AcasăDocument
HOTĂRÂRE nr. 563 din 28 aprilie 2022
pentru constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului interministerial privind schimbările climatice
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
Paragraf
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
Alineatul (1)
Se constituie Comitetul interministerial privind schimbările climatice, denumit în continuare Comitetul, organism consultativ fără personalitate juridică.
Alineatul (2)
Comitetul este condus de prim-ministrul României, în calitate de președinte. În situațiile în care prim-ministrul nu poate participa la reuniunile Comitetului, conducerea acestuia este realizată de către șeful Cancelariei Prim-Ministrului, în calitate de vicepreședinte.
Alineatul (3)
Comitetul are trei vicepreședinți, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, demnitarul care conduce Departamentul climă și sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale și ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Alineatul (4)
Comitetul este format din reprezentanți ai instituțiilor publice din România care elaborează și implementează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice, la nivel de ministru sau secretar de stat desemnat, consilieri prezidențiali sau consilieri de stat din partea Administrației Prezidențiale, respectiv reprezentanți la nivel de conducător ai instituțiilor, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 2
Alineatul (1)
Comitetul poate dispune formarea de grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, care să sprijine activitatea acestuia. Grupurile de lucru sunt alcătuite din experți ai instituțiilor prevăzute în anexă sau alți experți din cadrul entităților prevăzute la alin. (3). Lucrările reuniunilor grupurilor de lucru sunt conduse la nivel de secretar de stat sau de coordonatorul departamentului din cadrul instituției publice cu responsabilități în domeniul temei supuse dezbaterii.
Alineatul (2)
Activitatea Comitetului este sprijinită de secretariatul tehnic care este format din personal din cadrul Secretariatului General al Guvernului, prin Direcția coordonare politici și priorități, și din cadrul Departamentului pentru dezvoltare durabilă.
Alineatul (3)
În calitate de invitați, la ședințele Comitetului pot participa reprezentanți ai altor instituții publice sau autorități cu atribuții în domeniul schimbărilor climatice, experți, reprezentanți ai structurilor asociative ale administrației publice locale, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri sau financiar-bancar, reprezentanți ai instituțiilor academice și de învățământ superior, reprezentanți ai asociațiilor și fundațiilor cu activitate în domeniul schimbărilor climatice, la invitația președintelui Comitetului sau a unuia dintre vicepreședinți.
Alineatul (4)
Activitatea în cadrul Comitetului este neremunerată.
Alineatul (5)
Președintele României poate participa la ședințele Comitetului la invitația prim-ministrului.
Articolul 3
Paragraf
Comitetul are următoarele obiective principale:
litera A)
analizează și propune soluții în vederea asigurării concordanței politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, propuse de ministerele de resort, cu angajamentele luate la nivel național, față de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte, și monitorizează progresele înregistrate de instituțiile din România în implementarea acestora;
litera B)
analizează, monitorizează și propune politicile prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele luate la nivel național, față de Uniunea Europeană, inclusiv prin Planul național de redresare și reziliență al României, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte sau în curs de a accede, care vor fi supuse anual aprobării Guvernului, în condițiile legii;
litera C)
analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a măsurilor ce revin autorităților și instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor prevăzute în Planul național integrat pentru energie și schimbări climatice, denumit în continuare PNIESC, cu scopul îndeplinirii angajamentelor asumate de România, în ceea ce privește contribuția țării noastre la îndeplinirea țintelor europene stabilite în domeniul energiei și climei, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2018/1.999, inclusiv în ceea ce privește asigurarea finanțării necesare pentru implementarea politicilor și măsurilor prevăzute în PNIESC;
litera D)
analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei naționale pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și propune soluții pentru atingerea acestor obiective, inclusiv a țintelor intermediare, în conformitate cu prevederile art. 15 al Regulamentului (UE) nr. 2018/1999;
litera E)
analizează și monitorizează aplicarea metodologiei pentru bugetarea inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice, elaborată de către Secretariatul General al Guvernului în colaborare cu Ministerul Finanțelor, conform obligațiilor asumate în Planul național de redresare și reziliență al României și acordurilor internaționale la care România este parte;
litera F)
analizează și propune indicatorii de măsurare a angajamentelor climatice ale României, pornind de la indicatorii existenți, recunoscuți la nivel internațional, prin raportarea la cerințele Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și ale Acordului de la Paris, precum și la alte inițiative în domeniu, precum Agenda O.N.U. 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre;
litera G)
propune comunicarea unui mesaj unitar și coerent pe tema schimbărilor climatice bazat pe date științifice, în linie cu studiile și recomandările Panelului internațional pentru schimbările climatice, Organizației Meteorologice Mondiale și Administrației Naționale de Meteorologie și ale altor structuri relevante, de către instituțiile publice din România care elaborează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice.
Articolul 4
Paragraf
În scopul îndeplinirii obiectivelor prevăzute la art. 3, Comitetul exercită următoarele atribuții:
litera A)
propune orientările strategice rezultate în urma discuțiilor și deciziilor luate în cadrul proceselor internaționale în domeniul schimbărilor climatice la care România este parte;
litera B)
propune liniile de poziționare pe baza cărora să fie elaborate mandatele de participare ale diferitelor instituții în domeniul schimbărilor climatice pentru a fi prezentate în cadrul negocierilor de la nivelul Uniunii Europene, Organizației Națiunilor Unite, precum și în cadrul discuțiilor, negocierilor din cadrul altor structuri internaționale;
litera C)
analizează oportunitatea aderării României la diferite inițiative privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și combaterea schimbărilor climatice;
litera D)
analizează și sprijină stabilirea componenței delegațiilor mixte pentru reprezentarea României în forumurile internaționale în domeniul schimbărilor climatice;
litera E)
identifică partenerii internaționali pe tema schimbărilor climatice și instituțiile naționale care să inițieze o colaborare în scopul obținerii de expertiză din partea acestora;
litera F)
analizează și propune soluții pentru asigurarea coerenței tuturor surselor de finanțare existente pentru finanțarea măsurilor în domeniul schimbărilor climatice;
litera G)
analizează și propune elaborarea de studii tehnice sau de impact, interne ori externalizate;
litera H)
propune parteneriate cu institutele de cercetare, de politici publice și universități în domeniul schimbărilor climatice;
litera I)
identifică indicatorii de măsurare a angajamentelor climatice ale României;
litera J)
analizează și monitorizează procesul de elaborare și implementare de către instituțiile responsabile a politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, în baza atribuțiilor care le revin conform prevederilor actelor normative de organizare și funcționare.
Articolul 5
Alineatul (1)
Comitetul se reunește lunar în ședințe și ori de câte ori este necesar, la inițiativa președintelui Comitetului sau a unuia dintre vicepreședinți.
Alineatul (2)
Agenda fiecărei ședințe a Comitetului se întocmește de către secretariatul tehnic, pe baza propunerilor formulate și înaintate în acest sens de către membrii săi și aprobate de către conducerea Comitetului.
Alineatul (3)
În exercitarea atribuțiilor, Comitetul elaborează rapoarte și analize pe care le prezintă Guvernului, spre informare.
Articolul 6
Paragraf
În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Comitetul se întrunește și aprobă regulamentul propriu de organizare și funcționare.
Semnături
Paragraf
PRIM-MINISTRU
Paragraf
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Paragraf
Contrasemnează:
Paragraf
Viceprim-ministru,
Paragraf
ministrul transporturilor și infrastructurii,
Paragraf
Sorin Mihai Grindeanu
Paragraf
p. Viceprim-ministru,
Paragraf
Mihaela-Ioana Kaitor,
Paragraf
secretar de stat
Paragraf
Secretarul general al Guvernului,
Paragraf
Marian Neacșu
Paragraf
Șeful Cancelariei Prim-Ministrului,
Paragraf
Mircea Abrudean
Paragraf
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Paragraf
Tánczos Barna
Paragraf
Ministrul energiei,
Paragraf
Virgil-Daniel Popescu
Paragraf
Ministrul economiei,
Paragraf
Florin Marian Spătaru
Paragraf
Ministrul antreprenoriatului și turismului,
Paragraf
Constantin-Daniel Cadariu
Paragraf
Ministrul afacerilor externe,
Paragraf
Bogdan Lucian Aurescu
Paragraf
p. Ministrul afacerilor interne,
Paragraf
Raed Arafat,
Paragraf
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Paragraf
Marius-Constantin Budăi
Paragraf
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Paragraf
Adrian-Ionuț Chesnoiu
Paragraf
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Paragraf
Cseke Attila-Zoltán
Paragraf
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, interimar,
Paragraf
Marcel-Ioan Boloș
Paragraf
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Paragraf
Ministrul finanțelor,
Paragraf
Adrian Câciu
Paragraf
București, 28 aprilie 2022.
Paragraf
Nr. 563.
ANEXĂ
punctul 1.
Administrația Prezidențială
punctul 2.
Cancelaria Prim-Ministrului
punctul 3.
Secretariatul General al Guvernului
punctul 4.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
punctul 5.
Ministerul Finanțelor
punctul 6.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
punctul 7.
Ministerul Energiei
punctul 8.
Ministerul Economiei
punctul 9.
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului
punctul 10.
Ministerul Afacerilor Externe
punctul 11.
Ministerul Afacerilor Interne
punctul 12.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
punctul 13.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
punctul 14.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
punctul 15.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
punctul 16.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
punctul 17.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
punctul 18.
Administrația Națională de Meteorologie
punctul 19.
Institutul Național de Statistică
punctul 20.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit