraf 54
Conducerea şcolii caută în mod activ să obţină sprijin pentru activitatea şcolii şi pentru a răspunde unor nevoi mai largi de consiliere a elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romă?
Paragraf 55
Conducerea şcolii promovează în mod activ succesele instituţiei şi face eforturi pentru a spori reputaţia acesteia?
Paragraf 56
Conducerea şcolii este pregătită să îşi asume un rol de lider în ceea ce priveşte apărarea drepturilor copiilor şi să aibă o reacţie proactivă dacă au loc incidente discriminatorii în afara şcolii?
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit