AcasăDocument
ORDIN nr. 6.731 din 28 noiembrie 2023privind aprobarea Profilului de formare al absolventului
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
În temeiul art. 89 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare,
Paragraf
în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educației nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior,
Paragraf
având în vedere Referatul de aprobare nr. 3.965 din 23.11.2023,
Paragraf
în baza art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare,
Paragraf
ministrul educației emite prezentul ordin.
Articolul 1
Paragraf
Se aprobă Profilul de formare al absolventului, componentă reglatoare a curriculumului național, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Paragraf
Direcția generală învățământ preuniversitar, Direcția generală minorități și relația cu Parlamentul, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 3
Paragraf
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educației nr. 3.239/2021 privind aprobarea documentului de politici educaționale Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al Curriculumului național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 15 februarie 2021.
Articolul 4
Paragraf
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Semnături
Paragraf
Ministrul educației,
Paragraf
Ligia Deca
Paragraf
București, 28 noiembrie 2023.
Paragraf
Nr. 6.731.
ANEXĂ
punctul I.
Context
Paragraf
Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național, referențial pentru proiectarea, implementarea și evaluarea acestuia.
Paragraf
Profilul de formare al absolventului:
-
este construit pornind de la reperele fundamentale de dezvoltare din educația timpurie, pentru învățământul preșcolar, și de la descriptorii competențelor-cheie, declinați pe niveluri de învățământ, în cazul învățământului primar, gimnazial și liceal;
-
este un document adresat, cu prioritate, dezvoltatorilor de curriculum, precum și tuturor actorilor educaționali (profesori, elevi, părinți/tutori), unităților de învățământ și comunității în ansamblu;
-
descrie așteptările exprimate față de absolvenții diferitelor niveluri de studiu din învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal, prin raportare la cerințele sociale exprimate în legi, în alte documente de politică educațională și în studii de specialitate, finalitățile generale ale învățământului, precum și la caracteristicile de dezvoltare a elevilor;
-
are la bază:
Paragraf
• profilul aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 3.239/2021, fiind anexă la documentul de politici educaționale Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al Curriculumului național;
Paragraf
-
este elaborat prin raportare la cadrul intern și european, în principal:
Paragraf
Paragraf
• Ordinul ministrului educației nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior;
Paragraf
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2023 pentru modificarea unor acte normative în domeniul educației, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
Paragraf
• Recomandarea Europeană 2018 (Council Recommendation of 22 May 2018 on key competences for lifelong learning - 2018/C189/01);
-
valorifică documente recente de politică educațională și studii de specialitate, în principal:
Paragraf
• Learning Compass OECD
Paragraf
(https://www.oecd.org/education/2030-project/teaching-and-learning/learning/learning-compass-2030/OECD_Learning_Compass_2030_concept_note.pdf);
Paragraf
• GreenComp - Cadrul european de competențe în materie de durabilitate
Paragraf
(https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/bc83061d-74ec-11ec-9136-01aa75ed71a1/language-ro);
Paragraf
• Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică al Consiliului Europei
Paragraf
(https://rm.coe.int/cdc-vol1-/168097e5d1);
Paragraf
• Embedding Values and Attitudes in Curriculum: Shaping a Better Future - OECD, 2021
Paragraf
(https://doi.org/10.1787/aee2adcd-en);
Paragraf
• DigComp 2.2: The Digital Competence Framework for Citizens, 2022
Paragraf
(https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC128415).
Paragraf
În contextul prezentat, profilul de formare al absolventului:
-
reprezintă un concept structurat care reflectă așteptările exprimate față de absolvenții nivelurilor de învățământ preuniversitar obligatoriu: preșcolar, primar, gimnazial, liceal;
-
este fundamentat pe:
Paragraf
• domenii de dezvoltare și indicatori comportamentali, în acord cu reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie, pentru învățământul preșcolar;
Paragraf
• competențele-cheie și descriptori de nivel, pentru învățământul primar, gimnazial și liceal;
-
include un set de atribute prioritare și descriptori pentru fiecare dintre nivelurile obligatorii din învățământul preuniversitar;
-
valorizează profilul aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 3.239/2021, care a orientat procesul de revizuire curriculară până în prezent;
-
are la bază principii interconectate ce servesc drept piloni în construirea unui fundament solid pentru educația copiilor/elevilor;
-
reprezintă un cadru comun, dar nu de uniformizare, un referențial care orientează, dar nu limitează, permițând elevului o dezvoltare diferită, în ritm propriu, iar profesorului și școlii alegeri prin care să transpună profilul în practica educațională, în acord cu nevoile, interesele, potențialul și opțiunile elevilor.
punctul II.
Principii
Paragraf
La baza profilului de formare al absolventului din învățământul preuniversitar se află următorul set de principii care:
-
promovează dezvoltarea integrală a persoanei care manifestă respect pentru sine, pentru cei din jur și pentru mediul înconjurător;
-
reprezintă fundamentul pentru cultivarea unei atitudini de implicare și responsabilitate la nivel personal, local, național și global;
-
sunt integrate în toate experiențele de învățare ale elevului, atât la nivelul clasei, cât și în afara acesteia, prin interacțiunile sale zilnice.
Paragraf
Dezvoltarea holistică subliniază importanța dezvoltării armonioase, echilibrate și integrale a persoanei, în plan cognitiv, emoțional-afectiv, fizic, spiritual și social, astfel încât aceasta să fie capabilă să facă față provocărilor într-o lume aflată în continuă schimbare.
Paragraf
Abordarea echilibrată promovează dezvoltarea echilibrată a diferitelor domenii de competențe, ajutând absolventul să își stabilească nevoi și priorități de învățare care permit trasee educaționale flexibile.
Paragraf
Spiritul de reflecție promovează dezvoltarea unei conștiințe de sine profunde și a unei înțelegeri critice a lumii înconjurătoare, prin reflecție critică și autoevaluare, ca mijloace de progres și autoîmbunătățire continuă.
Paragraf
Depășirea autolimitării încurajează absolventul să exploreze alternative în parcursul său educațional, social și profesional, să își depășească propriile limite și să își asume riscuri calculate în luarea deciziilor.
Paragraf
Abordarea prospectivă încurajează anticiparea viitorului și proiectarea acestuia, promovând o atitudine proactivă și un spirit inovator în abordarea problemelor și provocărilor viitoare, în plan personal, școlar, profesional și social.
Paragraf
Reziliența demonstrează capacitatea de a depăși obstacole și a persevera în fața dificultăților, manifestând un spirit de autonomie și autodeterminare.
Paragraf
Promovarea incluziunii valorizează colaborarea și comunicarea constructivă cu ceilalți, înțelegerea mediului și culturii de apartenență, respectul față de demnitatea și drepturile fiecărei persoane, față de diversitate și asigură condițiile necesare pentru ca fiecare persoană să se poată dezvolta și să își atingă potențialul.
Paragraf
Sustenabilitatea și grija pentru mediu manifestă grijă activă față de mediul înconjurător și promovează sustenabilitatea, printr-o abordare responsabilă și conștientă a utilizării resurselor naturale, contribuind la dezvoltare durabilă.
Paragraf
Cetățenia activă susține implicarea activă și constructivă în grupurile și comunitățile de apartenență, participarea la luarea deciziilor, promovând un spirit de solidaritate și cooperare în vederea construirii unui viitor mai bun.
Paragraf
Etica și responsabilitatea promovează integritatea și comportamentul etic pentru a acționa cu principialitate și responsabilitate în toate aspectele vieții.
punctul III.
Repere fundamentale de dezvoltare, competențe-cheie și atribute prioritare
Paragraf
Competențele-cheie sunt prezentate în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, ca repere ale curriculumului național și determină profilul de formare al absolventului, având asociați descriptori pentru nivelurile primar, gimnazial și liceal.
Paragraf
Cele opt competențe-cheie sunt:
-
competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului;
-
competența în multilingvism;
-
competența matematică și competența în științe, tehnologie și inginerie;
-
competența digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică;
-
competența personală, socială și de a învăța să înveți;
-
competența civică, juridică și de protejare a mediului;
-
competența antreprenorială;
-
competența de sensibilizare și exprimare culturală.
Paragraf
În acord cu Recomandarea Europeană 2018, competențele-cheie au caracter transversal și sunt importante, în mod egal, pentru o viață împlinită și de succes în societatea cunoașterii. Acestea se aplică într-o varietate de contexte și într-o varietate de combinații, se interconectează și se întrepătrund prin faptul că elemente componente ale unora dintre competențe sprijină dezvoltarea elementelor altor competențe. Abilități precum gândirea critică, rezolvarea de probleme, negocierea, creativitatea, abilitățile analitice și interculturale sunt incluse în ansamblul competențelor-cheie.
Paragraf
La nivelul învățământului preșcolar, curriculumul național este construit pornind de la reperele fundamentale de învățare și dezvoltare, fiind centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor întârzieri în dezvoltare. Domeniile de dezvoltare, definite în Curriculumul pentru educația timpurie, aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.694/2019, constituie baza pentru dezvoltarea competențelor-cheie la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal.
Paragraf
Atributele prioritare au un caracter transversal și subliniază aspecte atitudinal-comportamentale din cadrul competențelor-cheie. Acestea constituie o bază pentru învățarea pe tot parcursul vieții, sunt solicitate de actorii sociali și de piața muncii și sunt importante pentru societățile în schimbare. Atributele sunt incluse în propunerea de profil al absolventului pentru evidențierea unor elemente care potențează învățarea. Achizițiile așteptate de la absolvenții tuturor nivelurilor de învățământ preuniversitar obligatoriu sunt detaliate printr-un set de descriptori specifici.
Paragraf
În profilul de formare al absolventului se regăsesc următoarele atribute prioritare:
Paragraf
Nucleul atributelor asigură premisele pentru abordarea asumată, conștientă și de lung parcurs a învățării, permițând elevului să identifice, să analizeze și să ia deciziile cele mai potrivite privind traseul educațional și profesional pe care îl are în față, având ca repere competențele-cheie.
Paragraf
Profilul de formare al absolventului funcționează ca o busolă pentru întregul sistem educațional, în care elementele continuumului predare-învățare-evaluare conlucrează pentru realizarea idealului educațional definit în lege.
Paragraf
*) Figura 1 este reprodusă în facsimil.
punctul IV.
Relația dintre profilul de formare al absolventului și continuumul predare-învățare-evaluare
Paragraf
Profilul de formare al absolventului fundamentează deciziile de dezvoltare curriculară ulterioare. Reprezintă un cadru coerent prin care elevul, cadrul didactic, școala, parteneri ai școlii transpun în practică documentele curriculare reglatoare într-o manieră care conduce la rezultate ale învățării relevante, măsurabile și transferabile în situații de viață și de muncă viitoare.
Paragraf
Impactul profilului de formare este unul major, antrenând o spirală a interdependențelor dintre componentele directe ale curriculumului, indirecte și de suport, creând premisele unui proces educațional evolutiv, structurat și, mai ales, adaptabil la nevoile și interesele copilului/adolescentului, precum și asigurând un răspuns pozitiv la problematica lumii contemporane. Evaluarea și autoevaluarea, inclusiv cu elemente de standardizare care să permită decizii bazate pe date, sunt elemente-cheie care urmăresc și permit reglajele necesare și într-un timp optim asupra constructului curricular.
Paragraf
Profilul de formare al absolventului și continuumul predare-învățare-evaluare sunt interconectate.
Paragraf
Continuumul predare-învățare-evaluare reunește elementele de construcție curriculară, de suport al curriculumului, de aplicare și evaluare a acestuia:
Paragraf
**) Figura 2 este reprodusă în facsimil.
Paragraf
În acest sens, profilul de formare al absolventului funcționează ca nucleu ce fundamentează, influențează și orientează constructul curricular, din perspectiva imediată a documentelor reglatoare, planuri-cadru de învățământ și programe școlare, precum și din perspectiva aplicării curriculumului:
-
planurile-cadru de învățământ și programele școlare: pentru asigurarea coerenței, documentele curriculare sunt corelate cu profilul absolventului, care va fi adaptat specificului diferitelor filiere și parcursuri școlare;
-
curriculumul implementat: activitățile de învățare generează experiențe de învățare prin care sunt formate și dezvoltate continuu competențele considerate esențiale pentru reușita școlară și personală, în acord cu specificul fiecărui nivel de învățământ și cu nevoile și interesele elevilor;
-
evaluarea rezultatelor învățării: domeniile de dezvoltare și competențele-cheie, inclusiv atributele prioritare din profilul absolventului, reprezintă repere în procesul de evaluare; evaluarea presupune un proces holistic, care ia în considerare progresul elevilor în planul învățării și al dezvoltării personale;
-
autoevaluarea școlii: școala promovează și susține realizarea profilului absolventului prin strategiile de dezvoltare organizațională, prin managementul educațional/de curriculum și prin propria cultură organizațională.
punctul V.
Utilitatea profilului de formare al absolventului
Paragraf
Profilul de formare al absolventului se adresează dezvoltatorilor de curriculum, fundamentând deciziile de curriculum, din perspectiva directă a elementelor care reglementează activitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar - planuri-cadru de învățământ, programe școlare și standarde naționale de evaluare.
Paragraf
Adresabilitatea profilului de formare al absolventului este extinsă la actorii educaționali (profesori, elevi, părinți/tutori), unități de învățământ și comunitate în ansamblu, astfel:
-
profesorii pot folosi profilul pentru:
-
proiectarea unor activități de învățare care să contribuie la dezvoltarea competențelor, inclusiv a atributelor descrise în profil;
-
crearea și/sau utilizarea unor resurse de învățare adecvate dezvoltării competențelor și aplicării acestora în contexte reale de viață;
-
crearea de contexte multiple care să implice elevii în exerciții de reflecție asupra viitorului lor;
-
elevii:
-
pot folosi profilul ca un ghid pentru stabilirea obiectivelor pentru propria învățare și dezvoltare personală;
-
pot reflecta asupra propriei învățări și asupra rezultatelor învățării, fiind sprijiniți în luarea celor mai bune decizii pentru atingerea obiectivelor stabilite;
-
părinții/tutorii pot folosi profilul pentru:
-
inițierea de discuții constructive și echilibrate cu copiii lor și cu actorii educaționali, referitoare la învățare și la parcursul lor școlar și profesional;
-
identificarea nevoilor copiilor și orientarea eforturilor acestora pentru valorificarea potențialului lor de dezvoltare;
-
sprijinirea inițiativelor și a proiectelor personale ale copiilor, în contexte variate, nonformale și informale;
-
comunitatea poate folosi profilul pentru:
-
inițierea/sprijinirea unor activități/proiecte care încurajează copiii și tinerii să utilizeze competențele dobândite, inclusiv în beneficiul comunității;
-
implicarea activă a copiilor și a tinerilor în evenimente educaționale, sociale și culturale locale, precum și în activități ale diferitelor/diferiților instituții/organizații/agenți economici din localitate.
Paragraf
Din această perspectivă, profilul de formare constituie reperul pentru experiențe educaționale în contexte variate, inclusiv în comunitate. Comunitatea devine un spațiu educațional extins, un mediu de învățare. De exemplu, programele Școala Altfel și Săptămâna verde devin oportunități care permit dezvoltarea contextelor de învățare dincolo de școală, în comunitate.
punctul VI.
Aspecte specifice privind profilul de formare al absolventului
Paragraf
• Extinderea profilului de formare al absolventului la nivelul educației timpurii, învățământ preșcolar
Paragraf
În acord cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, precum și prin raportare la Curriculumul pentru educația timpurie, aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.694/2019, actualul profil de formare include și învățământul preșcolar, ca prim nivel obligatoriu.
Paragraf
Curriculumul pentru educația timpurie se fundamentează pe un set de finalități formulate în documentul de politici educaționale Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani (RFÎDTC, aprobat prin Ordinul de ministru nr. 3.851/2010), având la bază domeniile de dezvoltare și indicatorii comportamentali asociați acestora, care prefigurează formarea ulterioară de competențe-cheie, constituindu-se în referențial pentru dezvoltarea și învățarea în copilăria timpurie.
Paragraf
De asemenea, se pune accent și pe atributele care sprijină copilul în propria dezvoltare, acestea având asociați descriptori specifici.
Paragraf
Integrarea acestui nivel în ansamblul profilului de formare al absolventului a urmărit:
-
definirea descriptorilor corespunzători nivelului, înțeleși drept comportamente dezirabile, observate de educatoare/educator și întărite în toate contextele și interacțiunile acesteia/acestuia cu copilul sau între copii, în relație cu reperele fundamentale de dezvoltare și fiind premise ale dezvoltării viitoarelor competențe-cheie, în acord cu domeniile: dezvoltare fizică, dezvoltare cognitivă, dezvoltarea limbajului, dezvoltare socioemoțională și a capacităților/atitudinilor de învățare;
-
corelarea descriptorilor definiți pentru învățământul preșcolar cu cei de nivelurile ulterioare - învățământ primar, gimnazial, liceal - pentru a asigura progresia acestora.
Paragraf
Învățarea și dezvoltarea copiilor sunt concepte multidimensionale. Se acordă atenție tuturor domeniilor și intercorelării acestora, deoarece învățarea și dezvoltarea copilului sunt complexe și se petrec traversând simultan toate domeniile de dezvoltare.
Paragraf
• Profilul de formare al absolventului învățământului liceal
Paragraf
Învățământul liceal este cel mai înalt nivel de educație obligatorie.
Paragraf
La acest nivel, profilul de formare al absolventului, construit pe baza competențelor-cheie, implică gradul cel mai mare de complexitate, incluzând și componente de preprofesionalizare sau profesionalizare propriu-zisă, corespunzătoare celor trei filiere: teoretică, tehnologică și vocațională.
Paragraf
Traseele educaționale în învățământul liceal sunt multiple, în acord cu nevoile, interesele, potențialul și opțiunile elevilor și asigură atât perspectiva continuării educației la niveluri superioare de învățământ, cât și perspectiva integrării pe piața muncii, ca urmare a obținerii unei calificări profesionale. Profilul de formare va fi adaptat specificului diferitelor filiere și parcursuri școlare la momentul elaborării planurilor-cadru pentru învățământul liceal.
Paragraf
În învățământul liceal, profilul de formare al absolventului facilitează formarea de competențe specifice diferitelor calificări profesionale/specializări (hard skills) și competențe de suport (soft skills).
Paragraf
• Profilul de formare al absolventului învățământului special
Paragraf
Profilul absolventului are rol de orientare pentru învățământul special, unde nevoia de flexibilitate este ridicată, ca urmare a complexității cerințelor educaționale speciale.
Paragraf
Astfel, profilul necesită adaptări specifice pentru fiecare dintre nivelurile bazal, suplimentar, intensiv și special, prevăzute de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare.
Paragraf
Prioritizarea aspectelor atitudinal-comportamentale din profilul absolventului favorizează abordarea diferențiată, proprie învățământului special.
punctul VII.
Elemente definitorii pentru competențele-cheie asociate profilului de formare al absolventului
punctul VIII.
Elemente definitorii ale atributelor prioritare asociate profilului de formare al absolventului
punctul IX.
Dimensiunile principale ale profilului de formare al absolventului
Paragraf
Pentru învățământul preșcolar, dimensiunile principale*) ale profilului de formare al absolventului sunt reprezentate de domeniile de dezvoltare și de atributele prioritare. Domeniile de dezvoltare au asociați indicatori comportamentali, iar atributele prioritare au asociați descriptori declinați pentru acest nivel.
Paragraf
*) Diagramele sunt reproduse în facsimil.
Paragraf
Pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, dimensiunile principale ale profilului de formare al absolventului sunt reprezentate de competențele-cheie și de atributele prioritare. Ambele dimensiuni au asociați descriptori declinați pentru acest nivel.
Paragraf
Ansamblul dimensiunilor principale și descriptorilor declinați pentru fiecare nivel de învățământ constituie profilul de formare al absolventului.
litera A.
Profilul de formare al absolventului - învățământ preșcolar
Paragraf
Domenii de dezvoltare și indicatori comportamentali
litera B.
Profilul de formare al absolventului - învățământ primar, gimnazial și liceal
litera B.1.
Competențe-cheie și descriptori de nivel
litera B.2.
Atribute prioritare și descriptori de nivel
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit
