Ortexo este o platformă AI de cercetare juridică profesională pentru piața din România. Oferă acces instant la peste 500.000 de documente legislative, analiză inteligentă a jurisprudenței și un consultant AI care identifică precedentele relevante pentru dosarul dvs.

Cum funcționează Ortexo?

Ortexo indexează și analizează în profunzime legislația română și jurisprudența instanțelor. Prin combinarea unui motor de căutare semantică cu un sistem RAG (Retrieval-Augmented Generation), formulează răspunsuri juridice în limbaj natural și citează automat sursele din legislație și deciziile instanțelor relevante.

Ortexo oferă acces gratuit la funcționalitățile de bază. Planuri premium sunt disponibile pentru profesioniști care necesită capabilități avansate, precum analiza dosarelor cu AI, compararea versiunilor legislative și accesul complet la jurisprudența instanțelor superioare.

Ce legislație acoperă Ortexo?

Ortexo acoperă întreaga legislație primară și secundară din România: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă, Codul de Procedură Penală, Codul Muncii, Legea Insolvenței (Legea 85/2014), hotărâri de guvern, ordine ministeriale și decizii ale instanțelor superioare (ÎCCJ, Curtea Constituțională). Baza de date este sincronizată continuu cu Monitorul Oficial.

Este Ortexo sigur din punct de vedere al confidențialității datelor?

Da. Ortexo este conform GDPR și nu stochează conținutul căutărilor tale pe termen nedeterminat. Datele sunt procesate în centre de date localizate în Uniunea Europeană. Consultă politica noastră de confidențialitate la https://ortexo.com/privacy-policy pentru detalii complete.

Cât de precise sunt răspunsurile Ortexo?

Ortexo folosește un sistem RAG (Retrieval-Augmented Generation) care extrage răspunsuri direct din baza de date legislativă verificată, nu din memorie generativă. Fiecare răspuns include citarea exactă a articolului și actului normativ, eliminând riscul de halucinații. Ortexo nu înlocuiește consultanța unui avocat, ci accelerează cercetarea juridică.

Când se lansează Ortexo?

Ortexo este planificat pentru lansare în Q2 2026. Te poți înscrie pe lista de așteptare la https://ortexo.com pentru a fi printre primii utilizatori și a beneficia de acces anticipat.

Pentru cine este destinat Ortexo?

Ortexo este construit pentru profesioniști din domeniul juridic din România: avocați, juriști corporatiști, notari, executori judecătorești, judecători, procurori și studenți la drept. Orice persoană care lucrează cu legislația română poate beneficia de platforma Ortexo.

AcasăDocument

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (actualizată)

privind organizarea judiciară (actualizată până la data de 25 iulie 2005*)

Abrogat

Emitent:PARLAMENTUL

Publicat:25.07.2005

Versiune:consolidata

Sursă oficială

Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.

Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.

Cuprins173

Paragraf

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Paragraf

Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internationala a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor tarii.

Paragraf

Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod impartial şi independent de orice influente extranee.

TITLU

Titlul I Dispoziţii generale

Paragraf

Dispoziţii generale

CAPITOL

Capitolul I Principiile organizării judiciare

Paragraf

Principiile organizării judiciare

ART

Articolul 1

litera

(1) Puterea judecătorească se exercită de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

litera

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

litera

(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

ART

Articolul 2

litera

(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unica, impartiala şi egala pentru toţi.

Paragraf

Alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:

litera a)

Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie;

litera b)

curţi de apel;

litera c)

tribunale;

litera d)

tribunale specializate;

Paragraf

d^1) instanţe militare;

Paragraf

Litera d^1) a alin. (2) al art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera e)

judecătorii.

ART

Articolul 3

Paragraf

Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.

ART

Articolul 4

litera

(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

litera

(2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.

ART

Articolul 5

Paragraf

Ministerul Justiţiei asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

CAPITOL

Capitolul II Accesul la justiţie

Paragraf

Accesul la justiţie

ART

Articolul 6

litera

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.

litera

(2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.

ART

Articolul 7

litera

(1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.

litera

(2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasa, naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţa politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.

ART

Articolul 8

Paragraf

Asistenţa judiciară internationala se solicita sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.

Paragraf

Art. 8 a fost modificat de pct. 3 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 9

Paragraf

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţa de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.

Paragraf

Art. 9 a fost modificat de pct. 4 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

CAPITOL

Capitolul III Dispoziţii generale privind procedura judiciară

Paragraf

Dispoziţii generale privind procedura judiciară

ART

Articolul 10

Paragraf

Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţa impartiala şi independenta, constituită potrivit legii.

ART

Articolul 10^1

Paragraf

Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecata din motive obiective.

Paragraf

Art. 10^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 11

Paragraf

Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţa publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

ART

Articolul 11^1

litera

(1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.

litera

(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmatiile, întrebările şi susţinerile celor prezenţi inclusiv ale preşedintelui completului de judecată.

litera

(3) La cerere, părţile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.

Paragraf

Art. 11^1 a fost introdus de pct. 6 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 12

litera

(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.

litera

(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.

litera

(3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicita să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.

litera

(4) În situaţia în care toate părţile solicita sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralitatii şi publicităţii.

litera

(5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.

litera

(6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiectiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar consemnându-se în încheierea de şedinţa.

Paragraf

Alin. (6) al art. 12 a fost modificat de pct. 7 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.

ART

Articolul 13

Paragraf

Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.

ART

Articolul 14

Paragraf

Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi aduse la îndeplinire în condiţiile legii.

ART

Articolul 15

Paragraf

Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.

TITLU

Titlul II Instanţele judecătoreşti

Paragraf

Instanţele judecătoreşti

CAPITOL

Capitolul I Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

Paragraf

Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

SECTIUNE

Secţiunea 1 Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Paragraf

Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ART

Articolul 16

litera

(1) În România funcţionează o singura instanţa suprema, denumita Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala tarii.

litera

(2) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competentei sale.

litera

(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.

litera

(4) Cheltuielile necesare funcţionarii se finanţează din bugetul de stat.

ART

Articolul 17

litera

(1) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 presedinti de secţii şi judecători.

litera

(2) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite, fiecare având competenţa proprie.

ART

Articolul 18

litera

(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.

litera

(2) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structura Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.

SECTIUNE

Secţiunea a 2-a Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Paragraf

Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ART

Articolul 19

Paragraf

Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

ART

Articolul 20

Paragraf

Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judeca:

litera a)

în prima instanţa, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de prima instanţa a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

litera b)

recursurile, în condiţiile prevăzute de lege.

ART

Articolul 21

litera

(1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:

litera a)

cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;

litera b)

conflictele de competenţa, în cazurile prevăzute de lege;

litera c)

orice alte cereri prevăzute de lege.

litera

(2) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecaţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.

ART

Articolul 22

litera

(1) Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în prima instanţa de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

litera

(2) Completul de 9 judecători judeca şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţa disciplinară.

ART

Articolul 23

Paragraf

Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:

litera a)

judecarea recursurilor în interesul legii;

litera b)

soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

litera c)

sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.

ART

Articolul 24

Paragraf

Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie considera ca este necesar sa revină asupra propriei jurisprudente, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judeca cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecata a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continua.

ART

Articolul 25

litera

(1) La sfârşitul fiecărui an, Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.

litera

(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate incuviinta ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifica propuneri de imbunatatire a legislaţiei.

SECTIUNE

Secţiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Paragraf

Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ART

Articolul 26

litera

(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.

litera

(2) Preşedintele reprezintă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.

litera

(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.

Paragraf

Alin. (3) al art. 26 a fost modificat de pct. 8 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 27

litera

(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

litera a)

aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

litera b)

analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţiei şi prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcţia de judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie;

Paragraf

Litera b) a alin. (1) al art. 27 a fost modificată de pct. 9 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera c)

propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;

litera d)

organizează şi supraveghează rezolvarea petitiilor, în condiţiile legii;

Paragraf

Litera e) a alin. (1) al art. 27 a fost abrogată de pct. 10 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera f)

propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

litera g)

exercita alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

litera

(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.

litera

(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.

litera

(4) Hotărârile colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.

ART

Articolul 28

Paragraf

Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:

litera a)

aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicităţii;

litera b)

aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;

litera c)

alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.

SECTIUNE

Secţiunea a 4-a Completele de judecată

Paragraf

Completele de judecată

ART

Articolul 29

litera

(1) Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.

litera

(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

ART

Articolul 30

litera

(1) Completul de 9 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

litera

(2) Completul de 9 judecători se constituie, de regula, din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.

Paragraf

Alin. (2) al art. 30 a fost introdus de pct. 11 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 31

litera

(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează Secţiile Unite, Completul de 9 judecători, iar în cadrul secţiilor orice complet, când participa la judecata.

litera

(2) În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau de un preşedinte de secţie.

litera

(3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.

ART

Articolul 32

Paragraf

În cazul în care Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie judeca în Secţii Unite, la judecata trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

CAPITOL

Capitolul II Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile

Paragraf

Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile

SECTIUNE

Secţiunea 1 Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor

Paragraf

Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor

ART

Articolul 33

litera

(1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta lege.

Paragraf

Alin. (2) al art. 33 a fost abrogat de pct. 12 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.

Paragraf

Alin. (3) al art. 33 a fost modificat de pct. 13 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 34

litera

(1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.

Paragraf

Alin. (2) al art. 34 a fost abrogat de pct. 14 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.

litera

(4) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.

Paragraf

Alin. (4) al art. 34 a fost modificat de pct. 15 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 35

litera

(1) În domeniile prevăzute de art. 34 alin. (4) se pot înfiinţa tribunale specializate.

litera

(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.

litera

(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se înfiinţează.

Paragraf

Art. 35 a fost modificat de pct. 16 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 36

litera

(1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei.

litera

(2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

ART

Articolul 37

litera

(1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.

litera

(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.

Paragraf

Art. 37 a fost modificat de pct. 17 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 37^1

litera

(1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judeca atât infracţiunile săvârşite de minori, cat şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.

litera

(2) Când în aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori şi nu este posibila disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.

litera

(3) Dispoziţiile Codului de procedura penală se aplică în mod corespunzător.

Paragraf

Art. 37^1 a fost introdus de pct. 18 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 38

litera

(1) Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

litera

(2) Componenta secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.

litera

(3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.

Paragraf

Art. 38 a fost modificat de pct. 19 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 39

Paragraf

În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecaţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.

SECTIUNE

Secţiunea a 3-a Conducerea instanţelor judecătoreşti

Paragraf

Conducerea instanţelor judecătoreşti

ART

Articolul 46

litera

(1) Fiecare instanţa judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.

Paragraf

Alin. (1) al art. 46 a fost modificat de pct. 21 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.

litera

(3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercita şi atribuţii de administrare a instanţei.

ART

Articolul 47

Paragraf

Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.

ART

Articolul 48

litera

(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.

litera

(2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.

ART

Articolul 49

litera

(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigura şi verifica respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.

litera

(2) Verificările efectuate personal de presedinti sau vicepreşedinţi sau prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.

Paragraf

Alin. (2) al art. 49 a fost modificat de pct. 22 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 50

Paragraf

Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.

ART

Articolul 51

Paragraf

Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.

ART

Articolul 52

litera

(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 38.

litera

(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenta:

litera a)

la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;

litera b)

la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.

litera

(3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.

litera

(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.

litera

(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.

litera

(6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.

litera

(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.

Paragraf

Art. 52 a fost modificat de pct. 23 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 53

litera

(1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.

litera

(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:

litera a)

adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;

litera b)

adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;

litera c)

adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;

litera d)

adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.

litera

(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.

Paragraf

Alin. (3) al art. 53 a fost introdus de pct. 24 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.

Paragraf

Alin. (4) al art. 53 a fost introdus de pct. 24 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 54

Paragraf

Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 53 alin. (1), au următoarele atribuţii:

litera a)

dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;

litera b)

aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

litera c)

dezbat probleme de drept;

litera d)

analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

litera e)

formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

Paragraf

e^1) aleg şi revoca membrii colegiilor de conducere;

Paragraf

Litera e^1) a art. 54 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

Paragraf

e^2) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004

Paragraf

privind Consiliul Superior al Magistraturii;

Paragraf

Litera e^2) a art. 54 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera f)

îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

SECTIUNE

Secţiunea a 4-a Completele de judecată

Paragraf

Completele de judecată

ART

Articolul 55

litera

(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

litera

(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.

Paragraf

Art. 55 a fost modificat de pct. 26 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 56

litera

(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.

litera

(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.

ART

Articolul 57

litera

(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţa a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.

litera

(2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

litera

(3) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în condiţiile legii.

litera

(4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenta.

Paragraf

Art. 57 a fost modificat de pct. 27 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 58

litera

(1) Completul pentru soluţionarea în prima instanţa a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.

litera

(2) Asistenţii judiciari participa la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motiveaza.

litera

(3) În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, prevederile art. 57 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile.

Paragraf

Capitolul III

Paragraf

Instanţele militare

Paragraf

Cap. III din Titlul II a fost introdus de pct. 28 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 58^1

litera

(1) Instanţele militare sunt:

litera a)

Tribunalele militare;

litera b)

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;

litera c)

Curtea Militară de Apel Bucureşti.

litera

(2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.

litera

(3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

Paragraf

Art. 58^1 a fost introdus de pct. 28 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 58^2

litera

(1) Instanţele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.

litera

(2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.

Paragraf

Art. 58^2 a fost introdus de pct. 28 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 58^3

litera

(1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militară.

litera

(2) Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.

litera

(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.

Paragraf

Art. 58^3 a fost introdus de pct. 28 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 58^4

litera

(1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.

litera

(2) Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.

litera

(3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.

Paragraf

Art. 58^4 a fost introdus de pct. 28 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 58^5

litera

(1) În municipiul Bucureşti funcţionează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.

litera

(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.

litera

(3) Preşedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti este ordonator tertiar de credite.

Paragraf

Art. 58^5 a fost introdus de pct. 28 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 58^6

litera

(1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţa unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.

litera

(2) Preşedintele Curţii Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite.

Paragraf

Art. 58^6 a fost introdus de pct. 28 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

TITLU

Titlul III Ministerul Public

Paragraf

Ministerul Public

CAPITOL

Capitolul I Atribuţiile Ministerului Public

Paragraf

Atribuţiile Ministerului Public

ART

Articolul 59

litera

(1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

Paragraf

Alin. (1) al art. 59 a fost modificat de pct. 29 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.

litera

(3) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respecta şi protejeaza demnitatea umană şi apara drepturile persoanei.

litera

(4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.

ART

Articolul 60

Paragraf

Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuţii:

litera a)

efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participa, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;

litera b)

conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;

litera c)

sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;

litera d)

exercita acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;

litera e)

participa, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;

litera f)

exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;

litera g)

apara drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale disparutilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;

litera h)

acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;

litera i)

studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;

Paragraf

i^1) verifica respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;

Paragraf

Litera i^1) a art. 60 a fost introdusă de pct. 30 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera j)

exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.

ART

Articolul 61

litera

(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

litera

(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.

Paragraf

Alin. (2) al art. 61 a fost modificat de pct. 31 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmarii este supusă controlului instanţei competente sa judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.

Paragraf

Alin. (3) al art. 61 a fost introdus de pct. 32 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(4) Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calităţii acestuia, potrivit legii, ori, în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgenta şi care împiedica rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor măsura dispusă de procurorul ierarhic superior.

Paragraf

Alin. (4) al art. 61 a fost introdus de pct. 32 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 62

litera

(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.

litera

(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.

litera

(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.

Paragraf

Alin. (3) al art. 62 a fost modificat de pct. 33 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 63

litera

(1) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate sa aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.

litera

(2) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.

Paragraf

Alin. (2) al art. 63 a fost modificat de pct. 34 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.

ART

Articolul 64

litera

(1) Procurorul participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.

litera

(2) Procurorul este liber să prezinte în instanţa concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea în orice formă a concluziilor.

Paragraf

Alin. (2) al art. 64 a fost modificat de pct. 35 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) În procesele penale, la şedinţa de judecată, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.

ART

Articolul 65

Paragraf

Procurorul exercita, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le considera netemeinice şi nelegale.

ART

Articolul 66

litera

(1) Ministrul justiţiei, când considera necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, ori de ministrul justiţiei.

litera

(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.

litera

(3) Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie informări asupra activităţii parchetelor şi sa dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalitatii.

Paragraf

Art. 66 a fost modificat de pct. 36 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

CAPITOL

Capitolul II Organizarea Ministerului Public

Paragraf

Organizarea Ministerului Public

SECTIUNE

Secţiunea 1 Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

Paragraf

Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

ART

Articolul 67

litera

(1) Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.

litera

(2) Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.

Paragraf

Alin. (2) al art. 67 a fost modificat de pct. 37 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

Paragraf 2

^1) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.

Paragraf

Alin. (2^1) al art. 67 a fost introdus de pct. 38 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.

ART

Articolul 68

Paragraf

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţara sau din străinătate.

ART

Articolul 69

Paragraf

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.

Paragraf

Art. 69 a fost modificat de pct. 39 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 70

litera

(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie participa la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când considera necesar.

litera

(2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).

ART

Articolul 71

Paragraf

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.

ART

Articolul 72

litera

(1) Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie are în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.

litera

(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structura specializată în combaterea criminalitatii organizate şi terorismului.

litera

(3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

litera

(4) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o buna pregătire profesională, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi sa fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.

litera

(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).

litera

(6) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.

litera

(7) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.

litera

(8) Comisia prevăzută la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.

litera

(9) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie evalueaza, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

litera

(10) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului, de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

litera

(11) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.

litera

(12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.

litera

(13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004

Paragraf

se aplică în mod corespunzător.

Paragraf

Art. 72 a fost modificat de pct. 40 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 73

Paragraf

În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.

ART

Articolul 74

litera

(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.

litera

(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.

Paragraf

Alin. (2) al art. 74 a fost modificat de pct. 41 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.

Paragraf

Alin. (3) al art. 74 a fost modificat de pct. 41 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 75

litera

(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.

litera

(2) Dispoziţiile art. 54 se aplică în mod corespunzător.

ART

Articolul 75^1

Paragraf

Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

Paragraf

Art. 75^1 a fost introdus de pct. 42 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

SECTIUNE

Secţiunea a 2-a Parchetul Naţional Anticoruptie

Paragraf

Parchetul Naţional Anticoruptie

ART

Articolul 76

litera

(1) Parchetul Naţional Anticoruptie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, şi funcţionează pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

Paragraf

Alin. (1) al art. 76 a fost modificat de pct. 43 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(2) Parchetul Naţional Anticoruptie se organizează ca structura autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

litera

(3) Parchetul Naţional Anticoruptie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

ART

Articolul 77

litera

(1) Parchetul Naţional Anticoruptie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.

Paragraf

Alin. (1) al art. 77 a fost modificat de pct. 44 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(2) Parchetul Naţional Anticoruptie este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitandu-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

ART

Articolul 78

litera

(1) Parchetul Naţional Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

Paragraf

Alin. (1) al art. 78 a fost modificat de pct. 45 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

Paragraf

Alin. (2) al art. 78 a fost modificat de pct. 45 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ordonator principal de credite.

litera

(4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.

ART

Articolul 79

litera

(1) În cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.

litera

(2) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticoruptie este constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.

Paragraf

Alin. (2) al art. 79 a fost modificat de pct. 46 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.

Paragraf

Alin. (3) al art. 79 a fost modificat de pct. 46 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 80

litera

(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului Naţional Anticoruptie se convoacă de către procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.

litera

(2) Dispoziţiile art. 54 se aplică în mod corespunzător.

ART

Articolul 81

Paragraf

În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.

ART

Articolul 82

litera

(1) În cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.

litera

(2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, de regula, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.

ART

Articolul 83

litera

(1) Parchetul Naţional Anticoruptie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

litera

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, procurorii trebuie să aibă o buna pregătire profesională, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi sa fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.

litera

(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).

litera

(4) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.

litera

(5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.

litera

(6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie şi este formată din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticoruptie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.

litera

(7) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie evalueaza, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticoruptie.

litera

(8) Procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

litera

(9) La data încetării activităţii în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.

litera

(10) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticoruptie sunt stabilite prin lege specială.

litera

(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004

Paragraf

privind statutul magistraţilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Paragraf

Art. 83 a fost modificat de pct. 47 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 83^1

Paragraf

Parchetul Naţional Anticoruptie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului Naţional Anticoruptie.

Paragraf

Art. 83^1 a fost introdus de pct. 48 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

SECTIUNE

Secţiunea a 3-a Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii

Paragraf

Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii

ART

Articolul 84

litera

(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.

litera

(2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.

litera

(3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.

ART

Articolul 85

litera

(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structura secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura şi câte o secţie pentru minori şi familie.

litera

(2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale.

litera

(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.

ART

Articolul 86

Paragraf

În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.

ART

Articolul 87

litera

(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.

litera

(2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.

litera

(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie.

litera

(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita şi atribuţii de administrare a parchetului.

ART

Articolul 88

Paragraf

Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.

ART

Articolul 89

litera

(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.

litera

(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.

ART

Articolul 90

litera

(1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.

litera

(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.

Paragraf

Alin. (2) al art. 90 a fost modificat de pct. 49 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.

Paragraf

Alin. (3) al art. 90 a fost introdus de pct. 50 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 91

litera

(1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.

litera

(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenta procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 52 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.

litera

(3) Dispoziţiile art. 52 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.

Paragraf

Alin. (3) al art. 91 a fost modificat de pct. 51 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 92

Paragraf

Dispoziţiile art. 53 şi 54 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.

SECTIUNE

Secţiunea a 4-a Organizarea parchetelor militare

Paragraf

Secţiunea a-4-a din Cap. II a fost introdusă de pct. 52 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 92^1

litera

(1) Pe lângă fiecare instanţa militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele de pe lângă tribunalele militare.

litera

(2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.

litera

(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

Paragraf

Art. 92^1 a fost introdus de pct. 52 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 92^2

litera

(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.

litera

(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.

Paragraf

Art. 92^2 a fost introdus de pct. 52 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 92^3

litera

(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 60, care se aplică în mod corespunzător.

litera

(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocati pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participa la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 58^2.

litera

(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 60 lit. b).

litera

(4) Dispoziţiile art. 91 şi 92 se aplică în mod corespunzător.

Paragraf

Art. 92^3 a fost introdus de pct. 52 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 92^4

litera

(1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.

litera

(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.

Paragraf

Art. 92^4 a fost introdus de pct. 52 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 92^5

litera

(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

litera

(2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie organizează şi desfăşoară activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.

Paragraf

Art. 92^5 a fost introdus de pct. 52 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

TITLU

Titlul IV Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

Paragraf

Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

ART

Articolul 93

litera

(1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.

Paragraf

Alin. (1) al art. 93 a fost modificat de pct. 53 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

litera

(3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.

ART

Articolul 94

litera

(1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universitatii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.

Paragraf

Alin. (1) al art. 94 a fost modificat de pct. 54 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.

Paragraf

Alin. (2) al art. 94 a fost modificat de pct. 54 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.

Paragraf

Alin. (4) al art. 94 a fost abrogat de pct. 55 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 95

Paragraf

Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.

ART

Articolul 96

litera

(1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.

litera

(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.

ART

Articolul 97

litera

(1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

litera

(2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.

ART

Articolul 98

litera

(1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detasati în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.

litera

(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004

Paragraf

, cu modificările şi completările ulterioare, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.

litera

(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia bruta lunară a funcţiei de judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactica stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997

Paragraf

privind Statutul personalului didactic.

Paragraf

Art. 98 a fost modificat de pct. 56 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 99

Paragraf

Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.

Paragraf

Art. 99 a fost modificat de pct. 57 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

TITLU

Titlul V Asistenţii judiciari

Paragraf

Asistenţii judiciari

ART

Articolul 100

Paragraf

Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

litera a)

au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplina de exerciţiu;

litera b)

sunt licentiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;

litera c)

nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucura de o buna reputaţie;

litera d)

cunosc limba română;

litera e)

sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

Paragraf

Litera e) a art. 100 a fost modificată de pct. 58 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 101

litera

(1) Asistenţii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.

litera

(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistentilor judiciari.

Paragraf

Alin. (2) al art. 101 a fost modificat de pct. 59 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţa medicală gratuita şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistentilor judiciari.

Paragraf

Alin. (3) al art. 101 a fost modificat de pct. 59 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.

Paragraf

Alin. (4) al art. 101 a fost modificat de pct. 59 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

ART

Articolul 102

Paragraf

Asistenţii judiciari exercita atribuţiile prevăzute la art. 58 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

ART

Articolul 103

litera

(1) Asistentilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.

Paragraf

Alin. (1) ale art. 103 a fost modificat de pct. 60 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.

litera

(3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de apel este definitivă.

litera

(4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.

litera

(5) Sancţiunile aplicate asistentilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.

ART

Articolul 104

Paragraf

Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:

litera a)

condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;

litera b)

condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistentilor judiciari.

ART

Articolul 105

Paragraf

Magistraţii consultanţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continua activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.

TITLU

Titlul VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor

Paragraf

Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor

ART

Articolul 106

litera

(1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structura următoarele compartimente auxiliare de specialitate:

litera a)

registratura;

litera b)

grefa;

litera c)

arhiva;

litera d)

biroul de informare şi relaţii publice;

litera e)

biblioteca.

litera

(2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 126 alin. (1) şi art. 127 alin. (1).

litera

(3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticoruptie au, de asemenea, în structura un compartiment de documentare şi un compartiment de informatica juridică. Compartimentele de informatica juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.

litera

(4) Instanţele şi parchetele militare au în structura şi un compartiment de documente clasificate.

Paragraf

Alin. (4) ale art. 106 a fost introdus de pct. 61 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 107

litera

(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigura legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masa, în vederea garantarii transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.

litera

(2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistica sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.

Paragraf

Alin. (2) al art. 107 a fost modificat de pct. 62 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 108

litera

(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.

litera

(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.

litera

(3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticoruptie, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.

litera

(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justiţiei.

litera

(5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie poate proveni şi din rândul militarilor activi.

Paragraf

Alin. (5) al art. 108 a fost introdus de pct. 63 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 109

litera

(1) Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnarile despre desfăşurarea acestora şi sa îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.

litera

(2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi sa poarte ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigura în mod gratuit.

litera

(3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militară.

Paragraf

Alin. (3) al art. 109 a fost introdus de pct. 64 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 110

litera

(1) În vederea informatizarii activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie iau măsuri pentru dotarea tehnica corespunzătoare a acestora.

litera

(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

litera

(3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticoruptie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.

litera

(4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.

litera

(5) Dotarea tehnica necesară informatizarii instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, precum şi a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apărării Naţionale.

Paragraf

Art. 110 a fost modificat de pct. 65 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

TITLU

Titlul VII Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor

Paragraf

Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor

ART

Articolul 111

litera

(1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigura, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

litera

(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Paragraf

Alin. (2) al art. 111 a fost modificat de pct. 66 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonata de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.

ART

Articolul 111^1

litera

(1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.

litera

(2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonata preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.

litera

(3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii, se asigura, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.

litera

(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţa sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

Paragraf

Art. 111^1 a fost introdus de pct. 67 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 111^2

Paragraf

Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.

Paragraf

Art. 111^2 a fost introdus de pct. 67 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 112

Paragraf

Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Paragraf

Art. 112 a fost modificat de pct. 68 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

TITLU

Titlul VIII Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor

Paragraf

Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor

CAPITOL

Capitolul I Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ

Paragraf

Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ

ART

Articolul 113

litera

(1) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structura câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.

litera

(2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.

litera

(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigura activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.

litera

(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi Curţii Militare de Apel Bucureşti şi Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti.

Paragraf

Alin. (4) al art. 113 a fost introdus de pct. 69 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 114

litera

(1) Poate fi numita în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:

litera a)

Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;

litera b)

curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;

litera c)

Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;

litera d)

Parchetul Naţional Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui parchet.

litera

(2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.

Paragraf

Alin. (2) al art. 114 a fost modificat de pct. 70 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.

litera

(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe bază de concurs sau proba practica.

litera

(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie.

ART

Articolul 115

Paragraf

Managerul economic are următoarele atribuţii principale:

litera a)

conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;

litera b)

răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;

litera c)

îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;

litera d)

organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute deLegea finanţelor publice nr. 500/2002

Paragraf

, cu modificările şi completările ulterioare;

Paragraf

Litera d) a art. 115 a fost modificată de pct. 71 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera e)

coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;

litera f)

ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;

litera g)

organizează ţinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora.

litera h)

urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;

Paragraf

Litera h) a art. 115 a fost introdusă de pct. 72 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera i)

organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilorLegii contabilităţii nr. 82/1991

Paragraf

republicată;

Paragraf

Litera i) a art. 115 a fost introdusă de pct. 72 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera j)

coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

Paragraf

Litera j) a art. 115 a fost introdusă de pct. 72 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 116

Paragraf

Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.

ART

Articolul 117

Paragraf

Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.

ART

Articolul 117^1

litera

(1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.

litera

(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:

litera a)

întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;

litera b)

asigura aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;

litera c)

asigura întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;

litera d)

asigura ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;

litera e)

întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamitati.

Paragraf

Art. 117^1 a fost introdus de pct. 73 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

CAPITOL

Capitolul II Bugetele instanţelor şi parchetelor

Paragraf

Bugetele instanţelor şi parchetelor

ART

Articolul 118

litera

(1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.

litera

(2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.

litera

(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

litera

(4) Bugetul instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.

Paragraf

Alin. (4) al art. 118 a fost introdus de pct. 74 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 119

litera

(1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.

litera

(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

litera

(3) Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticoruptie îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.

litera

(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

litera

(5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aproba de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.

litera

(6) Proiectele de buget anual se elaborează de Curtea Militară de Apel Bucureşti, respectiv de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea celorlalte instanţe şi parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi se transmit Ministerului Apărării Naţionale.

Paragraf

Alin. (6) al art. 119 a fost introdus de pct. 75 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera

(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 118 alin. (4).

Paragraf

Alin. (7) al art. 119 a fost introdus de pct. 75 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 120

litera

(1) Fiecare instanţa şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.

litera

(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

ART

Articolul 121

litera

(1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

litera

(2) Pentru Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

litera

(3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.

Paragraf

Alin. (3) al art. 121 a fost introdus de pct. 76 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 122

litera

(1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.

litera

(2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţa militară şi parchet de pe lângă aceasta se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apărării naţionale.

Paragraf

Alin. (2) al art. 122 a fost introdus de pct. 77 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 122^1

Paragraf

Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

Paragraf

Art. 122^1 a fost introdus de pct. 78 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

TITLU

Titlul IX Dispoziţii tranzitorii şi finale

Paragraf

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART

Articolul 124

Paragraf

Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:

litera a)

serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;

litera b)

oficiile registrului comerţului;

litera c)

alte structuri înfiinţate prin lege specială.

ART

Articolul 125

litera

(1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.

litera

(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticoruptie sediile necesare bunei funcţionari a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.

litera

(3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de Ministerul Apărării Naţionale.

Paragraf

Alin. (3) al art. 125 a fost introdus de pct. 80 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 126

litera

(1) Prin Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti se stabilesc:

litera a)

organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;

litera b)

modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;

Paragraf

Litera b) a alin. (1) al art. 126 a fost modificată de pct. 81 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

litera c)

atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;

litera d)

organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;

litera e)

vacanta judecătorească;

litera f)

modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;

litera g)

modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.

litera

(2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţiei şi se aproba prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART

Articolul 127

litera

(1) Prin Regulamentul de ordine interioară a parchetelor se stabilesc:

litera a)

organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului Naţional Anticoruptie, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;

litera b)

atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjunctilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;

litera c)

organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;

litera d)

ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;

litera e)

modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;

litera f)

modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.

litera

(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Paragraf

Alin. (2) al art. 127 a fost modificat de pct. 82 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 129

Paragraf

Referirile la Curtea Suprema de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi făcute la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

ART

Articolul 130

litera

(1) Datele la care vor începe sa funcţioneze tribunalele specializate şi localităţile în care îşi vor desfăşura activitatea se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

litera

(2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005.

litera

(3) Funcţia de manager economic se echivaleaza cu funcţia de director executiv.

litera

(4) Până la începerea funcţionarii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Paragraf

Art. 130 a fost modificat de pct. 84 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

ART

Articolul 131

litera

(1) Dispoziţiile art. 56 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.

litera

(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

ART

Articolul 133

litera

(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abroga:

litera a)

dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şiart. 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

litera b)

dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi (4), art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69^1 -69^5 , art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şiart. 136-160 din Legea nr. 92/1992pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

litera

(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992

Paragraf

pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005.

Paragraf

Alin. (2) al art. 133 a fost modificat de pct. 86 al art. I din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

Paragraf

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2) şi cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Paragraf

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

Paragraf

VALER DORNEANU

Paragraf

PREŞEDINTELE SENATULUI

Paragraf

NICOLAE VACAROIU

Paragraf

Bucureşti, 28 iunie 2004.

Paragraf

Nr. 304.

ANX

Anexa 1

Paragraf

A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE

Paragraf

DE RESEDINTA ALE ACESTORA

Paragraf

C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,

Paragraf

CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE RESEDINTA

Paragraf

Tribunalele

Paragraf

Curtea de apel cuprinse Localitatea

Paragraf

în circumscripţia de reşedinţa

Paragraf

curţii de apel

Paragraf 1

Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia

Paragraf

Sibiu

Paragraf

Hunedoara

Paragraf 2

Curtea de Apel Pitesti Arges municipiul Pitesti

Paragraf

Valcea

Paragraf 3

Curtea de Apel Bacau Bacau municipiul Bacau

Paragraf

Neamt

Paragraf 4

Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea

Paragraf

Satu Mare

Paragraf 5

Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava

Paragraf

Botosani

Paragraf 6

Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov

Paragraf

Covasna

Paragraf 7

Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti

Paragraf

Calarasi

Paragraf

Giurgiu

Paragraf

Ialomita

Paragraf

Ilfov

Paragraf

Teleorman

Paragraf 8

Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca

Paragraf

Bistrita-Nasaud

Paragraf

Maramures

Paragraf

Salaj

Paragraf 9

Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta

Paragraf

Tulcea

Paragraf 10

Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova

Paragraf

Gorj

Paragraf

Mehedinti

Paragraf

Olt

Paragraf 11

Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi

Paragraf

Brăila

Paragraf

Vrancea

Paragraf 12

Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi

Paragraf

Vaslui

Paragraf 13

Curtea de Apel Mures municipiul Targu Mures

Paragraf

Targu Mures

Paragraf

Harghita

Paragraf 14

Curtea de Apel Ploiesti Prahova municipiul Ploiesti

Paragraf

Buzau

Paragraf

Dambovita

Paragraf 15

Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara

Paragraf

Arad

Paragraf

Caraş-Severin

ANX

Anexa 2

Paragraf

Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de reşedinţa

PRE PRE_2591

[Text Preformatat S_PRE ID: N/A]

Linie PRE 1

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Linie PRE 2

Nr. Instanţa militară şi Parchetul militar şi Circumscripţia

Linie PRE 3

crt. localitatea de localitatea de reşedinţa teritorială

Linie PRE 4

reşedinţa

Linie PRE 5

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Linie PRE 6

I.1 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă Arges

Linie PRE 7

Bucureşti Tribunalul Militar Calarasi

Linie PRE 8

Sediul: Municipiul Bucureşti Giurgiu

Linie PRE 9

Bucureşti Sediul: Municipiul Ialomita

Linie PRE 10

Bucureşti Ilfov

Linie PRE 11

Olt

Linie PRE 12

Teleorman

Linie PRE 13

Valcea

Linie PRE 14

Municipiul

Linie PRE 15

Bucureşti

Linie PRE 16

Constanta

Linie PRE 17

Tulcea

Linie PRE 18

Brăila

Linie PRE 19

Buzau

Linie PRE 20

Dambovita

Linie PRE 21

Prahova

Linie PRE 22

Linie PRE 23

I.2 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă Braşov

Linie PRE 24

Cluj Tribunalul Militar Cluj Covasna

Linie PRE 25

Sediul: Municipiul Sediul: Municipiul Cluj- Sibiu

Linie PRE 26

Cluj-Napoca Napoca Alba

Linie PRE 27

Bistrita-Nasaud

Linie PRE 28

Cluj

Linie PRE 29

Salaj

Linie PRE 30

Harghita

Linie PRE 31

Mures

Linie PRE 32

Bihor

Linie PRE 33

Maramures

Linie PRE 34

Satu-Mare

Linie PRE 35

Linie PRE 36

I.3 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă Bacau

Linie PRE 37

Iaşi Tribunalul Militar Iaşi Neamt

Linie PRE 38

Sediul: Municipiul Iaşi Sediul: Municipiul Iaşi Suceava

Linie PRE 39

Vrancea

Linie PRE 40

Botosani

Linie PRE 41

Galaţi

Linie PRE 42

Iaşi

Linie PRE 43

Vaslui

Linie PRE 44

Linie PRE 45

I.4 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă Dolj

Linie PRE 46

Timişoara Tribunalul Militar Gorj

Linie PRE 47

Sediul: Municipiul Timişoara Hunedoara

Linie PRE 48

Timişoara Sediul: Municipiul Mehedinti

Linie PRE 49

Timişoara Arad

Linie PRE 50

Caraş-Severin

Linie PRE 51

Timiş

Linie PRE 52

Linie PRE 53

II. Tribunalul Militar Parchetul Militar de pe Competenţa

Linie PRE 54

Teritorial Bucureşti lângă Tribunalul Militar teritorială

Linie PRE 55

Sediul: Municipiul Teritorial Bucureşti generală

Linie PRE 56

Bucureşti Sediul: Municipiul

Linie PRE 57

Bucureşti

Linie PRE 58

Linie PRE 59

III Curtea Militară de Parchetul Militar de pe Competenţa

Linie PRE 60

Apel Bucureşti lângă Curtea Militară de teritorială

Linie PRE 61

Sediul: Municipiul Apel Bucureşti generală

Linie PRE 62

Bucureşti Sediul: Municipiul

Linie PRE 63

Bucureşti

Linie PRE 64

Paragraf

Anexa 2 a fost introdusă de art. XII din Titlul XVI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005.

Vrei mai mult?

Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.

Începe gratuit

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (*actualizată*)

Titlul I Dispoziţii generale

Capitolul I Principiile organizării judiciare

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 5

Capitolul II Accesul la justiţie

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 9

Capitolul III Dispoziţii generale privind procedura judiciară

Articolul 10

Articolul 10^1

Articolul 11

Articolul 11^1

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 15

Titlul II Instanţele judecătoreşti

Capitolul I Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie

Secţiunea 1 Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 18

Secţiunea a 2-a Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Articolul 19

Articolul 20

Articolul 21

Articolul 22

Articolul 23

Articolul 24

Articolul 25

Secţiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Articolul 26

Articolul 27

Articolul 28

Secţiunea a 4-a Completele de judecată

Articolul 29

Articolul 30

Articolul 31

Articolul 32

Capitolul II Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile

Secţiunea 1 Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor

Articolul 33

Articolul 34

Articolul 35

Articolul 36

Articolul 37

Articolul 37^1

Articolul 38

Articolul 39

Secţiunea a 3-a Conducerea instanţelor judecătoreşti

Articolul 46

Articolul 47

Articolul 48

Articolul 49

Articolul 50

Articolul 51

Articolul 52

Articolul 53

Articolul 54

Secţiunea a 4-a Completele de judecată

Articolul 55

Articolul 56

Articolul 57

Articolul 58

Articolul 58^1

Articolul 58^2

Articolul 58^3

Articolul 58^4

Articolul 58^5

Articolul 58^6

Titlul III Ministerul Public

Capitolul I Atribuţiile Ministerului Public

Articolul 59

Articolul 60

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (actualizată)