AcasăDocument
REGLEMENTĂRI din 22 iulie 2024
privind omologarea individuală, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere, precum și eliberarea atestatului tehnic pentru mașinile autopropulsate și pentru vehiculele lente - RNTR 7
În vigoare
Emitent:MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
Publicat:02.08.2024
Versiune:unica
Sursă oficialăPrevizualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
NTA
Notă
Paragraf
Aprobate prin ORDINUL nr. 2.386 din 22 iulie 2024, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 758 din 2 august 2024.
CAPITOL
Capitolul I Dispoziții generale
SECTIUNE
Secţiunea 1 Obiect și domeniu de aplicare
punctul 1.
Prezentele reglementări stabilesc:
litera a)
procedura de acordare a omologării naționale individuale a vehiculelor rutiere;
litera b)
procedura de eliberare a cărții de identitate a vehiculelor rutiere;
litera c)
procedura de certificare a autenticității vehiculelor rutiere;
litera d)
procedura de eliberare a atestatului tehnic pentru mașinile autopropulsate și pentru vehiculele lente;
litera e)
condițiile tehnice aplicabile în vederea acordării omologării naționale individuale a vehiculelor rutiere;
litera f)
condițiile tehnice aplicabile în vederea eliberării atestatului tehnic pentru mașinile autopropulsate;
litera g)
condițiile tehnice aplicabile în vederea eliberării atestatului tehnic pentru vehiculele lente.
punctul 2.
Prezentele reglementări se aplică la omologarea individuală a următoarelor categorii de vehicule rutiere:
punctul 2.1.
autovehicule și remorcile acestora, din categoria de omologare M, N sau O;
punctul 2.2.
vehicule agricole sau forestiere, din categoria de omologare T, C, R sau S;
punctul 2.3.
vehicule cu două sau trei roți și cvadricicluri, din categoria de omologare L;
punctul 2.4.
remorci lente pentru transport persoane din categoria de folosință RLP.
punctul 3.
Categoriile menționate la pct. 2 sunt cele definite prin legislația națională sau legislația CEE/CE/UE relevantă în vigoare la data fabricației vehiculului rutier sau la data modificării constructive, dacă prin aceasta se modifică categoria de omologare a vehiculului rutier.
punctul 4.
Omologarea individuală este opțională, la cererea solicitantului, pentru următoarele vehicule rutiere:
litera a)
vehicule concepute și fabricate pentru a fi folosite în principal în șantiere, cariere, porturi sau aeroporturi;
litera b)
vehicule concepute și fabricate sau modificate pentru a fi utilizate exclusiv de către serviciile de protecție civilă, serviciile de luptă împotriva incendiilor și forțele de menținere a ordinii publice;
litera c)
mașini autopropulsate;
litera d)
prototipuri de vehicule rutiere folosite în circulația rutieră pe răspunderea unui producător, pentru a efectua un program de încercări specific, cu condiția să fi fost special concepute și fabricate în acest scop;
litera e)
autovehicule destinate exclusiv competițiilor sportive.
punctul 5.
Omologarea individuală a vehiculelor rutiere prevăzute la pct. 4 lit. a) - c) se aplică dacă acestea pot fi încadrate în categoriile prevăzute la pct. 2 și cu aplicarea acelorași condiții tehnice.
punctul 6.
Dispozițiile administrative și cerințele tehnice aplicabile la omologarea UE individuală a vehiculelor rutiere noi menționate la subpct. 2.1 sunt cele prevăzute în:
litera a)
Regulamentul (UE) 2018/858;
litera b)
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683.
SECTIUNE
Secţiunea 2 Definiții și abrevieri
punctul 1.
În sensul prezentelor reglementări se aplică, după caz:
litera a)
termenii definiți înOrdonanța Guvernului nr. 78/2000privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 230/2003, cu modificările și completările ulterioare:
litera b)
termenii definiți prin legislația națională, legislația CEE/CE/UE ori legislația CEE-ONU relevantă în vigoare la data fabricației vehiculului rutier sau la data modificării constructive, dacă prin aceasta se modifică categoria vehiculului rutier;
litera c)
termenii de mai jos, care au următorul înțeles:
punctul i)
ansamblu de vehicule - ansamblu format dintr-un autovehicul tractor și una sau mai multe remorci sau format dintr-un autovehicul tractor și o semiremorcă;
punctul ii)
document de proveniență - certificatul de înmatriculare al vehiculului și documentul de achiziție al vehiculului de către persoana care a efectuat achiziția intracomunitară;
punctul iii)
elemente de identificare - informații cu privire la identitatea unui vehicul care se regăsesc pe acesta (număr de identificare, serie de motor, plăcuță producător, etichete și/sau marcaje)
punctul iv)
identificarea vehiculului - activitate prin care Registrul Auto Român RA evaluează starea elementelor de identificare ale unui vehicul rutier și stabilește caracteristicile sale constructive;
punctul v)
omologare națională individuală a unui vehicul rutier utilizat - procedura prin care Registrul Auto Român RA certifică faptul că un anumit vehicul rutier utilizat respectă dispozițiile administrative și condițiile tehnice relevante stabilite prin prezentele reglementări;
punctul vi)
serviciu tehnic notificat - serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană de un stat membru al Uniunii Europene sau un serviciu tehnic notificat la Secretariatul General al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite de o Parte Contractantă la Acordul privind adoptarea de Regulamente tehnice armonizate ONU aplicabile vehiculelor cu roți, echipamentelor și pieselor ce pot fi montate și/sau utilizate pe vehicule cu roți și condițiile de recunoaștere reciprocă a omologărilor eliberate pe baza acestor Regulamente ONU, după caz;
punctul vii)
solicitant - persoana care prezintă vehiculul rutier, vehiculul lent sau mașina autopropulsată în vederea efectuării unei prestații;
punctul viii)
stat de proveniență - statul unde a fost fabricat sau înmatriculat vehiculul rutier, vehiculul lent sau mașina autopropulsată înainte de punerea la dispoziție pe piață în România;
punctul ix)
vehiculul istoric (vehicul de interes istoric) - vehiculul care îndeplinește simultan următoarele condiții:
-
a fost fabricat sau înmatriculat pentru prima dată în urmă cu cel puțin 30 de ani;
-
tipul său specific, astfel cum este definit în legislația Uniunii Europene sau în legislația națională relevantă, după caz, nu se mai află în fabricație;
-
este bine întreținut și menținut în starea sa inițială și nu a suferit nicio modificare substanțială a caracteristicilor tehnice ale componentelor sale principale;
-
deține un atestat de vehicul istoric, emis de către Retromobil Club România. Retromobil Club România documentează criteriile și procedura de eliberare a atestatului de vehicul istoric și menține în evidența sa informatică înregistrări pentru fiecare atestat eliberat.
punctul 2.
În cuprinsul prezentelor reglementări se utilizează următoarele abrevieri:
litera a)
ABS - sistem de prevenire a blocării roților la frânare;
litera b)
CE - Comunitatea Europeană;
litera c)
CEE - Comunitatea Economică Europeană;
litera d)
CIV - cartea de identitate a vehiculului;
litera e)
CoC - certificat de conformitate;
litera f)
ELR - ciclu de încercare privind emisiile poluante ale unui mac constând dintr-o secvență de încărcări dinamice la regimuri (turații) stabilizate ale motorului și care este precizat prin Directiva 88/77/CEE modificată de Directiva 1999/96/CE;
litera g)
ESC - ciclu de încercare privind emisiile poluante ale unui mac constând din 13 puncte de regim stabilizat al motorului și care este precizat prin Directiva 88/77/CEE modificată de Directiva 1999/96/CE;
litera h)
ETC - ciclu tranzitoriu de încercare precizat prin Directiva 88/77/CEE modificată de Directiva 1999/96/CE;
litera i)
GNC - gaz natural comprimat;
litera j)
GNL - gaz natural lichefiat;
litera k)
GPL - gaz petrolier lichefiat;
litera l)
ITP - inspecție tehnică periodică;
litera m)
mac - motor cu aprindere prin comprimare;
litera n)
mas - motor cu aprindere prin scânteie;
litera o)
MTI - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
litera p)
OEM - producător de produse auto de origine;
litera q)
ONU - Organizația Națiunilor Unite;
litera r)
RAR - Registrul Auto Român RA;
litera s)
RNTR 1 - Reglementări privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România;
litera t)
RNTR 2 - Reglementări privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea;
litera u)
SM - stat membru al (state membre ale) Uniunii Europene;
litera v)
UE - Uniunea Europeană;
punctul x)
VIN - numărul de identificare al vehiculului;
litera y)
WHSC - ciclul de încercare în regim stabilizat armonizat la nivel mondial, precizat în Regulamentul (CE) nr. 595/2009;
litera z)
WHTC - ciclul de încercare în regim tranzitoriu armonizat la nivel mondial, precizat în Regulamentul (CE) nr. 595/2009.
punctul 3.
În sensul prezentelor reglementări, prin termenul pneuri se înțelege termenul anvelope din ordinul ministrului transporturilor, al ministrului afacerilor interne și al ministrului finanțelor publice nr. 26/36/542/2016 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind cartea de identitate a vehiculului, cu modificările și completările ulterioare.
punctul 4.
În anexa nr. 1 la reglementări este prevăzută lista actelor normative și a standardelor la care se face referire în prezentele reglementări.
CAPITOL
Capitolul II Omologarea națională individuală
SECTIUNE
Secţiunea 1 Prevederi generale
punctul 1.
Prin omologare națională individuală, denumită în continuare omologare, RAR certifică faptul că un anumit vehicul rutier, unic sau nu, respectă dispozițiile administrative și cerințele tehnice relevante stabilite prin prezentele reglementări.
punctul 2.
În cazul unui vehicul care este conform cu condițiile tehnice de omologare prevăzute de prezentele reglementări, RAR eliberează pentru acesta un certificat de omologare națională individuală.
punctul 2.1.
Pentru certificatul de omologare națională individuală este utilizat, "mutatis mutandis", modelul E prevăzut în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683.
punctul 3.
Categoriile de folosință ale vehiculelor rutiere sunt cele definite în RNTR 2 în vigoare la data fabricației vehiculului rutier sau la data modificării constructive dacă prin aceasta se modifică categoria de folosință a vehiculului rutier.
punctul 4.
Criteriile pentru clasificarea vehiculelor rutiere pe categorii de omologare sunt cele definite prin legislația națională sau legislația CEE/CE/UE relevantă în vigoare la data fabricației vehiculului rutier sau la data modificării constructive dacă prin aceasta se modifică categoria vehiculului rutier.
punctul 5.
Viteza maximă a vehiculelor rutiere, puterea și capacitatea cilindrică a motorului care se înscriu în CIV sunt cele indicate de producător.
punctul 5.1.
Pentru autovehiculele din categoriile M și N, prevăzute cu limitator de viteză sau cu sistem integrat de limitare a vitezei, în CIV se înscrie viteza maximă care nu poate fi depășită constructiv, datorită limitatorului de viteză sau sistemului integrat de limitare a vitezei și care este prevăzută în documentele tehnice prezentate de solicitantul omologării/eliberării CIV.
punctul 5.2.
Capacitatea cilindrică a motorului este cea definită prin Directiva 70/220/CEE, Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau prin Regulamentul (UE) 2017/1151 ori cea prevăzută în documentele tehnice prezentate de solicitantul omologării/eliberării CIV.
punctul 5.3.
În cazul constatării unor neconcordanțe majore între caracteristicile tehnice ale vehiculului rutier și datele indicate de producător și/sau datele din documentele tehnice prezentate de solicitantul omologării/eliberării CIV, RAR poate proceda la verificarea și, după caz, modificarea acestor date pe bază de documente, rapoarte de încercare sau testare.
punctul 6.
În cazul vehiculelor noi care dețin omologare UE de tip, anul de fabricație care se înscrie în CIV este cel înscris de producător în câmpul corespunzător din CoC (data fabricației); în cazul în care acesta nu este înscris de producător în CoC, anul de fabricație al vehiculului este anul emiterii CoC.
punctul 6.1.
Pentru vehiculele fabricate în mai multe etape, în situația în care anul de fabricație al vehiculului de bază înscris în CoC diferă de anul de fabricație al vehiculului final, înscris de asemenea în CoC emis după etapa finală de fabricație, în CIV se va înscrie anul de fabricație existent în CoC emis după etapa finală de fabricație.
punctul 6.2.
În cazul vehiculelor noi care nu dețin omologare UE de tip și în cazul vehiculelor utilizate, anul de fabricație care se înscrie în CIV este anul calendaristic în timpul căruia a fost finalizată fabricația vehiculului.
punctul 6.3.
Pentru vehiculele noi care au fost fabricate în mai multe etape și care nu dețin omologare UE de tip pentru etapa finală, se înscrie în CIV anul de fabricație precizat în Declarația de conformitate a producătorului final.
punctul 7.
Caracteristicile și performanțele care nu sunt reglementate prin reglementări naționale, acte normative CEE/CE/UE sau Regulamente ONU nu se verifică de RAR și se înscriu în documentele eliberate de RAR, inclusiv în CIV, în conformitate cu datele declarate de solicitantul omologării/eliberării CIV pe propria răspundere a acestuia. Orice consecințe de natură juridică, administrativă și/sau economică ce decurg din respectiva declarație vor fi suportate de solicitantul omologării/eliberării CIV.
punctul 8.
RAR poate acorda exceptări de la unele prevederi ale prezentelor reglementări, aplicabile la omologare/eliberarea CIV, atunci când anumite cerințe impuse nu pot fi îndeplinite, în următoarele situații:
litera a)
în cazul vehiculelor care fac obiectul unor achiziții publice, atunci când din considerente procedurale achiziția nu a fost finalizată până la intrarea în vigoare a unor noi cerințe de omologare care nu mai pot fi respectate de vehiculele respective. Solicitantul omologării trebuie să pună la dispoziție documente din care să rezulte faptul că la data atribuirii achiziției, vehiculul îndeplinea integral cerințele de omologare aplicabile la acel moment;
litera b)
în cazul vehiculelor comercializate prin intermediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală ori repartizate cu titlu gratuit de statul român, care au fost ultima dată înmatriculate într-un stat din afara UE, atunci când vehiculele nu respectă norma de poluare aplicabilă vehiculelor utilizate provenite din state terțe;
litera c)
în cazul vehiculelor utilizate care aparțin persoanelor repatriate, atunci când vehiculele nu respectă norma de poluare aplicabilă vehiculelor utilizate provenite din state terțe, numai dacă vehiculele erau deținute de către acestea înainte de repatriere;
litera d)
în cazul vehiculelor noi achiziționate din România și încă neînmatriculate/neînregistrate, dacă la data comercializării acestora îndeplineau cerințele aplicabile la acel moment;
litera e)
în cazul vehiculelor care prezintă elemente constructive destinate unei utilizări specifice/speciale, atunci când respectarea condițiilor tehnice este incompatibilă cu utilizarea respectivă.
punctul 9.
Pentru vehiculele complete, completate, carosate sau modificate pentru a fi utilizate de forțele de menținere a ordinii publice (forțele de securitate a statului, de poliție, de jandarmerie sau poliția de frontieră), serviciile de protecție civilă, serviciile de luptă împotriva incendiilor (pompieri) și alte servicii de urgență (servicii de ambulanță și medicină, pentru acordarea ajutorului de urgență sau servicii de descarcerare), RAR poate acorda derogări de la condițiile tehnice prevăzute la omologare/eliberare CIV, pentru elementele constructive aferente utilizării specifice/speciale, atunci când respectarea condițiilor tehnice este incompatibilă cu utilizarea respectivă.
punctul 9.1.
În vederea omologării, solicitantul omologării trebuie să pună la dispoziția RAR un document emis de către autoritatea competentă prin care să fie precizate elementele constructive aferente utilizării specifice/speciale, care justifică acordarea unor derogări de la condițiile tehnice prevăzute la omologare/eliberare CIV.
punctul 9.2.
Vehiculele utilizate de către entitățile prevăzute la pct. 9 vor putea fi utilizate în alt scop numai după reomologarea de către RAR. La reomologare se vor aplica condițiile tehnice care erau în vigoare la data fabricației vehiculului respectiv.
punctul 10.
În certificatul de omologare individuală se vor menționa derogările acordate în conformitate cu pct. 8 și 9. De asemenea, în CIV se vor menționa sintetic derogările acordate.
punctul 11.
Vehiculele cu destinație specială din categoriile M, N și O trebuie să corespundă tipurilor și criteriilor de încadrare prevăzute la pct. 5 Partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858.
punctul 11.1.
Un vehicul poate fi considerat că are destinație specială numai dacă vehiculul în sine îndeplinește o funcție determinată de existența pe vehicul a unor adaptări și/sau echipamente speciale. În situația în care modificarea vehiculului constă numai în adaptări care facilitează transportul unui echipament special mobil, urmând ca el să fie folosit la locul de muncă detașat de pe vehicul, acest vehicul nu va fi considerat cu destinație specială, întrucât rolul lui este numai pentru transportul respectivului echipament.
punctul 11.2.
La omologarea acestor vehicule se au în vedere, pe lângă verificările efectuate conform prezentelor reglementări, cerințele privind încadrarea în categoria de omologare, precum și prescripțiile specifice pentru adaptările și/sau pentru montajul echipamentelor speciale cuprinse în documentația de omologare CE/UE de tip a vehiculului de bază sau în manualul de carosare al acestuia. De asemenea, vor fi luate în considerare și precizările/derogările privind omologarea vehiculelor cu destinație specială prevăzute în Partea III a anexei II a Regulamentului (UE) 2018/858.
punctul 12.
La aplicarea actelor normative CEE/CE/UE sau a Regulamentelor ONU prevăzute în prezentele reglementări, se are în vedere nivelul aplicabil în conformitate cu legislația CEE/CE/UE în vigoare la data fabricației.
punctul 13.
În cazul în care la aplicarea prezentelor reglementări se are în vedere anul de fabricație al unui vehicul, la omologare se vor aplica prevederile în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de fabricație.
SECTIUNE
Secţiunea 2 Procedura de omologare
punctul 1.
Omologarea se acordă pentru:
punctul 1.1.
vehiculele rutiere noi care nu dețin omologare națională de tip acordată de RAR, omologare UE de tip sau omologare UE individuală, în vigoare, sau cele care dețin o astfel de omologare și care au fost modificate înainte de înmatriculare, înregistrare sau punere la dispoziție pe piață în România;
punctul 1.2.
vehiculele rutiere utilizate, care nu au mai fost înmatriculate în România, cu excepția celor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
litera a)
au fost omologate CEE/CE/UE de tip sau UE individual;
litera b)
au fost înmatriculate ultima dată într-un SM;
litera c)
nu au suferit modificări constructive în raport cu datele înscrise în certificatul de înmatriculare;
punctul 1.3.
vehiculele rutiere care au suferit modificări ale caracteristicilor tehnice menționate în CIV;
punctul 1.4.
vehiculele rutiere cărora li s-a înlocuit principalul element de rezistență (caroserie, șasiu sau cadru).
punctul 2.
Omologarea se acordă de către RAR în reprezentanțele sale teritoriale și constă în:
punctul 2.1.
identificarea vehiculului rutier;
punctul 2.2.
analiza documentației de omologare;
punctul 2.3.
efectuarea verificărilor și, după caz, a încercărilor necesare pentru evaluarea îndeplinirii condițiilor tehnice prevăzute în prezentele reglementări;
punctul 2.4.
efectuarea verificărilor privind starea tehnică prevăzute în planurile de operațiuni din RNTR 1;
punctul 2.5.
acordarea numărului național de registru;
punctul 2.6.
eliberarea, la cererea solicitantului omologării, a unui certificat de omologare individuală;
punctul 2.7.
eliberarea CIV.
punctul 3.
Omologarea se acordă dacă rezultatele verificărilor și încercărilor precizate la pct. 2 demonstrează îndeplinirea condițiilor tehnice prevăzute în prezentele reglementări.
punctul 4.
În cadrul omologării, stabilirea caracteristicilor constructive ale vehiculului rutier presupune prelevarea informațiilor de pe vehiculul rutier, compararea lor cu cele din baza de date a RAR și, după caz, cu cele din documentele vehiculului rutier și validarea acestora.
punctul 5.
Evaluarea îndeplinirii condițiilor tehnice prevăzute în prezentele reglementări se realizează fie prin verificarea certificatelor de omologare/rapoartelor de încercare emise pe baza actelor normative CEE/CE/UE sau Regulamentelor ONU, fie prin evaluarea îndeplinirii cerințelor prevăzute în anexele 2 - 7, 9 și 10, după caz.
punctul 6.
La omologarea vehiculelor rutiere fabricate în mai multe etape se verifică respectarea cerințelor cuprinse în documentația pusă la dispoziție de către producătorul vehiculului de bază (manual de carosare sau declarație a producătorului).
punctul 7.
Omologarea nu implică efectuarea de încercări distructive pentru demonstrarea îndeplinirii condițiilor tehnice; RAR acceptă orice informații relevante furnizate de solicitant în acest scop (documentație tehnică a producătorului sau documente oficiale ale unei autorități de omologare ori ale unui serviciu tehnic notificat).
punctul 8.
Un raport de încercare eliberat de un serviciu tehnic notificat pentru o componentă, o unitate tehnică separată sau un sistem aparținând unui anumit vehicul poate fi utilizat în scopul omologării unui alt vehicul. În acest caz, se asigură inspectarea corespunzătoare a caracteristicilor tehnice ale vehiculului, comparându-le cu cele din raportul de încercare și se urmărește verificarea faptului că vehiculul pentru care se solicită omologarea individuală prezintă aceleași caracteristici referitoare la instalarea componentei, unității tehnice separate sau a sistemului cu cele ale vehiculului descris în raport.
punctul 9.
În locul condițiilor tehnice prevăzute în prezentele reglementări, RAR acceptă orice omologare CEE/CE/UE de tip pentru sisteme, componente sau unități tehnice separate acordată în conformitate cu prevederile actelor normative CEE/CE/UE aplicabile.
punctul 10.
În cazul vehiculelor rutiere prevăzute la subpct. 1.1, care dețin omologare națională de tip sau omologare națională individuală acordată de un alt SM, omologarea poate include, în locul activităților menționate la subpct. 2.3, verificarea echivalenței dintre condițiile tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat național de un alt SM și condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi prevăzute de prezentele reglementări.
punctul 10.1.
În acest scop, RAR poate cere solicitantului omologării o declarație privind prevederile tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat național de un alt SM, eliberată de autoritatea competentă a SM care a acordat omologarea națională; de asemenea, RAR va putea solicita autorității competente a SM care a acordat omologarea națională, orice informații suplimentare detaliate referitoare la prevederile tehnice îndeplinite de vehiculul în cauză.
punctul 10.2.
Dacă omologarea națională acordată de un alt SM este bazată pe cerințe tehnice care sunt integral echivalente cu cerințele tehnice prevăzute de prezentele reglementări, este acceptată omologarea respectivă fără efectuarea de verificări și încercări suplimentare.
punctul 10.3.
Dacă omologarea națională acordată de un alt SM este bazată pe cerințe tehnice care nu sunt integral echivalente cu cerințele tehnice prevăzute de prezentele reglementări, RAR efectuează verificări și încercări suplimentare numai pentru acele cerințe tehnice prevăzute de prezentele reglementări care nu sunt respectate.
punctul 10.4.
În cazul în care nu sunt disponibile informațiile menționate anterior privind condițiile tehnice pe baza cărora vehiculul a fost omologat național, se efectuează integral activitățile prevăzute la subpct. 2.3.
punctul 10.5.
Dacă pentru vehiculele rutiere prevăzute la subpct. 1.1 se constată modificări constructive în raport cu omologarea națională acordată de un alt SM, aceste modificări se evaluează în raport cu condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi prevăzute de legislația de omologare în vigoare în România la data solicitării omologării.
punctul 11.
În cazul vehiculelor rutiere prevăzute la subpct. 1.2 și care nu îndeplinesc cerința de la lit. a), omologarea poate include, în locul activităților prevăzute la subpct. 2.3, verificarea echivalenței dintre condițiile tehnice pe baza cărora vehiculul rutier a fost omologat național de un alt SM și condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi prevăzute de legislația de omologare în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului rutier (sau anul de fabricație al vehiculului rutier, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută); sunt aplicabile prevederile subpct. 10.2 - 10.4.
punctul 12.
În cazul vehiculelor rutiere prevăzute la subpct. 1.2 și care nu îndeplinesc cerința de la lit. b) nu se efectuează activitățile prevăzute la subpct. 2.2, 2.3 și 2.6.
punctul 13.
În cazul vehiculelor rutiere prevăzute la subpct. 1.2 și care nu îndeplinesc cerința de la lit. c):
punctul 13.1.
dacă modificările constructive în raport cu omologarea CEE/CE/UE sunt menționate în certificatul de înmatriculare, acestea se evaluează în raport cu condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi prevăzute de legislația referitoare la omologarea individuală în vigoare în România la data efectuării modificării constructive dovedită prin documente emise de autoritățile competente ale SM în care a fost efectuată modificarea constructivă;
punctul 13.2.
dacă modificările constructive în raport cu omologarea CEE/CE/UE nu sunt menționate în certificatul de înmatriculare, acestea se evaluează în raport cu condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi prevăzute de legislația referitoare la omologarea individuală în vigoare în România la data prezentării pentru omologare, cu excepția cerințelor privind emisiile poluante, condiția aplicabilă fiind aceea de a se menține cel puțin aceeași normă de poluare a autovehiculului înainte de modificare.
punctul 14.
În cazul vehiculelor rutiere prevăzute la subpct. 1.2 și care nu îndeplinesc cerințele de la lit. a) și c):
punctul 14.1.
omologarea poate include, în locul activităților prevăzute la subpct. 2.3, verificarea echivalenței dintre condițiile tehnice pe baza cărora vehiculul rutier a fost omologat național de un alt SM și condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi prevăzute de legislația de omologare în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului rutier (sau anul de fabricație al vehiculului rutier, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută); sunt aplicabile prevederile subpct. 10.2 - 10.4;
punctul 14.2.
dacă modificările constructive în raport cu omologarea națională acordată de un alt SM sunt menționate în certificatul de înmatriculare, acestea se evaluează în raport cu condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi prevăzute de legislația referitoare la omologarea individuală în vigoare în România la data efectuării modificării constructive dovedită prin documente emise de autoritățile competente ale statelor în care a fost efectuată modificarea constructivă;
punctul 14.3.
dacă modificările constructive în raport cu omologarea națională acordată de un alt SM nu sunt menționate în certificatul de înmatriculare, acestea se evaluează în raport cu condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi prevăzute de legislația referitoare la omologarea individuală în vigoare în România la data prezentării pentru omologare, cu excepția cerințelor privind emisiile poluante, condiția aplicabilă fiind aceea de a se menține cel puțin aceeași normă de poluare a autovehiculului înainte de modificare.
punctul 15.
În cazul vehiculelor rutiere prevăzute la subpct. 1.2 și care nu îndeplinesc cerințele de la lit. b) și c):
punctul 15.1.
dacă modificările constructive în raport cu omologarea CEE/CE/UE sunt menționate în certificatul de înmatriculare, acestea se evaluează în raport cu condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi prevăzute de legislația referitoare la omologarea individuală în vigoare în România la data efectuării modificării constructive dovedită prin documente emise de autoritățile competente ale statelor în care a fost efectuată modificarea constructivă;
punctul 15.2.
dacă modificările constructive în raport cu omologarea CEE/CE/UE nu sunt menționate în certificatul de înmatriculare, acestea se evaluează în raport cu condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi prevăzute de legislația referitoare la omologarea individuală în vigoare în România la data prezentării pentru omologare, cu excepția cerințelor privind emisiile poluante, condiția aplicabilă fiind aceea de a se menține cel puțin aceeași normă de poluare a autovehiculului înainte de modificare;
punctul 15.3.
Prin excepție de la subpct. 15.2, modificările constructive în raport cu omologarea CEE/CE/ se evaluează în raport cu condițiile tehnice aplicabile vehiculelor noi prevăzute de legislația referitoare la omologarea individuală în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului, dacă înmatricularea respectivă a fost efectuată cu cel mult 6 luni înainte de data solicitării omologării.
punctul 16.
Vehiculelor înmatriculate temporar li se aplică cerințele prevăzute în prezentele reglementări pentru vehiculele noi, în cazul în care acestea nu au mai fost înmatriculate permanent sau puse în circulație anterior, în România sau în alt stat.
punctul 16.1.
De asemenea, vehiculelor înmatriculate permanent ultima dată în state, altele decât SM, li se aplică cerințele prevăzute în prezentele reglementări pentru vehiculele noi, dacă înmatricularea respectivă a fost efectuată cu cel mult 6 luni înainte de data solicitării omologării.
punctul 17.
În cazul vehiculelor noi care sunt conforme cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/858 și cu actele de reglementare enumerate în Anexa II la regulamentul respectiv, în vigoare, nu se vor efectua activitățile prevăzute la subpct. 2.3. și 2.4.
punctul 18.
Vehiculele rutiere prezentate în vederea omologării, care nu pot fi identificate de RAR din cauza lipsei sau modificării numerelor de identificare a acestora, așa cum au fost ele realizate de către producător sau de către autoritățile competente, după caz, nu pot obține acordarea omologării.
punctul 19.
În cazul unui vehicul rutier la care numărul de identificare lipsește sau este modificat, RAR poate efectua poansonarea numărului de identificare numai dacă se poate stabili identitatea reală a vehiculului, ulterior fiind efectuată omologarea acestuia.
punctul 20.
Activitățile prevăzute la subpct. 2.4 nu se aplică în cazul vehiculelor rutiere utilizate pentru care se prezintă un certificat de ITP eliberat de un alt SM ce respectă modelul din Directiva 2014/45/UE și pentru care ITP respectivă este încă valabilă la data prezentării la RAR; având în vedere periodicitatea ITP prevăzută în legislația din România pentru categoria respectivă de vehicul, se va proceda la:
litera a)
transcrierea completă a ITP respective pe anexa la certificatul de înmatriculare/înregistrare, dacă valabilitatea ITP existentă se încadrează în periodicitatea ITP aplicabilă în România;
litera b)
transcrierea parțială a ITP respective pe anexa la certificatul de înmatriculare/înregistrare, dacă valabilitatea ITP existentă nu se încadrează în periodicitatea ITP aplicabilă în România; în acest caz, data valabilității ITP care va fi menționată pe anexa la certificatul de înmatriculare se determină aplicând la data efectuării ITP în SM de proveniență periodicitatea ITP aplicabilă în România pentru categoria respectivă de vehicul.
punctul 20.1.
Pe anexa la certificatul de înmatriculare se va face mențiunea "Transcriere ITP".
punctul 21.
Prevederile pct. 20 se aplică în mod similar și în situația în care un vehicul rutier a fost înmatriculat ca vehicul nou într-un SM, iar prezentarea la RAR survine înainte de termenul limită al efectuării primei ITP, în conformitate cu periodicitatea ITP din România.
punctul 22.
Prin excepție de la prevederile pct. 20, în situația în care vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual care se încadrează în categoria deficiențelor majore conform planurilor de operațiuni prevăzute în RNTR 1, inspectorul RAR va finaliza omologarea și va proceda la transcrierea ITP doar după remedierea deficiențelor majore, fără a fi necesară verificarea completă privind starea tehnică prevăzută la subpct. 2.4.
punctul 23.
Prin excepție de la prevederile pct. 20, vehiculul respectiv este supus verificării privind starea tehnică prevăzută la subpct. 2.4:
litera a)
dacă vehiculul este verificat fizic și se constată de către inspectorul RAR deficiențe majore sau deficiențe periculoase conform planurilor de operațiuni prevăzute în RNTR 1, verificarea fizică fiind efectuată în următoarele cazuri:
punctul i)
în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unei eficacități reduse a sistemului de frânare, caz în care se efectuează verificarea sistemului de frânare;
punctul ii)
în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direcție, caz în care se efectuează verificarea sistemului de direcție;
punctul iii)
în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a fumului în exces de orice culoare, caz în care se efectuează verificarea emisiilor poluante;
punctul iv)
în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcționării motorului, a unor zgomote anormale, caz în care se efectuează verificarea tubulaturii de evacuare, de reducere a emisiilor poluante și a amortizoarelor de zgomot;
punctul v)
în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale, caz în care se efectuează verificarea punților, suspensiei, șasiului sau a caroseriei;
punctul vi)
în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni străpunse, caz în care se efectuează verificarea caroseriei;
litera b)
dacă vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual și care se încadrează în categoria deficiențelor periculoase conform planurilor de operațiuni prevăzute în RNTR 1.
punctul 24.
La cererea solicitantului, se efectuează verificarea stării tehnice prevăzută la subpct. 2.4, caz în care se va elibera un certificat de ITP și anexa la certificatul de înmatriculare.
punctul 25.
Omologarea și eliberarea CIV pentru vehiculele rutiere istorice, autovehiculele destinate exclusiv competițiilor sportive, precum și pentru vehiculele aparținând misiunilor diplomatice și forțelor armate străine care își desfășoară activitatea pe teritoriul României pe baza unui acord cu statul român și cele aparținând personalului acestora, se efectuează în următoarele condiții:
punctul 25.1.
pentru vehiculele istorice, dacă acestea corespund în ceea ce privește verificarea stării tehnice, având în vedere cerințele și caracteristicile tehnice de la data primei înmatriculări a vehiculului rutier (sau anul de fabricație al vehiculului rutier, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută); pe CIV eliberată pentru aceste vehicule rutiere, RAR va înscrie mențiunea "Vehicul istoric";
punctul 25.1.1.
RAR înscrie mențiunea "Vehicul istoric" și în CIV eliberate pentru vehiculele istorice înmatriculate în România și care dețin ITP valabilă;
punctul 25.2.
Pentru autovehiculele destinate competițiilor sportive, RAR eliberează CIV:
litera a)
în baza fișei de omologare emise de Federația Internațională a Automobilului, în conformitate cu anexa J a Codului Sportiv Internațional, sau
litera b)
în baza unei fișe de omologare sau a unui pașaport tehnic eliberat de structurile sportive din România nominalizate pentru activitatea de automobilism sportiv prin legislația națională. Informațiile cuprinse în fișa de omologare sau, după caz, în pașaportul tehnic, trebuie să identifice modificările/particularitățile specifice utilizării vehiculelor în cauză, în vederea evaluării lor de către RAR, evaluare care presupune încercări statice și/sau dinamice.
punctul 25.2.1.
CIV se eliberează pentru autovehiculele destinate competițiilor sportive dacă autovehiculele corespund și în ceea ce privește verificarea stării tehnice efectuate de către RAR, având în vedere caracteristicile tehnice specifice;
punctul 25.3.
Autovehiculele aparținând misiunilor diplomatice și forțelor armate străine care își desfășoară activitatea pe teritoriul României pe baza unui acord cu statul român și cele aparținând personalului acestora, sunt exceptate de la respectarea prevederilor privind emisiile poluante impuse prin prezenta reglementare, omologarea astfel acordată fiind valabilă numai pentru perioada înmatriculării lor specifice, în conformitate cu prezentul paragraf.
punctul 26.
În cazul unui vehicul nou care a obținut o omologare individuală acordată de RAR, dar care nu a fost înmatriculat/înregistrat înainte de încetarea valabilității omologării respective, la solicitarea argumentată a producătorului/solicitantului, se poate aplica în vederea înmatriculării/înregistrării perioada corespunzătoare procedurii sfârșit de serie prevăzută în Regulamentul (UE) 2018/858, Regulamentul (UE) nr.167/2013 sau în Regulamentul (UE) nr. 168/2013, după caz, urmând a fi menționat în CIV termenul limită până la care este posibilă înmatricularea/înregistrarea vehiculului respectiv.
punctul 27.
Vehiculele rutiere prezentate în vederea omologării/eliberării CIV, care fac obiectul unei proceduri de rechemare din partea producătorului din cauza riscului important pentru siguranța rutieră, sănătatea publică sau protecția mediului înconjurător pot obține acordarea omologării/eliberării CIV numai după efectuarea acțiunilor corective stabilite de producătorul vehiculului pentru eliminarea riscului respectiv.
punctul 28.
Pentru efectuarea verificărilor precizate la subpct. 2.1., 2.3. și 2.4., RAR utilizează suplimentar față de utilajele și aparatura din dotarea unei stații de inspecție tehnică periodică echipamente speciale, în scopul obținerii unor informații relevante care au în vedere îmbunătățirea siguranței rutiere și a protecției mediului.
SECTIUNE
Secţiunea 3 Omologarea vehiculelelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în România, care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menționate în CIV
punctul 1.
Pentru menținerea în circulație, vehiculele rutiere înmatriculate sau înregistrate în România, care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menționate în CIV, trebuie supuse omologării și înlocuirii CIV. Completarea și carosarea unui vehicul de bază sau incomplet sunt asimilate modificărilor care fac obiectul prezentei secțiuni.
punctul 2.
La omologare se aplică condițiile tehnice în vigoare în România la data primei înmatriculări a vehiculului (sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută).
punctul 3.
În cazul în care modificările efectuate conduc la modificarea categoriei de omologare, se aplică condițiile tehnice în vigoare în România la data omologării efectuate ca urmare a modificării vehiculului, cu excepția cerințelor privind emisiile poluante, condiția aplicabilă fiind aceea de a se menține cel puțin aceeași normă de poluare EURO în raport cu autovehiculul care a fost modificat.
punctul 4.
Modificările menționate la pct. 1 pot fi efectuate numai de operatori economici autorizați de RAR, conform legislației în vigoare, în baza unei variante constructive avizate de către RAR, după caz.
punctul 4.1.
Varianta constructivă a unui vehicul reprezintă setul de caracteristici comune ce permit gruparea vehiculelor modificate în vederea identificării și asigurării trasabilității descrierilor tehnice ale acestora.
punctul 4.2.
Avizarea variantei reprezintă activitatea de analiză și evaluare a descrierii tehnice a unui vehicul modificat ce urmează a fi supus omologării.
punctul 5.
Modificarea unui vehicul este acceptată numai dacă:
litera a)
evaluarea tehnică efectuată stabilește că modificarea respectivă este compatibilă din punct de vedere tehnic în raport cu caracteristicile constructive ale vehiculului;
litera b)
modificarea respectivă nu influențează în mod negativ comportamentul vehiculului rutier, în ceea ce privește siguranța rutieră și protecția mediului;
litera c)
sunt respectate prevederile legislației și reglementărilor tehnice aplicabile la omologare, în conformitate cu prezentele reglementări.
punctul 5.1.
Respectarea cerințelor de mai sus poate fi dovedită fie pe baza documentației tehnice, fie prin efectuarea verificărilor și/sau a încercărilor necesare.
punctul 6.
Omologarea autovehiculelor echipate cu postul de conducere pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului și care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menționate în CIV se acordă numai dacă postul de conducere se schimbă pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului.
punctul 7.
Lista cu modificările speciale ce pot fi aduse autovehiculelor în scopul conducerii de către persoanele cu handicap și/sau în scopul preluării și transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat este prevăzută în anexa nr. 11.
SECTIUNE
Secţiunea 4 Omologarea în cazul înlocuirii principalului element de rezistență a vehiculului (șasiu/caroserie/cadru)
punctul 1.
Prin înlocuirea șasiului/caroseriei/cadrului unui vehicul se înțelege totalitatea operațiunilor determinate de schimbarea șasiului/caroseriei/cadrului cu un alt șasiu/o altă caroserie/un alt cadru compatibil(ă), în condițiile menționate în prezentele reglementări.
punctul 2.
Noua configurație a vehiculului se supune omologării; condițiile tehnice aplicabile la omologarea determinată de înlocuirea șasiului/caroseriei/cadrului sunt cele prevăzute în prezentele reglementări, ținându- se cont de anul de fabricație al vehiculului inițial, numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe:
litera a)
vehiculul inițial deține CIV, cu excepția CIV cu valabilitate limitată de 30 zile sau este înmatriculat/înregistrat în România;
litera b)
noul element de rezistență (șasiul/caroseria/cadrul) este compatibil cu cel inițial;
litera c)
în cazul autovehiculelor, s-a păstrat motorul înscris în CIV sau în certificatul de înmatriculare/înregistrare al autovehiculului inițial.
punctul 2.1.
În cazul unui autovehicul din categoriile M2 sau M3 trebuie respectate cerințele privind amenajarea interioară în vigoare la data omologării noii configurații a acestuia.
punctul 3.
În cazul în care cel puțin una dintre cerințele prevăzute la pct. 2 lit. a) - c) nu este îndeplinită, omologarea vehiculului astfel obținut se face prin raportare la condițiile tehnice aplicabile vehiculelor rutiere noi în vigoare în România la data fabricației caroseriei/șasiului/cadrului care se montează pe vehicul.
punctul 4.
Se consideră că două șasiuri/ caroserii/cadre sunt compatibile în sensul pct. 2 lit. b) dacă ele sunt destinate unor vehicule rutiere identice cel puțin în ceea ce privește următoarele caracteristici:
litera a)
marca, admițându-se ca excepție vehiculele fabricate sub licență (pentru toate categoriile de vehicule);
litera b)
tipul desemnat de către producător, astfel cum este definit în legislația Uniunii Europene sau în legislația națională relevantă, după caz, (pentru toate categoriile de vehicule);
litera c)
tipul caroseriei (numai pentru vehiculele din categoria M);
litera d)
numărul de axe (pentru toate categoriile de vehicule).
punctul 5.
Se va proceda la înlocuirea efectivă a șasiului/caroseriei/cadrului numai după obținerea de către solicitant a acceptului de efectuare a acestei operațiuni, eliberat de către RAR, inclusiv pe baza identificării vehiculului inițial.
punctul 5.1.
RAR nu omologhează și nu eliberează CIV pentru un vehicul la care s-a înlocuit șasiul/caroseria/cadrul, dacă vehiculul inițial este blocat în sistemul informatic al RAR.
punctul 5.2.
Înlocuirea șasiului/caroseriei/cadrului se efectuează numai în ateliere de reparații autorizate conform legislației în vigoare.
punctul 6.
Dacă prevederile pct. 5 sunt îndeplinite, iar rezultatele verificărilor efectuate în cadrul omologării demonstrează îndeplinirea cerințelor aplicabile, în noua CIV eliberată RAR va înscrie mențiunea referitoare la înlocuirea șasiului/caroseriei/cadrului.
punctul 7.
Șasiurile/Caroseriile/Cadrele inițiale nu se mai pot folosi pentru echiparea altor vehicule.
punctul 8.
Șasiurile/Caroseriile/Cadrele provenite de la vehicule radiate în vederea casării nu se pot folosi pentru echiparea altor vehicule.
punctul 9.
Nu se acordă omologarea pentru vehiculele echipate cu șasiuri/caroserii/cadre provenite de la vehicule care figurează ca date în urmărire pe plan intern sau internațional.
punctul 10.
Nu se supun omologării vehiculele la care s-a înlocuit numai elementul de caroserie/șasiu purtător al numărului de identificare, respectiv partea componentă a structurii de rezistență care constituie suportul numărului de identificare poansonat și pe care producătorul o livrează ca piesă de schimb.
punctul 11.
Pentru un vehicul, RAR acceptă înlocuirea elementului precizat la pct. 10 și modifică sau eliberează o nouă CIV, repoansonând dacă este necesar numărul de identificare, numai dacă:
litera a)
în absența numărului de identificare poansonat, se poate stabili identitatea vehiculului pe baza altor elemente de identificare;
litera b)
elementul montat pe vehicul constituie o piesă de schimb nouă sau, în situația în care au trecut mai mult de 10 ani de la încetarea fabricației unui anumit model de vehicul și nu mai sunt disponibile piese de schimb noi, se acceptă reparația suportului numărului de identificare poansonat și prin utilizarea unor alte elemente;
litera c)
reparația s-a efectuat fie în România într-un atelier de reparații autorizat conform legislației în vigoare pentru activitatea de intervenție la structura de rezistență, fie în alt stat, caz în care este necesară prezentarea unor documente justificative în acest sens; în cazul în care nu pot fi prezentate documente justificative este necesar ca un atelier autorizat de tipul celui menționat anterior să ateste faptul că s-a respectat tehnologia de reparație a producătorului.
CAPITOL
Capitolul III Procedura de eliberare a CIV
punctul 1.
CIV se eliberează de către RAR, după acordarea numărului național de registru, cu respectarea următoarelor condiții:
litera a)
în cazul vehiculelor rutiere noi care dețin o omologare UE de tip a întregului vehicul valabilă, pe baza certificatului de conformitate;
litera b)
în cazul vehiculelor rutiere noi care dețin o omologare UE individuală valabilă, pe baza certificatului de omologare UE individuală;
litera c)
în cazul vehiculelor rutiere noi care dețin o omologare națională de tip a întregului vehicul valabilă, acordată de RAR, pe baza certificatului de conformitate național;
litera d)
în cazul vehiculelor rutiere noi care dețin o omologare națională individuală, acordată de RAR, pe baza certificatului de omologare națională individuală;
litera e)
în cazul vehiculelor rutiere utilizate prevăzute ca excepție lacap. II secț. 2 subpct. 1.2și în cazul vehiculelor rutiere utilizate care dețin o omologare națională acordată de RAR, dacă vehiculul rutier poate fi identificat și corespunde din punctul de vedere al conformității și stării tehnice;
litera f)
în cazul vehiculelor rutiere utilizate care dețin o omologare CE/UE, însă care nu se încadrează în excepția precizată lacap. II secț. 2 subpct. 1.2, dacă vehiculul rutier respectă cerințele privind omologarea națională individuală a unui vehicul rutier utilizat;
litera g)
în cazul vehiculelor rutiere utilizate care nu dețin niciuna dintre omologările menționate lalit. a) - d), dacă vehiculul rutier respectă cerințele privind omologarea națională individuală a unui vehicul rutier utilizat;
litera h)
în cazul vehiculelor rutiere utilizate deja înmatriculate sau înregistrate în România, dacă vehiculul rutier poate fi identificat și corespunde din punctul de vedere al stării tehnice.
punctul 2.
CIV se poate elibera numai pentru vehiculele care pot fi identificate, deci pentru care RAR stabilește un număr de identificare valid.
punctul 3.
Vehiculele rutiere prezentate în vederea eliberării CIV, care nu pot fi identificate de RAR din cauza lipsei sau a modificării numerelor de identificare a acestora, așa cum au fost ele realizate de către producător sau de către autoritățile competente, după caz, nu pot obține eliberarea CIV.
punctul 4.
În cazul unui vehicul la care numărul de identificare lipsește sau este modificat, RAR poate efectua poansonarea numărului de identificare numai dacă se poate restabili identitatea reală a vehiculului, ulterior fiind eliberată CIV.
punctul 5.
RAR poate emite un duplicat al CIV, după identificarea vehiculului, în următoarele situații:
litera a)
în cazul pierderii, furtului sau distrugerii CIV, verificarea deținătorului urmând a se efectua pe cale informatică, prin intermediul aplicației de evidență a vehiculelor pusă la dispoziția RAR de autoritățile competente;
litera b)
în cazul refuzului de predare a CIV constatat de executorul judecătoresc, cu ocazia executării silite;
litera c)
în cazul vehiculelor comercializate prin intermediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală ori repartizate cu titlu gratuit;
litera d)
în cazul vehiculelor valorificate de administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar;
litera e)
în baza unei hotărâri a instanțelor judecătorești;
litera f)
la cererea persoanei care a dobândit vehiculul în baza unui contract prin care s-a transmis dreptul de proprietate sau prin moștenire.
punctul 6.
În cazurile prevăzute la pct. 5, pentru CIV emise de către titularii omologării de tip/numărului național de registru și care nu au fost utilizate la înmatriculare/înregistrare, o altă CIV va fi emisă de titularul omologării de tip/numărului național de registru. În acest sens, este necesar ca titularul omologării de tip/numărului național de registru să emită o adresă către RAR prin care să solicite anularea CIV inițial și în care să menționeze seria noii CIV emise pentru respectivul vehicul. În cazul în care certificatul de omologare de tip/numărul național de registru nu mai este valabil, nu se mai poate emite o nouă CIV.
punctul 7.
La epuizarea spațiului destinat înscrierii caracteristicilor tehnice ale vehiculului rutier, la modificarea oricărei informații cuprinse în CIV, inclusiv a mențiunilor perimate, ori în vederea reînmatriculării unui vehicul radiat din circulație, RAR eliberează o nouă CIV, ca înlocuire a CIV anterioare, după identificarea vehiculului rutier.
punctul 8.
RAR eliberează, la cerere, CIV cu valabilitate limitată de cel mult 30 de zile pentru vehiculele care nu corespund integral cerințelor de omologare/eliberare CIV, pentru scoaterea lor din România.
punctul 9.
În cazurile prevăzute la pct. 8, valabilitatea CIV se calculează de la data înmatriculării vehiculului respectiv.
punctul 10.
La eliberarea CIV cu valabilitate limitată se efectuează verificările privind starea tehnică prevăzute în planurile de operațiuni din RNTR 1.
punctul 11.
CIV se eliberează:
punctul 11.1.
solicitantului activității de omologare națională individuală, pentru vehiculele menționate la pct. 1 lit. f) și g);
punctul 11.2.
solicitantului activității de eliberare a CIV, pentru vehiculele menționate la pct. 1 lit. a) - e) și h);
punctul 11.3.
deținătorului vehiculului care figurează în aplicația de evidență a vehiculelor pusă la dispoziția RAR de autoritățile competente, moștenitorilor acestuia ori împuternicitului lor legal, în cadrul activității de eliberare a duplicatului unei CIV în conformitate cu pct. 6 sau la eliberarea unei alte CIV în conformitate cu pct. 7, dacă cea inițială a fost luată în evidență de către autoritatea competentă de înmatriculare;
punctul 11.4.
solicitantului activității de eliberare a duplicatului unei CIV, care a dobândit vehiculul în baza unui contract prin care s-a transmis dreptul de proprietate ori ca urmare a valorificării vehiculului de către executorul judecătoresc, de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, de către administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar sau persoanei stabilite în baza unei hotărâri judecătorești, după caz;
punctul 11.5.
solicitantului activității de eliberare a duplicatului unei CIV, dacă cea inițială a fost emisă de RAR și nu a fost luată în evidență de către autoritatea competentă de înmatriculare.
punctul 12.
În cazul unui vehicul care face obiectul unei proceduri de sfârșit de serie, conform Regulamentului (UE) 2018/858, Regulamentului (UE) nr. 167/2013 sau Regulamentului (UE) nr.168/2013, se va menționa în CIV termenul limită până la care este posibilă înmatricularea/înregistrarea vehiculului respectiv.
CAPITOL
Capitolul IV Procedura de certificare a autenticității
punctul 1.
Certificarea autenticității se efectuează de către RAR pentru:
punctul 1.1.
vehiculele rutiere utilizate care sunt sau au fost ultima dată înmatriculate într-un alt stat și care se supun omologării și/sau eliberării CIV în vederea înmatriculării în România;
punctul 1.2.
vehiculele rutiere utilizate care nu sunt supuse înmatriculării în statul de proveniență și care se supun omologării și/sau eliberării CIV în vederea înmatriculării în România;
punctul 1.3.
orice vehicul rutier, la cerere.
punctul 2.
Sunt exceptate de la certificarea autenticității autovehiculele destinate exclusiv competițiilor sportive, vehiculele rutiere istorice și vehiculele care se supun înregistrării.
punctul 3.
Certificarea autenticității se efectuează prin metode nedistructive, în spații dotate cu echipamente specifice.
punctul 4.
Pentru vehiculele precizate la pct. 1, la certificarea autenticității se verifică dacă:
punctul 4.1.
principalele elemente de identificare ale vehiculului sunt originale și/sau nu au fost supuse unor modificări neautorizate;
punctul 4.2.
formularul-tip al documentului care confirmă înmatricularea anterioară a vehiculului, eliberat de autoritățile competente din statul de proveniență este autentic;
punctul 4.2.1.
Verificarea formularului-tip se face pentru vehiculele care se supun înmatriculării în statul de proveniență și numai pentru documentele al căror model etalon se regăsește în baza de date a RAR;
punctul 4.2.2.
În situația în care solicitantul nu prezintă la RAR originalul formularului-tip al documentului care confirmă înmatricularea anterioară a vehiculului, dacă acesta a fost emis, la RAR se va depune o declarație a proprietarului privind motivul lipsei documentului; în acest caz, certificatul de autenticitate se emite cu mențiunea "Lipsă document original de înmatriculare ";
punctul 4.3.
se mențin principalele elemente de identificare și caracteristicile constructive ale vehiculului în aceeași configurație ca la momentul eliberării CIV de către RAR, după caz.
punctul 5.
Pentru vehiculele care corespund din punct de vedere al certificării autenticității, RAR emite certificatul de autenticitate.
punctul 5.1.
Acest document este valabil pentru o singură înmatriculare, dar nu mai mult de 60 de zile calendaristice de la data eliberării sale.
punctul 5.2.
Certificatul de autenticitate poate conține și alte mențiuni referitoare la circumstanțele eliberării sale.
punctul 6.
Pentru vehiculele rutiere care nu corespund din punct de vedere al certificării autenticității, RAR nu eliberează certificatul de autenticitate, iar în raportul de verificare se menționează motivele deciziei RAR.
punctul 6.1.
Fac excepție situațiile în care instanțele de judecată, parchetele sau organele de urmărire penală dispun în mod expres eliberarea certificatului de autenticitate, caz în care RAR va menționa în certificatul de autenticitate documentul prin care s-a dispus eliberarea acestuia.
punctul 7.
RAR nu acordă omologarea și nu eliberează CIV pentru vehiculele rutiere care nu corespund din punct de vedere al certificării autenticității.
CAPITOL
Capitolul V Omologarea individuală a autovehiculelor și a remorcile acestora
punctul 1.
Acest capitol se aplică autovehiculelor din categoriile M și N și remorcilor acestora din categoria O, fabricate în una sau mai multe etape.
punctul 2.
Prevederile prezentului capitol nu se aplică vehiculelor prevăzute la art. (2) alin. (2) lit. a) - c) din Regulamentul (UE) 2018/858.
punctul 3.
Dispozițiile administrative și cerințele tehnice aplicabile la omologarea UE individuală a vehiculelor rutiere noi menționate la subpct. 2.1 sunt cele prevăzute în:
litera a)
Regulamentul (UE) 2018/858;
litera b)
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/683.
punctul 4.
Omologarea națională individuală se acordă pentru vehiculele noi care respectă condițiile tehnice prevăzute în anexa nr. 2 la reglementări.
punctul 5.
Omologarea națională individuală se acordă pentru vehiculele utilizate care respectă condițiile tehnice prevăzute în anexa nr. 3 la reglementări.
CAPITOL
Capitolul VI Omologarea individuală a vehiculelor agricole sau forestiere
punctul 1.
Acest capitol se aplică tractoarelor din categoriile T și C, remorcilor acestora din categoria R și echipamentelor remorcabile interschimbabile din categoria categoria S, fabricate în una sau mai multe etape.
punctul 2.
Prevederile prezentului capitol nu se aplică vehiculelor prevăzute la art. (2) alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 167/2013.
punctul 3.
Omologarea națională individuală se acordă pentru vehiculele noi care respectă condițiile tehnice prevăzute în anexa nr. 4 la reglementări.
punctul 4.
Omologarea națională individuală se acordă pentru vehiculele utilizate care respectă condițiile tehnice prevăzute în anexa nr. 5 la reglementări.
CAPITOL
Capitolul VII Omologarea individuală a vehiculelor cu două sau trei roți și a cvadricicluriloe
punctul 1.
Acest capitol se aplică vehiculelor din categoria L, fabricate în una sau mai multe etape.
punctul 2.
Prevederile prezentului capitol nu se aplică vehiculelor prevăzute la art. (2) alin. (2) din Regulamentul (UE) 168/2013.
punctul 3.
Omologarea națională individuală se acordă pentru vehiculele noi care respectă condițiile tehnice prevăzute în anexa nr. 6 la reglementări.
punctul 4.
Omologarea națională individuală se acordă pentru vehiculele utilizate care respectă condițiile tehnice prevăzute în anexa nr. 7 la reglementări.
CAPITOL
Capitolul VIII Eliberarea atestatului tehnic pentru mașinile autopropulsate și pentru vehiculele lente
punctul 1.
La cerere, RAR eliberează în cazul mașinilor autopropulsate și vehiculelor lente un atestat tehnic, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 8 la reglementări.
punctul 2.
În vederea eliberării atestatului tehnic, mașinile autopropulsate trebuie să respecte condițiile tehnice prevăzute în anexa nr. 9 la reglementări, iar vehiculele lente trebuie să respecte condițiile tehnice prevăzute în anexa nr. 10 la reglementări.
punctul 3.
Eliberarea de către RAR a atestatului tehnic nu exonerează deținătorul mașinii autopropulsate sau al vehiculului lent de la respectarea celorlalte prevederi legale aplicabile pentru introducerea pe piață și/sau înregistrarea acestora.
CAPITOL
Capitolul IX Dispoziții finale
punctul 1.
Anexele nr. 1 - 11 fac parte integrantă din prezentele reglementări.
ANX
Anexa nr. 1 nr
Paragraf
la reglementări
ANX
Anexa nr. 2 nr
Paragraf
la reglementări
POR
Note explicative:
Paragraf
^(1) Subansamblu sau componentă.
Paragraf
^(2) Vehicul sau instalare.
Paragraf
^(3) Nivelul A dacă vehiculul în sine acționează ca un dispozitiv de protecție față, spate sau lateral, nivelul B dacă este instalată o componentă.
Paragraf
^(4) Nu este necesară echiparea cu un sistem de control electronic al stabilității și cu un sistem de frânare asistată. În cazul în care sunt instalate, acestea respectă cerințele din Regulamentul ONU nr. 13-H.
Paragraf
^(5) Prin derogare de la pct. 5.2.2.2 din Regulamentul ONU nr. 13, frânarea prin inerție a remorcilor pe puntea față este permisă pentru producția a mai puțin de 50 de vehicule pe an, nivelul B în acest caz.
Paragraf
^(6) Se acceptă și nivelul D pentru vehicule complete.
Paragraf
^(7) Doar la omologarea multietapă, cu excepția primei etape.
Paragraf
^(8) Dacă echipamentul este prezent.
Paragraf
^(9) MMTA de cel mult 2,5 tone.
Paragraf
^(10) Punctul "R" al scaunului situat cel mai jos este amplasat la o înălțime de maximum 700 mm de la nivelul solului atunci când vehiculul se află în condiții corespunzătoare masei de referință.
Paragraf
^(11) Doar pentru componentele montate ulterior fabricației.
Paragraf
X: este necesară respectarea deplină a actului de reglementare; se eliberează certificatul de omologare CE sau ONU; se asigură conformitatea producției.
Paragraf
NA: nu se aplică.
Paragraf
A: Certificatul de omologare și marca de omologare nu sunt necesare. Rapoartele de încercare trebuie întocmite de un serviciu tehnic notificat.
Paragraf
B: Cerințele tehnice ale actului de reglementare trebuie respectate. Încercările prevăzute în actul de reglementare trebuie efectuate integral; acestea pot fi realizate chiar de producător, care apoi emite raportul de încercare, sub rezerva acordului autorității de omologare.
Paragraf
C: producătorul trebuie să demonstreze, sub rezerva acordului autorității de omologare, că sunt îndeplinite cerințele fundamentale ale actului de reglementare.
Paragraf
D: O declarație de conformitate prezentată de producător este suficientă. Nu este necesar niciun raport de testare.
Paragraf
E: Verificări funcționale.
Paragraf
Nivelul "X" acoperă nivelurile "A", "B", "C" și "D", nivelul "A" acoperă nivelurile "B", "C" și "D"; nivelul "B" acoperă nivelul "C" și "D".; nivelul "C" acoperă nivelul "D".
ANX
Anexa nr. 3 nr
Paragraf
la reglementări
punctul 1.
Elemente de identificare
punctul 1.1.
Numărul de identificare trebuie să fie poansonat (după caz, inscripționat), în general pe o componentă nedemontabilă a principalului element de rezistență al vehiculului, în forma și folosind caracterele prevăzute de către producător sau o autoritate competentă din țara de proveniență.
punctul 1.2.
Plăcuța producătorului trebuie să fie inscripționată cel puțin cu numărul de identificare al vehiculului și cu masele maxime tehnic admisibile.
punctul 1.3.
Pentru numărul de identificare, trebuie folosite litere latine și cifre arabe. În componența numărului de identificare nu se admite folosirea literelor I, O și Q și nici a cratimelor, asteriscurilor și a altor semne speciale.
punctul 1.4.
În cazul în care în numărul de identificare sunt incluse și literele I, O, Q, cratime, asteriscuri sau alte semne speciale, RAR va atribui și poansona un număr de identificare nou, care să respecte cerința de la pct. 1.3.
punctul 1.5.
În lipsa plăcuței producătorului, RAR poate emite și aplica pe vehicul o etichetă similară din punct de vedere al inscripțiilor obligatorii (cu excepția numărului de omologare CE/UE), în măsura în care sunt disponibile informațiile tehnice necesare.
punctul 2.
Mase
punctul 2.1.
Masele maxime tehnic admisibile (totală, pe axe, remorcabilă, a ansamblului de vehicule, pe dispozitivul de remorcare, pe plafon, după caz), sunt cele declarate de către producătorul vehiculului și/sau prevăzute în documentele de omologare.
punctul 2.1.2.
Masa proprie a vehiculului se determină prin cântărire.
punctul 2.1.3.
Vehiculele trebuie să respecte cerințele prevăzute la pct. 2.2 - 2.6, după caz.
punctul 2.2.
Suma maselor maxime tehnic admisibile pe axe nu poate fi mai mică decât masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului, cu excepția semiremorcilor și a remorcilor cu axă centrală, la care o parte a masei maxime tehnic admisibile se repartizează vehiculului tractor.
punctul 2.3.
Condiții specifice privind masele autovehiculelor M1 și ale remorcilor acestora:
punctul 2.3.1.
Masa maximă tehnic admisibilă a autovehiculului nu poate fi mai mică decât masa proprie a autovehiculului plus masa de încărcare convențională (număr de locuri x 75 kg).
punctul 2.3.2.
Masa maximă tehnic admisibilă a remorcii cu dispozitiv de frânare nu poate depăși 3.500 kg. Masa remorcabilă cu dispozitiv de frânare a unui autovehicul nu poate depăși masa maximă tehnic admisibilă a acestuia (în cazul autovehiculelor de teren, de 1,5 ori această masă).
punctul 2.3.3.
Masa maximă tehnic admisibilă a remorcii fără dispozitiv de frânare nu poate depăși 750 kg. Masa remorcabilă fără dispozitiv de frânare a unui autovehicul nu poate depăși jumătate din masa proprie a acestuia.
punctul 2.3.4.
Masa maximă tehnic admisibilă pe axa față a autovehiculului nu poate fi mai mică de 30% din masa maximă tehnic admisibilă a acestuia.
punctul 2.4.
Condiții specifice privind masele unui vehicul M, N și O, altele decât M_1:
punctul 2.4.1.
Masa maximă tehnic admisibilă corespunzătoare axei (axelor) motoare trebuie să reprezinte cel puțin 25% din masa maximă tehnic admisibilă a autovehiculului;
punctul 2.4.2.
Masa maximă tehnic admisibilă corespunzătoare axei (axelor) directoare nu poate fi mai mică decât 20% din masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului;
punctul 2.4.3.
Autovehiculele trebuie să poată dezvolta o putere de cel puțin 5 kW pe fiecare tonă din masa maximă tehnic admisibilă a ansamblului de vehicule. În cazul autoremorcherelor, valoarea trebuie să fie de cel puțin 2 kW pe fiecare tonă din masa maximă tehnic admisibilă a ansamblului de vehicule.
punctul 2.5.
În cazul autobuzelor și microbuzelor, masa pasagerilor (masa unui pasager stabilită conform tabelului de mai jos înmulțită cu numărul pasagerilor) + masa proprie a vehiculului + masa corespunzătoare bagajelor (100 kg pentru fiecare mc din volumul compartimentelor de bagaje + 75 kg pentru fiecare mp din suprafața acoperișului prevăzut pentru transportul bagajelor) + masa maximă tehnic admisibilă pe cupla de remorcare (dacă este montat dispozitivul pe vehicul) nu trebuie să fie mai mare decât masa maximă tehnic admisibilă.
punctul 2.6.
În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile rezervate masei unui pasager, precum și spațiul destinat acestuia în picioare:
Paragraf
*) Inclusiv 3 kg bagaj de mână
Paragraf
**) Dacă un vehicul din clasele II, III sau B trebuie să fie omologat și ca vehicul din clasele I sau A, la omologarea pentru aceste clase nu trebuie să se țină seama de masele bagajelor transportate în spațiile de bagaje, care nu sunt accesibile din exteriorul vehiculului.
punctul 2.7.
Modificarea masei maxime tehnic admisibile a unui vehicul, în cazul în care are la bază o modificare constructivă, se acceptă dacă sunt îndeplinite cerințele tehnice aplicabile și sunt respectate criteriile pentru clasificarea vehiculelor pentru categoria de omologare din care face parte vehiculul final prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/858. În cazul schimbării categoriei de omologare a vehiculului, certificatele de omologare de tip privind sistemele, componentele și entitățile tehnice separate emise pentru vehiculul inițial pot fi acceptate, cu condiția ca cerințele tehnice aplicabile categoriei de omologare din care face parte vehiculul inițial să fie identice sau mai stricte decât cele care se aplică pentru categoria de omologare din care face parte vehiculul final.
punctul 2.8.
Modificarea masei maxime tehnic admisibile a unui vehicul, în cazul în care nu are la bază o modificare constructivă, se acceptă numai în cazul vehiculelor din categoria N și O și dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe:
punctul 2.8.1.
sunt respectate criteriile pentru clasificarea vehiculelor în categoria de omologare N prevăzute în art. 4 alin. (1) lit. (b) și în anexa I partea A pct. 3 din Regulamentul (UE) 2018/858, respectiv criteriile pentru clasificarea vehiculelor în categoria de omologare O prevăzute în art. 4 alin. (1) lit. (c) din Regulamentul (UE) 2018/858;
punctul 2.8.2.
în cazul schimbării categoriei de omologare a vehiculului trebuie să fie îndeplinite cerințele tehnice aplicabile pentru categoria de omologare din care face parte vehiculul final. Certificatele de omologare de tip privind sistemele, componentele și entitățile tehnice separate emise pentru vehiculul inițial pot fi acceptate, cu condiția ca cerințele tehnice aplicabile categoriei de omologare din care face parte vehiculul inițial să fie identice sau mai stricte decât cele care se aplică pentru categoria de omologare din care face parte vehiculul final;
punctul 2.8.3.
respectivul tip de vehicul este omologat de tip și la valoarea modificată a masei maxime tehnic admisibile, fapt dovedit prin prezentarea certificatului de omologare de tip în conformitate cu Directiva 97/27/CEE, Regulamentul (UE) nr. 1230/2012 sau Regulamentul (UE) 2021/535, anexa XIII,
punctul 2.8.4.
producătorul vehiculului sau reprezentantul acestuia în România procedează la înlocuirea plăcuței inițiale a producătorului cu o alta care conține valoarea modificată a masei maxime tehnic admisibile;
punctul 2.8.5.
În situația diminuării masei maxime, ca alternativă la cerința prevăzută la subpct. 2.8.3, se poate prezenta un raport de încercări emis de RAR în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/535, anexa XIII, caz în care noua plăcuță poate fi emisă de RAR.
punctul 2.9.
În cazul modificărilor vehiculelor care afectează masa proprie a acestora (schimbarea motorului cu unul cu un alt cod, modificarea numărului de locuri, modificarea/înlocuirea suprastructurii etc.), noua repartiție de mase sau poziția centrului de greutate trebuie să respecte condițiile prezentei reglementări. În cazul în care poziția centrului de greutate s-a modificat semnificativ, omologarea individuală se poate acorda numai dacă rezultatele încercărilor de stabilitate sunt favorabile.
punctul 3.
Dimensiuni
punctul 3.1.
Dimensiunile vehiculului sunt cele declarate de către producătorul vehiculului și/sau prevăzute în documentele de omologare.
punctul 3.2.
Vehiculele utilizate trebuie să respecte cerințele de mai jos:
punctul 3.3.
Prin derogare de la prevederile pct. 3.2, se poate acorda omologarea individuală pentru vehiculele care depășesc dimensiunile maxime impuse, în cazul vehiculelor cu adaptări ale caroseriei și/sau echipamente speciale care nu permit încadrarea în aceste dimensiuni sau în cazul vehiculelor destinate efectuării de transporturi pentru încărcături indivizibile
punctul 3.4.
Definițiile dimensiunilor de gabarit și elementele de care se ține cont la măsurare sunt următoarele:
punctul 3.4.1.
lungimea vehiculului cuprinde toate elementele acestuia, inclusiv pe cele proeminente aflate în față și în spate (bare de protecție, roata de rezervă etc.), cu excepția următoarelor componente:
Paragraf
● ștergătoare și elemente ale instalației de spălat;
Paragraf
● plăci de înmatriculare față/spate;
Paragraf
● sigilii vamale, inclusiv dispozitive de fixare și de protecție ale acestora;
Paragraf
● elemente de cauciuc sau plastic în afara gabaritului;
Paragraf
● echipament de iluminare/semnalizare;
Paragraf
● oglinzi și alte dispozitive ajutătoare pentru vizibilitate indirectă;
Paragraf
● prize de aer;
Paragraf
● trepte de acces și dispozitive de agățare;
Paragraf
● platforme și rampe de acces, dacă în poziția lor pliată (care corespunde stării vehiculului pregătit de mers) ies din gabarit cu cel mult 300 mm;
Paragraf
● elemente de cuplare la autovehicule;
Paragraf
● dispozitive pentru fixarea prelatei, ca și protecțiilor lor;
Paragraf
● parasolare exterioare;
Paragraf
● țevile de troleu de la vehiculele cu propulsie electrică.
punctul 3.4.2.
lățimea vehiculului cuprinde toate elementele acestuia, inclusiv pe cele fixe care ies în relief la partea laterală (butucul roților, mânerele ușilor, barele de protecție etc.), cu excepția următoarelor componente:
Paragraf
● sigilii vamale, inclusiv dispozitive de fixare și de protecție ale acestora;
Paragraf
● dispozitive de fixare a prelatei și de protecție a acestora;
Paragraf
● indicatoare pentru presiune critică în pneuri;
Paragraf
● apărători de noroi flexibile;
Paragraf
● echipamentele de iluminare/semnalizare;
Paragraf
● oglinzi laterale retrovizoare și alte dispozitive ajutătoare pentru vizibilitate indirectă;
Paragraf
● scări retractabile;
Paragraf
● pentru vehiculele de categoria M2 și M3, rampele de acces, platformele de ridicat și echipamentele similare în ordine de mers, care nu depășesc cu mai mult de 10 mm laterala vehiculului;
Paragraf
● deformările pneurilor la nivelul punctului de contact cu solul;
punctul 3.4.3.
înălțimea vehiculului cuprinde toate elementele acestuia, inclusiv deflectorul și pantografele (în poziția coborâtă), cu excepția antenelor.
punctul 3.4.4.
ampatamentul reprezintă:
litera a)
pentru autovehicule și remorci cu proțap, distanța orizontală dintre centrul primei axe și al ultimei axe;
litera b)
pentru remorci cu axă centrală, semiremorci și remorci cu bară de tracțiune rigidă, distanța dintre axa verticală a sistemului de cuplare și centrul ultimei axe;
punctul 3.4.5.
distanța dintre axe reprezintă distanța dintre două axe consecutive; pentru remorci cu axă centrală, semiremorci și remorci cu bară de tracțiune rigidă, distanța dintre primele axe este distanța orizontală dintre axa verticală a sistemului de cuplare frontal și centrul primei axe;
punctul 3.4.6.
ecartamentul unei axe reprezintă distanța dintre dreptele de intersecție ale planelor mediane ale roților cu planul de sprijin. Pentru două roți jumelate, planul median este planul echidistant față de flancul interior al unei roți și flancul exterior al celeilalte roți.
punctul 3.4.7.
consola spate reprezintă distanța între planul vertical ce trece prin centrele roților din spate și un punct extrem din spate de pe vehicul, ținând cont de toate elementele fixate rigid pe vehicul.
punctul 3.5.
Modificările dimensiunilor unui vehicul sunt acceptate numai în limitele stabilite de către producător. În cazul în care aceste limite au fost depășite, omologarea individuală se poate acorda numai dacă rezultatele încercărilor de manevrabilitate efectuate conform prevederilor Directivei 97/27/CE, Regulamentului UE 1230/2012 sau Regulamentului (UE) 2021/535 anexa XIII, sunt favorabile.
punctul 4.
Sistemul de direcție
punctul 4.1.
Postul de conducere trebuie să fie situat pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului. Sunt exceptate autovehiculele speciale utilizate în serviciile publice comunitare (curățenie stradală), precum și autovehiculele care au fost înmatriculate ultima dată într-un alt stat membru al UE și care nu au suferit modificări în raport cu configurația de înmatriculare inițială. Pentru acestea din urmă, în cazul autovehiculelor din categoriile M2 și M3, ușile de serviciu vor fi amplasate pe partea dreaptă, în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului.
punctul 5.
Sistemul de frânare
punctul 5.1.
Ansamblul sistemelor de frânare cu care este echipat un vehicul trebuie să fie compus din sistemul de frânare de serviciu, sistemul de frânare de securitate și sistemul de frânare de staționare.
punctul 5.1.1.
Sistemul de frânare de serviciu trebuie să permită reducerea progresivă a vitezei și oprirea vehiculului și, după caz, a ansamblului de vehicule; echipamentul pentru frânarea de serviciu trebuie să aibă două circuite independente, fiecare circuit acționând cel puțin două roți amplasate pe părți diferite. Conducătorul auto trebuie să poată obține această frânare de pe locul său de conducere, fără să ridice mâinile de pe comanda direcției.
punctul 5.1.2.
Sistemul de frânare de securitate trebuie să permită reducerea progresivă a vitezei și oprirea vehiculului și, după caz, a ansamblului de vehicule, în cazul defectării frânei de serviciu. Conducătorul auto trebuie să poată obține această frânare de pe locul său de conducere, păstrând cel puțin o mână pe comanda direcției.
punctul 5.1.3.
Sistemul de frânare de staționare trebuie să permită menținerea vehiculului imobilizat pe o pantă ascendentă sau descendentă de cel puțin 18% (12% atunci când autovehiculul tractează o remorcă încărcată), chiar și în absența conducătorului auto, elementele active rămânând menținute în poziția de strângere prin intermediul unui dispozitiv cu acționare pur mecanică. Conducătorul auto trebuie să poată obține frânarea de pe locul său de conducere, cu excepția remorcilor la care sistemul de acționare al frânei de staționare poate fi activat de către o persoană aflată lângă vehicul, pe sol.
punctul 5.2.
Sistemul de frânare de serviciu, sistemul de frânare de securitate și sistemul de frânare de staționare pot avea părți comune, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
punctul 5.2.1.
trebuie să existe cel puțin două comenzi independente una de alta și ușor accesibile conducătorului auto de pe locul său;
punctul 5.2.2.
comanda sistemului de frânare de serviciu trebuie să fie independentă de cea a sistemului de frânare de staționare;
punctul 5.2.3.
dacă funcția sistemului de frânare de securitate este preluată de sistemul de frânare de serviciu, acesta trebuie să aibă două circuite independente.
punctul 5.3.
Vehiculele din categoria M1 înmatriculate prima dată după 24.02.2012 trebuie prevăzute cu ABS.
punctul 5.4.
Vehiculele din categoria N1 înmatriculate prima dată după 24.08.2016 trebuie prevăzute cu ABS.
punctul 5.5.
Vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3 (cu excepția celor cu mai mult de 4 axe), O3 și O4 înmatriculate prima dată după 31.03.2001 trebuie prevăzute cu ABS.
punctul 5.5.1.
Dacă un autovehicul înmatriculat în România este transformat în categoria M2 sau M3, acesta trebuie prevăzut cu ABS.
punctul 5.6.
Remorcile aparținând categoriei O1 nu trebuie echipate în mod obligatoriu cu un sistem de frânare de serviciu; totuși, dacă o remorcă din această categorie este echipată cu un sistem de frânare de serviciu, acesta trebuie să corespundă acelorași condiții ca și cele impuse pentru categoria O2.
punctul 5.7.
Toate remorcile aparținând categoriei O2 trebuie să fie echipate cu un sistem de frânare de serviciu acționat prin intermediul sistemului de frânare al vehiculului tractor sau de tipul prin inerție. Acest ultim tip nu va fi admis decât pentru remorci, nu și pentru semiremorci. Sistemul de frânare prin inerție trebuie să permită deplasarea spre înapoi a remorcii cu vehiculul tractor; dispozitivele utilizate în acest scop trebuie să funcționeze automat și să se decupleze automat atunci când remorca se deplasează spre înainte. Pentru remorcile din categoria O2 este autorizată și folosirea sistemului de frânare de serviciu electric.
punctul 5.8.
Toate remorcile aparținând categoriilor O3 și O4 trebuie să fie echipate cu un sistem de frânare de serviciu acționat prin intermediul sistemului de frânare al vehiculului tractor.
punctul 5.9.
Sistemul de frânare de serviciu trebuie să acționeze pe toate roțile remorcii.
punctul 5.10.
În cazul unui autovehicul autorizat să tracteze o remorcă din categoria O3 sau O4, sistemul de frânare de serviciu al remorcii nu trebuie să poată fi acționat decât concomitent cu sistemul de frânare de serviciu, sistemul de frânare de securitate sau cel de staționare al vehiculului tractor.
punctul 5.11.
Autovehiculele care aparțin categoriei M3 din clasele B, II sau III, precum și cele din categoria N3 care pot să tracteze o remorcă de categoria O4, trebuie dotate cu un sistem de frânare de încetinire (sistem de frânare auxiliar, capabil să genereze și să mențină o forță de frânare pe o durată lungă de timp, fără o scădere semnificativă a eficacității).
punctul 5.12.
Vehiculele trebuie prevăzute cu un semnal de avertizare de culoare roșie vizibil chiar și la lumina zilei, care să indice defectarea sistemului de frânare al vehiculului care împiedică frâna de serviciu să asigure eficacitatea prescrisă și/sau scoaterea din funcțiune cel puțin a unui circuit independent al sistemului de frânare de serviciu.
punctul 6.
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă
punctul 6.1.
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie să respecte următoarele cerințe:
punctul 6.1.1.
Faruri cu lumină de drum
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru categoriile M și N;
punctul ii)
interzisă pentru categoria O;
litera b)
număr: două sau patru; pentru vehiculele din categoria N_3 se acceptă încă două faruri suplimentare; vehiculele echipate deja cu patru faruri ce pot fi mascate nu pot fi dotate cu două faruri suplimentare decât dacă acestea din urmă sunt destinate semnalizării luminoase, constând dintr-o aprindere intermitentă la intervale scurte la conducerea de zi;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
conectare: se aprind simultan sau perechi; la trecerea lumini de întâlnire - lumini de drum se va aprinde cel puțin o pereche de lumini de drum; la trecerea lumini de drum - lumini de întâlnire se vor stinge toate luminile de drum;
litera e)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 6.1.2.
Faruri cu lumină de întâlnire
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru categoriile M și N;
punctul ii)
interzisă pentru categoria O;
litera b)
număr: două;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
conectare: la trecerea lumini de drum - lumini de întâlnire se vor stinge toate luminile de drum; la trecere lumini de întâlnire - lumini de drum, luminile de întâlnire pot rămâne aprinse;
litera e)
martor de conectare: facultativ;
litera f)
dispozitiv de reglare a farurilor: - echipare obligatorie; dispozitivele de reglare a farurilor pot fi automate sau manuale. Dispozitivele de reglare a farurilor manuale trebuie să aibă o modalitate de acționare facilă.
punctul 6.1.3.
Lămpi de ceață față
litera a)
prezență:
punctul i)
facultativă pentru categoriile M și N;
punctul ii)
interzisă pentru categoria O;
litera b)
număr: două;
litera c)
culoare: alb sau galben;
litera d)
conectare: aprinderea și stingerea să fie independentă de funcționarea farurilor cu lumină de drum sau de întâlnire;
litera e)
martor de conectare: facultativ.
punctul 6.1.4.
Lămpi de mers înapoi
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru autovehiculele din categoriile M și N, precum și remorcile din categoriile O_2, O_3, și O_4;
punctul ii)
facultativă pentru categoria O_1;
litera b)
număr: una sau două;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
conectare: la comanda cutiei de viteze, atunci când contactul este pus;
litera e)
martor de conectare: facultativ.
punctul 6.1.5.
Lămpi indicatoare de direcție
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr:
punctul i)
pentru categoriile M și N: două în față, două în spate (opțional încă două pentru categoriile M_2, M_3, N_2, N_3);
punctul ii)
pentru categoria O: două în spate (opțional încă două laterale pentru categoriile O_2, O_3 sau O_4);
litera c)
culoare: galben (față), respectiv galben sau roșu (spate);
litera d)
conectare:
punctul i)
independent de orice altă lumină;
punctul ii)
toate lămpile de pe aceeași parte trebuie aprinse sau stinse din aceeași comandă, acestea urmând să clipească sincron;
punctul iii)
în cazul tractării unei remorci, comutatorul trebuie să preia și comanda luminii indicatoare de direcție a acesteia;
litera e)
martor de conectare: obligatoriu optic și/sau acustic.
punctul 6.1.6.
Semnal de avarie
litera a)
prezență: obligatorie - reprezintă funcționarea simultană a lămpilor indicatoare de direcție;
litera b)
număr: ca în cazul lămpilor indicatoare de direcție;
litera c)
culoare: ca în cazul lămpilor indicatoare de direcție;
litera d)
conectare: comandă distinctă față de restul luminilor; conectarea trebuie să fie posibilă și când contactul nu este pus;
litera e)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 6.1.7.
Lămpi de stop (S1 - lampă de stop cu intensitate constantă; S2 - lampă de stop cu intensitate variabilă zi/noapte; S3 - lampă de stop situată deasupra S1 sau S2 și al cărei centru de referință este situat în planul longitudinal median al vehiculului)
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie S1 sau S2;
punctul ii)
obligatorie S3 la M_1 înmatriculate (fabricate) după 1 ianuarie 2007 și la N_1 (cu excepția șasiurilor-cabină și a celor cu spațiu pentru încărcătură deschis) înmatriculate (fabricate) după 1 ianuarie 2007;
punctul iii)
facultativă S3 la M_2, M_3, N_2, N_3 și O;
litera b)
număr: două lămpi S1 sau două lămpi S2 și, pentru autovehiculele M_1, o lampă S3; este posibilă și montarea a două lămpi S3 sau a unei lămpi S3 decalate față de planul median dacă acesta nu se află pe un panou fix al caroseriei; dacă nu există lampa S3, la toate categoriile, cu excepția M_1 și N_1, se mai pot monta două lămpi suplimentare S1 sau S2 la o distanță, pe înălțime, de minimum 600 mm față de cele obligatorii;
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
conectare: la acționarea pedalei de frână; lămpile pot fi acționate și de frâna de încetinire sau de un dispozitiv similar;
litera e)
martor de conectare: facultativ; dacă acesta există, el trebuie să nu clipească și să se aprindă în cazul funcționării defectuoase a lămpilor;
litera f)
lampa S3 nu trebuie încorporată într-un alt echipament de iluminare-semnalizare;
litera g)
lampa S3 poate fi montată în exteriorul caroseriei sau în interiorul acesteia.
punctul 6.1.8.
Lămpi de iluminare a plăcii cu numărul de înmatriculare/înregistrare spate
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: în așa fel încât lampa/lămpile să ilumineze zona plăcii cu numărul de înmatriculare/înregistrare;
litera c)
culoare: alb.
punctul 6.1.9.
Lămpi de poziție față
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru M și N;
punctul ii)
obligatorie pentru remorci mai late de 1.600 mm, facultativă pentru restul remorcilor;
litera b)
număr: două;
litera c)
culoare: alb sau galben;
litera d)
conectare: aprindere și stingere simultană;
litera e)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 6.1.10.
Lămpi de poziție spate
litera a)
prezență: obligatorie
litera b)
număr: două; opțional, pentru M2, M3, N2, N3, O2, O3 și O4, se mai pot instala două lămpi de poziție atunci când nu sunt instalate lămpi de gabarit;
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
conectare: aprindere și stingere simultană;
litera e)
martor de conectare: obligatoriu; trebuie să fie combinat cu cel al lămpilor de poziție față.
punctul 6.1.11.
Lămpi de ceață spate
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: una sau două;
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
conectare:
punctul i)
lampa sau lămpile de ceață spate trebuie să nu se poată aprinde decât atunci când farurile cu lumină de drum, farurile cu lumină de întâlnire sau farurile de ceață față sunt și ele aprinse;
punctul ii)
lampa sau lămpile de ceață spate trebuie să se poată stinge independent de orice alt far sau se aplică una dintre posibilitățile următoare:
-
lampa sau lămpile de ceață spate pot continua să funcționeze până când lămpile de poziție sunt stinse și trebuie să rămână stinse până când vor fi reaprinse în mod deliberat;
-
un avertizor, cel puțin acustic, în plus față de martorul obligatoriu, se declanșează atunci când contactul este tăiat sau cheia de contact este retrasă și ușa conducătorului auto este deschisă, dacă lămpile indicate la paragraful i) sunt aprinse sau stinse, în timp ce întrerupătorul lămpilor de ceață spate este conectat;
punctul iii)
sub rezerva dispozițiilor enunțate la paragrafele i) și ii), funcționarea lămpii sau a lămpilor de ceață spate trebuie să fie independentă de aprinderea ori stingerea oricărei alte lămpi;
litera e)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 6.1.12.
Lămpi de staționare
litera a)
prezență:
punctul i)
facultativă: pe autovehicule care nu depășesc 6 m lungime și 2 m lățime;
punctul ii)
interzisă: pe oricare alte vehicule;
litera b)
număr: fie două în față și două în spate, fie câte o lampă pe fiecare latură;
litera c)
culoare: alb în față, roșu în spate sau galben dacă sunt reciproc încorporate cu lămpile de direcție laterale ori cu lămpile de poziție laterale;
litera d)
conectare: lămpile de staționare aflate pe aceeași parte a vehiculului trebuie să poată fi aprinse independent de alt echipament de iluminat chiar și când contactul nu este pus;
litera e)
martor de conectare: facultativ;
litera f)
funcționarea acestor lămpi poate fi asigurată prin aprinderea simultană a lămpilor de poziție față și spate situate de aceeași parte a vehiculului.
punctul 6.1.13.
Lămpi de gabarit
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pe vehicule cu lățime mai mare de 2,10 m;
punctul ii)
facultativă pe vehicule cu lățimea cuprinsă între 1,80 m și 2,10 m;
punctul iii)
pe autoșasiuri lămpile de gabarit spate sunt facultative (vor fi montate pe suprastructură);
litera b)
număr: două vizibile din față și două vizibile din spate;
litera c)
culoare: alb în față și roșu în spate;
litera d)
conectare: să poată fi acționate simultan;
litera e)
martor de conectare: același cu cel de la lămpile de poziție;
litera f)
lămpile vizibile din spate și din față, situate pe aceeași parte a vehiculului, pot fi combinate într-un singur echipament; distanța în plan transversal dintre o lampă de gabarit și lampa de poziție corespunzătoare trebuie să fie de minimum 200 mm.
punctul 6.1.14.
Catadioptri spate netriunghiulari
litera a)
prezență: obligatorie la autovehicule, facultativă la remorci, cu condiția de a fi grupate cu alte echipamente de semnalizare luminoasă.
litera b)
număr: doi;
litera c)
culoare: roșu; suprafața iluminată poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei lămpi spate.
punctul 6.1.15.
Catadioptri spate triunghiulari
litera a)
Prezență:
punctul i)
obligatorie la remorci;
punctul ii)
interzisă la autovehicule;
litera b)
număr: două; montare: triunghiul cu vârful în sus; niciun echipament de iluminat nu poate fi plasat în interiorul triunghiului;
litera c)
culoare: roșu.
punctul 6.1.16.
Catadioptri față netriunghiulari
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pe remorci și pe autovehiculele cu faruri escamotabile;
punctul ii)
facultativă pe celelalte autovehicule;
litera b)
număr: doi;
litera c)
culoare: identică cu lumina primită (catadioptri albi sau incolori);
litera d)
suprafața iluminată a catadioptrilor poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărui echipament de iluminat situat în față.
punctul 6.1.17.
Catadioptri laterali netriunghiulari
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pe orice autovehicul cu lungimea de peste 6 m și pe orice remorcă;
punctul ii)
facultativă pentru restul autovehiculelor;
litera b)
număr: în funcție de lungimea vehiculului, din 3 m în 3 m (4 m dacă structura vehiculului nu permite respectarea cerinței).
litera c)
culoare: galben; catadioptrii laterali spate pot fi și roșii dacă sunt grupați cu lămpile de poziție spate, cu lămpile de gabarit spate, cu lămpile de ceață spate, cu lămpile de staționare sau cu lămpile de poziție laterale spate roșii;
litera d)
suprafața iluminată a catadioptrilor laterali poate intersecta suprafața aparentă a oricărei alte lămpi laterale; de asemenea, catadioptrii laterali pot fi incluși în lămpile de poziție laterale.
punctul 6.1.18.
Lămpi de poziție laterale
litera a)
prezență: pe toate vehiculele a căror lungime depășește 6 m, în afară de autoșasiuri; lampa cu marcajul SM1 se folosește pentru toate categoriile de vehicule, iar lampa cu marcajul SM2 poate fi folosită numai pe vehicule din categoria M1; pe vehiculele din categoriile M_1 și N_1 cu o lungime mai mică de 6 m pot fi folosite lămpi de poziție laterale cu condiția ca acestea să completeze vizibilitatea geometrică redusă a lămpilor de poziție față și spate;
litera b)
număr: în funcție de lungimea vehiculului, din 3 m în 3 m (4 m dacă structura vehiculului nu permite respectarea cerinței);
litera c)
culoare: galben; lămpile de poziție laterale spate pot fi totuși roșii dacă sunt grupate, combinate sau reciproc încorporate cu lămpile de poziție spate, cu lămpile de gabarit spate, cu lămpile de ceață spate sau cu lămpile de staționare spate;
litera d)
conectare: să poată fi acționate simultan;
litera e)
martor de conectare: facultativ (funcția trebuie să fie preluată de martorul pentru lămpile de poziție).
punctul 6.1.19.
Lămpi de circulație pe timp de zi
litera a)
prezență: opțională la autovehicule, interzisă la remorci;
litera b)
număr: două;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
conectare: lămpile de circulație pe timp de zi sunt pornite automat în momentul în care dispozitivul care comandă pornirea și/sau oprirea motorului (sistemului de propulsie) se află într-o poziție care face posibilă funcționarea motorului (sistemului de propulsie).
punctul 6.1.20.
Lămpi de viraj
litera a)
prezență: opțională la autovehicule;
litera b)
număr: două;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
conectare: lămpile de viraj trebuie conectate în așa fel încât să nu poată fi activate decât dacă farurile cu lumină de drum sau farurile cu lumină de întâlnire sunt pornite. Lampa de viraj de pe una dintre părțile vehiculului poate fi pornită automat numai dacă indicatoarele de direcție de pe aceeași parte a vehiculului sunt pornite și/sau dacă unghiul de direcție este schimbat din poziția drept înainte înspre aceeași parte a vehiculului. Lampa de viraj este oprită automat în momentul în care lampa indicatoare de direcție este oprită și/sau dacă unghiul de direcție a revenit în poziția drept înainte.
punctul 6.1.21.
Marcaje de vizibilitate
litera a)
prezență:
punctul i)
interzisă: pe vehiculele din categoriile M_1 și O_1;
punctul ii)
obligatorie:
-
spre spate: marcaj de contur complet pe vehiculele cu o lățime mai mare de 2.100 mm din următoarele categorii: N_2 cu o masă maximă mai mare de 7,5 tone și N_3 (cu excepția șasiurilor-cabină, a vehiculelor incomplete și a tractoarelor pentru semiremorci), O_3 și O_4 (cu excepția vehiculelor incomplete);
-
pe partea laterală: marcaj de contur parțial pe vehiculele cu o lungime mai mare de 6.0 mm (inclusiv bara de tractare) din următoarele categorii: N_2 cu o masă maximă mai mare de 7,5 tone și N_3 (cu excepția șasiurilor-cabină, a vehiculelor incomplete și a tractoarelor pentru semiremorci), O_3 și O_4 (cu excepția vehiculelor incomplete).
Paragraf
În cazul în care forma, structura, construcția și cerințele de funcționare ale vehiculului nu permit instalarea marcajului de contur obligatoriu, în locul acestuia se poate instala un marcaj liniar.
punctul iii)
opțională:
-
spre spate și lateral: pe toate categoriile de vehicule nespecificate la pct. i) și ii), inclusiv pe cabina autotractoarelor pentru semiremorci și pe cabina șasiurilor-cabină.
Paragraf
În locul marcajelor liniare obligatorii se poate aplica un marcaj de contur parțial sau complet, iar în locul marcajului de contur parțial obligatoriu se poate aplica un marcaj de contur complet;
-
spre față: marcaj liniar pe vehiculele din categoriile O_2, O_3 și O_4.
Paragraf
Marcajul de contur parțial sau integral nu poate fi aplicat pe partea din față.
litera c)
culoare:
punctul i)
alb spre față;
punctul ii)
alb sau galben pe lateral;
punctul iii)
roșu sau galben în spate.
punctul 6.22.
Faruri adaptive
Paragraf
Sistem de faruri adaptive (SFA) față înseamnă un dispozitiv de iluminat omologat în conformitate cu Regulamentul nr. 123, care furnizează fascicule cu caracteristici diferite pentru adaptarea automată la condiții variabile de utilizare a fazei scurte (lumină de întâlnire) și, dacă se aplică, a fazei lungi (lumină de drum). Lumină de drum adaptivă înseamnă lumina de drum a unui SFA care își adaptează forma fasciculului în prezența vehiculelor care circulă în sens opus și care circulă în față, în vederea îmbunătățirii vizibilității conducătorului auto, fără a provoca disconfort, distragerea atenției sau lumină orbitoare capabile să afecteze pe ceilalți participanți la trafic.
litera a)
prezență: opțională la autovehicule, interzisă la remorci;
litera b)
număr: un SFA;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
conectare: conform6.1.1și6.1.2.
punctul 6.23.
Semnal de oprire de urgență
Paragraf
Semnal de oprire de urgență înseamnă un semnal care indică pentru alți utilizatori ai drumului, care se găsesc în spatele vehiculului, că s-a acționat puternic sistemul de frânare al vehiculului, corespunzător condițiilor prevalente de rulare.
litera a)
prezență: opțională;
litera b)
număr: conform6.1.5și6.1.7, după caz;
litera c)
culoare: conform6.1.5și6.1.7, după caz;
litera d)
conectare: acționare simultană, intermitentă, a tuturor lămpilor de stop sau a lămpilor indicatoare de direcție montate pe vehicul.
punctul 6.24.
Lămpi exterioare de curtoazie
Paragraf
Lampă exterioară de curtoazie înseamnă o lampă utilizată pentru furnizarea de iluminare suplimentară pentru asistare la intrarea sau ieșirea șoferului și a pasagerilor în/din vehicul sau în cursul operațiunilor de încărcare.
litera a)
prezență: opțională la autovehicule;
litera b)
număr: două; cu toate acestea, sunt permise și alte lămpi de curtoazie exterioare pentru iluminarea treptelor și/sau a mânerelor ușilor. Fiecare mâner de ușă sau fiecare treaptă trebuie să fie iluminată de maximum o lampă;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
conectare: lampa de curtoazie exterioară nu trebuie activată decât dacă vehiculul este în staționare și una sau mai multe din următoarele condiții sunt îndeplinite:
punctul i)
motorul este oprit;
punctul ii)
o portieră a șoferului sau a pasagerilor este deschisă;
punctul iii)
o ușă a compartimentului pentru încărcătură este deschisă.
punctul 6.25.
Semnal de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară
Paragraf
Semnal de avertizare în cazul coliziunii la extremitatea posterioară (RECAS) înseamnă un semnal automat emis de către vehiculul aflat în față către cel care îl urmează. Acesta avertizează asupra faptului că vehiculul care îl urmează trebuie să întreprindă acțiuni urgente pentru a preveni o coliziune.
litera a)
prezență: opțională;
litera b)
număr: conform6.1.5;
litera c)
culoare: galben auto;
litera d)
conectare: automată.
punctul 6.26.
Lămpi de manevră
Paragraf
Lampă de manevră înseamnă o lampă utilizată pentru iluminarea suplimentară laterală a vehiculului, care să asiste în timpul manevrelor lente.
litera a)
prezență: opțională la autovehicule;
litera b)
număr: una sau două (una pe fiecare parte laterală);
litera c)
culoare: alb;
litera d)
conectare: lampa (lămpile) de manevră trebuie să fie activate automat pentru manevrele lente de până la 10 km/h, cu condiția să fie îndeplinită una din următoarele condiții:
punctul i)
înainte de punerea în mișcare a vehiculului pentru prima oară, după fiecare activare manuală a sistemului de propulsie;
punctul ii)
marșarierul este activat;
punctul iii)
un sistem video de asistență la manevrele de parcare este activat.
Paragraf
Lămpile de manevră sunt oprite automat dacă viteza de avansare a vehiculului este mai mare de 10 km/h și rămân oprite până când sunt îndeplinite din nou condițiile pentru activarea lor.
punctul 6.2.
Autovehiculele la care postul de conducere este amplasat în partea dreaptă în raport cu planul longitudinal median al acestora trebuie echipate cu faruri care emit un fascicul luminos asimetric, orientat spre partea dreaptă a drumului.
punctul 7.
Dispozitive de avertizare acustică
punctul 7.1.
Dispozitivul de avertizare acustică trebuie să emită un sunet uniform și constant; spectrul său acustic nu trebuie să se modifice sensibil în timpul funcționării.
punctul 8.
Motorul și protecția mediului
punctul 8.1.
Omologarea se acordă numai pentru autovehiculele pentru care se poate stabili, pe bază de documente tehnice privind informațiile referitoare la omologare sau teste efectuate de un serviciu tehnic notificat, norma de poluare în conformitate cu legislația comunitară aplicabilă în funcție de categorie (norme EURO).
punctul 8.2.
În cazul autovehiculelor utilizate provenite dintr-un SM, dacă norma de poluare EURO nu se poate stabili pe baza documentelor tehnice privind datele de omologare, se acceptă ca alternativă prezentarea unui raport de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008, din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1151 sau din anexa 4a la Regulamentul ONU nr. 83, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 582/2011 sau a testelor echivalente cu cele precizate în Regulamentul ONU nr. 49, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și norma de poluare EURO.
punctul 8.3.
Prin excepție de la prevederile pct. 8.1 autovehiculele utilizate provenite dintr-un SM pentru care nu se poate stabili (pe bază de documente tehnice privind datele de omologare sau teste) norma de poluare EURO vor fi omologate, dar vor fi încadrate ca autovehicule non-EURO.
punctul 8.4.
Autovehiculele utilizate provenite din alte state în afara SM trebuie să respecte cel puțin valorile- limită privind încercarea de tip I precizate la linia A din tabelul de la pct. 5.3.1.4 al anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată de Directiva 98/69/CE (EURO 3) sau să respecte cel puțin valorile-limită privind încercarea de tip I precizate la linia A din tabelul 1, pct. 5.3.1.4 la Regulamentul ONU 83-05 (EURO 3)sau cel puțin valorile-limită precizate la linia A a tabelelor de la pct. 6.2.1 al anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată de Directiva 1999/96/CE (EURO III) sau cel puțin valorile-limită precizate la linia A din tabelul 1, pct. 5.2.1 la Regulamentul ONU nr. 49-03 (EURO III), după caz, în funcție de categoria autovehiculului.
punctul 8.5.
În cazul în care norma de poluare EURO nu se poate stabili pe baza documentelor tehnice privind datele de omologare, se acceptă ca alternativă prezentarea unui raport de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008, din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1151 sau din anexa 4a la Regulamentul ONU nr. 83-05, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 582/2011 sau a testelor echivalente cu cele precizate din Regulamentul ONU nr. 49-03, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și norma de poluare EURO.
punctul 8.5.1.
Pentru autovehiculele care îndeplinesc normele statului California menționate în secțiunea 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 692/2008, respectiv Codul de reglementări Californian, titlul 13, secțiunea 1961, norma de poluare se stabilește fără a se efectua încercarea de tip I precizată la pct. 8.5. și este corespunzătoare normei de poluare obligatorie la comercializarea în UE a vehiculelor noi, valabilă la data fabricației autovehiculului.
punctul 8.6.
Instalarea pe autovehicul a unui sistem sau a unei componente de reducere a emisiilor poluante este menționată în CIV numai dacă această modificare determină încadrarea într-o altă normă de poluare EURO în raport cu cea stabilită la omologarea inițială, în sensul trecerii la o normă de poluare EURO care exprimă reducerea emisiilor poluante, și cu respectarea următoarelor condiții:
litera a)
se pune la dispoziția RAR o copie de pe certificatul de omologare/conformitate eliberat de către o autoritate competentă dintr-un SM care atestă încadrarea în noua normă de poluare EURO;
litera b)
se pune la dispoziția RAR un extras din raportul de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1151, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CEE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, care să conțină informații cu privire la valorile emisiilor poluante obținute în funcție de tipul testului efectuat pentru un autovehicul sau un motor reprezentativ pentru familiile din care acestea fac parte.
litera c)
se pune la dispoziția RAR documentul de instalare pe autovehicul emis de atelierul care a făcut modificarea;
litera d)
sistemul sau componenta respectivă este instalată pe autovehicul în conformitate cu certificatul de omologare/conformitate prevăzut lalit. a);
litera e)
sunt respectate cerințele privind emisiile poluante prevăzute în RNTR 1.
punctul 8.6.1.
Cerințele b) și c) nu sunt obligatorii în cazul în care în documentul de înmatriculare din statul de proveniență au fost înscrise informații privind modificarea normei de poluare.
punctul 8.6.2.
În cazul în care cerințele menționate la lit. a) - d) nu sunt îndeplinite, stabilirea normei de poluare EURO se realizează numai în baza prezentării unui raport de încercare pentru autovehiculul sau motorul în cauză, întocmit de un serviciu tehnic notificat, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1151, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CEE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și norma de poluare EURO.
punctul 8.7.
Calibrarea sau recalibrarea software-ului unității de control electronic de gestiune a motorului autovehiculului în vederea reducerii emisiilor poluante este menționată în CIV numai dacă prin această operațiune se obține modificarea normei de poluare EURO în raport cu cea stabilită la omologarea inițială, în sensul trecerii la o normă de poluare EURO care exprimă reducerea emisiilor poluante, și cu respectarea următoarelor condiții:
litera a)
se pune la dispoziția RAR o copie de pe certificatul de omologare/conformitate eliberat de către o autoritate competentă dintr-un SM care atestă încadrarea în noua normă de poluare EURO prin referire la actul de reglementare specific noii norme;
litera b)
se pune la dispoziția RAR documentul de calibrare/recalibrare a software-ului unității de control electronic de gestiune a motorului autovehiculului emis de atelierul care a efectuat modificarea sau o confirmare a acestei modificări emisă de către producător sau reprezentantul acestuia în România;
litera c)
unitatea de control electronic de gestiune a motorului autovehiculului asupra căreia s-a efectuat calibrarea/recalibrarea software-ului poate fi identificată sau această modificare poate fi identificată pe autovehicul;
litera d)
sunt respectate cerințele privind emisiile poluante prevăzute în RNTR 1.
punctul 8.7.1.
În cazul în care cerințele menționate la lit. a) - c) nu sunt îndeplinite, stabilirea normei de poluare EURO se realizează numai în baza prezentării unui raport de încercare pentru autovehiculul sau motorul în cauză, întocmit de un serviciu tehnic notificat, care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE, din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008 sau din anexa XXI la Regulamentul (UE) nr. 2017/1151, respectiv a testului de tip ESC, ELR și/sau ETC, după caz, din anexa III la Directiva 88/77/CEE sau din anexa III la Directiva 2005/55/CE, ori efectuarea testului de tip WHSC/WHTC, după caz, din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, cu respectarea valorilor limită-aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și norma de poluare EURO.
punctul 8.8.
În cazul înlocuirii unui mas cu un mac sau a unui mac cu un mas, pentru autovehiculele din categoriile M1 și N1 cu o masă de referință de cel mult 2.840 kg și care respectă cel puțin norma de poluare Euro 3 sau Euro III (menționată în CIV), norma de poluare EURO se stabilește pe baza unui raport de încercare întocmit de un serviciu tehnic notificat care atestă efectuarea testului de tip I din anexa III la Directiva 70/220/CEE sau din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 692/2008, cu respectarea valorilor-limită aplicabile în funcție de categoria autovehiculului și a normei de poluare EURO inițiale a autovehiculului care a fost modificat.
punctul 8.9.
Ca alternativă la efectuarea testelor precizate la pct. 8.2 și 8.4-8.8 se pot efectua încercări cu sisteme portabile de măsură a emisiilor poluante chimice, conform metodologiilor precizate în reglementările CE/UE aplicabile.
punctul 8.10.
Omologarea individuală a autovehiculelor înmatriculate în România și la care s-a efectuat înlocuirea motorului acestora este admisă numai dacă se menține cel puțin același nivel al emisiilor poluante.
punctul 8.11.
În cazul autovehiculelor echipate cu instalație de alimentare cu GPL, componentele instalației trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 67, iar montarea instalației trebuie să respecte prevederile Regulamentului ONU nr. 67; această cerință este considerată îndeplinită în cazul instalațiilor omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 115 sau certificate în conformitate cu legislația națională în vigoare.
punctul 8.12.
În cazul autovehiculelor echipate cu instalație de alimentare cu GNC sau GNL, componentele instalației trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 110, iar montarea instalației trebuie să respecte prevederile Regulamentului ONU nr. 110; această cerință este considerată îndeplinită în cazul instalațiilor omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 115 sau certificate în conformitate cu legislația națională în vigoare.
punctul 8.13.
Autovehiculele cu propulsie electrică (autovehicule hibrid electrice sau autovehicule pur electrice) trebuie să respecte cerințele prevăzute la subpct. 5.1, 5.2 și 5.3 din Regulamentul ONU nr. 100.
punctul 8.14.
Autovehiculele care funcționează cu hidrogen trebuie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 134 și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/535 anexa XIV sau în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 79/2009 + R UE.
punctul 9.
Caroseria
punctul 9.1.
Proeminențele suprafeței exterioare a unui vehicul trebuie să aibă raze de curbură mai mari de 2,5 mm, Această prescripție nu se aplică părților suprafeței exterioare cu o proeminență mai mică de 5 mm, dar marginile îndreptate în afară ale unor asemenea părți trebuie totuși teșite.
punctul 9.2.
Pentru vehiculele din categoria M_1 este necesar ca suprafața exterioară a acestora să nu conțină nici părți ascuțite sau tăioase, nici proeminențe îndreptate spre exterior care, din cauza formei, a dimensiunilor, a orientării sau durității lor, pot spori riscul sau gravitatea leziunilor corporale cauzate unei persoane lovite sau atinse de caroserie în caz de coliziune. Este necesar ca suprafața exterioară a vehiculelor să nu comporte părți orientate spre exterior care pot acroșa pietonii, bicicliștii sau motocicliștii. Aceste cerințe se verifică atunci când vehiculul este cu ușile, gemurile și capacele de acces în poziție închisă. Cerințele nu se aplică acelor părți ale suprafeței exterioare a vehiculului care se găsesc la peste 2 metri înălțime, sub linia podelei sau amplasate astfel încât, atât în condiții statice, cât și în condiții de funcționare, să nu poată fi atinse de o sferă cu un diametru de 100 mm.
punctul 9.3.
Cerințele de la pct. 9.1 și 9.2 se aplică și cabinelor autovehiculelor din categoria N, în partea din față a peretelui posterior al cabinei, cu excepția părților suprafeței exterioare a autovehiculului care se găsesc la peste 2 m înălțime și cu excepția părților suprafeței exterioare a autovehiculului care se găsesc sub un plan orizontal trecând prin centrul roților față sau sub un plan orizontal situat la 50 cm deasupra solului, cel mai jos fiind luat în considerare.
punctul 9.4.
Cerințele de la pct. 9.1 și 9.2 nu se aplică vehiculelor din categoria O.
punctul 9.5.
Vehiculele din categoriile N2 și N3 trebuie să fie echipate cu dispozitive de protecție antiîmpănare față, cu excepția celor din categoria N2 a căror masă maximă nu depășește 7,5 tone și care au o gardă la sol de maximum 400 mm. De asemenea, aceste prevederi nu se aplică autovehiculelor de teren din categoriile N2 și N3 sau celor care, prin funcția lor, nu pot îndeplini aceste cerințe.
punctul 9.5.1.
Condițiile referitoare la dispozitivul de protecție antiîmpănare față se consideră îndeplinite dacă forma și caracteristicile vehiculului țin locul acestuia.
punctul 9.5.2.
Înălțimea secțiunii transversale a dispozitivului va fi de cel puțin 100 mm la vehiculele din categoria N_2, respectiv de cel puțin 120 mm la vehiculele din categoria N_3.
punctul 9.5.3.
Dispozitivul de protecție antiîmpănare față trebuie montat pe vehicul astfel încât marginea sa inferioară să se găsească la cel mult 400 mm de sol, atunci când vehiculul nu este încărcat.
punctul 9.6.
Vehiculele trebuie să fie echipate cu dispozitive de protecție antiîmpănare spate.
punctul 9.6.1.
Dispozitivele de protecție antiîmpănare spate sunt alcătuite dintr-o traversă și elemente de legătură la lonjeroane sau la componentele care le înlocuiesc și trebuie să respecte următoarele cerințe:
litera a)
dispozitivul trebuie montat cât mai aproape de partea din spate a vehiculului;
litera b)
când vehiculul este neîncărcat, partea inferioară a dispozitivului trebuie să se afle la cel mult de 550 mm de sol;
litera c)
lățimea dispozitivului nu va depăși lățimea axei spate cea mai lată și nu va fi mai scurtă cu mai mult de 100 mm în fiecare parte;
litera d)
înălțimea secțiunii transversale a dispozitivului va fi de cel puțin 100 mm.
litera e)
extremitățile laterale ale dispozitivului nu trebuie să fie curbate spre înapoi și nu vor prezenta muchii ascuțite spre exterior;
litera f)
dispozitivul poate fi astfel conceput încât poziția sa să poată fi modificată, dar acesta trebuie să poată fi blocat în poziția de lucru;
punctul 9.6.2.
Un vehicul din categoriile M, N și O se consideră că îndeplinește condițiile legate de dispozitivul de protecție antiîmpănare spate dacă:
litera a)
este echipat cu un dispozitiv conform cu prevederile de lasubpct. 9.6.1;
litera b)
este conceput și/sau echipat în partea din spate astfel încât forma caroseriei și părțile componente ale acesteia pot fi considerate ca înlocuitoare ale dispozitivului.
litera c)
în cazul unui vehicul care aparține uneia dintre categoriile M_1, M_2, M_3, N_1, O_1 sau O_2, condițiile cu privire la protecția antiîmpănare spate se consideră îndeplinite dacă garda la sol în partea din spate a vehiculului neîncărcat nu depășește 550 mm pe o lățime care nu este mai mică decât cea a axei spate cea mai lată cu mai mult de 100 mm în ambele părți. Condiția trebuie îndeplinită cel puțin pe o linie situată la cel mult 450 mm față de extremitatea spate a vehiculului.
punctul 9.7.
Vehiculele din categoriile N_2, N_3, O_3, O_4 trebuie să fie echipate cu dispozitiv de protecție laterală. Fac excepție autotractoarele, remorcile destinate transportului materialelor lungi indivizibile, precum și vehiculele speciale cărora, din rațiuni practice, nu li se poate monta o astfel de protecție laterală.
punctul 9.7.1.
Dispozitivul de protecție laterală nu trebuie să determine creșterea lățimii vehiculului. Marginea sa exterioară nu trebuie să fie retrasă cu mai mult de 120 mm față de limitele laterale ale vehiculului, iar pe ultimii 250 mm înaintea roților din spate adâncimea trebuie să fie de cel mult 30 mm. Dispozitivul de protecție laterală constă în suprafețe plane continue sau una sau mai multe șine orizontale.
punctul 9.7.2.
Distanța între șine trebuie să fie de cel mult de 300 mm, iar șina trebuie să aibă o înălțime a profilului de minim 50 mm pentru vehiculele din categoriile N_2 și O_3 și de minim 100 mm pentru vehiculele din categoriile N_3 și O_4.
punctul 9.7.3.
Suprafața exterioară trebuie să fie netedă sau ondulată orizontal și, pe cât posibil, continuă. Pot exista suprapuneri, dar partea suprapusă trebuie să fie îndreptată spre spate sau în jos. De asemenea, pot exista spații libere pe direcția longitudinală de maxim 25 mm.
punctul 9.7.4.
Marginea din față trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
litera a)
la autovehicule: la maxim 300 mm în spatele planului transversal tangent la pneul ultimei roți din față;
litera b)
la remorci: la maxim 500 mm în spatele planului transversal tangent la pneul ultimei roți din față;
litera c)
la semiremorci: la maxim 250 mm în spatele planului transversal al picioarelor de sprijin și la maxim 2.700 mm în spatele planului transversal al pivotului de cuplare.
litera d)
atunci când marginea din față se află într-un spațiu liber, aceasta trebuie să fie constituită dintr-un element vertical continuu care să acopere toată înălțimea protecției laterale; părțile exterioare și din față ale acestui element trebuie să măsoare, spre înapoi, cel puțin:
punctul i)
50 mm pentru categoriile de vehicule N_2 și O_3;
punctul ii)
100 mm pentru categoriile de vehicule N_3 și O_4; și să fie curbate cu 100 mm spre interior.
litera e)
în cazul în care cota de 300 mm "cade" în interiorul cabinei, protecția laterală trebuie realizată astfel încât aceasta să atingă panourile cabinei. Se admite maximum 100 mm spațiu liber dacă vehiculul are o cabină suspendată sau rabatabilă, caz în care dispozitivul de protecție trebuie să fie curbat spre interior urmând un unghi care să nu depășească 45°. În acest caz nu se mai aplică prevederilelit. d).
punctul 9.7.5.
Marginea din spate trebuie să fie montată la maximum 300 mm față de planul tangent la pneul primei roți din spate.
punctul 9.7.6.
Când vehiculul este neîncărcat, partea inferioară a dispozitivului trebuie să nu se afle la mai mult de 550 mm de sol.
punctul 9.7.7.
Marginea superioară a dispozitivului trebuie să se găsească la maximum 350 mm față de suprafața caroseriei "tăiată" sau atinsă de planul vertical tangent la partea exterioară a pneurilor. Dacă planul tangent nu "taie" sau atinge caroseria, marginea superioară a protecției laterale trebuie să fie la nivelul platformei de încărcare sau la cel puțin 950 mm de sol. Dacă planul tangent "taie" sau atinge caroseria la mai mult de 1300 mm de sol, marginea superioară a dispozitivului trebuie să fie la cel puțin 950 mm de sol.
punctul 9.7.8.
Protecția laterală trebuie să fie rigidă și montată ferm pe vehicul.
punctul 9.8.
Autovehiculele trebuie să fie echipate cu rezervoare de combustibil care să respecte următoarele condiții:
litera a)
orificiile de aerisire trebuie să fie concepute astfel încât să se evite orice risc de incendiu;
litera b)
scurgerile de combustibil în cazul umplerii rezervorului trebuie să nu ajungă pe sistemul de evacuare; scurgerile trebuie direcționate către sol;
litera c)
rezervorul de combustibil nu trebuie instalat în habitaclu sau în alt compartiment care face parte din habitaclu;
litera d)
rezervorul de combustibil nu trebuie să constituie o suprafață (podea, perete sau panou);
litera e)
trebuie separat de habitaclu de un perete despărțitor cu orificii doar pentru cabluri;
litera f)
eventualele scurgeri din rezervor nu trebuie să se prelingă în habitaclu;
litera g)
orificiul de umplere al rezervorului nu trebuie să se găsească în habitaclu, în compartimentul de bagaje sau în compartimentul motor;
litera h)
amplasarea rezervorului trebuie astfel realizată încât acesta să fie protejat la un impact din față sau din spatele autovehiculului; în apropierea rezervorului nu trebuie să existe părți proeminente sau muchii ascuțite.
punctul 9.8.1.
Nu se acceptă înlocuirea rezervorului sau montarea unui rezervor suplimentar dacă noile rezervoare sunt fabricate artizanal.
punctul 9.9.
Omologarea unui vehicul din categoria N_1 obținut prin modificarea unui vehicul din categoria M_1 este admisă numai dacă vehiculul final din categoria N_1 respectă criteriile pentru clasificarea vehiculelor în categoria N1, precizate în Regulamentul (UE) 2018/858, Anexa 1, partea A, pct. 3.8.
punctul 10.
Amenajarea interioară
punctul 10.1.
Scaunele autovehiculelor din categoriile M și N obținute prin modificarea unor autovehicule de bază din categoriile M sau N, trebuie să fie omologate conform Regulamentului ONU nr. 17, Regulamentului ONU nr. 80 sau Directivei 74/408 CEE și trebuie să respecte condițiile de marcare.
punctul 10.2.
Soluțiile tehnice utilizate pentru ancorajul centurilor de siguranță ale scaunelor autovehiculelor din categoriile M și N obținute prin modificarea unor autovehicule de bază sau incomplete din categoriile M sau N trebuie să respecte prescripțiile de rezistență specificate în Regulamentul ONU nr. 14 sau în Directiva 76/115/CEE. Prescripțiile de rezistență se consideră respectate dacă sunt disponibile certificate de omologare sau rapoarte de încercări care confirmă soluția de ancorare a centurilor utilizată pe tipul respectiv de vehicul. Rapoartele de încercări ce conțin metode de încercare virtuală sunt de asemenea acceptate. Pentru autovehiculele din categoria N1 este acceptată și îndeplinirea condițiilor de rezistență valabile pentru autovehiculele din categoria M2, cu excepția locurilor din față.
punctul 10.3.
Autovehiculele din categoriile M_2 și M_3 trebuie să respecte prevederile care afectează direct siguranța activă și pasivă, precum și pe cele privind amenajarea interioară din Regulamentul ONU nr. 107. Aceste cerințe se consideră îndeplinite pentru autovehiculele omologate CE de tip în conformitate cu Directiva 2001/85/CE.
punctul 10.4.
Autovehiculele trebuie să respecte următoarele cerințele privind echiparea cu centuri de siguranță:
punctul 10.4.1.
Centurile de siguranță trebuie să fie inscripționate lizibil, cu claritate și de neșters cu marca de omologare în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 16 sau cu Directiva 77/541/CEE. Condiția se consideră îndeplinită și de către centurile de siguranță care sunt marcate conform normelor SAE sau DOT.
punctul 10.4.2.
Condiții minimale de echipare cu centuri de siguranță a autovehiculelor:
litera A.
Începând cu 14.04.1992 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută).
Paragraf
M_1 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile laterale spate.
Paragraf
M_2 și M_3 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile în fața cărora nu se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară).
litera B.
Începând cu 01.10.1994 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M_1 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și locurile laterale spate și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile centrale spate, precum și pentru locurile transversale.
Paragraf
M_2 și M_3 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față, centuri cu două sau 3 puncte de ancorare pentru locurile în fața cărora nu se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară) și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile transversale.
litera C.
Începând cu 01.01.1998 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M_1 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și locurile laterale spate și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile centrale spate (pentru locurile îndreptate spre înapoi centuri cu două puncte de ancorare).
Paragraf
M_2, M_3, N_1, N_2 și N_3 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile laterale față (locul central față și cel al ghidului la autocare poate fi echipat cu centură de siguranță cu două puncte de ancorare).
Paragraf
M_2 și M_3 - centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile în fața cărora nu se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară).
Paragraf
Autovehiculele cu scaune amplasate transversal față de direcția de mers trebuie prevăzute cu centuri de siguranță cu două puncte de ancorare sau cu cotiere la fiecare două locuri.
litera D.
Începând cu 29.06.1999 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M_1 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și locurile laterale spate și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile centrale spate.
Paragraf
M_2, M_3, N_1, N_2 și N_3 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile laterale față (locul central față și cel al ghidului la autocare poate fi echipat cu centură de siguranță cu două puncte de ancorare).
Paragraf
M_2 și M_3 - centuri cu două sau trei puncte de ancorare pentru locurile în fața cărora nu se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară).
Paragraf
M, N - centuri de siguranță cu două puncte de ancorare sau cu cotiere la fiecare două locuri pentru locurile transversale.
litera E.
Începând cu 15.04.2002 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M_1 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile din față și locurile laterale spate și centuri cu două puncte de ancorare pentru locurile centrale spate (pentru locurile îndreptate spre înapoi centuri cu două puncte de ancorare).
Paragraf
M_2 ≤ 3,5 tone - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare, cu excepția locurilor îndreptate spre înapoi;
Paragraf
M_2 > 3,5 tone, M_3, N_1, N_2 și N_3 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare pentru locurile laterale față (locul central față și cel al ghidului la autocare poate fi echipat cu centură de siguranță cu două puncte de ancorare).
Paragraf
M_2 și M_3 - centuri cu două sau 3 puncte de ancorare pentru locurile în fața cărora nu se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară).
Paragraf
M, N - centuri de siguranță cu două puncte de ancorare sau cu cotiere la fiecare două locuri pentru locurile transversale.
litera F.
Începând cu 18.05.2003 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
M_1 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare și retractor pentru locurile din față și locurile laterale spate și centuri cu două puncte de ancorare cu sau fără retractor pentru locurile centrale spate (pentru locurile îndreptate spre înapoi centuri cu două puncte de ancorare cu sau fără retractor).
Paragraf
M_2 ≤ 3,5 tone - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare și retractor pentru toate locurile îndreptate spre înainte și cu două puncte de ancorare și retractor, pentru locurile îndreptate spre înapoi;
Paragraf
M_2 > 3,5 tone și M_3 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare și retractor pentru locurile îndreptate spre înainte și centuri cu două puncte de ancorare și retractor pentru locurile îndreptate spre înapoi (este admis montajul centurii de siguranță cu două puncte de ancorare și retractor pentru locurile îndreptate spre înainte dacă în fața locului respectiv se află un alt scaun sau un dispozitiv de protecție (panou, bară)).
Paragraf
N_1 - centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare și retractor pentru locurile laterale din față. Locul centru față trebuie echipat cu centură de siguranță cu două sau trei puncte de ancorare. Locurile din spate îndreptate spre față trebuie echipate cu centuri de siguranță cu două puncte de ancorare dacă locurile în cauză sunt în mod particular expuse. Pentru locurile îndreptate spre înapoi nu este obligatorie montarea centurilor de siguranță.
Paragraf
N_2 și N_3 - pentru locurile laterale din față centuri de siguranță cu 3 puncte de ancorare și retractor sau cu două puncte de ancorare. Locurile centrale și cele din spate îndreptate spre față trebuie echipate cu centuri de siguranță cu două puncte de ancorare dacă locurile în cauză sunt în mod particular expuse. Pentru locurile îndreptate spre înapoi nu este obligatorie montarea centurilor de siguranță.
Paragraf
La autovehiculele cu scaune amplasate transversal față de direcția de mers este obligatorie fie montarea de centuri de siguranță cu două puncte de ancorare, fie montarea de cotiere la fiecare două locuri.
litera G.
Începând cu 16.09.2004 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
POR
NOTĂ:
Paragraf
În toate cazurile se pot instala centuri de siguranță de tip S (speciale) în locul unei centuri de tip A sau B.
Paragraf
A: centură de siguranță în 3 puncte (abdominală și diagonală)
Paragraf
B: centură de siguranță în două puncte (abdominală)
Paragraf
r: retractor
Paragraf
m: retractor cu blocare de urgență cu sensibilitate multiplă
Paragraf 3
: retractor cu blocare automată
Paragraf 4
: retractor cu blocare de urgență
Paragraf
N: prag înalt de reacție
Paragraf
Un "loc expus" este acela unde nu există nici un panou de protecție în fața scaunului.
POR
NOTE GENERALE:
Paragraf
Nota 1: Echiparea cu centuri de siguranță nu este obligatorie pentru locurile autovehiculelor din categoriile M_2 și M_3, clasele I, II sau A.
Paragraf
Nota 2: Echiparea cu centuri de siguranță nu este obligatorie pentru locurile destinate exclusiv utilizării pe perioada de staționare a autovehiculelor
Paragraf
Nota 3: Echiparea cu centuri de siguranță nu este obligatorie pentru scaunele rabatabile Nota 4: Dacă în locul datei primei înmatriculări se utilizează anul de fabricație, se vor aplica prevederile în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de fabricație.
litera H.
Începând cu 01.07.2016 (data primei înmatriculări sau anul de fabricație al vehiculului, dacă data primei înmatriculări nu este cunoscută)
Paragraf
*) Pentru locurile orientate lateral este obligatorie echiparea cu centuri de siguranță de tipul B, Br3,Br4m, Br4Nm
Paragraf
(x) Centura abdominală permisă dacă în fața locului considerat există elemente cu materiale moi (risc minim de rănire la impactul cu capul) sau distanța minimă orizontală între partea din față a spătarului scaunului considerat și elementele din față este de cel puțin 1000 mm.
Paragraf
(xx) Centura abdominală permisă dacă locul considerat se află lângă un culoar de trecere cu lățimea de minimum 300 mm.
Paragraf
(xxx) Centura abdominală permisă dacă în fața locului considerat distanța minimă orizontală între partea din față a spătarului scaunului considerat și parbriz este de cel puțin 1000 mm.
Paragraf
A: centură de siguranță în trei puncte (abdominală și diagonală)
Paragraf
B: centură de siguranță în două puncte (abdominală)
Paragraf
r: retractor
Paragraf
m: retractor cu blocare de urgență cu sensibilitate multiplă
Paragraf 3
3: retractor cu blocare automată
Paragraf 4
4: retractor cu blocare de urgență
Paragraf
N: prag înalt de reacție
POR
NOTE GENERALE:
Paragraf
În toate cazurile se pot instala centuri de siguranță de tip S (speciale) în locul unei centuri de tipul A sau B.
Paragraf
Echiparea cu centuri de siguranță nu este obligatorie pentru locurile autovehiculelor din categoriile M_2 și M_3, clasele I, II sau A
Paragraf
Echiparea cu centuri de siguranță nu este obligatorie pentru locurile destinate exclusiv utilizării pe perioada de staționare a autovehiculelor
Paragraf
Dacă în locul datei primei înmatriculări se utilizează anul de fabricație, se vor aplica prevederile în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de fabricație.
punctul 10.5.
Pentru autovehiculele care au devenit M_2 sau M_3 prin transformare din alte categorii este obligatorie echiparea cu un sistem de încălzire independent, care trebuie să fie omologat și să poarte marcă de omologare în conformitate cu Directiva 2001/56/CE sau cu Regulamentul ONU nr. 122.
punctul 10.6.
În cazul autovehiculelor din categoria N, în principiu, compartimentul (compartimentele) în care se găsesc toate locurile așezate este (sunt) complet separat(e) de suprafața pentru încărcătură.
punctul 10.6.1.
Prin derogare de la cerința menționată anterior, se pot transporta persoane și mărfuri în același compartiment cu condiția ca suprafața de încărcare să fie echipată cu dispozitive de protecție concepute să protejeze persoanele transportate împotriva deplasării încărcăturii în timpul condusului, inclusiv în caz de frânare bruscă și de viraje strânse.
punctul 10.6.2.
Dispozitivele de asigurare sau de fixare a mărfurilor destinate să fixeze încărcătura astfel cum se prevede la pct. 10.6.1, precum și sistemele de compartimentare destinate vehiculelor care nu depășesc 7,5 tone sunt concepute în conformitate cu dispozițiile din secțiunile 3 și 4 ale standardului internațional ISO 27956:2009.
punctul 10.6.3.
Cerințele menționate la pct. 10.6.2 pot fi verificate în baza unei declarații de conformitate furnizate de producător.
punctul 10.6.4.
Ca alternativă la cerințele de la pct. 10.6.2, producătorul poate demonstra satisfăcător autorității de omologare că dispozitivele de asigurare a mărfurilor montate prezintă un nivel de protecție echivalent cu cel prevăzut în standardul menționat.
punctul 11.
Vizibilitatea
punctul 11.1.
Geamurile vehiculelor se fabrică din sticlă călită sau sticlă de securitate stratificată; montarea geamurilor de plastic este permisă numai în locurile situate în spatele stâlpului "B".
punctul 11.2.
Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să asigure un factor de transmisie normală a luminii de cel puțin 70%.
punctul 11.2.1.
Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale față și lunetă. În cazul în care vehiculul este dotat și cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.
punctul 11.3.
Nu este permisă diminuarea transparenței geamurilor aflate în câmpul de vizibilitate principal al vehiculului astfel încât să nu se mai respecte prescripțiile subpct. 11.2.
punctul 11.4.
Elementele sau procedeele de diminuare a transparenței geamurilor trebuie să fie certificate în conformitate cu legislația în vigoare.
punctul 11.5.
Vehiculele din categoriile M și N trebuie echipate cu cel puțin un ștergător de parbriz automat, adică un dispozitiv care, atunci când motorul vehiculului este pornit, poate funcționa fără altă intervenție din partea conducătorului auto decât cea de pornire sau de oprire.
punctul 11.6.
Vehiculele din categoriile M și N trebuie echipate cu cel puțin un spălător de parbriz, adică un dispozitiv ce servește la înmagazinarea cel puțin a unui litru de lichid și aplicarea acestuia pe suprafața exterioară a parbrizului, împreună cu comenzile necesare pentru pornirea sau oprirea dispozitivului.
punctul 11.7.
Vehiculele din categoriile M și N trebuie echipate cu oglinzi retrovizoare în conformitate cu tabelul de mai jos.
punctul 11.7.1.
Oglinzile destinate montării în interiorul vehiculului și în exteriorul acestuia se împart în următoarele clase, indicate și prin marcarea lor pe oglinzi:
litera a)
clasa I: oglinzi retrovizoare interioare;
litera b)
clasa II: oglinzi retrovizoare exterioare principale "mari";
litera c)
clasa III: oglinzi retrovizoare exterioare principale "mici";
litera d)
clasa IV: oglinzi retrovizoare exterioare cu unghi mare de vizibilitate;
litera e)
clasa V: oglinzi retrovizoare exterioare numite de proximitate (apropiere);
litera f)
clasa VI: oglinzi exterioare pentru vizibilitate frontală.
punctul 11.7.2.
Oglinda retrovizoare interioară trebuie să poată fi reglată de conducătorul auto, așezat în poziția normală de conducere.
punctul 11.7.3.
Oglinda retrovizoare exterioară situată pe partea conducătorului auto trebuie să poată fi reglată din interiorul vehiculului cu ușa închisă, fiind acceptată pentru acest lucru și deschiderea ferestrei. Fixarea în poziția dorită poate fi făcută din afară.
Paragraf
NOTĂ: echiparea cu oglinzi retrovizoare din clasa IV și V nu este obligatorie pentru autovehiculele din categoriile N_2 și N_3 înmatriculate înainte de 01.01.2000
punctul 12.
Sistemul de rulare
punctul 12.1.
Echiparea cu pneuri trebuie să fie în concordanță cu indicațiile producătorului vehiculului.
punctul 12.2.
Pneurile utilizate pe vehicule trebuie să fie omologate în conformitate cu Directiva 92/23/CE, Regulamentul ONU nr. 30 sau Regulamentul ONU nr. 54, după caz.
punctul 12.3.
Vehiculele trebuie să fie echipate cu dispozitive de protecție împotriva stropirii, cu excepția cazurilor în care forma caroseriei preia această funcție.
punctul 13.
Dispozitivele de cuplare
punctul 13.1.
Dispozitivele de cuplare mecanică între autovehicule și remorcile lor înglobează toate piesele și dispozitivele prin care se realizează legătura dintre vehiculele tractoare și vehiculele tractate. De asemenea, includ și părțile fixe sau detașabile destinate montării, reglării sau acționării dispozitivelor de cuplare.
punctul 13.2.
Dispozitivele de cuplare trebuie să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva 94/20/CE sau cu Regulamentul ONU nr. 55.
punctul 13.3.
Dispozitivele de cuplare trebuie să fie montate în mod corespunzător, iar sistemele lor de închidere și zăvorâre trebuie să lucreze corect.
punctul 14.
Amplasarea plăcilor de înmatriculare/înregistrare
punctul 14.1.
Autovehiculele trebuie să fie dotate în față și în spate, iar remorcile în spate, cu un loc de amplasare a plăcilor de înmatriculare/înregistrare
punctul 14.2.
Acest loc de amplasare constă dintr-o suprafață dreptunghiulară plană sau aproape plană, având cel puțin următoarele dimensiuni:
litera a)
lățime 520 mm și înălțime 120 mm, sau
litera b)
lățime 340 mm și înălțime 240 mm.
punctul 14.2.
Pe înălțime, locul de amplasare a plăcilor de înmatriculare/înregistrare trebuie să fie la minimum 300 mm și maximum 1.200 mm (2.000 mm în cazul în care construcția vehiculului nu permite altfel) de sol.
ANX
Anexa nr. 4 nr
Paragraf
la reglementări
Paragraf
*) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 167/2013
POR
Note explicative:
Paragraf
^(1) Subansamblu sau componentă.
Paragraf
^(2) Vehicul sau instalare.
Paragraf
^(3) Cerințe alternative: prevederile corespunzătoare vehiculelor din categoria N și O.
Paragraf
^(4) Doar pentru vehicule cu viteza maximă mai mare de 40 km/h (indice b).
Paragraf
^(5) Doar pentru vehicule cu viteza maximă mai mică sau egală cu 40 km/h (indice a).
Paragraf
^(6) Doar pentru componentele montate ulterior fabricației.
Paragraf
^(7) Doar pentru echipamentele remorcate interschimbabile care se încadrează în categoria R întrucât raportul între masa maximă admisă în stare încărcată și masa maximă admisă în stare neîncărcată este mai mare sau egal cu 3.
Paragraf
X: este necesară respectarea deplină a actului de reglementare; se eliberează certificatul de omologare CE sau ONU; se asigură conformitatea producției.
Paragraf
Y: actele relevante pentru autovehicule sunt acceptate ca echivalente, după cum se specifică în actul delegat.
Paragraf
NA: nu se aplică.
Paragraf
A: Certificatul de omologare și marca de omologare nu sunt necesare. Rapoartele de încercare trebuie întocmite de un serviciu tehnic notificat.
Paragraf
B: Cerințele tehnice ale actului de reglementare trebuie respectate. Încercările prevăzute în actul de reglementare trebuie efectuate integral; acestea pot fi realizate chiar de producător, care apoi emite raportul de încercare, sub rezerva acordului autorității de omologare.
Paragraf
C: Producătorul trebuie să demonstreze, sub rezerva acordului autorității de omologare, că sunt îndeplinite cerințele fundamentale ale actului de reglementare.
Paragraf
D: O declarație de conformitate prezentată de producător este suficientă. Nu este necesar niciun raport de testare.
Paragraf
E: Verificări funcționale.
Paragraf
Nivelul "X" acoperă nivelurile "A", "B", "C" și "D", nivelul "A" acoperă nivelurile "B", "C" și "D"; nivelul "B" acoperă nivelul "C" și "D".; nivelul "C" acoperă nivelul "D".
ANX
Anexa nr. 5 nr
Paragraf
la reglementări
punctul 1.
Elementele de identificare
punctul 1.1.
Numărul de identificare trebuie să fie poansonat (după caz, inscripționat), în general pe o componentă nedemontabilă a principalului element de rezistență al vehiculului, în forma și folosind caracterele prevăzute de către producător sau o autoritate competentă din țara de proveniență.
punctul 1.2.
Dacă există, plăcuța producătorului trebuie să fie inscripționată cel puțin cu numărul de identificare al vehiculului și cu masele maxime tehnic admisibile, în funcție de tipurile de pneuri posibile de utilizat.
punctul 1.3.
Pentru numărul de identificare, trebuie folosite litere latine și cifre arabe. În componența numărului de identificare nu se admite folosirea literelor I, O și Q și nici a cratimelor, asteriscurilor și a altor semne speciale.
punctul 1.4.
În cazul în care în numărul de identificare sunt incluse și literele I, O, Q, cratime, asteriscuri sau alte semne speciale, RAR va atribui și poansona un număr de identificare nou, care să respecte cerința de la pct. 1.3.
punctul 2.
Amplasarea plăcilor de înregistrare
punctul 2.1.
Vehiculele trebuie să fie dotate în spate cu un loc de amplasare a plăcilor de înregistrare.
punctul 2.2.
Acest loc de amplasare constă dintr-o suprafață dreptunghiulară plană sau aproape plană, cel puțin următoarele dimensiuni: lățime: 255 sau 520 mm și înălțime: 165 sau 120 mm.
punctul 3.
Sistemul de frânare
punctul 3.1.
Ansamblul sistemelor de frânare cu care este echipat un vehicul trebuie să fie compus din frâna de serviciu și frâna de staționare (de parcare).
punctul 3.1.1.
Sistemul de frânare de serviciu trebuie să permită acționarea sa în mod gradual. Conducătorul auto poate să efectueze această acțiune de frânare din poziția sa de conducere, fără să își ridice mâinile de pe dispozitivul de comandă a direcției.
punctul 3.1.1.1.
În scopul asistării conducătorului auto la frânare (pentru a permite frânarea diferențială în circulație), sistemul de frânare de serviciu al tractorului poate fi compus din două circuite de frânare independente, fiecare fiind conectat la o pedală de frână separată situată în dreapta sau în stânga. Pentru tractoarele din categoria Tb, în cazul în care funcția de frânare diferențială este activată, nu trebuie să fie posibilă deplasarea la viteze mai mari de 40 km/h; la viteze mai mari de 40 km/h, funcția de frânare diferențială trebuie dezactivată. Aceste două operațiuni se asigură prin mijloace automate.
punctul 3.1.1.2.
Pentru vehiculele agricole sau forestiere fabricate înainte de 01.01.2016, cu o viteză maximă de cel mult 40 km/h și pentru cele fabricate începând cu anul 2016, cu o viteză maximă de cel mult 30 km/h, sistemul de frânare de serviciu trebuie să acționeze asupra tuturor roților de pe cel puțin o axă. În toate celelalte cazuri, sistemul de frânare de serviciu acționează asupra tuturor roților vehiculului. Cu toate acestea, în cazul vehiculelor cu o axă frânată și o cuplare automată a forței motoare la toate celelalte axe în timpul frânării, toate roțile trebuie să fie frânate. Pentru vehiculele din categoria C, această condiție este considerată a fi îndeplinită în cazul în care toate rolele șenilelor vehiculului sunt frânate. Pentru vehiculele din categoria C cu o viteză maximă mai mică de 30 km/h (sau 40 km/h în cazul celor fabricate înainte de 01.01.2016), această condiție se consideră a fi îndeplinită dacă cel puțin o rolă de șenilă de pe fiecare latură a vehiculului este frânată.
Paragraf
În cazul vehiculelor din categoriile Rb și Sb, sistemul de frânare de serviciu acționează cel puțin asupra a două roți ale fiecărei axe.
punctul 3.1.1.3.
Vehiculele din categoriile R1a și S1a nu trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu. Vehiculele din categoriile R1b și S1b, a căror sumă a maselor tehnic admise pe axe nu depășește 750 kg, nu trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu. Cu toate acestea, în cazul în care vehiculele din aceste categorii sunt prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, acesta trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca cele corespunzătoare categoriei R2 sau S2, după caz.
punctul 3.1.1.4.
Vehiculele din categoriile R1b și S1b, a căror sumă a maselor tehnic admise pe axe depășește 750 kg, precum și cele din categoria R2, trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu de tip continuu, semicontinuu sau de tip inerțial. Cu toate acestea, în cazul în care vehiculele din aceste categorii au un sistem de frânare de serviciu de tip continuu sau semicontinuu, acestea trebuie să îndeplinească aceleași cerințe cu cele din categoria R3.
punctul 3.1.1.5.
În cazul în care un vehicul remorcat aparține categoriei R3, R4 sau S2, sistemul de frânare de serviciu trebuie să fie de tipul continuu sau semicontinuu. Totuși, un sistem de frânare inerțială poate fi montat în următoarele condiții pe vehicule din categoriile R3a și S2a cu o masă maximă care nu depășește 8.000 kg:
litera a)
viteza maximă este de cel mult 30 km/h, atunci când frânele nu acționează asupra tuturor roților;
litera b)
viteza maximă este de cel mult 40 km/h, atunci când frânele acționează asupra tuturor roților.
punctul 3.1.1.6.
Sistemul de frânare este realizat astfel încât vehiculul remorcat să fie oprit automat în cazul unei decuplări care are loc în timp ce vehiculul remorcat este în mișcare.
Paragraf
Vehiculele din categoriile R1 și S1 care nu au un sistem de frânare trebuie să fie echipate, pe lângă dispozitivul de cuplare principal, cu un dispozitiv de cuplare secundar (lanț, cablu etc.) care, în cazul separării cuplajului principal, să aibă capacitatea de a împiedica bara de tracțiune să atingă solul și de a păstra într-o oarecare măsură direcția vehiculului remorcat.
Paragraf
Vehiculele din categoriile R1, R2, R3a, S1 și S2a echipate cu un sistem de frânare inerțial trebuie dotate cu un dispozitiv (lanț, cablu etc.) care, în cazul separării dispozitivului de cuplare, să poată acționa frânele vehiculului remorcat.
punctul 3.1.1.7.
Pe fiecare vehicul remorcat echipat cu un sistem de frânare hidraulic, sistemul de frânare trebuie să fie proiectat astfel încât, atunci când circuitul suplimentar se deconectează, sistemul de frânare de staționare sau de serviciu să fie aplicat automat.
punctul 3.1.2.
Sistemul de frânare de staționare permite ca vehiculul să rămână staționar pe o pantă sau pe o rampă chiar și în absența conducătorului auto, elementele active ale sistemului de frânare fiind menținute în poziție doar printr-un dispozitiv mecanic. În cazul tractoarelor, conducătorul auto trebuie să poată obține această acțiune de frânare din scaunul său.
punctul 3.2.
La toate vehiculele remorcate care trebuie să fie prevăzute cu un sistem de frânare de serviciu, frâna de staționare este asigurată chiar și când vehiculul remorcat este separat de tractor. Trebuie să fie posibil ca o persoană aflată pe sol să poată acționa sistemul de frânare de staționare.
punctul 3.3.
Vehiculele cu o viteză maximă mai mare de 60 km/h, aparținând categoriilor Tb, R3b, R4b și S2b trebuie să fie echipate cu ABS.
punctul 3.4.
În cazul vehiculelor cu viteza maximă de până la 40 km/h, care sunt echipate cu o propulsie hidrostatică care nu poate fi dezactivată în timpul circulației și care este declarată de către producătorul vehiculului ca acționând ca un sistem de frânare, acest tip de propulsie poate fi recunoscut ca fiind un sistem de frânare, singur sau în combinație cu o frână cu fricțiune. Dispozitivul de comandă a propulsiei trebuie realizat în așa fel încât să se prevină inversarea accidentală în timpul deplasării pe drum.
punctul 3.5.
Remorcile lente pentru transport persoane, indiferent de categoria din care fac parte, trebuie să fie prevăzute cu sistem de frânare de serviciu acționat de tractor, precum și cu sistem de frânare de staționare care să poată fi activat și din interiorul remorcii, comanda fiind inscripționată în mod corespunzător.
punctul 4.
Sistemul de direcție
punctul 4.1.
Tractoare cu roți
punctul 4.1.1.
Dispozitivul de comandă a direcției trebuie să fie ușor de manevrat. Acesta trebuie să fie conceput astfel încât să permită o bracare progresivă. Sensul de mișcare a dispozitivului de comandă trebuie să corespundă cu sensul în care se intenționează modificarea direcției.
punctul 4.2.
Tractoare cu șenile
punctul 4.2.1.
Controlul direcției tractoarelor cu șenile:
punctul 4.2.1.1.
Tractoarele cu viteza maximă de cel mult 40 km/h:
litera a)
pentru vehiculele cu un singur tren de rulare de fiecare parte, schimbarea direcției este efectuată prin variația vitezei între trenul de rulare din partea dreaptă și trenul de rulare din partea stângă;
litera b)
pentru vehiculele cu două trenuri de rulare de fiecare parte, schimbarea direcției se efectuează prin pivotarea părților anterioară și posterioară ale vehiculului în jurul unei axe verticale centrale sau prin pivotarea a două trenuri de rulare opuse sau a tuturor celor patru trenuri;
punctul 4.2.1.2.
În cazul vehiculelor cu viteza maximă mai mare de 40 km/h, schimbarea direcției se efectuează prin pivotarea părților anterioară și posterioară ale vehiculului în jurul unei axe verticale centrale sau prin pivotarea tuturor celor patru trenuri de rulare ale șenilelor.
punctul 4.2.1.3.
În cazul vehiculelor al căror tren de rulare este o combinație între o axă cu roți și șenilele corespunzătoare acestora, schimbarea direcției se efectuează prin schimbarea direcției roților de pe axa cu roți și/sau prin pivotarea părților anterioară și posterioară ale vehiculului în jurul unei axe verticale centrale. Axa cu roți poate fi montată în partea din față sau din spate a vehiculului.
punctul 4.3
Tractoare cu sistem de direcție diferențială
punctul 4.3.1.
Sistemul de direcție diferențială poate fi utilizat atât pentru tractoarele cu roți, cât și pentru cele cu șenile.
punctul 4.3.2.
Controlul direcției tractoarelor cu sistem de direcție diferențială:
punctul 4.3.2.1.
Sistemul de direcție diferențială este caracterizat de o metodă de direcție prin care orientarea tractorului se realizează prin crearea unei viteze de rotație diferite între roțile din stânga și cele din dreapta sau între ansamblurile de șenile.
punctul 4.4.
Condiții generale
punctul 4.4.1.
Sistemul de direcție nu trebuie să prezinte pierderi excesive de fluid de lucru și nici jocuri excesive în articulații.
punctul 5.
Câmpul de vizibilitate și ștergătoare
punctul 5.1.
Câmpul de vizibilitate principal al tractorului cu cabină este format din parbriz și geamurile laterale față.
punctul 5.2.
Nu este permisă nici o obturare parțială sau totală a câmpului de vizibilitate principal, cu excepția stâlpilor cabinei și a oglinzilor retrovizoare.
punctul 5.3.
Tractoarele cu cabină trebuie prevăzute cu cel puțin un ștergător de parbriz, care să acționeze în zona de vizibilitate a conducătorului auto.
punctul 6.
Geamuri
punctul 6.1.
Tractoarele echipate cu cabină trebuie prevăzute cu geamuri care să asigure o vizibilitate corespunzătoare. Geamurile tractoarelor trebuie să fie cel puțin de tipul celor prevăzute în Regulamentul ONU nr. 43.
punctul 6.2.
Geamurile tractoarelor trebuie să asigure un factor de transmisie normală a luminii de minimum70 % pentru parbriz și geamurile laterale față care formează câmpul de vizibilitate principal al tractorului.
punctul 6.3.
Nu este permisă diminuarea transparenței geamurilor aflate în câmpul de vizibilitate principal al tractorului, astfel încât să nu se mai respecte prevederile pct. 6.2.
punctul 7.
Oglinzi retrovizoare
punctul 7.1.
Tractoarele trebuie să fie echipate cu două oglinzi retrovizoare din clasa II (exterioare) și, opțional, cu o oglindă retrovizoare din clasa I (interioară).
punctul 7.2.
Oglinzile retrovizoare trebuie să fie fixate astfel încât să rămână în poziție stabilă în condițiile normale de conducere a tractorului.
punctul 7.3.
Oglinzile retrovizoare exterioare trebuie să fie vizibile prin porțiunea din suprafața parbrizului curățată de ștergătorul de parbriz sau prin geamurile laterale dacă tractorul este echipat cu acestea.
punctul 7.4.
Oglinda retrovizoare interioară trebuie să poată fi reglată de către conducătorul auto din poziția sa de conducere.
punctul 7.5.
Vehiculele echipate cu un scaun de tip șa și cu ghidon trebuie să respecte cerințele aplicabile cvadriciclurilor (categoria L7e).
punctul 8.
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă
Paragraf
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie să respecte următoarele cerințe:
punctul 8.1.
Faruri cu lumină de drum
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru tractoarele având viteza maximă mai mare de 40 km/h;
punctul ii)
facultativă pentru vehiculele cu viteza maximă de cel mult 40 km/h;
punctul iii)
interzisă pentru categoriile R, S și RLP;
litera b)
număr: două sau patru;
litera c)
culoare: alb sau galben;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.2.
Faruri cu lumină de întâlnire
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru categoriile T și C;
punctul ii)
interzisă pentru categoriile R, S și RLP;
litera b)
număr: două; pentru tractoarele echipate pentru montarea frontală a uneltelor, sunt permise montarea a încă două faruri suplimentare la o înălțime care nu depășește 4.000 mm, dacă legăturile electrice sunt concepute astfel încât cele două perechi de faruri cu lumină de întâlnire să nu poată fi aprinse în același timp;
litera c)
culoare: alb sau galben;
litera d)
martor de conectare: facultativ;
litera e)
dispozitiv de reglare a farurilor: opțional.
punctul 8.3.
Lămpi de ceață față
litera a)
prezență:
punctul i)
facultativă pentru categoriile T și C;
punctul ii)
interzisă pentru categoriile R, S și RLP;
litera b)
număr: două;
litera c)
culoare: alb sau galben;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.4.
Lămpi de mers înapoi
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: una sau două;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.5.
Lămpi indicatoare de direcție
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr:
litera i)
există 4 variante de echipare pentru tractoare:
-
două lămpi în față și două lămpi în spate în același bloc optic pentru fiecare parte laterală a tractorului; această variantă se poate folosi în cazul tractoarelor cu lungimea de până la 4,6 m;
-
două lămpi în față, două lămpi laterale, în același bloc optic pentru fiecare parte laterală a tractorului și două lămpi în spate;
-
două lămpi în față, două lămpi laterale și două lămpi în spate;
-
două lămpi în față și două lămpi în spate;
punctul ii)
în cazul remorcilor și utilajelor remorcate: două lămpi indicatoare de direcție spate;
litera c)
culoare: galben sau roșu;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.6.
Semnal de avarie: identic cu subpct. 8.1.5.
punctul 8.7.
Lămpi de stop
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: două de tip S1 sau S2 și un dispozitiv din categoria S3 sau S4; cu excepția cazului în care este instalat un dispozitiv din categoria S3 sau S4, pe vehicule pot fi instalate două dispozitive opționale din categoria S1 sau S2;
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.8.
Lămpi de poziție față
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru categoriile T și C;
punctul ii)
obligatorie pentru vehiculele din categoriile R și S cu o lățime de peste 1,6 m și cu viteza maximă mai mare de 40 km/h;
litera b)
număr: două; în cazul vehiculelor concepute pentru montarea de dispozitive portabile în partea frontală, care pot masca lămpile de poziție față obligatorii, se pot instala două lămpi de poziție față suplimentare la o înălțime care nu depășește 4.000 mm;
litera c)
culoare: alb sau galben (dacă lampa este inclusă într-un bloc optic galben);
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.9.
Lămpi de poziție spate
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: două (părțile vehiculului care depășesc cel mai din spate punct al suprafeței luminoase a lămpilor de poziție spate cu mai mult de 1.000 mm trebuie prevăzute cu o lampă de poziție spate suplimentară);
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.10.
Lămpi de ceață spate
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: una sau două;
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.11.
Lămpi de staționare
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: două lămpi în față și două lămpi în spate sau o lampă pe o laterală a vehiculului și una pe cealaltă laterală, dar vizibile atât din față cât și din spate;
litera c)
culoare: alb în față, roșu în spate; poate fi galben dacă lampa este inclusă într-un bloc optic cu lămpile indicatoare de direcție laterale sau lămpile de poziție laterale;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.12.
Lămpi de gabarit
litera a)
prezență:
punctul i)
facultativă pentru categoriile T și C și pentru vehiculele din categoriile R, S și RLP cu lățimea mai mare de 1,80 m;
punctul ii)
interzisă pe toate celelalte vehicule;
litera b)
număr: două lămpi în față și două lămpi în spate;
litera c)
culoare: alb în față și roșu în spate;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.13.
Proiectoare de lucru
Paragraf
Dacă există un astfel de dispozitiv de iluminare, acesta nu poate fi combinat cu nicio altă lampă; martorul de conectare este obligatoriu.
punctul 8.14.
Catadioptri spate netriunghiulari
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru categoriile T și C;
punctul ii)
interzisă pentru categoriile R, S și RLP;
litera b)
număr: doi sau patru;
litera c)
culoare: roșu.
punctul 8.15.
Catadioptri laterali netriunghiulari
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru vehicule cu o lungime mai mare de 4,6 m;
punctul ii)
opțională pentru vehicule cu lungimea de cel mult 4,6 m;
litera b)
număr: un catadioptru trebuie să fie situat la maximum 3 m de punctul cel mai avansat al vehiculului și, fie același catadioptru, fie un altul, nu trebuie să fie situat la mai mult de 3 m de punctul situat cel mai în spate al vehiculului; distanța dintre doi catadioptri situați pe aceeași parte a vehiculului nu trebuie să depășească 6 m;
litera c)
culoare: galben; catadioptrii laterali spate pot fi totuși roșii dacă sunt încorporați într-un bloc optic spate cu lumini de culoare roșu.
punctul 8.16.
Lămpi de iluminare a plăcii cu numărul de de înregistrare spate
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr și poziționare: în așa fel încât lampa/lămpile să ilumineze zona plăcii cu numărul de înregistrare;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.17.
Catadioptri față netriunghiulari
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru categoriile R, S și RLP;
punctul ii)
facultativă pentru categoriile T și C;
litera b)
număr: doi sau patru;
litera c)
culoare: alb sau incoloră;
litera d)
suprafața iluminantă a catadioptrului poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi situate în față.
punctul 8.18.
Lămpi laterale de gabarit
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pe tractoarele cu lungimea mai mare de 4,6 m;
punctul ii)
obligatorie pe vehiculele din categoriile R3 și R4 cu lungimea mai mare de 4,6 m;
punctul iii)
opțională pe toate celelalte vehicule;
litera b)
număr: cel puțin o lampă laterală de gabarit trebuie montată pe treimea mijlocie a vehiculului, iar lampa laterală de gabarit cea mai din față nu trebuie amplasată la mai mult de 3 m de partea frontală; distanța dintre două lămpi laterale de gabarit adiacente nu trebuie să depășească 3 m; în cazul în care structura, construcția sau modul de utilizare a vehiculului nu permit satisfacerea acestei cerințe, această distanță poate fi mărită la 4 m;
litera c)
culoare: galben;
litera d)
martor de conectare: facultativ;
litera e)
lampa laterală de gabarit poate fi parte a suprafeței emițătoare de lumină comune cu catadioptrul lateral.
punctul 8.19.
Lumini pentru circulația pe timp de zi
litera a)
prezență:
punctul i)
facultativă pentru categoriile T și C;
punctul ii)
interzisă pentru categoriile R, S și RLP;
litera b)
număr: două; pentru tractoarele echipate pentru montarea frontală a uneltelor, este permisă montarea a încă două lămpi suplimentare la o înălțime care nu depășește 4.000 mm, dacă legăturile electrice sunt concepute astfel încât cele două perechi de lămpi pentru circulația pe timp de zi să nu poată fi aprinse în același timp;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.20.
Lămpi de viraj
litera a)
prezență:
punctul i)
facultativă pentru categoriile T și C;
punctul ii)
interzisă pentru categoriile R, S și RLP;
litera b)
număr: două sau patru;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
martor de conectare: fără;
litera e)
lămpile de viraj nu sunt puse în funcțiune când viteza vehiculului este mai mare de 40 km/h.
punctul 8.21.
Marcaj de contur
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
culoare: alb sau galben pe lateral; roșu sau galben în partea din spate;
litera c)
marcajele de contur se instalează cât de aproape posibil de orizontală și verticală, în funcție de forma, structura, construcția și cerințele de funcționare ale vehiculului.
punctul 8.22.
Plăci de identificare spate pentru vehiculele lente
litera a)
prezență:
punctul i)
facultativă pe vehiculele cu viteza maximă de maxim 40 km/h;
punctul ii)
interzisă pe toate celelalte vehicule.
litera b)
număr și dispunere: în conformitate cu anexa 15 la Regulamentul ONU nr. 69.
punctul 8.23.
Lămpi exterioare de curtoazie
litera a)
prezență:
punctul i)
facultativă pentru categoriile T și C;
punctul ii)
interzisă pentru categoriile R, S și RLP;
litera b)
număr: nespecificat;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
martor de conectare: facultativ;
litera e)
lampa exterioară de curtoazie nu este activată decât dacă vehiculul este în staționare și sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții:
punctul i)
motorul este oprit;
punctul ii)
o portieră a șoferului sau a pasagerilor este deschisă;
punctul iii)
o ușă a compartimentului de mărfuri este deschisă.
punctul 8.24.
Lămpi de manevră
litera a)
prezență:
punctul i)
facultativă pentru categoriile T și C;
punctul ii)
interzisă pentru categoriile R, S și RLP;
litera b)
număr: una sau două (una pe fiecare parte);
litera c)
culoare: alb;
litera d)
martor de conectare: facultativ;
litera e)
lampa (lămpile) de manevră trebuie conectată(e) în așa fel încât să nu poată fi activată(e) decât dacă farurile cu lumină de drum sau farurile cu lumină de întâlnire sunt puse în funcțiune în același timp;
litera f)
lampa (lămpile) de manevră trebuie să se activeze în mod automat pentru manevrele lente de până la 10 km/h, cu condiția să fie îndeplinită una dintre următoarele condiții:
punctul i)
să se activeze înainte de punerea în mișcare a vehiculului pentru prima oară înainte de fiecare activare manuală a sistemului de propulsie; sau
punctul ii)
treapta de viteză pentru mersul înapoi este activată; sau
punctul iii)
un sistem video de asistență la manevrele de parcare este activat;
litera g)
lampa (lămpile) de manevră este(sunt) scoasă(e) din funcțiune automat dacă viteza vehiculului este mai mare de 10 km/h și rămâne stinsă (rămân stinse) până când sunt îndeplinite din nou condițiile pentru activarea ei(lor).
punctul 8.25.
Catadioptri spate triunghiulari
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru categoriile R, S și RLP;
punctul ii)
interzisă pentru categoriile T și C;
litera b)
număr: doi sau patru; vârful triunghiului orientat în sus;
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
suprafața luminoasă a catadioptrului poate avea părți comune cu cea a oricărei alte lămpi situate în spate.
punctul 8.26.
Benzi de semnalizare
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pentru vehiculele cu o lățime totală de peste 2,55 m;
punctul ii)
facultativă pentru vehiculele cu o lățime totală de cel mult 2,55 m;
litera b)
număr: două sau patru; benzile sunt dispuse în așa fel încât dungile lor merg până la 45° spre exterior și în jos;
litera c)
culoare: alb și roșu.
punctul 9.
Dispozitive de avertizare acustică
punctul 9.1.
Dispozitivul de avertizare acustică trebuie să emită un sunet uniform și constant; spectrul său acustic nu trebuie să se modifice sensibil în timpul funcționării.
punctul 10.
Amenajarea interioară
punctul 10.1.
Amenajarea interioară a tractoarelor
punctul 10.1.1.
Tractoarele trebuie să fie echipate cu un scaun pentru conducătorul auto și, opțional, cu scaun sau scaune pentru însoțitori. Baza, spătarul, opritoarele laterale și, în cazul în care există, rezemătoarele mobile, rabatabile sau fixe ale scaunelor respective trebuie să fie căptușite, iar materialul huselor trebuie să fie lavabil. Tractoarele de tip ATV sunt echipate cu scaun de tip șa.
punctul 10.1.1.1.
Scaunul conducătorului auto trebuie să fie construit astfel încât să limiteze șocurile și vibrațiile. În acest scop, scaunul trebuie să fie bine fixat prin intermediul unui element elastic, vibrațiile sale trebuie să fie bine amortizate și trebuie să asigure un sprijin dorsal și un sprijin lateral suficient.
punctul 10.1.1.2.
Scaunele însoțitorilor trebuie să fie fixate solid și, în funcție de tipul tractorului, să fie legate convenabil de elemente ale structurii (șasiu, dispozitiv împotriva răsturnării, platformă etc). Aceste elemente de structură trebuie să fie suficient de rezistente pentru a putea susține scaunele însoțitorilor, încărcate.
punctul 10.1.2.
Echiparea tractoarelor din categoriile Ta, fabricate înainte de 01.01.2016, cu centuri de siguranță este facultativă.
punctul 10.1.3.
Începând cu anul de fabricație 2016, atunci când un vehicul din categoria T sau C este echipat cu dispozitive de protecție în caz de răsturnare, vehiculele trebuie prevăzute cu centuri de siguranță și trebuie să respecte cerințele din standardul ISO 3776-3:2009. Ca alternativă, vehiculele din categoriile T sau C prevăzute cu dispozitive de protecție în caz de răsturnare care au fost încercate și cărora li s-a acordat un raport de încercare pe baza Regulamentului ONU nr.16 sunt considerate a fi conforme cu cerințele.
punctul 10.1.4.
Atunci când un vehicul din categoria T sau C este echipat cu dispozitive de protecție în caz de răsturnare, acesta trebuie să fie prevăzut cu ancoraje ale centurilor de siguranță conforme cu standardul ISO 3776-1:2006. În plus, acestea trebuie să fie conforme cu cerințele stabilite la unul dintre punctele B, C sau D ale anexei XVIII la Regulamentul delegat (UE) nr. 1322/2014.
punctul 10.1.5.
Toate tractoarele cu o viteză maximă mai mare de 30 km/h trebuie să fie echipate cu vitezometru. Tractoarele din categoriile T4.1 și C4.1 cu o viteză maximă mai mică de 30 km/h trebuie să fie, de asemenea, echipate cu vitezometru. Afișajul vitezometrului trebuie să se situeze în câmpul vizual direct al conducătorului auto și trebuie să fie clar lizibil atât ziua, cât și noaptea. Intervalul de măsură trebuie să fie suficient de larg pentru a include viteza maximă a tipului de vehicul indicată de producător.
punctul 10.2.
Amenajarea interioară a remorcilor lente pentru transport persoane
punctul 10.2.1.
Remorcile lente pentru transport persoane trebuie să fie echipate cu bănci sau scaune fixate ferm pe un element de rezistență al caroseriei sau al șasiului, situate la cel puțin 150 mm sub nivelul superior al obloanelor sau al marginii inferioare a geamurilor pentru remorcile a căror caroserie este de tipul închisă. Echiparea scaunelor sau a băncilor cu centuri de siguranță este facultativă.
punctul 10.2.2.
Dacă caroseria remorcii este de tipul închisă, aceasta trebuie prevăzută cu geamuri omologate conform Directivei 89/173/CEE anexa III, Directivei 92/22/CEE sau Regulamentului ONU nr. 43.
punctul 10.2.3.
Remorcile lente pentru transport persoane trebuie să fie prevăzute cu cel puțin o ieșire de siguranță cu următoarele dimensiuni minime: înălțime - 1.200 mm și lățime - 550 mm.
punctul 10.2.4.
Obloanele sau ușile de acces trebuie să fie prevăzute cu balamale și cu încuietori cu două poziții de zăvorâre care să nu permită deschiderea accidentală în timpul mersului.
punctul 10.2.5.
Remorcile lente pentru transport persoane, decapotabile, trebuie să fie prevăzute cu un cadru de rezistență eficient în cazul răsturnării remorcii.
punctul 10.2.6.
Podeaua remorcilor lente nu poate fi la o distanță față de sol mai mare de 75 cm.
punctul 10.2.7.
Remorcile lente pentru transport persoane trebuie să fie echipate cu suspensie.
punctul 10.2.8.
Remorcile lente pentru transport persoane trebuie prevăzute cu o plăcuță pe care să fie inscripționat numărul maxim de locuri admis.
punctul 10.2.9.
La calculul numărului maxim de locuri admis se consideră că masa fiecărui pasager este de 75 kg.
punctul 10.2.10.
Remorcile lente pentru transport persoane trebuie prevăzute cu un sistem optic sau acustic de avertizare din remorcă a conducătorului auto, pentru cazuri de urgență.
punctul 11.
Mase și dimensiuni
punctul 11.1.
Mase
punctul 11.1.1.
Masele maxime tehnic admisibile (totală, pe axe, remorcabilă, a ansamblului de vehicule, pe dispozitivul de cuplare, după caz), sunt sunt cele declarate de către producătorul vehiculului și/sau prevăzute în documentele de omologare.
punctul 11.1.2.
Masa proprie a vehiculului se stabilește prin cântărire.
punctul 11.1.3.
Oricare ar fi starea de încărcare a tractorului, masa transmisă drumului de roțile directoare nu trebuie să fie mai mică decât 20 % din masa tractorului respectiv în stare neîncărcată.
punctul 11.1.4.
Masa maximă tehnic admisibilă nu poate depăși următoarele valori:
litera a)
18 tone în cazul vehiculelor cu 2 axe, aparținând categoriilor T1, T2, T4.1, T4.2;
litera b)
24 tone în cazul vehiculelor cu 3 axe, aparținând categoriilor T1, T2, T4.1, T4.2;
litera c)
32 tone în cazul vehiculelor cu 4 sau mai multe axe, aparținând categoriei T1;
litera d)
10 tone în cazul vehiculelor cu 2, 3 sau 4 axe, aparținând categoriei T4.3;
litera e)
32 tone în cazul vehiculelor aparținând categoriei C;
litera f)
18 tone în cazul vehiculelor cu 2 axe, aparținând categoriilor R, S sau RLP;
litera g)
24 tone în cazul vehiculelor cu 3 axe, aparținând categoriilor R , S sau RLP;
litera h)
32 tone în cazul vehiculelor cu 4 sau mai multe axe, aparținând categoriilor R sau S.
punctul 11.1.5.
Pentru vehiculele din categoriile T și C, precum și din categoriile R, S și RLP, care nu impun nicio sarcină statică verticală semnificativă asupra tractorului (vehicul remorcat cu bară de tracțiune), suma maselor maxime admise pe axe trebuie să fie mai mare sau egală cu masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului.
punctul 11.1.6.
Pentru vehiculele din categoriile R și S care impun o sarcină verticală statică semnificativă asupra tractorului (vehicul remorcat cu bară de tracțiune rigidă și vehicul remorcat cu axă centrală), masa maximă admisibilă a vehiculului este considerată a fi suma maselor maxime admisibile pe axe.
punctul 11.1.7.
Masa remorcabilă admisă poate fi formată din una sau mai multe remorci sau utilaje agricole sau forestiere. Aceasta nu trebuie să depășească:
litera a)
masa remorcabilă tehnic admisă declarată de producător;
litera b)
masa remorcabilă a dispozitivului (dispozitivelor) mecanice de cuplare în temeiul omologării (omologărilor) de tip a(le) componentei.
punctul 11.2.
Dimensiuni
punctul 11.1.
Dimensiunile vehiculului sunt cele declarate de către producătorul vehiculului și/sau prevăzute în documentele de omologare.
punctul 11.2.1.
Dimensiunile maxime admise pentru vehiculele din categoria T sau C sunt:
litera a)
lungime: 12 m;
litera b)
lățime: 2,55 m (fără a lua în calcul deformarea pereților pneurilor la punctul de contact cu solul).
Paragraf
Lățimea poate fi mărită până la 3 m dacă acest lucru este cauzat doar de montarea pneurilor, a șenilelor din cauciuc sau a configurațiilor cu pneuri jumelate, necesare pentru protecția solului, inclusiv a sistemelor antiîmproșcare, cu condiția ca lățimea structurii permanente a vehiculului să fie limitată la 2,55 m și ca vehiculul omologat să fie, de asemenea, echipat cu cel puțin un set de pneuri sau de șenile de cauciuc în așa fel încât lățimea să să nu depășească 2,55 m.
litera c)
înălțime: 4 m.
punctul 11.2.2.
Dimensiunile maxime admise pentru vehiculele din categoria S sunt:
litera a)
lungime: 12 m.
litera b)
lățime: 3 m (fără a lua în calcul deformarea pereților pneurilor la punctul de contact cu solul);
litera c)
înălțime: 4 m.
punctul 11.2.3.
Dimensiunile maxime admise pentru vehiculele din categoria R și RLP sunt:
litera a)
lungime: 12 m;
litera b)
lățime: 2,55 m (fără a lua în calcul deformarea pereților pneurilor la punctul de contact cu solul).
Paragraf
Lățimea poate fi mărită până la 3,00 m dacă acest lucru este cauzat doar de una dintre următoarele situații:
litera i)
utilizarea configurațiilor de pneuri pentru protecția solului, cu condiția ca vehiculul să poată fi, de asemenea, echipat cu cel puțin un set de pneuri astfel încât lățimea vehiculului să nu depășească 2,55 m. Structura vehiculului necesară pentru activități de transport nu poate să aibă o lățime de peste 2,55 m. În cazul în care vehiculul poate fi, de asemenea, echipat cu cel puțin un set de pneuri astfel încât lățimea să să nu depășească 2,55 m, sistemele antiîmproșcare, dacă există, vor fi astfel încât lățimea vehiculului să fie de cel mult 2,55 m;
litera ii)
prezența unor instrumente necesare pentru funcționarea vehiculului și în conformitate cu dispozițiile Directivei de punere în aplicare 2006/42/CE. Structura vehiculului necesară pentru activități de transport nu poate să aibă o lățime de peste 2,55 m.
litera c)
înălțime: 4 m.
punctul 12.
Sistemul de rulare
punctul 12.1.
Echiparea cu pneuri trebuie să fie în concordanță cu indicațiile producătorului vehiculului.
punctul 12.1.1.
Pneurile utilizate pentru vehiculele din categoriile T, R, RLP sau S trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 106, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.1.2.
Dacă un vehicul este destinat unor condiții de utilizare incompatibile cu caracteristicile pneurilor omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 106, pot fi acceptate și pneurile omologate de tip în conformitate cu Regulamentele ONU nr. 30, 54, 75 și 117, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.1.3.
Vehiculele tractate pot fi echipate și cu pneuri omologate în conformitate cu Directiva 92/23/CEE, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.2.
Șenilele vehiculelor din categoria C trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
punctul 12.2.1.
Vehiculele cu o viteză maximă de cel mult 15 km/h trebuie să fie echipate fie cu lanțuri de șenilă, fie cu benzi de șenilă;
punctul 12.2.2.
Vehiculele cu o viteză maximă mai mare de 15 km/h trebuie să fie echipate doar cu benzi de șenilă.
punctul 12.2.3.
Trenurile de rulare ale șenilelor nu trebuie să deterioreze drumurile. Vehiculele cu trenuri de rulare de șenile nu deteriorează drumurile dacă limitele stabilite la pct. 12.2.3.1 și 12.2.3.2. nu sunt depășite și suprafața de contact a trenului de rulare al șenilei cu pavajul rutier constă într-un elastomer (precum cauciucul etc.).
punctul 12.2.3.1.
Presiunea medie de contact cu solul (P):
punctul 12.2.3.1.1.
Lanțurile de șenilă: P ≤ 0,65 MPa, calculată astfel:
Paragraf
P[MPa] = [MMTA[kg] x 9,81]/[N_R x A_P]
Paragraf
unde:
Paragraf
N_R este numărul total de role de șenilă care transferă sarcina direct pe suprafața drumului (prin intermediul șenilelor și a tampoanelor);
Paragraf
A_P este suprafața exterioară a fiecărui tampon (adică cea aflată în contact cu drumul), în mm2. Este definită prin măsurarea amprentei unui tampon perpendicular sub centrul unei role de șenilă care nu se află într-o poziție extremă, prin coborârea unui vehicul pe o bucată corespunzătoare de carton (sau pe alt material care se deformează permanent) și măsurarea suprafeței deformării create în acest mod.
Paragraf
În cazul vehiculelor cu o combinație de axe cu roți și de șenile, sarcina care acționează prin intermediul axelor cu roți atunci când vehiculul este încărcat trebuie măsurată folosind cântare auto corespunzătoare și scăzând masa lor din masa totală maximă admisă pentru a calcula P. Ca o soluție alternativă, sarcina combinată maximă declarată de producător pentru trenurile de rulare ale șenilelor poate fi înlocuită cu MMTA.
punctul 12.2.3.1.2.
Benzile de șenilă: P ≤ 0,5 MPa, calculată astfel:
Paragraf
[MPa] = [MMTA[kg] x 9,81]/A_L
Paragraf
unde:
Paragraf
A_L este suprafața totală a plăcilor de cauciuc în contact cu drumul, între centrele rolelor extreme ale șenilei sub care banda șenilei intră în contact cu solul. Furnizorul benzii de cauciuc precizează proporția suprafeței cu proeminențe în raport cu suprafața totală a benzii (definită ca lungimea șenilei înmulțită cu lățimea șenilei); în mod alternativ, suprafața totală a proeminențelor în contact cu drumul poate fi măsurată prin coborârea unui vehicul încărcat pe o bucată corespunzătoare de carton sau pe alt material care se deformează permanent și prin măsurarea suprafeței totale a deformărilor produse în acest mod.
Paragraf
În cazul vehiculelor cu o combinație de axe cu roți și de șenile, sarcina care acționează prin intermediul axelor cu roți atunci când vehiculul este încărcat trebuie măsurată folosind cântare auto corespunzătoare și scăzând masa lor din masa totală maximă admisă pentru a calcula P. Ca o soluție alternativă, sarcina combinată maximă declarată de producător pentru trenurile de rulare ale șenilelor poate fi înlocuită cu masa maximă admisă a vehiculului.
punctul 12.2.3.1.3.
În cazul vehiculelor cu o viteză maximă mai mare de 40 km/h, presiunea medie de contact cu solul trebuie să fie P ≤ 0,2 MPa.
punctul 12.2.3.2.
Sarcina maximă pe rola de șenilă nu trebuie să fie mai mare de 2.250 kg, calculată prin împărțirea masei maxime admise, în kg (ținând cont de orice masă care acționează pe eventualele axe cu roți, în același mod ca la pct. 12.2.3.1.1. sau 12.2.3.1.2.), la numărul total de role de șenilă care transferă sarcina direct pe suprafața drumului.
punctul 12.2.4.
Pe partea interioară a benzilor de șenilă trebuie să existe elemente care să asigure ghidarea benzii de șenilă pe role. Pe partea exterioară trebuie să existe un profil adecvat pentru utilizarea prevăzută în sectorul agricol sau forestier.
punctul 12.2.5.
Cuplul poate fi transmis prin fricțiune (direct) sau prin angajamentul pozitiv al rolelor cu șenilă.
punctul 12.2.6.
La vehiculele la care benzile de șenilă sunt antrenate prin fricțiune, operatorul trebuie să dispună de o indicație permanentă a tensiunii din șenile în timpul deplasării pe drum sau de un semnal optic sau acustic care să se declanșeze în momentul în care este atinsă tensiunea minimă a benzii.
punctul 13.
Emisii poluante
punctul 13.1.
Tractoarele pur electrice din categoriile T2, T3, C2 sau C3 trebuie să îndeplinească, în limita posibilităților practice, cerințele din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) nr. 3/2014. Această condiție se consideră îndeplinită și în baza unei declarații pe proprie răspundere din partea producătorului cu privire la îndeplinirea cerințelor generale prevăzute de anexa IV la Regulamentul delegat (UE) nr. 3/2014.
punctul 13.2.
Omologarea tractoarelor înmatriculate sau înregistrate în România și la care s-a efectuat înlocuirea motorului acestora este admisă numai dacă se menține cel puțin același nivel al emisiilor poluante.
punctul 14.
Caroseria
punctul 14.1.
Proeminențele suprafeței exterioare a unui tractor trebuie să aibă raze de curbură mai mari de 2,5 mm. Această prescripție nu se aplică părților suprafeței exterioare cu o proeminență mai mică de 5 mm, dar marginile îndreptate în afară ale unor asemenea părți trebuie totuși teșite, cu excepția părților a căror proeminență este mai mică de 1,5 mm.
punctul 14.2.
Tractoarele, cu excepția celor prevăzute cu scaune de tip șa și ghidon pentru comanda direcției (vehicule de tip ATV care nu corespund categoriei de omologare L), trebuie echipate cu dispozitive de protecție în caz de răsturnare omologate, după cum urmează:
punctul 14.2.1.
Tractoarele din categoriile T2, T3, T4.3 și C pot avea cabină, cadru (cu 4 stâlpi) sau ramă în formă de "U" răsturnat (bară de siguranță) montate fie în fața, fie în spatele postului de conducere;
punctul 14.2.2.
Tractoarele din categoriile T1 și T4.2 pot avea cabină sau cadru (cu 4 stâlpi).
punctul 14.2.3.
Pentru tractoarele din categoria T1 fabricate înainte de anul 1980 (inclusiv) și pentru tractoarele din categoria T2 fabricate înainte de anul 1990 (inclusiv), care nu au fost prevăzute din fabricație cu dispozitiv de protecție în caz de răsturnare și/sau cu posibilitate montării unui astfel de dispozitiv, condițiile de la pct. 14.2. nu se aplică.
punctul 14.3.
Rezervoarele de combustibil trebuie să fie astfel montate încât să fie protejate de consecințele unui șoc din față sau din spate; în apropierea rezervorului de combustibil nu trebuie să existe nici un element proeminent, margini ascuțite etc. Conductele de alimentare cu carburant și orificiul de umplere trebuie să fie instalate în exteriorul cabinei.
punctul 14.4.
Tractorul poate fi prevăzut cu platforme de încărcare, ce trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
punctul 14.4.1.
Centrul de greutate al platformei de încărcare trebuie să se situeze între axe; pentru vehiculele cu mai multe platforme de încărcare, centrul de greutate al vehiculului cu platforma (platformele) încărcat(e) trebuie să se afle între axa cea mai din față și axa cea mai din spate, în toate condițiile de încărcare. Orice încărcătură trebuie să fie distribuită uniform pe platforma (platformele) de încărcare.
punctul 14.4.2.
Dimensiunile platformei, trebuie să fie astfel:
punctul 14.4.2.1.
lungimea platformei să nu depășească de 1,4 ori (2,5 ori în cazul categoriei T4.3, respectiv 1,8 ori în cazul categoriei T2) ecartamentul cel mai mare față sau spate al tractorului.
punctul 14.4.2.2.
lățimea nu trebuie să depășească lățimea maximă de gabarit a tractorului neechipat sau 2,55 m, reținându-se valoarea cea mai redusă;
punctul 14.4.3.
Platforma trebuie să fie dispusă simetric față de planul median longitudinal al tractorului.
punctul 14.4.4.
Suprafața de încărcare nu trebuie să fie situată la mai mult de 1,50 m deasupra solului.
punctul 14.4.5.
Montajul și tipul platformei trebuie să fie astfel încât, cu o încărcare normală, câmpul de vizibilitate al conducătorului auto să rămână suficient și ca diferitele dispozitive regulamentare de iluminare și semnalizare luminoasă să poată să-și îndeplinească în continuare funcția lor.
punctul 14.4.6.
Platforma de încărcare poate fi demontabilă; ea trebuie să fie astfel fixată la tractor încât să fie înlăturat orice pericol de desprindere accidentală.
punctul 14.5.
În cazul tractoarelor echipate cu "priză de forță" (capătul arborelui de transmisie al tractorului, destinat să transmită mișcarea la o mașină), aceasta trebuie protejată printr-un scut (apărătoare) de protecție fixat(ă) pe tractor astfel încât priza să fie acoperită cel puțin sus și de ambele părți.
punctul 14.6.
În cazul în care tractorul trebuie prevăzut cu mase de balast pentru a îndeplini celelalte cerințe necesare pentru omologare, respectivele mase de balast trebuie să fie furnizate de producătorul tractorului, să fie proiectate pentru a fi montate și să poarte marca producătorului, precum și o indicație a masei lor exprimate în kilograme cu o precizie de ± 5 %. Masele de balast din față care au fost proiectate pentru demontări/montări frecvente trebuie să lase o deschidere de siguranță de cel puțin 25 mm pentru mânerele de prindere. Metoda de poziționare a maselor de balast trebuie să evite orice separare accidentală (de exemplu în cazul răsturnării tractorului).
punctul 14.7.
Vehiculele din categoriile Ra, Rb și RLP trebuie să fie astfel fabricate și/sau echipate încât să ofere o protecție antiîmpănare eficace pe întreaga lor lățime în cazul unui impact din spate produs de către un vehicul din categoriile M_1 și N_1.
punctul 14.7.1.
Se consideră că orice vehicul dintr-una din categoriile R1a, R1b, R2a sau R2b și RLP (categoria R1 și R2) îndeplinește condiția stabilită la pct. 14.7 dacă:
litera a)
îndeplinește condițiile stabilite lasubpct. 14.7.2. sau
litera b)
garda la sol a părții posterioare a vehiculului fără încărcătură nu depășește 55 cm pe o lățime care nu este mai mică decât cea a axei spate cu mai mult de 10 cm în ambele părți (exclusiv proeminența pneurilor aproape de sol).
punctul 14.7.2.
Se consideră că un vehicul dintr-una din categoriile R3a, R3b, RLP (categoria R3), R4a sau R4b îndeplinește condiția stabilită la pct. 14.7 numai dacă:
litera a)
vehiculul este echipat cu un dispozitiv special de protecție spate sau
litera b)
vehiculul este proiectat și/sau echipat în spate astfel încât, datorită formei și caracteristicilor lor, părțile sale componente pot fi considerate ca înlocuind structura de protecție spate.
punctul 14.7.3.
Un dispozitiv de protecție antiîmpănare la impactul din spate este format, în general, dintr-o bară transversală și din componente de legătură conectate la lonjeroanele șasiului sau la orice piese care înlocuiesc lonjeroanele. Acesta trebuie montat cât mai aproape posibil de partea posterioară a vehiculului. Când vehiculul este neîncărcat, marginea inferioară a dispozitivului nu trebuie să aibă în niciun punct o înălțime mai mare de 55 cm față de sol. Lățimea dispozitivului nu trebuie să depășească în niciun punct lățimea axei spate măsurată la punctele extreme ale roților, excluzând proeminențele pneurilor aproape de sol, nici să fie mai îngustă cu mai mult de 10 cm decât această axă în fiecare parte laterală. Dacă există mai multe axe spate, lățimea care trebuie luată în considerare este cea a celei mai late axe dintre acestea. Lățimea dispozitivului nu trebuie să depășească în niciun caz 2,55 m. Înălțimea secțiunii elementului transversal nu trebuie să fie mai mică de 10 cm. Extremitățile laterale ale elementului transversal nu trebuie să fie îndoite înspre partea din spate sau să aibă o muchie exterioară ascuțită; această condiție este îndeplinită dacă extremitățile laterale ale elementului transversal sunt rotunjite la exterior și au o rază de curbură de cel puțin 2,5 mm.
punctul 14.7.4.
Vehiculele la care orice structură de protecție spate este incompatibilă cu dispozitivele operaționale montate în spate sunt exceptate de la această cerință. În caz contrar, pe vehicul trebuie să fie montată o structură de protecție spate care nu împiedică funcționarea dispozitivelor operaționale respective. De asemenea, nu este necesar ca vehiculele din următoarele categorii să se conformeze dispozițiilor pct. 14.7. în ceea ce privește dispozitivele de protecție spate:
litera a)
remorci cu răcoanțe și alte remorci similare pentru transportul buștenilor sau al altor obiecte foarte lungi;
litera b)
vehicule pentru care dispozitivele de protecție spate sunt incompatibile cu utilizarea acestora.
punctul 14.8.
Vehiculele din categoriile R3b și R4b trebuie fabricate și/sau echipate astfel încât să ofere, dacă sunt complete, participanților la trafic neprotejați (pietoni, cicliști, motocicliști) o protecție eficace față de riscul de a cădea sub o parte laterală a vehiculului și de a fi antrenați sub roți. Această cerință nu se aplică:
litera a)
remorcilor special proiectate și fabricate pentru transportul încărcăturilor foarte lungi, de lungime indivizibilă, precum lemnul;
litera b)
vehiculelor proiectate și fabricate pentru scopuri speciale și în cazul cărora nu este posibilă, din motive practice, echiparea cu o asemenea protecție laterală.
punctul 14.8.1.
Un vehicul îndeplinește cerințele stabilite la pct. 14.8 dacă părțile sale laterale asigură o protecție conformă cu dispozițiile pct. 14.8.2.
punctul 14.8.2.
Protecția laterală cu ajutorul unui dispozitiv specific (apărătoare laterală):
punctul 14.8.2.1.
Lățimea vehiculului cu dispozitivul montat nu depășește lățimea maximă a vehiculului sau 2,55 metri, reținându-se valoarea cea mai redusă. Partea principală a suprafeței sale exterioare nu trebuie să fie cu mai mult de 120 mm în interior față de planul cel mai exterior (lățimea maximă) al vehiculului. La anumite vehicule, extremitatea din față a acestuia poate fi curbată către interior. Extremitatea din spate a acestuia nu trebuie să fie retrasă cu mai mult de 30 mm față de partea laterală a pneurilor din spate situată cel mai în exterior (nu se ia în calcul nicio protuberanță a pneurilor din zona de contact cu solul) pe cel puțin ultimii 250 mm ai extremității din spate.
punctul 14.8.2.2.
Suprafața exterioară a dispozitivului trebuie să fie netedă, practic plană sau ondulată orizontal și, pe cât posibil, continuă din față spre spate; părțile adiacente se pot totuși suprapune dacă muchia de suprapunere este întoarsă spre spate sau în jos sau dacă poate fi lăsat un spațiu liber de cel mult 25 mm în lungime, cu condiția ca partea din spate să nu fie proeminentă față de partea din față; capetele rotunjite ale șuruburilor sau ale niturilor nu pot avea proeminențe mai mari de 10 mm în raport cu suprafața, iar alte piese pot avea proeminențe în aceleași limite, cu condiția ca acestea să fie netede și similar rotunjite; toate marginile și colțurile exterioare trebuie să fie rotunjite, cu o rază de cel puțin 2,5 mm.
punctul 14.8.2.3.
Dispozitivul poate fi format dintr-o suprafață plană continuă sau dintr-unul sau mai multe lonjeroane orizontale sau dintr-o combinație de suprafețe și lonjeroane; dacă se utilizează lonjeroane, acestea trebuie să se afle la cel mult 300 mm unele față de altele și să aibă:
litera a)
o înălțime minimă de 50 mm pentru vehiculele din categoria R3b; respectiv
litera b)
o înălțime minimă de 100 mm și să fie practic plate în cazul vehiculelor din categoria R4b. Combinațiile suprafețe/lonjeroane trebuie să constituie o protecție laterală continuă.
punctul 14.8.2.4.
Marginea inferioară a apărătorii laterale nu trebuie să fie situată în niciun punct la mai mult de 550 mm deasupra solului.
punctul 14.8.2.5.
Apărătoarea laterală nu poate fi utilizată pentru a fixa conductele circuitului de frânare, conductele de aer sau hidraulice.
punctul 14.8.2.6.
Pe un vehicul dotat cu cale de sprijin extensibile destinate să asigure o stabilitate sporită în cursul încărcării, descărcării sau al altor operațiuni pentru care a fost proiectat, pot fi lăsate spații libere suplimentare în apărătoarea laterală dacă sunt necesare pentru a permite extinderea calelor.
punctul 14.8.2.7.
Dacă părțile laterale ale vehiculului sunt proiectate și/sau echipate în așa fel încât, având în vedere forma și caracteristicile acestora, ansamblul elementelor constitutive să îndeplinească cerințele prevăzute la pct. 14.8.2., acestea pot fi considerate ca înlocuind apărătorile laterale.
punctul 14.9.
Vehiculele din categoriile Tb și Rb trebuie să fie echipate cu apărători de roți (piese ale caroseriei, apărători de noroi etc.). Piese ale caroseriei pot constitui părți ale apărătorilor dacă prezintă același nivel de protecție împotriva împroșcării cu pietre, noroi, gheață, zăpadă sau apă.
punctul 15.
Dispozitive de cuplare
punctul 15.1.
Tractoarele pot fi dotate cu unul sau mai multe tipuri de dispozitive de cuplare mecanică neautomate sau automate, la care să nu fie posibilă decuplarea accidentală.
punctul 15.2.
La dispozitivele de cuplare automate, poziția blocat trebuie să fie asigurată prin două elemente de asigurare independente unul de celălalt.
punctul 15.3.
Sarcina statică verticală maximă admisă pe dispozitivul de cuplare nu poate depăși 3.000 kg, cu excepția cuplajelor de tip sferă, în cazul cărora valoarea maximă nu trebuie să depășească 4.000 kg.
punctul 15.5.
Dispozitivele de cuplare mecanică trebuie să fie omologate în conformitate cu Directiva 89/173/CEE, Directiva 2009/144/CE, Regulamentul Delegat (UE) 2015/208, Regulamentul ONU nr. 55 sau cu Regulamentul ONU nr. 147.
punctul 15.6.
Prin derogare de la subpct. 15.5, vehiculele pot fi echipate și cu dispozitive de cuplare care sunt inscripționate cu marca de fabricație a producătorului sau standardul național conform căruia au fost omologate.
punctul 15.7.
Remorcile lente pentru transport persoane care sunt utilizate în asambluri de cel puțin două remorci trebuie să fie echipate la partea din spate cu dispozitive de cuplare tip cap de furcă (cu bolț) omologate conform pct. 15.5.
punctul 15.8.
Remorcile lente pentru transport persoane pot fi numai remorci cu proțap articulat.
punctul 15.9.
Dispozitivele de cuplare trebuie să fie montate în mod corespunzător, iar sistemele lor de închidere și zăvorâre trebuie să lucreze corect.
ANX
Anexa nr. 6 nr
Paragraf
la reglementări
POR
Note explicative:
Paragraf
^(1) Subansamblu sau componentă.
Paragraf
^(2) Vehicul sau instalare.
Paragraf
^(3) Doar pentru componentele montate ulterior fabricației.
Paragraf
X: este necesară respectarea deplină a actului de reglementare; se eliberează certificatul de omologare CE sau ONU; se asigură conformitatea producției.
Paragraf
NA: nu se aplică.
Paragraf
A: Certificatul de omologare și marca de omologare nu sunt necesare. Rapoartele de încercare trebuie întocmite de un serviciu tehnic notificat.
Paragraf
B: Cerințele tehnice ale actului de reglementare trebuie respectate. Încercările prevăzute în actul de reglementare trebuie efectuate integral; acestea pot fi realizate chiar de producător, care apoi emite raportul de încercare, sub rezerva acordului autorității de omologare.
Paragraf
D: O declarație de conformitate prezentată de producător este suficientă. Nu este necesar niciun raport de testare.
Paragraf
DM - dacă este montat.
Paragraf
Nivelul "X" acoperă nivelurile "A", "B" și "D", nivelul "A" acoperă nivelurile "B" și "D"; nivelul "B" acoperă nivelul "D".
ANX
Anexa nr. 7 nr
Paragraf
la reglementări
punctul 1.
Elementele de identificare
punctul 1.1.
Numărul de identificare trebuie să fie poansonat (după caz, inscripționat), în general pe o componentă nedemontabilă a principalului element de rezistență al vehiculului, în forma și folosind caracterele prevăzute de către producător sau o autoritate competentă din statul de proveniență.
punctul 1.2.
Plăcuța producătorului trebuie să fie inscripționată cel puțin cu numărul de identificare al vehiculului.
punctul 1.3.
Pentru numărul de identificare, trebuie folosite litere latine și cifre arabe. În componența numărului de identificare nu se admite folosirea literelor I, O și Q și nici a cratimelor, asteriscurilor și a altor semne speciale.
punctul 1.4.
În cazul în care în numărul de identificare sunt incluse și literele I, O, Q, cratime, asteriscuri sau alte semne speciale, RAR va atribui și poansona un număr de identificare nou, care să respecte cerința de la pct. 1.3.
punctul 2.
Mase
punctul 2.1.
Masa maximă tehnic admisibilă este cea declarată de producător și/sau prevăzută în documentele de omologare.
punctul 2.1.1.
Masa fără încărcătură și masa în ordine de mers se determină prin cântărire.
punctul 2.2.
Pentru vehiculele înmatriculate pentru prima dată (fabricate dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până la 31.12.2015 masa maximă fără încărcătură este:
litera a)
pentru vehicule cu 3 roți: 270 kg pentru mopede cu 3 roți (categoria L2e); 1.000 kg pentru tricicluri (categoria L5e) (masele bateriilor pentru propulsie ale vehiculelor electrice nu sunt luate în calcul);
litera b)
pentru cvadricicluri: 350 kg pentru cvadricicluri ușoare (categoria L6e); 400 kg pentru cvadricicluri, altele decât cele ușoare (categoria L7e) destinate transportului de persoane, respectiv 550 kg pentru cvadricicluri, altele decât cele ușoare (categoria L7e) destinate transportului de mărfuri (masele bateriilor pentru propulsia vehiculelor electrice nu sunt luate în calcul).
punctul 2.2.1.
Pentru vehiculele din categoriile L6e și L7e destinate transportului de mărfuri și concepute pentru a fi echipate cu suprastructuri interschimbabile, masa totală a acestor suprastructuri nu se ia în considerare la calculul masei fără încărcătură și este considerată ca făcând parte din sarcina utilă. O suprastructură este considerată ca interschimbabilă dacă poate fi ușor demontată de pe șasiu-cabină fără utilizarea unor scule.
punctul 2.2.2.
Prin masa fără încărcătură se înțelege masa vehiculului pregătit pentru utilizare normală și echipat după cum urmează:
litera a)
cu echipamentul suplimentar necesar doar pentru utilizarea normală;
litera b)
cu echipamentul electric complet, incluzând dispozitivele de iluminare și semnalizare luminoasă montate de producător;
litera c)
cu instrumentele și dispozitivele prevăzute de producător;
litera d)
cu cantitatea corespunzătoare de lichide pentru a se asigura funcționarea corectă a tuturor componentelor vehiculului (cu excepția carburantului sau a amestecului carburant/ulei).
punctul 2.3.
Pentru vehiculele înmatriculate pentru prima dată (fabricate dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 01.01.2016 masa maximă în ordine de mers este:
litera a)
pentru vehicule din categoria L2e: 270 kg;
litera b)
pentru vehicule din subcategoria L3e-AxE: 140 kg (inclusiv masa bateriilor în caz de propulsie electrică sau electrică hibridă);
litera c)
pentru vehicule din subcategoria L3e-AxT: 100 kg;
litera d)
pentru vehicule din categoria L5e: 1.000 kg;
litera e)
pentru vehicule din categoria L6e: 425 kg;
litera f)
pentru vehicule din categoria L7e - 450 kg pentru transportul de pasageri; 600 kg pentru transportul de marfă.
punctul 2.3.1.
Prin masa în ordine de mers se înțelege masa vehiculului fără încărcătură pregătit de utilizare normală și include masa:
litera a)
lichidelor;
litera b)
echipamentelor standard în conformitate cu specificațiile producătorului;
litera c)
carburantului din rezervorul (rezervoarele) de carburant, care se umple (umplu) la cel puțin 90 % din capacitate.
punctul 2.3.2.
Masa în ordine de mers exclude masa:
litera a)
conducătorului auto (75 kg) și a pasagerului (65 kg);
litera b)
mașinilor sau a echipamentelor instalate pe zona platformei de încărcare;
litera c)
bateriilor de propulsie, în cazul unui vehicul hibrid sau pur electric;
litera d)
în cazul unui/unor vehicul(e) mono-, bi- sau multicarburant, a sistemelor de alimentare cu carburant gazos, precum și a rezervoarelor de stocare a carburantului gazos;
litera e)
în cazul propulsiei cu aer precomprimat, a rezervorului (rezervoarelor) pentru stocarea aerului comprimat.
punctul 2.4.
Pentru vehiculele înmatriculate pentru prima dată (fabricate dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până la 31.12.2015 sarcina utilă maximă declarată de producător este:
litera a)
pentru mopede cu trei roți (categoria L2e): 300 kg;
litera b)
pentru cvadriciclurile ușoare (categoria L6e): 200 kg;
litera c)
pentru tricicluri ((categoria L5e) - destinate transportului de mărfuri: 1.500 kg; destinate transportului de persoane: 300 kg;
litera d)
pentru cvadricicluri altele decât ușoare (categoria L7e) - destinate transportului de mărfuri: 1.000 kg; destinate transportului de persoane: 200 kg.
punctul 2.5.
Pentru vehiculele înmatriculate pentru prima dată (fabricate dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 01.01.2016 masa utilă maximă declarată de producător este::
litera a)
pentru vehicule din categoria L1e-A, L1e-B, L2e-P, L6e-A sau L6e-BP: 250 kg;
litera b)
pentru vehicule din categoria L2e-U sau L6e-BU: 300 kg;
litera c)
pentru vehicule din categoria L3e, L4e, L5e-A, L7e-A, L7e-B sau L7e-CP sarcina utilă maximă declarată de producător, dar în niciun caz mai mare decât limita pentru masa în ordine de mers a (sub)categoriei;
litera d)
pentru vehicule din categoria L5e-B sau L7e-CU: sarcina utilă maximă declarată de producător, dar în niciun caz mai mare de1.000 kg
punctul 2.6.
Masa maximă remorcabilă a vehiculelor din categoria L nu trebuie să depășească 50% din masa fără încărcătură a vehiculului.
punctul 3.
Dimensiuni
punctul 3.1.
Dimensiunile vehiculului sunt cele declarate de către producătorul vehiculului și/sau prevăzute în documentele de omologare.
punctul 3.2.
Dimensiunile maxime sunt:
punctul 3.2.1.
pentru vehicule fabricate până la 31.12.2015:
litera a)
lungime: 4,00 m;
litera b)
lățime: 1,00 m pentru mopede cu două roți (categoria L1e) sau 2,00 m pentru restul vehiculelor;
litera c)
înălțime: 2,50 m
punctul 3.2.2.
pentru vehiculele înmatriculate pentru prima dată (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 01.01.2016:
litera a)
lungime: 3,00 m pentru vehiculele din categoria L6e-B; 3,70 m pentru vehiculele din categoria L7e- C; 4,00 m pentru restul vehiculelor;
litera b)
lățime: 1,00 m pentru vehiculele din categoria L1e; 1,50 m pentru vehiculele din categoria L6e-B sau L7e-C; 2,00 m pentru restul vehiculelor;
litera c)
înălțime: 2,50 m.
punctul 4.
Sistemul de frânare
punctul 4.1.
Vehiculele cu două roți:
punctul 4.1.1.
Trebuie să fie echipate cu două dispozitive de frânare de serviciu, cu comenzi și transmisii independente, unul acționând cel puțin pe roata din față, celălalt acționând cel puțin pe roata spate.
punctul 4.1.2.
Cele două dispozitive de frânare de serviciu pot avea o frână comună în măsura în care o defecțiune a uneia dintre ele nu are incidență asupra eficienței celeilalte.
punctul 4.1.3.
Frâna de staționare nu este obligatorie.
punctul 4.2.
Motocicleta cu ataș trebuie să fie echipată cu dispozitivele de frânare care sunt cerute și pentru cazul în care nu ar exista ataș; dacă acestea permit obținerea eficienței cerute în timpul încercărilor vehiculului cu ataș, nu este necesară frână pe roata atașului; frâna de staționare nu este obligatorie.
punctul 4.3.
Mopedul cu trei roți trebuie să fie echipat:
punctul 4.3.1.
fie cu două dispozitive independente de frânare de serviciu, care împreună acționează simultan frânele tuturor roților;
punctul 4.3.2.
fie cu un sistem de frânare de serviciu care acționează singur frânele tuturor roților și cu un dispozitiv de frânare auxiliar, care poate fi frâna de staționare.
punctul 4.3.3.
De asemenea, orice moped cu trei roți trebuie să fie echipat cu un dispozitiv de frânare de staționare care acționează cel puțin pe roata (roțile) unei axe. Dispozitivul de frânare de staționare, care poate fi unul dintre cele prevăzute la pct. 4.3.1, trebuie să fie independent de dispozitivul care acționează asupra celeilalte axe.
punctul 4.4.
Vehiculul cu trei sau patru roți trebuie să fie echipat cu:
punctul 4.4.1.
Un dispozitiv de frânare de serviciu, comandat cu piciorul, care acționează frânele tuturor roților și cu un dispozitiv de frânare auxiliar, care poate fi frâna de staționare;
punctul 4.4.2.
Un dispozitiv de frânare de staționare care acționează cel puțin asupra roților unei axe. Comanda dispozitivului de frânare de staționare trebuie să fie independentă de comanda frânei de serviciu.
punctul 5.
Condiții privind instalația de iluminare și semnalizare luminoasă
Paragraf
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie să respecte următoarele cerințe:
punctul 6.
Dispozitivul de avertizare acustică
punctul 6.1.
Dispozitivul de avertizare acustică trebuie să emită un sunet uniform și constant; spectrul său acustic nu trebuie să se modifice sensibil în timpul funcționării.
punctul 6.2.
Cerințele nu se aplică în cazul vehiculelor aparținând subcategoriei L1e-A.
punctul 7.
Motorul și protecția mediului
punctul 7.1.
Vehiculele echipate cu instalație de alimentare cu GPL trebuie să respecte prevederile din anexa nr. 3 pct. 8.11. aplicabile categoriei M1.
punctul 7.2.
Vehiculele echipate cu instalație de alimentare cu GNC sau GNL trebuie să respecte prevederile din în anexa nr. 3 pct. 8.12. aplicabile categoriei M1.
punctul 7.3.
Vehiculele echipate cu sistem de propulsie electrică trebuie să respecte condițiile tehnice prevăzute în anexa IV la Regulamentul delegat (UE) nr. 3/2014. Această condiție se consideră îndeplinită și în baza unei declarații pe propria răspundere din partea producătorului cu privire la îndeplinirea cerințelor generale prevăzute de anexa IV la Regulamentul delegat (UE) nr. 3/2014.
punctul 7.4.
Omologarea vehiculelor înmatriculate/înregistrate în România și la care s-a efectuat înlocuirea motorului acestora este admisă numai dacă se menține cel puțin același nivel al emisiilor poluante.
punctul 8.
Caroseria
punctul 8.1.
Vehiculele cu două roți trebuie să fie prevăzute cu cel puțin un suport pentru asigurarea stabilității lor în staționare, atunci când nu sunt menținute într-o poziție statică de o persoană sau prin mijloace externe. Vehiculele care au roți jumelate nu trebuie să fie echipate cu suporturi de sprijin.
punctul 8.2.
Suportul de sprijin trebuie să fie un suport lateral sau un suport central. De asemenea, se acceptă și montarea simultană a ambelor tipuri de suport.
punctul 8.3.
Atunci când suportul este articulat la partea inferioară a vehiculului sau sub acesta, extremitatea exterioară a suportului de sprijin trebuie să se deplaseze spre partea din spate a vehiculului pentru a fi fixat în poziția închisă sau de mers.
punctul 8.4.
Vehiculele înmatriculate pentru prima dată (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 01.01.2016 trebuie să îndeplinească cerințele generale aplicabile proeminențelor exterioare prevăzute în Anexa VIII la Regulamentul delegat (UE) nr. 44/2014.
punctul 8.5.
Vehiculele trebuie să fie echipate cu cel puțin un scaun sau o șa.
punctul 8.5.1.
Toate pozițiile de ședere sunt orientate spre față.
punctul 8.5.2.
Vehiculele fără caroserie pot avea șei, iar vehiculele din categoriile L2e, L5e, L6e și L7e care sunt prevăzute cu caroserie trebuie să aibă scaune, iar toate scaunele trebuie să aibă spătare.
punctul 8.5.3.
Spațiile care sunt asemănătoare pozițiilor de ședere, dar care nu au fost desemnate ca atare nu sunt permise.
punctul 8.5.4.
Înălțimea punctului R al poziției de ședere a conducătorului trebuie să fie > 540 mm în cazul vehiculelor din categoriile L1e, L3e și L4e și > 400 mm în cazul vehiculelor din categoriile L2e, L5e, L6e și L7e, măsurată de la suprafața solului. Dacă vehiculul este prevăzut cu sisteme care pot modifica înălțimea de utilizare a vehiculului, aceasta se reglează în stare normală de funcționare, conform specificațiilor producătorului.
punctul 8.6.
Vehiculele din categoriile L2e, L5e, L6e și L7e cu o masă în stare de funcționare > 270 kg trebuie să fie echipate cu ancoraje ale centurilor de siguranță și centuri de siguranță pe scaune (nu sunt necesare în cazul șeilor). Vehiculele din categoriile L7e-A2, L7e-B2 și L7e-C trebuie să fie echipate cu centuri de siguranță tip ham sau cu prindere în trei puncte pentru toate pozițiile de ședere, indiferent de masa vehiculului în stare de funcționare.
punctul 8.6.1.
Poziția de ședere a conducătorului auto (inclusiv în cazul în care aceasta este centrală) trebuie să fie întotdeauna echipată cu o centură de siguranță cu prindere în trei puncte sau de tip ham. Pentru celelalte poziții de ședere, în ceea ce privește echiparea cu centuri de siguranță, se aplică cerințele prevăzute pentru vehicule de categoria N1.
punctul 8.7.
În cazul vehiculelor care au fost proiectate pentru transportarea unuia sau mai multor pasageri, dar care nu sunt echipate cu centuri de siguranță pentru acei pasageri, locurile șezând în cauză trebuie dotate cu un sistem de mânere pentru pasageri, cuprinzând fie o chingă, fie una sau două bare de prindere. Acestea trebuie montate în apropierea locurilor șezând relevante, astfel încât să poată fi folosite cu ușurință de către pasager.
punctul 8.8.
Toate locurile șezând ale vehiculului trebuie să fie dotate fie cu suporturi pentru picioare desemnate, fie cu o podea sau plăci de podea care să susțină ambele picioare ale conducătorului sau pasagerului.
punctul 8.8.1.
Spațiul oferit de fiecare suport pentru picioare, inclusiv spațiul de pe podea sau placa de podea, trebuie să fie suficient de mare pentru a susține un picior de minimum 300 mm în lungime și minimum 110 mm în lățime, în siguranță, fără a încurca picioarele conducătorului vehiculului. Suporturile pentru picioare trebuie amplasate astfel încât, în timpul utilizării, contactul direct între picior și piesele rotative (de exemplu, roți) ale vehiculului să nu fie posibil.
punctul 8.9.
Vehiculele din subcategoria L7e-B2, înmatriculate pentru prima dată (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 01.01.2016, trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de protecție în caz de răsturnare și concepute și construite astfel încât să îndeplinească scopul esențial indicat în anexa XI la Regulamentul delegat (UE) nr. 3/2014.
punctul 9.
Vizibilitatea
punctul 9.1.
Vehiculele trebuie să fie echipate cu un număr minim de oglinzi retrovizoare conform tabelului.
punctul 9.2.
Vehiculele carosate trebuie prevăzute și cu oglindă retrovizoare interioară. În cazul în care caroseria nu permite montarea unei astfel de oglinzi sau nu este asigurată vizibilitatea în partea din spate, echiparea trebuie să cuprindă două oglinzi laterale, în partea stângă și în partea dreaptă.
punctul 9.3.
Geamurile vehiculelor carosate trebuie să asigure un factor de transmisie normală a luminii de minimum 70% pentru geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al vehiculului.
punctul 9.3.1.
Nu este permisă diminuarea transparenței geamurilor aflate în câmpul de vizibilitate principal al vehiculului astfel încât să nu se mai respecte prescripțiile primului paragraf.
punctul 9.4.
Elementele sau procedeele de diminuare a transparenței geamurilor trebuie să fie certificate în conformitate cu legislația în vigoare.
punctul 10.
Sistemul de rulare
punctul 10.1.
Echiparea cu pneuri trebuie să fie în concordanță cu indicațiile producătorului vehiculului.
punctul 10.2.
Pneurile utilizate pe vehicule trebuie să fie omologate în conformitate cu Directiva 97/24/CE, Regulamentul ONU nr. 30, Regulamentul ONU nr. 54, Regulamentul ONU nr. 64 sau Regulamentul ONU nr. 75, după caz.
punctul 11.
Amplasarea plăcilor de înmatriculare/înregistrare ale vehiculelor
punctul 11.1.
Vehiculele trebuie să fie astfel fabricate încât să existe spațiul necesar pentru montarea unei plăci de înmatriculare/înregistrare în spate. De asemenea, acest loc trebuie prevăzut cu cel puțin un dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare/înregistrare.
punctul 11.2.
Dimensiunile spațiului pentru montarea plăcii de înmatriculare/înregistrare spate a vehiculelor cu două sau trei roți sunt următoarele:
punctul 11.2.1.
Mopede și cvadricicluri ușoare fără caroserie:
litera a)
lățime: 100 mm și înălțime: 175 mm, sau
litera b)
lățime: 145 mm și înălțime: 125 mm.
punctul 11.2.2.
Motociclete, tricicluri până la o putere maximă de 15 kW și cvadricicluri altele decât cele ușoare, fără caroserie: lățime: 280 mm și înălțime: 210 mm.
punctul 11.2.3.
Tricicluri cu o putere maximă mai mare de 15 kW, cvadricicluri ușoare cu caroseria montată și cvadricicluri altele decât cele ușoare cu caroseria montată:
litera a)
lățime: 520 mm și înălțime: 120 mm, sau
litera b)
lățime: 340 mm și înălțime: 240 mm.
punctul 11.3.
Amplasarea spațiului pentru montarea unei plăci de înmatriculare/înregistrare din spate:
punctul 11.3.1.
spațiul care servește la montarea unei plăci de înmatriculare/înregistrare pe spatele vehiculului trebuie să permită poziționarea plăcii complet între cele două planuri paralele longitudinale verticale care trec prin extremitățile exterioare ale vehiculului, fără a considera oglinzile retrovizoare. Spațiul în sine nu trebuie să fie cel mai lat punct al vehiculului;
punctul 11.3.2.
placa trebuie să fie perpendiculară pe planul median longitudinal al vehiculului;
punctul 11.3.3.
placa poate fi înclinată pe verticală, între - 15° și 30° față de planul transversal vertical;
punctul 11.3.4.
marginea inferioară a plăcii se situează la minimum 0,20 m deasupra solului sau minimum la raza oricărei roți din spate, dacă această rază este mai mică de 0,20 m; înălțimea marginii superioare a plăcii față de sol nu poate depăși 1,50 m;
punctul 11.3.5.
Placa trebuie să fie vizibilă în întregul spațiu cuprins între următoarele planuri:
litera a)
cele două planuri verticale care ating cele două margini laterale ale plăcii și care formează un unghi, măsurat înspre exterior la stânga și la dreapta plăcii, de 30° față de planul longitudinal, paralel cu planul median longitudinal al vehiculului, trecând prin centrul plăcii;
litera b)
planul care atinge marginea superioară a plăcii și formează cu orizontala un unghi de 15° măsurat în sus;
litera c)
planul orizontal care intersectează extremitatea inferioară a plăcii;
punctul 11.3.5.1.
Niciun element al structurii, chiar dacă este complet transparent, nu poate fi poziționat în spațiul descris mai sus.
punctul 12.
Direcție și manevrabilitate
punctul 12.1.
Vehiculele trebuie să fie construite astfel încât toate roțile să se poată învârti la diferite viteze individuale în orice moment. Se poate instala un dispozitiv, cum ar fi un diferențial; acest dispozitiv poate fi blocat în mod automat sau prin mijloace externe, dar, în mod normal, trebuie să fie deblocat.
punctul 12.2.
Vehiculele din categoriile L2e, L5e, L6e și L7e care sunt prevăzute cu caroserie trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de mers înapoi manevrabil din poziția conducătorului.
punctul 12.2.1.
Vehiculele din categoria L2e, cu o masă maximă tehnic admisibilă ≤ 225 kg care nu sunt echipate cu o centură de siguranță în poziția de ședere a conducătorului și care nu pot fi prevăzute cu uși laterale sunt scutite de cerințele de dotare cu un dispozitiv de mers înapoi.
ANX
Anexa nr. 8 nr
Paragraf
la reglementări
ANX
Anexa nr. 9 nr
Paragraf
la reglementări
Paragraf
Condițiile tehnice pentru eliberarea
Paragraf
atestatului tehnic în cazul mașinilor
Paragraf
autopropulsate noi sau utilizate
punctul 1.
Elemente de identificare
punctul 1.1.
Numărul de identificare trebuie să fie poansonat (după caz, inscripționat), în general pe o componentă nedemontabilă a principalului element de rezistență al mașinii autopropulsate, în forma și folosind caracterele prevăzute de către producător sau o autoritate competentă din țara de proveniență.
punctul 1.2.
Dacă există, plăcuța producătorului trebuie să fie inscripționată cel puțin cu numărul de identificare al vehiculului.
punctul 1.3.
Pentru numărul de identificare trebuie folosite litere latine și cifre arabe. În componența numărului de identificare nu se admite folosirea literelor I, O și Q și nici a cratimelor, asteriscurilor și a altor semne speciale.
punctul 1.4.
În cazul în care în numărul de identificare sunt incluse și literele I, O, Q, cratime, asteriscuri sau alte semne speciale, RAR va atribui și poansona un număr de identificare nou, care să respecte cerința de la pct. 1.3.
punctul 2.
Amplasarea plăcilor de înregistrare
punctul 2.1.
Mașinile autopropulsate trebuie să fie dotate în partea din spate cu loc de amplasare a plăcilor de înregistrare.
punctul 2.2.
Acest loc de amplasare constă într-o suprafață dreptunghiulară plană sau aproape plană, având cel puțin următoarele dimensiuni:
litera a)
lățime: 255 mm sau 520 mm;
litera b)
înălțime: 165 mm sau 120 mm.
punctul 3.
Sistemul de frânare
punctul 3.1.
Sistemul de frânare cu care este echipată o mașină autopropulsată trebuie să fie compus din frâna de serviciu și frâna de staționare.
punctul 3.2.
Sistemul de frânare de serviciu trebuie să acționeze cel puțin asupra roților unei axe.
punctul 3.3.
Conducătorul auto trebuie să poată obține efectul frânării de la scaunul său și să poată conduce în continuare mașina autopropulsată cu cel puțin o mână.
punctul 3.4.
Frânarea de staționare trebuie să permită reținerea în stare de repaus a mașinii autopropulsate și în lipsa conducătorului auto, în pantă ascendentă sau descendentă, părțile frânate rămânând menținute frânate cu ajutorul unui mecanism cu acțiune pur mecanică. Aceasta poate fi obținută și printr-o frână care să acționeze asupra transmisiei. Conducătorul auto trebuie să poată obține efectul frânării de la scaunul său, fiind admisă o acționare repetată pentru atingerea efectului prescris al frânării.
punctul 3.5.
Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al mașinii autopropulsate se efectuează prin probe funcționale în parcurs prin măsurarea cu decelerometrul cu compensare și înregistrare a decelerației maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă, dacă viteza maximă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu și 15 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă, dacă viteza maximă este mai mică de 15 km/h) în cazul frânei de staționare.
Paragraf
Probele în parcurs trebuie desfășurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted și rectiliniu.
Paragraf
Frâna de serviciu și frâna de staționare trebuie să satisfacă condițiile prezentate în tabelul de mai jos.
Paragraf
În timpul probelor în parcurs se va verifica atât pentru frâna de serviciu cât și pentru frâna de staționare ca vehiculul să nu devieze excesiv de la traiectoria rectilinie.
punctul 3.6.
Mașinile autopropulsate cu o masă maximă tehnic admisibilă mai mare de 3.500 kg trebuie prevăzute cu cale de blocare a roților, amplasate într-un loc ușor accesibil pe vehicul, după cum urmează:
litera a)
o cală de blocare pentru mașini autopropulsate cu două axe.
litera b)
două cale de blocare pentru mașini autopropulsate cu trei sau mai multe axe.
punctul 4.
Sistemul de direcție
punctul 4.1.
Mașini autopropulsate cu roți
punctul 4.1.1.
Dispozitivul de comandă a direcției trebuie să fie ușor de manevrat, fiind conceput astfel încât să permită o bracare progresivă. Sensul de mișcare a dispozitivului de comandă trebuie să corespundă cu sensul în care se intenționează modificarea direcției.
punctul 4.1.2.
Toate roțile pot fi roți directoare.
punctul 4.2.
Mașini autopropulsate cu șenile
punctul 4.2.1.
Controlul direcției mașinilor autopropulsate cu șenile:
punctul 4.2.1.
Pentru vehiculele cu un singur tren de rulare de fiecare parte, schimbarea direcției este efectuată prin variația vitezei între trenul de rulare din partea dreaptă și trenul de rulare din partea stângă.
punctul 4.2.2.
Pentru vehiculele cu două trenuri de rulare de fiecare parte, schimbarea direcției se efectuează prin pivotarea părților anterioară și posterioară ale vehiculului în jurul unei axe verticale centrale sau prin pivotarea a două trenuri de rulare opuse sau a tuturor celor patru trenuri de rulare ale șenilelor.
punctul 4.2.3.
Pentru vehiculele al căror tren de rulare este o combinație roți-șenile, schimbarea direcției se efectuează prin schimbarea direcției roților de pe axa cu roți și/sau prin pivotarea părților anterioară și posterioară ale vehiculului în jurul unei axe verticale centrale. Axa cu roți poate fi montată în partea din față sau din spate a vehiculului.
punctul 4.3
Mașini autopropulsate cu sistem de direcție diferențială
punctul 4.3.1.
Sistemul de direcție diferențială poate fi utilizat atât pentru mașinile autopropulsate cu roți, cât și pentru cele cu șenile
punctul 4.3.2.
Sistemul de direcție diferențială este caracterizat de o metodă de direcție prin care orientarea mașinii autopropulsate se realizează prin crearea unei viteze de rotație diferite între roțile din stânga și cele din dreapta sau între ansamblurile de șenile
punctul 4.3.3.
Sistemul de direcție nu trebuie să prezinte pierderi excesive de fluid de lucru și nici jocuri excesive în articulații.
punctul 5.
Câmpul de vizibilitate și ștergătoarele de parbriz
punctul 5.1.
Câmpul de vizibilitate principal al mașinii autopropulsate cu cabină este format din parbriz și geamurile laterale față.
punctul 5.2.
Nu este permisă nici o obturare parțială sau totală a câmpului de vizibilitate principal, cu excepția stâlpilor cabinei si a oglinzilor retrovizoare.
punctul 5.3.
Mașinile autopropulsate cu cabină trebuie prevăzute cu cel puțin un ștergător de parbriz, care să acționeze în zona de vizibilitate a conducătorului auto.
punctul 6.
Geamuri
punctul 6.1.
Geamurile mașinilor autopropulsate trebuie să fie securizate sau stratificate. Geamurile din plastic rigide sau flexibile sunt admise, cu excepția parbrizului și a geamurilor laterale față care formează câmpul de vizibilitate principal al mașinii autopropulsate.
punctul 6.2.
Geamurile mașinilor autopropulsate trebuie să asigure un factor de transmisie normală a luminii de minimum 70% pentru parbriz și geamurile laterale față care formează câmpul de vizibilitate principal al mașinii autopropulsate.
punctul 6.3.
Nu este permisă diminuarea transparenței geamurilor aflate în câmpul de vizibilitate principal al mașinii autopropulsate astfel încât să nu se mai respecte prescripțiile de la pct. 6.2.
punctul 7.
Oglinzi retrovizoare
punctul 7.1.
Mașinile autopropulsate trebuie să fie echipate cu cel puțin o oglindă retrovizoare exterioară, montată în partea stângă a acestora.
punctul 7.2.
Oglinzile retrovizoare trebuie să fie fixate astfel încât să rămână în poziție stabilă în condițiile normale de conducere a mașinii autopropulsate
punctul 7.3.
Oglinda retrovizoare exterioară trebuie să fie vizibilă prin porțiunea din suprafața parbrizului curățată de ștergătorul de parbriz sau prin geamurile laterale, dacă mașina autopropulsată este echipată cu acestea.
punctul 7.4.
Câmpul de vizibilitate al oglinzii retrovizoare exterioare din stânga trebuie să fie astfel încât conducătorul auto să poată vedea spre spate cel puțin acea porțiune plană a drumului până la orizont, situată la stânga planului paralel cu planul vertical longitudinal median, care trece prin extremitatea stângă a lățimii mașinii autopropulsate.
punctul 8.
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă
Paragraf
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie să respecte următoarele cerințe:
punctul 8.1.
Faruri cu lumină de drum
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: două sau patru;
litera c)
culoare: alb sau galben;
litera d)
martor de conectare: dacă există aceste faruri, martorul de conectare este obligatoriu.
punctul 8.2.
Faruri cu lumină de întâlnire
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: două; pentru mașinile autopropulsate echipate pentru montarea frontală a uneltelor este permisă montarea a încă două faruri suplimentare, la o înălțime care nu depășește 4.000 mm, dacă legăturile electrice sunt concepute astfel încât cele două perechi de faruri cu lumină de întâlnire să nu poată fi aprinse în același timp;
litera c)
culoare: alb sau galben;
litera d)
martor de conectare: facultativ;
litera e)
dispozitiv de reglare a farurilor: opțional.
punctul 8.3.
Lămpi de ceață față
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: două;
litera c)
culoare: alb sau galben;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.4.
Lămpi de mers înapoi
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: una sau două;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.5.
Lămpi indicatoare de direcție
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: există 4 variante de echipare:
punctul i)
două lămpi în față și două lămpi în spate, în același bloc optic, pentru fiecare parte laterală a mașinii autopropulsate; această variantă se poate folosi în cazul mașinilor autopropulsate cu lungimea de până la 4,6 m;
punctul ii)
două lămpi în față, două lămpi laterale, în același bloc optic pentru fiecare parte laterală a mașinii autopropulsate și două lămpi în spate;
punctul iii)
două lămpi în față, două lămpi laterale și două lămpi în spate;
punctul iv)
două lămpi în față și două lămpi în spate.
litera c)
culoare: galben sau roșu;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.6.
Semnal de avarie: identic cu pct. 8.5.
punctul 8.7.
Lămpi de stop
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: două;
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.8.
Lămpi de poziție față
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: două; în cazul mașinilor autopropulsate concepute pentru montarea de dispozitive portabile în partea frontală, care pot masca lămpile de poziție față obligatorii, se pot instala două lămpi de poziție față suplimentare la o înălțime care nu depășește 4.000 mm;
litera c)
culoare: alb sau galben (dacă lampa este inclusă într-un bloc optic galben);
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.9.
Lămpi de poziție spate
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: două;
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.10.
Lămpi de ceață spate
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: una sau două;
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.11.
Lămpi de staționare
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: două lămpi în față și două lămpi în spate sau o lampă pe o laterală a mașinii autopropulsate și una pe cealaltă laterală, dar vizibile atât din față, cât și din spate.
litera c)
culoare: alb în față, roșu în spate; poate fi galben dacă lampa este inclusă într-un bloc optic cu lămpile indicatoare de direcție laterale sau lămpile de poziție laterale;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.12.
Lămpi de gabarit
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: două lămpi în față și două lămpi în spate sau o lampă pe o laterală a mașinii autopropulsate și una pe cealaltă laterală, dar vizibile atât din față, cât și din spate;
litera c)
culoare: alb în față și roșu în spate;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.13.
Proiectoare de lucru
Paragraf
Dacă există un astfel de dispozitiv de iluminare, acesta nu poate fi combinat cu nici o altă lampă; martorul de conectare este obligatoriu.
punctul 8.14.
Catadioptri spate netriunghiulari
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: doi sau patru.
litera c)
culoare: roșu.
punctul 8.15.
Lămpi speciale de avertizare (girofar)
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
culoare: galben.
punctul 8.16.
Condiții generale
Paragraf
Dispozitivele de iluminare cu care este echipată mașina autopropulsată trebuie să funcționeze corespunzător.
punctul 9.
Dispozitive de avertizare acustică
punctul 9.1.
Dispozitivul de avertizare acustică trebuie să emită un sunet uniform și constant; spectrul său acustic nu trebuie să se modifice sensibil în timpul funcționării.
punctul 10.
Amenajarea interioară
punctul 10.1.
Mașinile autopropulsate trebuie să fie echipate cu un scaun pentru conducătorul auto și, opțional, cu scaun sau scaune pentru însoțitori.
punctul 10.1.1.
Scaunul conducătorului auto trebuie să fie bine fixat și realizat astfel încât să limiteze șocurile și vibrațiile.
punctul 10.1.2.
Scaunele însoțitorilor, dacă sunt prevăzute, trebuie să fie fixate solid și, în funcție de tipul mașinii autopropulsate, să fie legate convenabil de elemente al structurii (șasiu, dispozitiv împotriva răsturnării, platformă etc). Aceste elemente de structură trebuie să fie suficient de rezistente pentru a putea susține scaunele însoțitorilor, încărcate.
punctul 11.
Mase și dimensiuni
punctul 11.1.
Mase
punctul 11.1.1.
Masa maximă tehnic admisibilă este cea declarată de producător și reprezintă masa maximă a mașinii autopropulsate, în funcție de construcția și performanțele sale.
punctul 11.1.2.
Masa proprie se determină, dacă este posibil, pe baza documentelor producătorului sau prin cântărire și reprezintă masa mașinii autopropulsate fără încărcătură în ordine de mers (inclusiv dispozitivul de protecție în caz de răsturnare, dacă este cazul, excluzând accesoriile opționale, dar cu lichid de răcire, lubrifianți, carburant, unelte și masa conducătorului auto de 75 kg).
punctul 11.1.3.
Dacă determinarea maselor de la pct. 11.1.1. și 11.1.2. nu este posibilă, acestea nu se menționează în atestatul tehnic.
punctul 11.2.
Dimensiuni
punctul 11.2.1.
În atestatul tehnic se menționează lungimea, lățimea și înălțimea declarate de producător sau determinate prin măsurare; măsurarea se efectuează cu mașina autopropulsată fără încărcătură în ordine de mers, fiind luate în considerare și echipamentele opționale montate pe mașina autopropulsată în configurația prezentată în fotografia din atestatul tehnic.
punctul 12.
Sistemul de rulare
punctul 12.1.
Echiparea cu pneuri trebuie să fie în concordanță cu indicațiile producătorului mașinii autopropulsate.
punctul 12.1.1.
Pneurile utilizate pentru mașinile autopropulsate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 106, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.1.2.
Dacă o mașină autopropulsată este destinată unor condiții de utilizare incompatibile cu caracteristicile pneurilor omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 106, pot fi acceptate și pneurile omologate de tip în conformitate cu Regulamentele ONU nr. 30, 54 și 117 sau omologate de tip în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 75, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.1.3.
Mașinile autopropulsate pot fi echipate și cu pneuri omologate în conformitate cu Directiva 92/23/CEE, cu respectarea indicilor de sarcină și viteză.
punctul 12.2.
Pentru mașinile autopropulsate echipate cu șenile, șenilele acestora trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
punctul 12.2.1.
Mașinile autopropulsate cu o viteză maximă de cel mult 15 km/h trebuie să fie echipate fie cu lanțuri de șenilă, fie cu benzi de șenilă.
punctul 12.2.2.
Mașinile autopropulsate cu o viteză maximă mai mare de 15 km/h trebuie să fie echipate doar cu benzi de șenilă.
punctul 12.2.3.
Trenurile de rulare ale șenilelor nu trebuie să deterioreze drumurile. Mașinile autopropulsate echipate cu trenuri de rulare de șenile nu deteriorează drumurile dacă limitele stabilite la subpct. 12.2.3.1 și 12.2.3.2. nu sunt depășite și suprafața de contact a trenului de rulare al șenilei cu pavajul rutier constă într-un elastomer (precum cauciucul etc.).
punctul 12.2.3.1.
Presiunea medie de contact cu solul (P):
punctul 12.2.3.1.1.
Lanțurile de șenilă: P ≤ 0,65 MPa, calculată astfel:
Paragraf
unde:
Paragraf
N(R) este numărul total de role de șenilă care transferă sarcina direct pe suprafața drumului (prin intermediul șenilelor și a tampoanelor);
Paragraf
A(P) este suprafața exterioară a fiecărui tampon (adică cea aflată în contact cu drumul), în mmp. Este definită prin măsurarea amprentei unui tampon perpendicular sub centrul unei role de șenilă care nu se află într-o poziție extremă, prin coborârea unui vehicul pe o bucată corespunzătoare de carton (sau pe alt material care se deformează permanent) și măsurarea suprafeței deformate create în acest mod.
Paragraf
În cazul mașinilor autopropulsate echipate cu o combinație de axe cu roți și de șenile, sarcina care acționează prin intermediul axelor cu roți atunci când mașina autopropulsată este încărcată trebuie măsurată folosind cântare auto corespunzătoare și scăzând masa lor din masa totală maximă admisă pentru a calcula P. Ca o soluție alternativă, sarcina combinată maximă declarată de producător pentru trenurile de rulare ale șenilelor poate fi înlocuită cu MMTA.
punctul 12.2.3.1.2.
Benzile de șenilă: P ≤ 0,5 MPa, calculată astfel:
Paragraf
unde:
Paragraf
A(L) este suprafața totală a plăcilor de cauciuc în contact cu drumul, între centrele rolelor extreme ale șenilei sub care banda șenilei intră în contact cu solul. Furnizorul benzii de cauciuc precizează proporția suprafeței cu proeminențe în raport cu suprafața totală a benzii (definită ca lungimea șenilei înmulțită cu lățimea șenilei); în mod alternativ, suprafața totală a proeminențelor în contact cu drumul poate fi măsurată prin coborârea mașinii autopropulsate încărcate pe o bucată corespunzătoare de carton sau pe alt material care se deformează permanent și prin măsurarea suprafeței totale a deformărilor produse în acest mod.
Paragraf
În cazul mașinilor autopropulsate echipate cu o combinație de axe cu roți și de șenile, sarcina care acționează prin intermediul axelor cu roți atunci când mașina autopropulsată este încărcată trebuie măsurată folosind cântare auto corespunzătoare și scăzând masa lor din masa totală maximă admisă pentru a calcula P. Ca o soluție alternativă, sarcina combinată maximă declarată de producător pentru trenurile de rulare ale șenilelor poate fi înlocuită cu masa maximă admisă a mașinii autopropulsate.
punctul 12.2.3.1.3.
În cazul mașinilor autopropulsate cu o viteză maximă mai mare de 40 km/h, presiunea medie de contact cu solul trebuie să fie P ≤ 0,2 MPa.
punctul 12.2.3.2.
Sarcina maximă pe rola de șenilă nu trebuie să fie mai mare de 2.250 kg, calculată prin împărțirea masei maxime admise, în kg (ținând cont de orice masă care acționează pe eventualele axe cu roți, în același mod ca la pct. 12.2.3.1.1. sau 12.2.3.1.2.), la numărul total de role de șenilă care transferă sarcina direct pe suprafața drumului.
punctul 12.2.4.
Pe partea interioară a benzilor de șenilă trebuie să existe elemente care să asigure ghidarea benzii de șenilă pe role. Pe partea exterioară trebuie să existe un profil adecvat pentru utilizarea prevăzută în sectorul agricol, forestier sau alte aplicații specifice.
punctul 12.2.5.
Cuplul poate fi transmis prin fricțiune (direct) sau prin angajamentul pozitiv al rolelor cu șenila.
punctul 12.2.6.
La mașinile autopropulsate la care benzile de șenilă sunt antrenate prin fricțiune, operatorul trebuie să dispună de o indicație permanentă a tensiunii din șenile în timpul deplasării pe drum sau de un semnal optic sau acustic care să se declanșeze în momentul în care este atinsă tensiunea minimă a benzii.
punctul 13.
Sistemul de propulsie și protecția mediului
punctul 13.1.
Mașinile autopropulsate noi echipate cu motoare cu ardere internă trebuie să respecte condițiile tehnice privind emisiile poluante prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 2016/1628, începând cu termenele de punere în aplicare prevăzute în anexa III la Regulament.
punctul 14.
Derogări
Paragraf
RAR poate excepta mașinile autopropulsate de la îndeplinirea anumitor cerințe prevăzute în prezentele reglementări, dacă aceste cerințe nu sunt compatibile cu modul lor de funcționare sau cu destinația lor ori dacă aceste cerințe nu sunt aplicabile mașinii autopropulsate respective. Derogarea poate fi acordată numai dacă se constată că sistemele, unitățile tehnice separate sau componentele care fac obiectul derogării își îndeplinesc rolul funcțional în condiții de siguranță atât pentru mașina autopropulsată, cât și pentru ceilalți participanți la trafic și nu este afectată în mod semnificativ protecția mediului. După caz, aceasta se poate realiza prin impunerea respectării unor condiții alternative.
ANX
Anexa nr. 10 nr
Paragraf
la reglementări
punctul 1.
Elementele de identificare
punctul 1.1.
Numărul de identificare trebuie să fie poansonat (după caz, inscripționat), în general pe o componentă nedemontabilă a principalului element de rezistență al vehiculului, în forma și folosind caracterele prevăzute de către producător sau o autoritate competentă din țara de proveniență.
punctul 1.2.
Dacă există, plăcuța producătorului trebuie să fie inscripționată cel puțin cu numărul de identificare al vehiculului.
punctul 1.3.
Pentru numărul de identificare trebuie folosite litere latine și cifre arabe. În componența numărului de identificare nu se admite folosirea literelor I, O și Q și nici a cratimelor, asteriscurilor și a altor semne speciale.
punctul 1.4.
În cazul în care în numărul de identificare sunt incluse și literele I, O, Q, cratime, asteriscuri sau alte semne speciale, RAR va atribui și poansona un număr de identificare nou, care să respecte cerința de la pct. 1.3.
punctul 2.
Amplasarea plăcii de înregistrare
punctul 2.1.
Vehiculele lente trebuie să fie dotate în partea din spate cu loc de amplasare a plăcii de înregistrare.
punctul 2.2.
Acest loc de amplasare constă într-o suprafață dreptunghiulară plană sau aproape plană, având cel puțin următoarele dimensiuni:
litera a)
lățime: 255 mm sau 520 mm;
litera b)
înălțime: 165 mm sau 120 mm.
punctul 3.
Sistemul de frânare
punctul 3.1.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu:
punctul 3.1.1.
Un sistem de frânare de serviciu funcțional, comandat cu piciorul, care acționează frânele tuturor roților și cu un dispozitiv de frânare auxiliar, care poate fi frâna de staționare; acesta trebuie să aibă două circuite independente, fiecare circuit acționând cel puțin două roți amplasate pe părți diferite.
punctul 3.1.2.
Un sistem de frânare de staționare funcțional, care acționează cel puțin asupra roților unei axe. Comanda sistemului de frânare de staționare trebuie să fie independentă de comanda sistemului de frânare de serviciu.
punctul 3.2.
Vehiculele trebuie prevăzute cu un semnal de avertizare de culoare roșu vizibil chiar și la lumina zilei, care să indice defectarea sistemului de frânare al vehiculului care împiedică frâna de serviciu să asigure eficacitatea prescrisă și/sau scoaterea din funcțiune cel puțin a unui circuit independent al frânei de serviciu.
punctul 4.
Sistemul de direcție
punctul 4.1.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu volan pentru comanda direcției, aceasta fiind concepută astfel încât să permită o bracare progresivă.
punctul 4.2.
Postul de conducere nu trebuie să fie situat pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului lent. Sunt exceptate vehiculele lente care au fost înmatriculate ultima dată într-un alt stat membru al UE și care nu au suferit modificări în raport cu configurația de înmatriculare inițială. Pentru acestea, accesul pasagerilor trebuie să fie asigurat exclusiv pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului.
punctul 4.3.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de mers înapoi manevrabil din poziția conducătorului auto.
punctul 5.
Vizibilitatea
punctul 5.1.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu minimum două oglinzi retrovizoare. Vehiculele carosate trebuie prevăzute și cu oglindă retrovizoare interioară. În cazul în care caroseria nu permite montarea unei astfel de oglinzi sau nu este asigurată vizibilitatea în partea din spate, echiparea trebuie să cuprindă două oglinzi laterale, în partea stângă și în partea dreaptă.
punctul 5.2.
Geamurile vehiculelor lente carosate, aflate în câmpul principal de vizibilitate, trebuie să asigure un factor de transmisie normală a luminii de minimum 70%.
punctul 5.2.1.
Elementele sau procedeele de diminuare a transparenței geamurilor trebuie să fie certificate în conformitate cu legislația în vigoare.
punctul 5.3.
Vehiculele lente cu parbriz trebuie prevăzute cu cel puțin un ștergător de parbriz, care să acționeze în zona de vizibilitate a conducătorului auto.
punctul 6.
Caroseria și amenajarea interioară
punctul 6.1.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu bănci sau scaune fixate ferm pe un element de rezistență al caroseriei sau șasiului, situate la cel puțin 150 mm sub nivelul superior al obloanelor, al dispozitivelor de asigurare (bare de protecție, cotiere etc.) sau al marginii inferioare a geamurilor. Echiparea scaunelor sau a băncilor cu centuri de siguranță este facultativă.
punctul 6.2.
În cazul vehiculelor lente sunt admise următoarele tipuri de geamuri, astfel cum sunt definite acestea conform Regulamentului ONU nr. 43:
litera a)
sticlă securizată monostrat*
Paragraf
* admis pentru parbriz
litera b)
sticlă securizată multistrat obișnuită*
Paragraf
* admis pentru parbriz
litera c)
sticlă securizată multistrat tratată*
Paragraf
* admis pentru parbriz
litera d)
geam cu acoperire din plastic multistrat*
Paragraf
* admis pentru parbriz
litera e)
geam securizat cu un factor de transmisie normală a luminii mai mic de 70 %
litera f)
unitate cu vitraj multiplu
litera g)
geam din sticlă uniform securizată monostrat*
Paragraf
* admis pentru parbriz
litera h)
geam din plastic rigid
litera i)
geam din plastic flexibil
litera j)
unitate cu vitraj multiplu din plastic rigid
litera k)
geam securizat multistrat
litera l)
geam din sticlă, cu un strat de material plastic aplicat pe suprafața interioară
punctul 6.3.
Vehiculele lente având mai mult de 4 locuri (inclusiv locul conducătorului auto) trebuie să fie prevăzute cu cel puțin o ieșire de siguranță cu următoarele dimensiuni minime: înălțime: 1.200 mm și lățime: 550 mm.
punctul 6.4.
Dacă există pe vehiculul lent, obloanele sau ușile de acces trebuie să fie prevăzute cu balamale și cu încuietori cu două poziții de zăvorâre care să nu permită deschiderea accidentală în timpul mersului.
punctul 6.5.
Vehiculele lente decapotabile trebuie prevăzute cu un cadru de rezistență sau alte elemente care să asigure protecția pasagerilor în cazul răsturnării.
punctul 6.6.
Podeaua nu poate fi la o distanță față de sol mai mare de 75 cm.
punctul 6.7.
Vehiculele lente având mai mult de 4 locuri (inclusiv locul conducătorului auto) trebuie să fie echipate cu suspensie.
punctul 6.8.
Vehiculele lente având mai mult de 4 locuri (inclusiv locul conducătorului auto) trebuie prevăzute cu o plăcuță pe care să fie inscripționat numărul maxim de locuri admis. La calculul numărului maxim de locuri admis se consideră că masa conducătorului auto și a fiecărui pasager este de 75 kg.
punctul 6.9.
Vehiculele lente prevăzute cu compartimente separate pentru conducătorul auto și pasageri trebuie dotate cu un dispozitiv prin care pasagerii pot solicita conducătorului auto să oprească vehiculul.
punctul 6.10.
Vehiculele lente nu trebuie să cuprindă părți ascuțite, tăioase sau protuberanțe, îndreptate spre exterior, de forme, dimensiuni, unghi al direcției sau duritate care să mărească riscul sau gravitatea leziunilor și lacerărilor corporale suferite de o persoană lovită sau atinsă razant de vehicul în cazul unui accident.
punctul 7.
Sistemul de propulsie și siguranța electrică
punctul 7.1.
Sistemul de propulsie electrică este reprezentat de circuitul electric care include motorul sau motoarele de tracțiune, sistemul reîncărcabil de stocare a energiei electrice (SRSEE), sistemul de conversie a energiei electrice, convertoarele electronice, cablajele și conectorii asociați, precum și sistemul de cuplare pentru încărcarea SRSEE.
punctul 7.2.
Protecțiile oferite împotriva contactului direct cu piesele sub tensiune (de exemplu, izolator solid, barieră, incintă) nu trebuie să poată fi deschise, demontate sau îndepărtate fără utilizarea unor unelte.
punctul 7.2.1.
În cazul unui SRSEE de înaltă tensiune, simbolul prezentat în figura de mai jos trebuie amplasat pe sau în apropierea SRSEE. Fundalul simbolului are culoarea galbenă, iar chenarul și săgeata sunt negre.
punctul 7.2.2.
În plus, simbolul trebuie să fie plasat pe toate incintele și barierele care, atunci când sunt îndepărtate, expun piesele sub tensiune ale circuitelor de înaltă tensiune. Această dispoziție este opțională pentru conectorii pentru magistralele de înaltă tensiune și nu se aplică în niciuna dintre următoarele situații:
litera a)
dacă barierele sau incintele nu pot fi accesate, deschise sau îndepărtate fizic, decât dacă alte componente ale vehiculului sunt îndepărtate prin utilizarea unor unelte;
litera b)
dacă barierele sau incintele sunt situate sub podeaua vehiculului.
punctul 7.2.3.
Cablurile pentru magistralele de înaltă tensiune care nu se află în întregime în incinte sunt identificate printr-un înveliș exterior de culoare portocalie.
punctul 7.3.
Pentru protecția împotriva șocurilor electrice care ar putea rezulta în urma contactului indirect, piesele conductoare expuse, cum ar fi bariera și incinta conductoare, sunt conectate galvanic în siguranță la șasiul electric, de exemplu printr-o conexiune cu fir electric sau cablu de împământare, sau prin sudare sau îmbinare cu bolțuri, astfel încât să nu apară potențiale periculoase.
punctul 7.4.
Cerințe referitoare la SRSEE:
punctul 7.4.1.
În vederea evitării supraîncălzirii în caz de supracurenți, SRSEE trebuie prevăzut cu unul sau mai multe dispozitive de protecție precum siguranțe, întrerupătoare de circuit și/sau generale.
punctul 7.4.2.
SRSEE și componentele sale trebuie instalate pe vehicul în așa fel încât să se excludă posibilitatea de detașare sau ejectare accidentală sau neintenționată.
punctul 7.5.
La pornire, inclusiv în modul contact, pentru a alege modul posibil de propulsie activă, conducătorul auto trebuie să efectueze cel puțin două acțiuni deliberate și distincte. Se permite ca doar o singură acțiune să fie necesară pentru a dezactiva modul posibil de propulsie activă sau pentru a finaliza procedura de oprire.
punctul 7.6.
Nu este posibilă acționarea funcției vehiculului de mers înapoi în timp ce vehiculul este în mișcare înainte.
punctul 7.7.
Condițiile prevăzute la subpct. 7.1-7.6 sunt considerate îndeplinite în cazul vehiculelor lente omologate în conformitate cu Regulamentul ONU nr. 100.
punctul 8.
Instalația de iluminare-semnalizare
Paragraf
Instalația de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie să respecte următoarele cerințe:
punctul 8.1.
Faruri cu lumină de drum
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: unul sau două*);
Paragraf
*) dacă lățimea > 1300 mm, obligatoriu 2
litera c)
culoare: alb;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.2.
Faruri cu lumină de întâlnire
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: unul sau două*);
Paragraf
*) dacă lățimea > 1300 mm, obligatoriu 2
litera c)
culoare: alb;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
litera f)
dispozitiv de reglare a farurilor: facultativ.
punctul 8.3.
Lămpi de ceață față
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: unul sau două*);
Paragraf
*) dacă lățimea > 1300 mm, obligatoriu 2
litera c)
culoare: alb sau galben;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.4.
Lămpi de mers înapoi
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: una sau două;
litera c)
culoare: alb;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.5.
Lămpi indicatoare de direcție
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: două pe fiecare parte, poziționate în față și în spate;
litera c)
culoare: galben (față), respectiv galben sau roșu (spate);
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.6.
Semnal de avarie
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: ca în cazul lămpilor indicatoare de direcție;
litera c)
culoare: ca în cazul lămpilor indicatoare de direcție;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.7.
Lămpi de stop
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: una sau două*);
Paragraf
*) dacă lățimea > 1300 mm, obligatoriu 2
litera c)
culoare: roșu.
punctul 8.8.
Lămpi de iluminare a plăcii cu numărul de înregistrare spate
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: în așa fel încât lampa/lămpile să ilumineze zona plăcii cu numărul de înmatriculare/înregistrare;
litera c)
culoare: alb.
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.9.
Lămpi poziție față
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: una sau două*);
Paragraf
*) dacă lățimea > 1300 mm, obligatoriu 2
litera c)
culoare: alb sau galben;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.10.
Lămpi poziție spate
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: una sau două*);
Paragraf
*) dacă lățimea > 1300 mm, obligatoriu 2
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
martor de conectare: facultativ.
punctul 8.11.
Lămpi de ceață spate
litera a)
prezență: facultativă;
litera b)
număr: una sau două;
litera c)
culoare: roșu;
litera d)
martor de conectare: obligatoriu.
punctul 8.12.
Catadioptri spate netriunghiulari
litera a)
prezență: obligatorie;
litera b)
număr: unul sau doi (dacă lățimea > 1.000 mm, obligatoriu doi);
litera c)
culoare: roșu; suprafața iluminată poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei lămpi spate;
punctul 8.13.
Catadioptri laterali netriunghiulari
litera a)
prezență:
punctul i)
obligatorie pe orice vehicul lent cu lungimea de peste 6 m;
punctul ii)
facultativă pentru restul vehiculelor lente;
litera b)
număr: în funcție de lungimea vehiculului, din 3 m în 3 m (4 m dacă structura vehiculului nu permite respectarea cerinței);
litera c)
culoare: galben; catadioptrii laterali spate pot fi și roșii dacă sunt grupați cu lămpile de poziție spate sau cu lămpile de ceață spate;
litera d)
suprafața iluminată a catadioptrilor laterali poate intersecta suprafața aparentă a oricărei alte lămpi laterale.
punctul 9.
Dispozitive de avertizare acustică
punctul 9.1.
Dispozitivul de avertizare acustică trebuie să emită un sunet uniform și constant; spectrul său acustic nu trebuie să se modifice sensibil în timpul funcționării.
punctul 9.2.
Vehiculele lente trebuie să fie dotate cu dispozitiv de avertizare acustică, acționat automat la mersul înapoi.
punctul 10.
Masele
punctul 10.1.
Masele maxime tehnic admisibile (totală, pe axe) sunt cele declarate de producător.
punctul 10.2.
Masa proprie se determină prin cântărire și nu include masa conducătorului auto (75 kg) și a bateriilor de propulsie.
punctul 10.3.
Vehiculele lente nu sunt concepute pentru a tracta remorci. Prin urmare, acestea nu dispun de mase maxime tehnic admisibile remorcabile, a ansamblului de vehicule sau pe dispozitivul de cuplare.
punctul 10.4.
Suma totală a maselor maxime tehnic admisibile pe axe trebuie să fie mai mare sau egală cu masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului lent.
punctul 10.5.
Masa maximă tehnic admisibilă a vehiculului lent nu poate fi mai mică decât masa proprie a vehiculului lent plus masa conducătorului auto (75 kg), masa de încărcare convențională (numărul de locuri pentru pasageri x 75 kg) și masa bateriilor de propulsie, după caz.
punctul 10.6.
Masa maximă tehnic admisibilă pe axa față a vehiculului lent nu poate fi mai mică de 30% din masa maximă tehnic admisibilă a acestuia.
punctul 11.
Dimensiuni
punctul 11.1.
În atestatul tehnic se menționează lungimea, lățimea și înălțimea declarate de către producător sau determinate prin măsurare; măsurarea se efectuează cu vehiculul lent fără încărcătură în ordine de mers, în configurația prezentată în fotografia din atestatul tehnic.
punctul 11.2.
Dimensiunile maxime admise pentru vehiculele lente sunt:
litera a)
lungime: 12 m;
litera b)
lățime: 2,55 m;
litera c)
înălțime: 4 m.
punctul 12.
Sistemul de rulare
punctul 12.1.
Echiparea cu pneuri trebuie să fie în concordanță cu indicațiile producătorului vehiculului.
punctul 12.2.
Pneurile utilizate pe vehiculele lente trebuie să fie omologate în conformitate cu Directiva 92/23/CE, Directiva 97/24/CE, Regulamentul ONU nr. 30, Regulamentul ONU nr. 54, Regulamentul ONU nr. 64, Regulamentul ONU nr. 75 (numai pneurile considerate corepunzătoare pentru a fi montate pe vehicule din categoriile L2e și L5e și, implicit L6e și L7e) sau Regulamentul ONU nr. 106, după caz.
punctul 12.3.
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu dispozitive de protecție împotriva stropirii, cu excepția cazurilor în care forma caroseriei preia această funcție.
punctul 13.
Sistemul de propulsie și protecția mediului
punctul 13.1.
Vehiculele lente noi, propulsate de motoare cu ardere internă, trebuie să respecte condițiile tehnice privind emisiile poluante prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 2016/1628, începând cu termenele de punere în aplicare prevăzute în anexa III la Regulament.
ANX
Anexa nr. 11 nr
Paragraf
la reglementări
Paragraf
Pentru autovehiculele special modificate față de configurația inițială în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, precum și pentru autovehiculele special modificate în scopul preluării și transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat, Registrul Auto Român efectuează următoarele activități:
punctul 1.
verifică fixarea dispozitivului pe autovehicul și îndeplinirea de către acesta a rolului său funcțional; după caz, verifică amenajarea specială a autovehiculului.
punctul 2.
în cazul autovehiculelor special modificate față de configurația inițială în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, înscrie în CIV la rubrica "Mențiuni" unul dintre următoarele coduri:
Paragraf 10
Transmisie modificată
Paragraf 10
2. Selectarea automată a treptei de viteză
Paragraf 10
4. Levierul schimbătorului de viteze adaptat
Paragraf 15
Ambreiaj adaptat
Paragraf 15
1. Pedală de ambreiaj adaptată
Paragraf 15
2. Ambreiaj manual
Paragraf 15
3. Ambreiaj automat
Paragraf 15
4. Măsuri pentru a preveni obstrucționarea sau acționarea pedalei de ambreiaj
Paragraf 20
Sistem de frânare modificat
Paragraf 20
1. Pedala de frână adaptată
Paragraf 20
3. Pedala de frână adaptată pentru piciorul stâng
Paragraf 20
4. Pedala de frână prin talpă
Paragraf 20
5. Pedala de frână înclinată
Paragraf 20
6. Frână de serviciu manuală (adaptată)
Paragraf 20
7. Utilizare maximă a frânei de serviciu consolidate cu o forță de .... N(*) [de exemplu, 20.07(300 N)]
Paragraf
(*) Această forță arată capacitatea conducătorului auto de acționare a sistemului.
Paragraf 20
9. Frână de staționare (parcare) adaptată
Paragraf 20
12. Separare înainte de pedala de frână/cu pedala la podea/cu pedala de frână detașată
Paragraf 20
13. Frână acționată cu genunchiul
Paragraf 20
14. Frână de serviciu acționată electronic 25. Sisteme de accelerare modificate
Paragraf 25
1. Pedală de accelerație adaptată
Paragraf 25
3. Pedală de accelerație înclinată
Paragraf 25
4. Pedală de accelerație acționată manual
Paragraf 25
5. Pedală de accelerație acționată cu genunchiul
Paragraf 25
6. Servoaccelerații (electronice, pneumatice etc.)
Paragraf 25
8. Pedală de accelerație plasată în stânga
Paragraf 25
9. Separare înainte de pedala de accelerație/cu pedala la podea/cu pedala de accelerație detașată
Paragraf 31
Adaptări și protecții pedale
Paragraf 31
1. Set suplimentar de pedale paralele
Paragraf 31
2. Pedale la (sau aproape la) același nivel
Paragraf 31
3. Protecție la obstrucționarea sau acționarea pedalelor de accelerație și frână atunci când acestea nu sunt acționate cu piciorul
Paragraf 31
4. Podea înălțată
Paragraf 32
Sisteme de accelerație și frână de serviciu combinate
Paragraf 32
1. Accelerație și frână de serviciu ca sistem combinat acționat cu un braț
Paragraf 32
2. Accelerație și frână de serviciu ca sistem servo combinat
Paragraf 33
Sisteme de accelerație, frână de serviciu și direcție combinate
Paragraf 33
1. Accelerație, frână de serviciu și direcție ca sistem combinat servo, acționat cu o mână
Paragraf 33
2. Accelerație, frână de serviciu și direcție ca sistem combinat servo, acționat cu două mâini
Paragraf 35
Dispozitive de comandă adaptate (comutatoare pentru faruri, ștergător și spălător de parbriz, claxon, semnalizatoare etc.)
Paragraf 35
2. Dispozitive de comandă care pot fi acționate fără eliberarea volanului
Paragraf 35
3. Dispozitive de comandă care pot fi acționate cu mâna stângă fără eliberarea volanului
Paragraf 35
4. Dispozitive de comandă care pot fi acționate cu mâna dreaptă fără eliberarea volanului
Paragraf 35
5. Dispozitive de comandă care pot fi acționate fără eliberarea volanului și a comenzilor de accelerație sau de frână combinate
Paragraf 40
Direcție modificată
Paragraf 40
1. Utilizare maximă a direcției cu o forță de N(*) [de exemplu, 40.01 (140 N)]
Paragraf
(*)Această forță arată capacitatea conducătorului auto de acționare a sistemului.
Paragraf 40
5. Volan ajustat (volan mai gros/mai subțire, volan cu diametru redus etc.)
Paragraf 40
6. Volan cu basculare
Paragraf 40
9. Acționare cu piciorul
Paragraf 40
11. Mâner la volan
Paragraf 40
14. Sistem de direcție adaptat alternativ acționat cu un braț
Paragraf 40
15. Sistem de direcție adaptat alternativ acționat cu două brațe
Paragraf 42
Oglindă (oglinzi) retrovizoare modificată (modificate)
Paragraf 42
1. Oglindă retrovizoare adaptată
Paragraf 42
3. Oglindă retrovizoare interioară suplimentară pentru observarea traficului
Paragraf 42
5. Oglindă retrovizoare pentru unghiul mort
Paragraf 43
Poziția scaunului pentru conducătorul auto
Paragraf 43
1. Scaun pentru conducătorul auto cu înălțime adecvată pentru vizibilitate și distanță normală față de volan și pedale
Paragraf 43
2. Scaun pentru conducătorul auto adaptat la forma corpului
Paragraf 43
3. Scaunul conducătorului auto cu suport lateral pentru stabilitate bună
Paragraf 43
4. Scaunul conducătorului auto cu rezemătoare pentru braț
Paragraf 43
6. Centură de siguranță adaptată
Paragraf 43
7. Centură de siguranță tip ham
Paragraf 44
Modificări ale motocicletelor (folosirea subcodurilor este obligatorie.)
Paragraf 44
1. Frână cu comandă unică
Paragraf 44
2. Frână de mână (adaptată) (la roata din față)
Paragraf 44
3. Frână de mână (adaptată) (la roata din spate)
Paragraf 44
4. Manetă de accelerație (adaptată)
Paragraf 44
8. Înălțimea scaunului permite conducătorului auto, în poziția șezând, să aibă în același timp ambele picioare pe suprafața drumului.
Paragraf 44
9. Forța maximă cu care se poate aplica frâna pe roata din față este de ... N(*) [de exemplu, 44.09 (140 N)]
Paragraf
(*) Această forță arată capacitatea conducătorului auto de acționare a sistemului.
Paragraf 44
10. Forța maximă cu care se poate aplica frâna pe roata din spate este de ... N(*) [de exemplu, 44.10 (240 N)]
Paragraf
(*) Această forță arată capacitatea conducătorului auto de acționare a sistemului.
Paragraf 44
11. Rezemătoare pentru picioare adaptată
Paragraf 44
12. Manetă adaptată
Paragraf 45
Numai motocicletă cu ataș
Paragraf 46
Numai tricicluri
Paragraf 47
Limitat la vehiculele cu mai mult de două roți care nu necesită poziția de echilibru a conducătorului auto la pornire, oprire și stat în picioare
Paragraf 50
Limitat la un anumit vehicul/un anumit număr de șasiu (numărul de identificare al vehiculului, VIN)
Paragraf
Litere utilizate în combinație cu codurile 01 - 44 pentru specificații suplimentare:
litera a)
stânga;
litera b)
dreapta;
litera c)
mână;
litera d)
picior;
litera e)
mijloc;
litera f)
braț;
litera g)
degetul mare.
Paragraf
Suplimentar, se înscrie în CIV un text cu privire la particularitatea adaptării, dacă informația este disponibilă în documentația pusă la dispoziție de către solicitant.
punctul 3.
În cazul autovehiculelor special modificate în scopul preluării și transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat în scaune rulante, RAR înscrie în CIV următoarele:
litera a)
la rubrica 1, categoria: "Autovehicul special M1";
litera b)
la rubrica 2, caroseria: "SH vehicul accesibil scaunelor rulante";
litera c)
la rubrica "Mențiuni", un text cu privire la tipul de scaun rulant pentru care vehiculul este adaptat, dacă informația este disponibilă în documentația pusă la dispoziție de către solicitant.
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit