AcasăDocument
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996
legea apelor
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
NTA
Notă
Paragraf
Conform articolului XV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 44 din 24 mai 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 467 din 26 mai 2023, în toate actele normative în vigoare care vizează gestionarea și controlul fondurilor europene nerambursabile, aplicabile perioadei de programare 2021-2027, expresia „program operațional“ se înlocuiește cu termenul „program“.
Paragraf
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOL
Capitolul I Dispoziții generale
ART
Articolul 1
Alineatul (1)
Apele reprezintă o sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element indispensabil pentru viața și pentru societate, materie prima pentru activități productive, sursă de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic.
Alineatul (1^1)
Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare, fiind o resursă strategică de siguranță și securitate națională.
Alineatul (1^2)
Apele subterane și de suprafață ale României sunt bogății de interes public.
Alineatul (2)
Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes general.
Alineatul (3)
Dreptul de folosința, cât și obligațiile corespunzătoare rezultate din protecția și conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu excepția apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.
Alineatul (4)
Apele, malurile și albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispozițiilor prezentei legi, precum și prevederilor din convențiile internaționale la care România este parte.
Alineatul (5)
Sunt, de asemenea, supuse dispozițiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele și prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calității apelor ori regimului de curgere a acestora.
Alineatul (6)
Conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic, în condițiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauției, prevenirii, evitării daunelor la sursă și poluatorul plătește și trebuie să țină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării și în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influențat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea.
ART
Articolul 2
Paragraf
Prevederile prezentei legi au ca scop:
litera a)
conservarea, dezvoltarea și protecția resurselor de apă, precum și asigurarea unei curgeri libere a apelor;
litera b)
protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor resurselor de apă, a malurilor și albiilor sau cuvetelor acestora;
litera c)
atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane;(la 19-02-2010,
Lit. c) a art. 2 a fost modificată depct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera d)
conservarea și protejarea ecosistemelor acvatice;
litera e)
asigurarea alimentării cu apă potabilă a populației și a salubrității publice;
litera f)
gospodărirea durabilă a apei și repartiția rațională și echilibrată a acestei resurse, cu menținerea și cu ameliorarea calității și regenerării naturale a apelor;(la 29-08-2004,
Lit. f) a art. 2 a fost modificată depct. 4 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera g)
apărarea împotriva inundațiilor și oricăror alte fenomene hidrometeorologice periculoase;
litera g^1)
managementul riscului la inundații, cu scopul de a reduce consecințele negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică;(la 19-02-2010,
Lit. g^1) a art. 2 a fost introdusă depct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera h)
satisfacerea cerințelor de apă ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului și sporturilor nautice, ca și ale oricăror alte activități umane;
litera i)
integrarea aspectelor cantitative și calitative atât pentru apele de suprafață, cât și pentru apele subterane care aparțin aceluiași sistem ecologic, hidrologic și hidrogeologic;(la 29-08-2004,
Lit. i) a art. 2 a fost introdusă depct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera j)
asigurarea protecției ecosistemelor acvatice situate în imediata vecinătate a coastelor, în golfuri sau aflate în Marea Neagră;(la 29-08-2004,
Lit. j) a art. 2 a fost introdusă depct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera k)
promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecției pe termen lung a resurselor disponibile de apă;(la 29-08-2004,
Lit. k) a art. 2 a fost introdusă depct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera l)
conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic prin măsuri specifice pentru reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe prioritar periculoase;(la 29-08-2004,
Lit. l) a art. 2 a fost introdusă depct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera m)
reducerea progresivă a poluării apelor subterane și prevenirea poluării ulterioare;(la 29-08-2004,
Lit. m) a art. 2 a fost introdusă depct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera n)
atingerea obiectivelor Convenției pentru protecția Mării Negre împotriva poluării în ceea ce privește încetarea sau eliminarea etapizată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe prioritare pentru atingerea în mediul marin a concentrațiilor acestor substanțe aproape de valorile fondului natural și aproape de valoarea zero pentru substanțele de sinteză;(la 29-08-2004,
Lit. n) a art. 2 a fost introdusă depct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera o)
prevenirea deteriorării ulterioare, protecția și îmbunătățirea stării ecosistemelor acvatice și, în ceea ce privește cerințele de apă, a ecosistemelor terestre și a zonelor umede ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice.(la 29-08-2004,
Lit. o) a art. 2 a fost introdusă depct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
ART
Articolul 2^1
Alineatul (1)
Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane sunt:
litera a)
prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de apă de suprafață;(la 19-02-2010,
Lit. a) a alin. (1) al art. 2^1 a fost modificată depct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera b)
protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă de suprafață în scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederileanexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;(la 19-02-2010,
Lit. b) a alin. (1) al art. 2^1 a fost modificată depct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera c)
protecția și îmbunătățirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate în scopul realizării unui potențial ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora, în conformitate cu prevederileanexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;
litera d)
reducerea progresivă a poluării datorate substanțelor prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor și a pierderilor de substanțe prioritar periculoase, în conformitate cu Lista substanțelor prioritare în domeniul apei, prevăzută înanexa nr. 5;(la 17-07-2015,
Lit. d) a alin. (1) al art. 2^1 a fost modificată depct. 1 al art. I din LEGEA nr. 196 din 9 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 14 iulie 2015.)
litera e)
prevenirea sau limitarea aportului de poluanți în apele subterane și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane;(la 19-02-2010,
Lit. e) a alin. (1) al art. 2^1 a fost modificată depct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera f)
protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă subterane și asigurarea unui echilibru între debitul prelevat și reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederileanexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;(la 19-02-2010,
Lit. f) a alin. (1) al art. 2^1 a fost modificată depct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera g)
inversarea oricărei tendințe semnificative și durabile de creștere a concentrației oricărui poluant rezultate din impactul activității umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane.
Alineatul (2)
Condițiile și obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, specifice zonelor protejate cuprinse în anexa nr. 1^2, trebuie să fie îndeplinite până la data de 22 decembrie 2015, cu excepția cazului când este altfel prevăzut în legislația pe baza căreia au fost stabilite în mod individual aceste zone protejate.
Alineatul (3)
În cazul în care unui corp de apă dat îi sunt aplicabile mai mult decât un obiectiv dintre cele prevăzute la alin. (1) și (2), corpul de apă trebuie să îndeplinească cel mai sever dintre aceste obiective.
ART
Articolul 2^2
Alineatul (1)
În scopul realizării unei protecții eficiente și integrate a tuturor apelor și a mediului acvatic și al realizării obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apă și desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa nr. 1^3.
Alineatul (2)
Un corp de apă de suprafață este desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat, atunci când:
litera a)
schimbările caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apă, necesare pentru atingerea stării ecologice bune, ar putea avea efecte negative importante asupra mediului în general, navigației, inclusiv amenajarea facilităților portuare sau de agrement, activităților pentru scopul cărora este stocată apă, cum sunt alimentarea cu apă, producerea de energie sau irigațiile, regularizarea curgerii apei, apărarea împotriva inundațiilor, drenajul terenurilor și a altor activități egale ca importanță cu cele prevăzute pentru dezvoltarea durabilă;
litera b)
caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă, impuse de folosințele beneficiare, nu pot să fie realizate în mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnică sau costuri disproporționate, prin alte mijloace care sunt în mod semnificativ opțiuni mai bune din punct de vedere al protecției mediului.
Alineatul (3)
Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnării vor fi prezentate în planurile de management ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare de amenajare și management ale bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme directoare, și ulterior revizuite la fiecare 6 ani, în conformitate cu prevederile art. 43.
ART
Articolul 2^3
Paragraf
Termenele limită prevăzute la art. 2^1 pot fi extinse în scopul realizării etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apă, numai în situația în care nu se produc deteriorări ale stării corpurilor de apă afectate și atunci când sunt îndeplinite condițiile următoare:
litera a)
măsurile identificate pentru îmbunătățirea stării corpurilor de apă nu pot fi realizate prin mijloace tehnic fezabile, precum și din considerente economice, până la termenul-limită stabilit la art. 2^1, din cel puțin unul dintre următoarele motive:
punctul (i)
nivelul îmbunătățirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, numai în etape care depășesc termenul-limită;
punctul (ii)
finalizarea implementării măsurilor până la termenul-limită este extrem de costisitoare, ducând la costuri disproporționate;
punctul (iii)
condițiile naturale nu permit îmbunătățirea stării corpului de apă până la termenul-limită;
litera b)
extinderea termenului limită și motivele acesteia sunt stabilite și explicate în mod specific în schema directoare;
litera c)
extinderea termenului trebuie să se limiteze la cel mult două reactualizări ulterioare ale schemei directoare, cu excepția cazurilor în care condițiile naturale sunt de așa natură încât obiectivele nu pot fi realizate în această perioadă;
litera d)
în schema directoare este prezentat un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă, în mod progresiv, la starea cerută până la termenul limită extins, motivele pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaționale și planificarea implementării acestora. Orice revizuire a aplicării acestor măsuri și un rezumat al măsurilor adiționale se includ, de asemenea, în reactualizările ulterioare ale schemei directoare.
ART
Articolul 2^4
Paragraf
În situația în care se constată că anumite corpuri de apă sunt foarte afectate de activitatea umană sau condițiile naturale identificate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) sunt de asemenea natură încât obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) sunt nerealizabile din punct de vedere tehnic ori implică costuri disproporționate, pot fi adoptate obiective mai puțin severe numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile următoare:
litera a)
necesitățile socioeconomice și de protecție a mediului determinate de astfel de activități umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o opțiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecției mediului și care nu implică cheltuieli disproporționate;
litera b)
se asigură atingerea celei mai bune stări posibile din punct de vedere ecologic și chimic pentru corpurile de apă de suprafață luând în considerare impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii, activității umane sau poluării;(la 16-07-2020,
Litera b) din Articolul 2^4 , Capitolul I a fost modificată dePunctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
litera c)
se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune pentru corpurile de apă subterane, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau poluării;
litera d)
nu se produce deteriorarea ulterioară a stării corpurilor de apă;
litera e)
obiectivele mai puțin severe stabilite, precum și motivele deciziei de stabilire a acestora sunt menționate în mod specific în planurile de management prevăzute laart. 43 alin. (1), iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.
ART
Articolul 2^5
Paragraf
Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu se consideră încălcare a prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor circumstanțe cu cauze naturale sau de forță majoră, care apar în mod excepțional ori care nu pot fi anticipate în mod rezonabil, cum ar fi inundațiile excepționale și seceta prelungită, sau dacă este rezultatul circumstanțelor datorate accidentelor care nu pot fi anticipate în mod rezonabil și numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
litera a)
sunt luate toate măsurile pentru prevenirea deteriorării suplimentare a stării corpurilor de apă și pentru a nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu pentru alte corpuri de apă de suprafață și subterane care nu au fost afectate de aceste circumstanțe;
litera b)
sunt stabilite în planurile de management al bazinului hidrografic condițiile în care pot fi declarate circumstanțele excepționale sau care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvați;
litera c)
sunt incluse în programul de măsuri din schema directoare măsurile ce trebuie luate în astfel de circumstanțe excepționale, care nu trebuie să compromită refacerea calității corpului de apă odată ce circumstanțele încetează;
litera d)
sunt reanalizate anual efectele circumstanțelor care sunt excepționale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevăzute anual în conformitate cu prevederileart. 2^3 lit. a)și sunt luate toate măsurile fezabile în scopul aducerii corpului de apă la starea sa anterioară efectelor acelor circumstanțe, de îndată ce este posibil ca acestea să fie implementate;
litera e)
este cuprins un rezumat al efectelor circumstanțelor și al măsurilor luate sau ce urmează a fi luate în conformitate cu prevederilelit. a)șid)în schema directoare la următoarea reactualizare a acesteia.
ART
Articolul 2^6
Alineatul (1)
În cadrul fiecărui district de bazin hidrografic se identifică toate corpurile de apă folosite pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 10 mc /zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum și acele corpuri de apă care se intenționează să se folosească în viitor în acest scop.
Alineatul (2)
Corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 100 mc/zi, se monitorizează în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3.
ART
Articolul 2^7
Alineatul (1)
Obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) nu se consideră neîndeplinite atunci când:
litera a)
nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potențial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafață sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafață sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterane;
litera b)
nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte bună la starea bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activități umane, în scopul dezvoltării durabile.
Alineatul (2)
Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:
litera a)
sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;
litera b)
motivele acestor modificări sau alterări sunt stabilite și explicate în mod specific în planul de management, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
litera c)
motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului ori societății de realizarea obiectivelor prevăzute laart. 2^1 alin. (1)și(2)sunt depășite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătății umane, menținerii siguranței populației ori dezvoltării durabile;
litera d)
deservirea folosințelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporționate, prin alte mijloace care sunt o opțiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecției mediului.
ART
Articolul 2^8
Alineatul (1)
În vederea protecției și conservării resurselor de apă de suprafață, evacuările în aceste ape sunt reglementate până la data de 22 decembrie 2012, prin utilizarea unei abordări combinate, prin stabilirea și implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor-limită ale emisiilor ori, în cazul presiunilor difuze, a controlului și a celor mai bune practici din punctul de vedere al mediului, stabilite în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006, Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare, și cu orice altă reglementare națională relevantă conformă cu legislația comunitară.
Alineatul (2)
În cazul în care un obiectiv de calitate sau un standard de calitate, stabilit în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, sau ale oricărei alte reglementări naționale relevante conforme cu legislația comunitară, necesită condiții mai stricte decât cele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1), se stabilesc controale mai stricte ale emisiilor.
ART
Articolul 2^9
Alineatul (1)
În cazul aplicării prevederilor art. 2^2 -2^5 și ale art. 2^7, trebuie să se asigure că aplicarea acestora nu va exclude sau nu va compromite permanent atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 în alte corpuri de apă din cadrul aceluiași district al bazinului hidrografic și că acest lucru este în conformitate cu alte reglementări în vigoare.
Alineatul (2)
Etapele pentru asigurarea aplicării noilor prevederi, inclusiv aplicarea prevederilor art. 2^2 -2^5 și ale art. 2^7, garantează cel puțin același nivel de protecție cu cel existent în legislația în vigoare.
ART
Articolul 2^10
Paragraf
Pentru prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafață, în condițiile aplicării prevederilor art. 2^5 și 2^7, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management, ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare, măsurile necesare, fără a aduce atingere prevederilor art. 2^9.
ART
Articolul 2^11
Alineatul (1)
Pentru prevenirea și controlul poluării apelor subterane, autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, care se adoptă prin hotărâre a Guvernului.
Alineatul (2)
Planul prevăzut la alin. (1) va include criteriile pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane și criteriile pentru identificarea tendințelor crescătoare semnificative și durabile în concentrațiile poluanților și pentru definirea punctelor de pornire pentru inversarea acestor tendințe.
Alineatul (3)
Măsurile rezultate din aplicarea planului prevăzut la alin. (1) vor fi incluse în programele de măsuri asociate planurilor de management al bazinelor hidrografice.
ART
Articolul 2^12
Paragraf
Pentru reducerea treptată a poluării cu substanțe prioritare și eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, precum și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafață, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să introducă măsurile necesare pentru:
litera a)
evitarea poluării apelor cu una sau mai multe substanțe prioritar periculoase, prevăzute înanexa nr. 5, care prezintă un risc semnificativ pentru apă sau mediul acvatic, inclusiv pentru apa captată în scop potabil, prin elaborarea de norme de calitate în domeniul apelor, pentru apele de suprafață afectate de evacuările ce conțin aceste substanțe, și a unor măsuri de control al emisiilor principalelor surse ale acestor evacuări, bazate, printre altele, pe luarea în considerare a tuturor măsurilor tehnice de reducere a evacuărilor;
litera b)
preluarea în legislația națională, în conformitate cu termenele stabilite la nivel comunitar, a noilor norme de calitate în domeniul apelor pentru apele de suprafață, în situația în care la nivel comunitar se adoptă astfel de norme;
litera c)
identificarea de noi substanțe prioritar periculoase și elaborarea, în cel mult 5 ani de la identificare, a normelor de calitate adecvate în domeniul apelor de suprafață și a măsurilor pentru controlul emisiilor din principalele surse punctiforme.
litera d)
actualizarea periodică, prin hotărâre a Guvernului, a Listei substanțelor prioritare în domeniul apei prevăzute înanexa nr. 5, precum și a normelor de calitate prevăzute lalit. b).(la 17-07-2015,
Lit. d) a art. 2^12 a fost introdusă depct. 2 al art. I din LEGEA nr. 196 din 9 iulie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 522 din 14 iulie 2015.)
ART
Articolul 2^13
Paragraf
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management măsurile necesare pentru prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă subterane, în condițiile aplicării prevederilor art. 2^5 și 2^7, fără a aduce atingere prevederilor art. 2^9, inclusiv prin interzicerea evacuărilor directe de poluanți în apele subterane, cu excepțiile prevăzute la art. 20 și în anexa nr. 3, lit. C «Conținutul programelor de măsuri».
ART
Articolul 2^14
Paragraf
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să prevadă în programele de măsuri din planurile de management măsurile necesare pentru inversarea tendinței semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant rezultate din impactul activității umane în conformitate cu prevederile art. 2^5 și 2^7, fără a aduce atingere prevederilor art. 2^9, în scopul reducerii în mod treptat a poluării apei subterane."
ART
Articolul 3
Alineatul (1)
Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.
Alineatul (1^1)
Aparțin domeniului public al statului albiile sectoarelor cursurilor de apă cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice care nu depășesc suprafața de 10 km^2, sectoare amenajate cu lucrări de gospodărire a apelor, aflate în domeniul public de interes național și amplasate în zona de confluență a cursului de apă principal.
Alineatul (2)
Albiile minore ale cursurilor de apă cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice ce nu depășesc suprafața de 10 km², pe care apele nu curg permanent, aparțin deținătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanță cu condițiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.
Alineatul (3)
Insulele, care nu sunt în legătura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, aparțin proprietarului albiei apei.
Alineatul (3^1)
Lacurile de acumulare permanente a căror execuție a fost finanțată din fonduri alocate de la bugetul de stat, lucrările hidrotehnice aferente și suprafețele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului și se includ în categoria terenurilor acoperite de apă, asimilându-se cu noțiunea de albie minoră. Administrația Națională «Apele Române» este singura autoritate de administrare a acestora, cu excepția bunurilor deținute, prin efectul actelor normative, de către terțe persoane.
Alineatul (4)
Apa subterană poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care este utilizata conform art. 9 alin. (2).
Alineatul (5)
Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele și crescătoriile piscicole.
ART
Articolul 4
Alineatul (1)
Resursele de apă, de suprafață și subterane sunt monopol natural de interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Alineatul (2)
Apele din domeniul public se dau în administrarea Administrației Naționale "Apele Române de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în condițiile legii.
Alineatul (3)
Reglementarea navigației și a activităților conexe acesteia pe căile navigabile se face de către autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor, prin unități de profil.
Alineatul (4)
Faza atmosferică a circuitului apei în natura poate fi modificat artificial numai de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și de cei autorizați de acesta, în condițiile legii.
ART
Articolul 5
Alineatul (1)
Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scopul potabilizării, identificate conform art. 2^6, se protejează pentru evitarea alterării calității acestora, pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile, în vederea menținerii parametrilor de calitate prevăzuți în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite la art. 2^1. În jurul surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale și al lacurilor terapeutice se instituie zone de protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții, precum și perimetre de protecție hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale și lacurilor și nămolurilor terapeutice se extinde și asupra zonelor de protecție sanitară cu regim sever.
Alineatul (2)
Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede și ariilor protejate, a zonelor de protecție sanitară, precum și regimul privind navigația pe cursurile de apă naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare și pe marea teritorială, ca și lucrările, construcțiile sau instalațiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi și reglementărilor specifice.
Alineatul (3)
Popularea cu elemente de ihtiofaună a unui corp de apă sau a unui sector de corp de apă se face doar cu specii indigene și cu acceptul autorității competente în domeniul apelor și al administratorului în cazul ariilor naturale protejate.
Alineatul (4)
Normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor și a autorității publice centrale din domeniul sănătății.
Alineatul (5)
Supravegherea calității apei potabile și a apei de îmbăiere se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul sănătății, precum și de autoritățile publice locale, conform prevederilor în vigoare.
ART
Articolul 5^1
Alineatul (1)
La nivelul fiecărui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apă folosite pentru prelevare în scopul potabilizării, precum și celelalte zone protejate cuprinse în anexa nr. 1^2.
Alineatul (2)
Registrul zonelor protejate va fi realizat și reactualizat prin grija Administrației Naționale «Apele Române».
Alineatul (3)
La nivelul fiecărui district de bazin hidrografic se realizează evaluarea preliminară a riscului la inundații, hărțile de hazard și risc la inundații și planurile de management al riscului la inundații, în conformitate cu prevederile art. 76^2-76^4.
Alineatul (4)
Evaluarea preliminară a riscului la inundații, hărțile de hazard și de risc la inundații și planurile de management al riscului la inundații se întocmesc conform unei metodologii elaborate de autoritatea publică centrală în domeniul apelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului.
Alineatul (5)
Datele din Registrul zonelor protejate, necesare la elaborarea planurilor de amenajare și de urbanism, au caracter public și se pun la dispoziția celor interesați, la cerere, potrivit prevederilor prezentei legi.
ART
Articolul 6
Alineatul (1)
Activitatea de gospodărire unitară, rațională și integrată a apelor se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice indivizibile de gospodărire cantitativă și calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafață și subterane, atât sub aspect calitativ și cantitativ, cât și al riscului la inundații, în scopul dezvoltării durabile.
Alineatul (2)
Gospodărirea apelor se bazează pe principiul solidarității umane și interesului comun, prin colaborare și cooperare strânsă, la toate nivelurile administrației publice, a utilizatorilor de apă, a reprezentanților colectivităților locale și a populației, pentru realizarea maximului de profit social.
Alineatul (3)
România face parte din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea. Pentru porțiunea din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele costiere ale Mării Negre, se elaborează planul de management aferent acestui bazin hidrografic internațional, componenta de gospodărire calitativă a schemelor directoare.
Alineatul (4)
Autoritatea competentă pentru elaborarea porțiunii de plan prevăzute la alin. (3) și pentru managementul riscului la inundații este autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Alineatul (5)
Administrarea bazinelor hidrografice naționale prevăzute în prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de către administrațiile bazinale de apă ale Administrației Naționale «Apele Române».
Alineatul (6)
La nivel național sunt stabilite următoarele districte de bazine hidrografice: Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral, delimitate potrivit anexei nr. 1^4.
ART
Articolul 6^1
Alineatul (1)
În coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor se înființează Administrația Națională «Apele Române», instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii, așa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administrației Naționale «Apele Române» care funcționa cu statut de regie autonomă.
Alineatul (2)
Administrația Națională «Apele Române» are în subordine administrații bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituții publice cu personalitate juridică.
ART
Articolul 7
Alineatul (1)
Elaborarea strategiei și politicii naționale în domeniul gospodăririi apelor, asigurarea coordonării și controlului aplicării reglementărilor interne și internaționale în acest domeniu se realizează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Alineatul (2)
Gestionarea cantitativă și calitativă a resurselor de apă, administrarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum și aplicarea strategiei și a politicii naționale, cu respectarea reglementărilor naționale în domeniu, se realizează de Administrația Națională «Apele Române», prin administrațiile bazinale de apă din subordinea acesteia.
Alineatul (3)
Pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor funcționează: Consiliul interministerial al apelor, Comitetul ministerial pentru situații de urgență, Comisia națională pentru siguranța barajelor și a altor lucrări hidrotehnice, Comisia națională pentru siguranța digurilor, Centrul român pentru reconstrucția ecologică a râurilor și Comitetul național român pentru Programul hidrologic internațional, organisme cu caracter consultativ.
Alineatul (4)
Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului interministerial al apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar cele ale Comitetului ministerial pentru situații de urgență, Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și a altor lucrări hidrotehnice, Comisiei naționale pentru siguranța digurilor, Centrului român pentru reconstrucția ecologică a râurilor și lacurilor și ale Comitetului național român pentru Programul hidrologic internațional, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
ART
Articolul 8
Paragraf
Termenii tehnici folosiți în prezenta lege au semnificația stabilită în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.
CAPITOL
Capitolul II Regimul de folosire a apelor și a albiilor
SECTIUNE
Secţiunea 1 Regimul de folosire a apelor
ART
Articolul 9
Alineatul (1)
Dreptul de folosința a apelor de suprafață sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabilește prin autorizația de gospodărire a apelor și se exercita potrivit prevederilor legale. Acest drept include și evacuarea, în resursele de apă, de ape uzate, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zăcământ, după utilizare.
Alineatul (2)
Apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații de capacitate mica de până la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriilor proprii.
Alineatul (3)
Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbăiere apele marine și apele interioare din afara zonelor de restricție.
Alineatul (4)
Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice.
Alineatul (5)
Sursele de apă subterană, apă curgătoare, lacurile și lacurile de acumulare cu folosință energetică pot fi utilizate pentru irigații, fără plata contribuției specifice de gospodărire a apelor, pe perioada stării de urgență instituite pe teritoriul României prin Decretul nr. 195/2020, precum și pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia.
Alineatul (6)
Pe durata stării de urgență instituite pe teritoriul României prin Decretul nr. 195/2020, precum și pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia, pentru obținerea avizelor de gospodărire a apelor în vederea executării lucrărilor de investiții în infrastructura de irigații se vor elimina toate taxele, iar termenele de eliberare a acestora vor fi reduse la jumătate.
ART
Articolul 10
Alineatul (1)
Satisfacerea cerințelor de apă ale populației are prioritate față de folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate, față de alte folosințe, alimentarea cu apă pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apă după incendii, precum și debitele necesare menținerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.
Alineatul (2)
Restrângerea utilizării apei potabile pentru populație, în folosul altor activități, este interzisă.
Alineatul (3)
Apa potabilă distribuita organizat în centre populate poate fi utilizata și în alte scopuri, numai dacă s-a asigurat satisfacerea integrala a cerințelor populației, animalelor și ale unor activități care necesită apă de aceasta calitate. Alimentarea cu apă potabilă în alte scopuri va fi limitată sau desființată numai atunci cînd apar cerințe noi în alimentarea cu apă a populației.
Alineatul (4)
Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt resurse strategice destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a populației și animalelor, precum și pentru asigurarea igienei și sănătății populației. Aceste ape pot fi utilizate și în alte scopuri, numai în baza autorizației de gospodărire a apelor.
Alineatul (4^1)
Utilizarea în scop de irigații a apelor subterane este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafață și numai din primul strat acvifer cu potențial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Alineatul (5)
La planificarea și la realizarea unor activități, cum sunt mineritul de suprafață, derivațiile hidrotehnice etc., ce pot influenta rezerva de ape subterane sau pot modifica rețeaua hidrografică de suprafață, se vor lua obligatoriu măsuri de refacere a alimentărilor cu apă și de protecție împotriva inundațiilor.
Alineatul (6)
Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrări de realimentare artificială a corpurilor de apă subterană, cu apă provenind din orice sursă de apă de suprafață sau subterană, numai în cazul în care nu este compromisă atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1, atât pentru sursă, cât și pentru corpul de apă subterană realimentat artificial.
Alineatul (7)
Transferul volumelor de apă dintr-un bazin în altul se poate face în situația în care cerințele de apă ale bazinului în care se transferă sunt insuficiente atât pentru populație, cât și pentru menținerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic și nu afectează situația bazinului din care se transferă.
ART
Articolul 11
Alineatul (1)
În lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea peștilor și fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.
Alineatul (2)
În orice alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influențată calitatea apelor din aval și în conformitate cu reglementările în vigoare.
ART
Articolul 12
Alineatul (1)
Utilizatorii de apă sunt obligați să economisească apa prin folosire judicioasă. De asemenea, au obligația să asigure întreținerea și repararea instalațiilor proprii și, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă și canalizare.
Alineatul (2)
În vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apă vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantități reduse de apă, precum și un consum mic de apă prin recircularea și/sau refolosirea apei.
ART
Articolul 13
Paragraf
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor și Administrația Națională «Apele Române» sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face față unui pericol sau consecințelor unor accidente, secetei, inundațiilor sau unui risc de lipsă de apă din cauza supraexploatării resursei.
ART
Articolul 14
Alineatul (1)
Dacă, din cauza secetei sau a altor calamitați naturale, debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizați, se aplica restricții temporare de folosire a resurselor de apă.
Alineatul (2)
Restricțiile se stabilesc prin planuri de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, elaborate de administrațiile bazinale de apă, după consultarea utilizatorilor autorizați, cu avizul Administrației Naționale «Apele Române» și cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, denumite în continuare planuri de restricții, se aduc la cunoștință publicului.
Alineatul (3)
Metodologia de elaborare și de aprobare a planurilor de restricții și procedura de informare a publicului se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această metodologie trebuie să țină seama de prioritățile prevăzute la art. 10 și de importanța socială și economică a utilizatorilor autorizați.
Alineatul (4)
Măsurile stabilite în planurile de restricții sunt obligatorii pentru toți utilizatorii de apă. Măsurile de restricții se asimilează cu situația de forță majoră.
Alineatul (5)
Pe durata aplicării planurilor de restricții, prevederile autorizației de gospodărire a apelor se subordonează acestora.
ART
Articolul 15
Alineatul (1)
Poluarea în orice mod a resurselor de apă este interzisă.
Alineatul (2)
Normele de calitate a resurselor de apă legate de funcțiunile apei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.
Alineatul (3)
Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspecția sanitară și monitorizarea calității apei potabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul sănătății.
Alineatul (3^1)
Normele privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere și referitoare la supravegherea, inspecția sanitară și controlul zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul sănătății.
Alineatul (4)
Limitele de încărcare cu poluanți a apelor uzate evacuate în resursele de apă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor și a autorității publice centrale din domeniul sănătății.
Alineatul (5)
Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor reprezintă limitele maxime admise, iar depășirea acestora este interzisă.
ART
Articolul 16
Alineatul (1)
Pentru protecția resurselor de apă, se interzic:
litera a)
punerea în funcțiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcțiune de noi ansambluri de locuințe, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de producție modificate, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcțiune a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări și măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizația de gospodărire a apelor;
litera b)
realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industriala ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare și concomitentă a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare necesare;
litera c)
aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau ale bălților, în Marea Neagră și în zonele umede, precum și depozitarea pe malurile acestora a deșeurilor de orice fel;
litera d)
evacuarea de ape uzate în lacurile naturale sau de acumulare, în bălți, heleșteie sau în iazuri, cu excepția iazurilor de decantare;(la 10-11-2017,
Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 16 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată dePunctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 8 noiembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 10 noiembrie 2017)
litera d^1)
evacuarea de ape uzate epurate și/sau neepurate în apele subterane sau pe terenuri, cu excepția folosirii apelor uzate epurate corespunzător, cu respectarea indicatorilor de calitate la evacuare prevăzuți înHotărârea Guvernului nr. 188/2002pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, pentru irigații, în baza unui studiu și cu condiția monitorizării acestor ape;(la 05-11-2018,
Litera d^1) din Alineatul (1) , Articolul 16 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată dePunctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera d^2)
se exceptează evacuarea apelor pluviale neimpurificate pentru care nu există soluția evacuării într-un emisar natural, cu condiția monitorizării permanente a încadrării în parametrii legali;(la 05-11-2018,
Alineatul (1) din Articolul 16 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat dePunctul 2^1, Punctul 3, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera e)
utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape uzate, neepurate sau epurate necorespunzător;(la 16-07-2020,
Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 16 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată dePunctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
litera f)
spălarea în cursuri de apă sau în lacuri și pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice, precum și a ambalajelor sau obiectelor care conțin substanțe periculoase;(la 29-08-2004,
Lit. f) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată depct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera g)
spălarea animalelor domestice deparazitate în afara locurilor special amenajate în acest scop;(la 29-08-2004,
Lit. g) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată depct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera h)
aruncarea sau evacuarea în instalații sanitare ori în rețelele de canalizare a deșeurilor periculoase și/sau substanțelor periculoase;(la 29-08-2004,
Lit. h) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată depct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera i)
spălarea în cursurile de apă sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanțelor chimice de orice fel;
litera j)
deschiderea și exploatarea în zonele de terasă a punctelor de extracție a agregatelor minerale fără aviz de gospodărire a apelor, respectiv fără autorizație de gospodărire a apelor.(la 19-02-2010,
Lit. j) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "nisipuri și pietrișuri" cu sintagma "agregate minerale".)
Alineatul (2)
În zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi sunt interzise depozitarea gunoaielor și deșeurilor de orice fel, precum și depozitarea sau folosirea de îngrășăminte, pesticide ori alte substanțe periculoase.
ART
Articolul 17
Paragraf
În scopul folosirii raționale și protejării calității resurselor de apă, utilizatorii de apă au următoarele obligații:
litera a)
să adopte tehnologii de producție cu cerințe de apă reduse și cât mai puțin poluante, să economisească apa prin recirculare sau folosire repetată, să elimine risipa și să diminueze pierderile de apă, să reducă poluanții evacuați o data cu apele uzate și să recupereze substanțele utile conținute în apele uzate și în nămoluri;
litera a^1)
să reducă progresiv evacuările, emisiile și pierderile de substanțe prioritare și să înceteze sau să elimine treptat evacuările, emisiile și pierderile substanțelor prioritar periculoase. Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor;(la 29-08-2004,
Lit. a^1) a art. 17 a fost introdusă depct. 25 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera a^2)
să adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursă, care să asigure cerințele calitative și cantitative ale folosințelor de apă;(la 29-08-2004,
Lit. a^2) a art. 17 a fost introdusă depct. 25 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera b)
să asigure realizarea, întreținerea și exploatarea stațiilor și instalațiilor de prelucrare a calității apelor la capacitatea autorizata, să urmărească eficienta acestora prin analize de laborator și să intervină operativ pentru încadrarea indicatorilor de emisie în limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevăzute prin autorizația de gospodărire a apelor;
litera c)
să respecte cu strictețe disciplina și normele tehnologice în activitățile de producție care folosesc apa și evacuează ape uzate, precum și în stațiile și instalațiile de prelucrare a calității apelor;
litera d)
să urmărească, prin foraje de observații și control, starea calității apelor subterane din zona de influență a stațiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de substanțe periculoase, produse petroliere și a reziduurilor de orice fel.(la 29-08-2004,
Lit. d) a art. 17 a fost modificată depct. 26 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
ART
Articolul 18
Paragraf
Utilizatorii de apă, amplasați pe teritoriul localităților sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate în rețelele de canalizare publică sau în cele ale platformelor industriale numai cu respectarea condițiilor stabilite de deținătorul acestor rețele și numai dacă stațiile de epurare finala ale localităților sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar și capacități disponibile. În toate cazurile este obligatorie preepurarea locală a apelor uzate provenite de la acești utilizatori.
ART
Articolul 19
Alineatul (1)
Autoritățile administrației publice locale au obligația asigurării gospodăririi eficiente a apei distribuite în localități, precum și colectarea apelor meteorice, canalizarea și epurarea apelor uzate.
Alineatul (2)
Realizarea alimentării centralizate cu apă a satelor și comunelor cu distribuție stradală, fără branșamente la locuințe, este condiționată de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale și programul de realizare etapizată a canalizării și epurării acestor ape.
Alineatul (3)
Persoanele fizice și juridice care exploatează stațiile și instalațiile de epurare au obligația să realizeze urmărirea continua, prin analize de laborator, a modului de funcționare a acestora, să păstreze registrele cu rezultatele analizelor și să pună aceste date la dispoziția personalului împuternicit cu sarcini de inspecție și control.
ART
Articolul 20
Alineatul (1)
Apele de mina sau de zăcământ pot fi evacuate în cursuri de apă, numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafață.
Alineatul (2)
Injectarea apelor cu conținut de substanțe care rezultă în urma operațiilor de explorare și extracție a hidrocarburilor sau în urma activităților miniere, precum și injectarea apelor din considerente tehnice poate fi realizată numai în straturi de foarte mare adâncime, în formațiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi ori alte substanțe sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii și măsuri speciale și a avizului de gospodărire a apelor. Aceste ape injectate nu conțin decât acele substanțe care rezultă din operațiile menționate anterior.
Alineatul (3)
Lucrările de construcții, inginerie civilă și clădiri, precum și alte activități similare pe teren sau în teren care intră în contact cu corpurile de apă subterană pot fi autorizate specificând condițiile particulare ale acestora. În acest scop, aceste activități trebuie să se desfășoare în conformitate cu normele tehnice generale obligatorii elaborate pentru activitățile respective.
Alineatul (4)
Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta în formațiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosințe.
Alineatul (5)
În cazul în care există o cerință majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat, se poate autoriza injectarea gazului natural sau gazului petrol lichefiat în scopul depozitării și în alte formațiuni geologice decât cele prevăzute la alin. (4), cu condiția prevenirii oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calității apei subterane.
Alineatul (6)
Se autorizează injectarea de cantități mici de substanțe pentru caracterizarea, protecția sau remedierea corpurilor de apă subterană în scopuri strict științifice, în limita cantităților strict necesare pentru realizarea acestora.
Alineatul (6^1)
Se poate autoriza injectarea de fluxuri de dioxid de carbon în scopul stocării în formațiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, cu condiția prevenirii oricărui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calității apei subterane, precum și cu condiția ca o astfel de injectare să se efectueze potrivit prevederilor legislației specifice privind stocarea geologică a dioxidului de carbon sau să fie exclusă din domeniul de aplicare a respectivei legislații.
Alineatul (7)
Autorizarea activităților prevăzute la alin. (2)-(6^1) se face doar dacă nu se compromite atingerea obiectivelor de mediu ale corpului de apă subterană respectiv.
ART
Articolul 21
Alineatul (1)
Topirea teiului, cânepii, inului și a altor plante textile în cursuri de apă, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau în bălți este interzisă. Operațiunile de topire pot fi efectuate în locuri special amenajate și în baza autorizației de gospodărire a apelor.
Alineatul (2)
Tăbăcirea pieilor este permisă numai în condițiile prevăzute în autorizarea de gospodărire a apelor.
ART
Articolul 22
Alineatul (1)
Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligația de a realiza instalații specializate pentru colectarea, preluarea și epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave și instalații plutitoare sau din scapări accidentale.
Alineatul (2)
Evacuarea în apele de suprafață sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave și instalații plutitoare sau de foraj marin, precum și a produselor petroliere de la rețeaua aferentă de transport, este interzisă.
ART
Articolul 23
Alineatul (1)
Administrația Națională «Apele Române», prin administrațiile bazinale de apă, organizează și desfășoară activitatea de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcție de condițiile specifice bazinelor hidrografice respective și de natura substanțelor poluante ce pot fi evacuate accidental.
Alineatul (2)
Persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apă sunt obligate să întocmească planuri proprii de prevenire și de combatere a poluărilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activității lor, și să le pună în aplicare în caz de necesitate.
Alineatul (3)
Elaborarea planurilor de prevenire și de combatere a poluărilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Alineatul (4)
Persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, sunt obligate să ia măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestora și să informeze imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări.
Alineatul (5)
Unitățile de gospodărire a apelor au obligația să ia în considerare orice informație provenită de la persoane fizice sau juridice, altele decât utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentală, să identifice poluantul și cauzele poluării.
Alineatul (6)
Poluarea intenționată se pedepsește.
Alineatul (7)
În caz de poluare accidentală, unitățile de gospodărire a apelor vor avertiza imediat utilizatorii și autoritățile administrației publice ale localităților din aval pentru a lua măsuri de protecție a apelor și de evitare sau diminuare a pagubelor.
Alineatul (8)
Persoanele juridice utilizatori de apă, potențialii poluatori, precum și unitățile de gospodărire a apelor, administrațiile porturilor maritime și fluviale și ale canalelor navigabile și ceilalți utilizatori de apă au obligația dotării cu mijloace specifice de intervenție în cazuri de poluări accidentale.
Alineatul (9)
Deținătorii de mijloace specifice de intervenție în caz de poluare accidentală a apei sunt obligați să le utilizeze, indiferent de cauza apariției fenomenului de poluare.
ART
Articolul 24
Alineatul (1)
Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală produsă în amonte sau de distrugerea unei construcții de retenție a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau juridică ce se face vinovată, potrivit legii.
Alineatul (2)
Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de către Administrația Națională "Apele Române", pentru înlăturarea efectelor poluării accidentale, se suporta de cel care a produs poluarea.
Alineatul (3)
Cel care a produs poluarea suportă și cheltuielile ocazionate de monitorizarea evoluției undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum și de constatare a efectelor poluării.
SECTIUNE
Secţiunea a 2-a Regimul de folosire a albiilor
ART
Articolul 25
Alineatul (1)
Pe malurile apelor aparținând domeniului public, dacă nu sunt impuse restricții, orice persoană fizică are dreptul de acces liber, pe propria răspundere, pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor și riveranilor.
Alineatul (2)
În zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis în condițiile stabilite de deținătorii acestor zone și cu respectarea prevederilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor, eliberată acestora.
Alineatul (3)
Circulația pe cursurile de apă, lacuri naturale sau pe mare, cu bărci de agrement fără motor, se efectuează liber, cu respectarea drepturilor riveranilor și reglementărilor legale.
Alineatul (4)
Dreptul de folosință a albiilor minore, a plajei și a țărmului mării, în alte scopuri decât cele prevăzute la alin. (1), se exercită numai după obținerea autorizației de gospodărire a apelor.
Alineatul (5)
Utilizarea terenurilor din domeniul public al apelor în scopul realizării investițiilor de interes și utilitate publică de către autoritățile administrației publice centrale sau locale este permisă în baza unui protocol încheiat cu administratorul bunului, cu acordul expres al proprietarului. Conținutul-cadru al protocolului se va aproba prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Alineatul (6)
Dreptul de folosință obținut în condițiile alin. (5) face dovada deținerii terenului pentru emiterea actelor de reglementare în domeniul gospodăririi apelor.
Alineatul (7)
Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru executarea lucrărilor de construcții de utilitate publică și de interes național, județean sau local, titularul poate dobândi un drept de creanță asupra terenului din domeniul public, pentru și pe timpul realizării lucrărilor, în baza unui protocol încheiat cu administratorul acestuia, cu acordul expres al proprietarului.
Alineatul (8)
Prin derogare de la prevederile art. 299 și 300 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la dispozițiile art. 24 alin. (3) din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la dispozițiile art. 2 alin. (2) și anexei nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin excepție de la alin. (5), pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv proiectele de infrastructură de interes public definite potrivit legii a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru proiectele a căror documentații tehnico-economice necesare pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile se află în pregătire, exclusiv în scopul pregătirii și implementării acestor proiecte, se conferă beneficiarilor proiectelor un drept legal de administrare temporară asupra imobilelor, astfel cum sunt ele definite la art. 1 alin. (5) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din domeniul public al apelor, fără a face anterior dovada deținerii imobilelor și fără obligativitatea de a înscrie dreptul de administrare temporară în cartea funciară, exclusiv pe durata implementării și monitorizării proiectelor prevăzute în contractele de finanțare. Dreptul de administrare temporară încetează odată cu finalizarea duratei de implementare sau, după caz, finalizarea duratei de monitorizare a proiectului.
Alineatul (9)
Beneficiarii proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pot aloca fonduri pentru elaborarea, aprobarea documentațiilor cadastrale necesare pentru înscrierea dreptului de administrare temporară în cartea funciară, dacă prin condițiile de finanțare se prevede obligația beneficiarului de a deține dreptul de administrare temporară înscris în cartea funciară. Intabularea în cartea funciară a dreptului legal de administrare temporară se efectuează în baza declarației pe propria răspundere a reprezentantului legal al beneficiarului, în cuprinsul căreia sunt precizați identificatorii imobilului - număr cadastral/topografic, număr de carte funciară, precum și faptul că acestuia i se aplică dispozițiile prezentului alineat. Radierea acestei înscrieri se dispune în baza dovezii finalizării duratei de implementare sau, după caz, a duratei de monitorizare a proiectului.
Alineatul (10)
După încetarea dreptului legal de administrare temporară al beneficiarilor proiectelor prevăzute la alin. (8), bunurile imobile reprezentând terenuri afectate de drepturile prevăzute la alin. (8) și (9), inclusiv noua albie, noua linie de apărare contra inundațiilor și noile lucrări hidrotehnice de natura administrării exclusive a Administrației Naționale «Apele Române», realizate conform studiului de fezabilitate și proiectului, se dau în administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor - Administrația Națională «Apele Române». Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Administrația Națională «Apele Române» și ministerele de resort operează modificările în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Alineatul (11)
Ministerele de resort, prin unitățile aflate sub autoritate, respectiv beneficiarii lucrărilor aferente proiectelor prevăzute la alin. (8), răspund pentru remedierea oricăror vicii care apar pe perioada de garanție, până la recepția finală a lucrărilor, cu excepția viciilor rezultate din exploatarea necorespunzătoare a construcției.
Alineatul (12)
La încetarea dreptului de administrare temporară între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Administrația Națională «Apele Române» și autoritățile administrației publice locale se încheie un protocol de colaborare în privința terenurilor prevăzute la alin. (8) pentru desfășurarea de activități de întreținere sau reparații și realizarea de investiții, respectiv pentru a suporta din bugetele locale cheltuielile necesare acestor categorii de activități.
ART
Articolul 26
Alineatul (1)
Deținătorii terenurilor din aval și ai lucrărilor de desecare sunt obligați să primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte, inclusiv de pe cursurile de apă cadastrate și necadastrate, permanente sau nepermanente atât în regim de exploatare normal, cât și de ape mari și să asigure tranzitarea acestora până în emisarul final.
Alineatul (2)
Lucrările de barare sau de traversare a cursurilor de apă, care pot constitui obstacol în curgerea naturală a apelor, vor fi astfel concepute, realizate și exploatate încât să nu influențeze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a stabilității acestor lucrări, a albiilor minore și a malurilor, cât și pentru prevenirea unor efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de cerințe trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau deținătorii lor, în condițiile și la termenele stabilite de Administrația Națională "Apele Române". În caz contrar, autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin unitățile sale teritoriale, este abilitat să aplice sancțiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Administrației Naționale "Apele Române".
Alineatul (3)
Obturarea sau blocarea, sub orice forma, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise.
Alineatul (4)
Deținătorii de lucrări pe cursul de apă sau care au legătură cu apele, care au suferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerințelor prevăzute la alin. (2), au dreptul la despăgubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate.
ART
Articolul 27
Alineatul (1)
Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și exploatarea fondului piscicol și pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, malurilor și albiilor cursurilor de apă, malurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, zonelor protejate, construcțiilor, lucrărilor sau instalațiilor existente în albii și să influențeze cât mai puțin folosirea apelor de către alți utilizatori.
Alineatul (2)
În vederea protecției și conservării stării apelor, pe sectoarele de cursuri de apă care nu sunt afectate de activități umane se interzic realizarea de lucrări și activități care pot afecta starea ecologică a apelor, cu excepția obiectivelor declarate de interes național și a celor care vizează siguranța și securitatea națională, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum și realizarea lucrărilor de întreținere și reparații la obiectivele/construcțiile existente.
Alineatul (3)
Criteriile de selectare și lista sectoarelor cursurilor de apă prevăzute la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Alineatul (4)
Criteriile de selectare și listele cu sectoarele cursurilor de apă prevăzute la alin. (2) se actualizează pe bază de studii de fundamentare care sunt realizate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
SECTIUNE
Secţiunea a 3-a Regimul de servituți și de expropriere
ART
Articolul 28
Alineatul (1)
Riveranii sunt obligați să acorde drept de servitute, avându-se în vedere zone anume stabilite de comun acord cu Administrația Națională "Apele Române", fără a percepe taxe, pentru:
litera a)
trecerea sau circulația personalului cu atribuții de serviciu în gospodărirea apelor, în scopul îndeplinirii acestora;
litera b)
amplasarea, în albie și pe maluri, de borne, repere, aparate de măsura și control sau alte aparate ori instalații necesare executării de studii privind regimul apelor, precum și accesul pentru întreținerea instalațiilor destinate acestor activități;
litera c)
transportul și depozitarea temporară a materialelor și utilajelor pentru intervenții operative privind apărarea împotriva inundațiilor;
litera d)
transportul și depozitarea temporară de materiale, utilaje, precum și circulația acestora și a personalului, în cazul executării de lucrări de întreținere, reparații, precum și pompări experimentale în cazul forajelor hidrogeologice care fac parte din rețeaua națională de observații și măsurători.(la 11-06-2006,
Lit. d) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată depct. 4 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006.)
Alineatul (2)
În cazul în care, prin exercitarea acțiunilor prevăzute la alin. (1), se produc pagube, deținătorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despăgubiri potrivit legii.
Paragraf
Fondurile pentru aceste despăgubiri se vor asigura din alocații bugetare, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) și din fondurile proprii ale persoanelor juridice care au produs pagubele, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d).
ART
Articolul 29
Alineatul (1)
Lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice sau alte lucrări hidrotehnice promovate de Administrația Națională «Apele Române» sunt de utilitate publică și interes național, iar terenurile pe care urmează să fie amplasate pot fi expropriate de către Ministerul Apelor și Pădurilor prin Administrația Națională «Apele Române», cu justă și prealabilă despăgubire, în condițiile legii.
Alineatul (2)
Sunt scutite de servituți permanente: clădirile, curțile, grădinile aferente locuințelor, monumentele publice, bisericile și cimitirele, precum și parcurile declarate monumente ale naturii.
Alineatul (3)
Dreptul de servitute, o data stabilit, constituie o obligație opozabilă tuturor.
Alineatul (4)
În cazul în care, lucrările prevăzute la alin. (1), pentru care s-a prevăzut servitutea, aceasta a fost abandonată timp de cel puțin 3 ani sau, dacă menținerea ei nu mai este necesară, servitutea se poate considera stinsă.
Alineatul (5)
Despăgubirea la crearea servituții temporare sau permanente constă din:
litera a)
valoarea de circulație a produselor, plantațiilor, construcțiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse;
litera b)
valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servituții pe zona respectiva de teren, în raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinației temporare sau permanente a zonei respective de teren.
ART
Articolul 30
Alineatul (1)
Plantarea sau tăierea arborilor sau arbuștilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apă și pe țărmul marii, fără avizul de gospodărire a apelor și avizul organelor silvice de specialitate, este interzisă.
Alineatul (2)
Avizul de gospodărire a apelor prevăzut la alin. (1) este necesar și pentru lucrările construite pe ape sau care au legătura cu apele, realizate în albia majoră.
Alineatul (3)
În zona maritimă, fluviala sau a altor cai navigabile se pot efectua, în condițiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate și al Administrației Naționale "Apele Române, defrișările necesare asigurării vizibilității semnalelor de balizaj și a mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea malurilor și apelor, în punctele pe care le va stabili autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor.
ART
Articolul 31
Alineatul (1)
Pădurile cu funcții speciale de protecție din bazinele de recepție ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torențialitate și predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum și benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neîndiguite aparțin grupei de păduri cu funcții speciale de protecție a apelor și sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se tăierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare.
Alineatul (2)
Pădurile de protecție a apelor, cele de protecție a solurilor, situate pe stâncării, grohotișuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade și alte asemenea păduri se gospodăresc în regim special de protecție.
Alineatul (3)
În perimetrele menționate la alin. (1) și (2) se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului, de stingere a torenților și se vor aplica reguli speciale de întreținere a lucrărilor executate.
Alineatul (4)
Pădurile din zonele de munte și de deal trebuie astfel gospodărite încât să nu contribuie la formarea inundațiilor și la producerea eroziunii solului.
ART
Articolul 32
Alineatul (1)
Folosirea, transportul și manipularea de deșeuri și substanțe periculoase în zonele din jurul apelor și în alte locuri din care acestea ar putea ajunge în apele de suprafață, subterane sau marine se pot face numai în astfel de condiții încât să nu producă poluarea apelor.
Alineatul (2)
Depozitarea deșeurilor și substanțelor periculoase în zone din apropierea apelor se face în conformitate cu avizul de gospodărire a apelor.
Alineatul (3)
Depozitarea în albia majoră a materialelor sau a deșeurilor radioactive este interzisă.
Alineatul (4)
Transportul pe apele interioare, pe Dunărea fluvială și maritimă și pe marea teritorială al substanțelor periculoase se poate face numai în condițiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz în parte, de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor. În zonele cu arii protejate și situri naturale UNESCO va fi necesar și avizul administratorului de sit. Aceste dispoziții se aplică și transportului în tranzit al acestora.
ART
Articolul 33
Alineatul (1)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate concesiona sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafață sau subterane, cu excepția apelor geotermale, a materialelor din acestea și din maluri, precum și pentru valorificarea vegetației din albiile minore și de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apă pentru agrement ori sporturi nautice, ca și pentru alte activități, cu respectarea prevederilor legale.
Alineatul (2)
Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, bălților, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor pe baza avizului și a autorizației de gospodărire a apelor, cu avizul deținătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă. Perimetrele de exploatare se amplasează pe cursurile de apă, numai în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei și regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu tehnic zonal privind influența exploatării asupra cursului de apă. Pentru autorizarea acestor activități, pe apele naționale navigabile, precum și pe celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km și în aval cu 2 km față de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor infrastructură aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, la o distanță mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, față de zona de protecție, este obligatorie și obținerea avizului acestora.
Alineatul (3)
Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai cu respectarea condițiilor de scurgere a apelor și de asigurare a stabilității malurilor și fără afectarea construcțiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. Este interzisă exploatarea agregatelor minerale din albia majoră sau terase la o distanță mai mică de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fără avizul deținătorului construcției hidrotehnice.
Alineatul (4)
Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local se acordă, în limita cantității maxime de 5.000 mc pe an, din care 1.000 mc pe an gratuit, autorității administrației publice locale prin autorizația de gospodărire a apelor. Această autorizație se eliberează anual, gratuit, la cererea consiliilor locale. Pentru exploatarea pe cursurile de apă care sunt traversate sau au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/ companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, la o distanță mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, față de zona de protecție, este necesar avizul acestora.
Alineatul (4^1)
Dreptul de exploatare a agregatelor minerale, în cazuri de urgență ca: viituri, precipitații care au avariat sau au distrus poduri, drumuri, obiective economice, gospodării individuale, în scopul refacerii acestora, în limita cantității maxime de 2.000 mc/an, se acordă, gratuit, pe baza avizului de gospodărire a apelor, emis de autoritățile bazinale de ape. Pentru exploatarea pe cursurile de apă care sunt traversate sau au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/companiilor naționale/societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, la o distanță mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, față de zona de protecție, este necesar avizul acestora.
Alineatul (5)
Abrogat.
Alineatul (6)
Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile pentru menținerea adâncimii de navigație se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare și condițiile care trebuie îndeplinite se stabilesc anual de către Administrația Națională «Apele Române», Administrația Fluvială a Dunării de Jos - R.A. și Compania Națională «Administrația Canalelor Navigabile» - S.A. - Constanța.
Alineatul (6^1)
Proprietarii/administratorii lucrărilor inginerești de artă (poduri) sunt obligați să asigure secțiunea optimă de scurgere a apelor, pe cheltuială proprie, în limita a două lungimi ale lucrării de artă (poduri) în albia majoră în amonte și în limita unei lungimi a lucrării de artă (poduri) în albia minoră aval, pentru a respecta parametrii avizați.
Alineatul (7)
Este interzisă exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi, precum și în zonele de protecție sanitară cu regim sever a captărilor de apă din surse de suprafață sau subterane.
Alineatul (8)
Închirierea sau concesionarea plajei mării, a suprafețelor din apele maritime interioare și marea teritorială se face cu avizul autorității publice centrale cu atribuții în domeniul turismului sau, după caz, a autorității publice centrale cu atribuții în domeniul afacerilor interne.
Alineatul (9)
Persoanele juridice care efectuează extracții de agregate minerale de pe terenuri situate în domeniul public al statului aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române» au obligația obținerii tuturor avizelor și acordurilor legale.
Alineatul (10)
Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul și comercializarea agregatelor minerale fără documente specifice de transport al acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine proveniența legală a acestora.
Alineatul (11)
Controlul circulației agregatelor minerale se efectuează de către personalul de gospodărire a apelor împuternicit în acest sens de reprezentantul legal al Administrației Naționale «Apele Române», de către ofițeri, subofițeri și agenți din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Române și Jandarmeriei Române, precum și de către personalul cu atribuții de control din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Alineatul (12)
Agregatele minerale prevăzute la alin. (10) se confiscă de către personalul prevăzut la alin. (11) și se valorifică potrivit legii.
Alineatul (13)
Normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea agregatelor minerale, la regimul spațiilor de depozitare a acestora și al instalațiilor de prelucrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor și a autorității publice centrale din domeniul resurselor minerale.
Alineatul (14)
Oprirea în trafic, pe drumurile publice, a autovehiculelor, în vederea exercitării controlului circulației agregatelor minerale, se efectuează cu respectarea competențelor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
ART
Articolul 34
Alineatul (1)
În zonele în care albiile sunt amenajate prin lucrări de apărare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrări, obligația de întreținere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrări, ca și de întreținere a albiilor în zona amenajată, a cuvetelor și a malurilor revine celor care au în administrare sau în exploatare lucrările respective.
Alineatul (2)
Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreținerea și amenajarea lucrărilor de apărare, plătesc administratorului acestor lucrări cheltuieli ocazionate de amenajarea și întreținerea acestora corespunzător avantajului. Fondurile astfel constituite vor fi utilizate de administratorul lucrărilor de apărare pentru întreținerea și repararea acestora. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreținere și amenajare a lucrărilor de apărare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale, la propunerea Administrației Naționale «Apele Române».
Alineatul (3)
Întreținerea albiei minore în aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosințe hidroenergetice revine deținătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe zona de influență a amenajării, ce nu poate fi mai mică de 500 m.
Alineatul (4)
Întreținerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Administrației Naționale «Apele Române» și, în conformitate cu prevederile art. 7 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 515/2002, unității administrativ-teritoriale pe al cărei teritoriu administrativ se află, prin autoritățile administrației publice locale.
Alineatul (5)
Prevederile alin. (3) se aplica și lucrărilor de barare executate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, modul de întreținere a albiei minore în aval de lucrarea de barare se stabilește prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizației de gospodărire a apelor sau pentru eliberarea autorizațiilor necesare, potrivit legii.
Alineatul (6)
Lucrările prevăzute la alin. (1) și (3) se pot realiza cu asistența tehnică a Administrației Naționale «Apele Române» la solicitarea deținătorilor.
CAPITOL
Capitolul III Gospodărirea apelor
SECTIUNE
Secţiunea 1 Cunoașterea resurselor de apă
ART
Articolul 35
Alineatul (1)
Gospodărirea apelor se desfășoară și se bazează pe cunoașterea științifică, complexă, cantitativă și calitativă a resurselor de apă ale țării, realizată printr-o activitate unitară și permanenta de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice și resurselor de apă, inclusiv de prognozare a evoluției naturale a acestora, ca și a evoluției lor sub efectele antropice, precum și prin cercetări multidisciplinare.
Alineatul (1^1)
În vederea evaluării coerente și cuprinzătoare a stării corpurilor de apă și a zonelor protejate, a stabilirii programelor de măsuri și a eficienței acestora, până la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor.
Alineatul (1^2)
Pentru apele de suprafață, programele de monitoring vor cuprinde:
litera a)
monitorizarea volumului și nivelului sau a debitului pentru definirea stării ecologice și chimice, precum și a potențialului ecologic;
litera b)
monitorizarea stării ecologice și chimice, precum și a potențialului ecologic.(la 19-02-2010,
Alin. (1^2) al art. 35 a fost modificat depct. 25 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
Alineatul (1^3)
Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea stării chimice și cantitative.
Alineatul (1^4)
Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislației care a condus la stabilirea acestora.
Alineatul (1^5)
Programele de monitoring vor fi în concordanță cu prevederile anexei nr. 1^1.
Alineatul (1^6)
Prin derogare de la art. 51 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, în vederea asigurării monitorizării indicatorului pești prevăzut în anexa nr. 1^1, subpunctul 1.3.6 din prezenta lege, Administrația Națională «Apele Române» beneficiază de autorizație de pescuit științific, eliberată, la cerere, de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Alineatul (2)
Informațiile hidrometeorologice, hidrogeologice și cele de gospodărire a apelor se obțin prin unități ale Administrației Naționale "Apele Române", de la alte unități specializate autorizate și direct de la utilizatorii de apă. Toate acestea constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor.
Alineatul (3)
Modul de organizare, păstrare și gestionare a Fondului național de date de gospodărire a apelor, se stabilesc unitar de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Întocmirea și ținerea la zi a acestui fond de date se asigură de Administrația Națională "Apele Române".
Alineatul (4)
Unitățile specializate autorizate, ca și utilizatorii de apă care produc informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărire a apelor sunt obligați să le păstreze timp de 5 ani și să le transmită lunar la Administrația Națională "Apele Române, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Alineatul (5)
Fondul național de date de gospodărire a apelor include și evidența apelor ce aparțin domeniului public, parte a sistemului informațional din domeniul gospodăririi apelor, denumit în continuare Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor. Modul de organizare a Fondului național de date hidrologice și de gospodărire a apelor și a Sistemului informațional specific domeniului gospodăririi apelor se stabilește de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigură de Administrația Națională «Apele Române».
Alineatul (5^1)
Se mandatează autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administrația Națională «Apele Române», respectiv administrațiile bazinale de apă, să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române», prevăzute la art. 3.
Alineatul (5^2)
Costurile pentru întocmirea documentațiilor tehnice cadastrale, precum și a celor necesare pentru înscrierea dreptului de proprietate a statului în cartea funciară asupra bunurilor prevăzute la alin. (5^1) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor sau din veniturile proprii ale administratorului, în limita bugetului aprobat, urmând să fie recuperate de la bugetul de stat.
Alineatul (5^3)
Dreptul de proprietate publică a statului asupra imobilelor aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române», prevăzute la art. 3, se intabulează în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, la cererea administratorilor, în baza actelor de proprietate și a documentației cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
Alineatul (5^4)
Prin excepție de la prevederile alin. (5^3) se poate realiza intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra suprafețelor de teren ale albiilor minore și construcțiilor aferente în baza copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările ulterioare, însoțită de un înscris, emis de către administratorul imobilului, respectiv administrația bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel evidențiat în inventarul centralizat, cu specificarea numărului aferent bazinului hidrografic de care aparține imobilul, precum și documentația cadastrală pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deținute de administrator sau la care acesta are acces.
Alineatul (5^5)
Concomitent cu înscrierea dreptului de proprietate publică conform alin. (5^4) în partea a II-a a cărții funciare se va efectua notarea corespunzătoare, cu următorul conținut: «imobil cu poziționare și suprafață incertă, determinate prin vectorizare». Radierea acestei notări se efectuează în baza documentației cadastrale întocmite în conformitate cu prevederile Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Alineatul (5^6)
În cazul suprafețelor de teren ale albiilor minore și construcțiilor aferente care nu întrunesc condițiile pentru intabulare prevăzute la alin. (5^3) și (5^4) se poate dispune înscrierea provizorie a dreptului de proprietate publică în baza unui înscris emis de către administratorul imobilului, respectiv administrația bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul vizat și cel prezentat în documentația cadastrală anexată, pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deținute de administrator sau la care acesta are acces.
Alineatul (6)
Autoritățile publice, persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informațiilor conținute în Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost. Administrația Națională «Apele Române» elaborează metodologia privind tarifarea folosirii informațiilor în scop comercial, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Alineatul (7)
Deținătorii de informații ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informații, în cazul în care acestea afectează:
litera a)
relațiile internaționale, siguranța și securitatea națională;
litera b)
procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
litera c)
confidențialitatea industrială și comercială. Prin aceasta se înțeleg situațiile în care se dezvăluie și se folosesc secrete de comerț într-o manieră contrară practicilor comerciale loiale;
litera d)
drepturile de proprietate intelectuală;
litera e)
confidențialitatea datelor personale, potrivit legii.
ART
Articolul 36
Alineatul (1)
Unitățile și instalațiile autonome care furnizează informații hidrologice, hidrogeologice și meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum și informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă formează rețeaua națională de observații pentru gospodărirea apelor.
Alineatul (2)
Pentru asigurarea continuității și omogenității șirurilor de informații, unitățile și instalațiile autonome ale rețelei naționale de observații nu pot fi dezafectate decît în situații deosebite, de interes național. Dezafectarea se face cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor și cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, execuția și punerea în funcțiune a unității sau a instalațiilor în noul amplasament, anterior începerii operațiunilor de dezafectare.
Alineatul (3)
Lista specificațiilor tehnice și metodele standardizate pentru analiza și monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.
ART
Articolul 37
Alineatul (1)
În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecție a căror lățime este de 30 m. În aceste zone de protecție este interzisă executarea oricăror construcții sau instalații supraterane.
Alineatul (2)
Amplasarea pe o distanta de până la 500 m în jurul și în afară zonei de protecție prevăzute la alin. (1) de construcții mai înalte decît o șesime din distanta dintre construcție și limita zonei de protecție, de rețele de înalta tensiune sau de telecomunicații, de obiective care emit în atmosfera fum sau pulberi, de sisteme de irigații prin aspersiune, ca și plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza avizului de amplasament eliberat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Alineatul (3)
Zonele prevăzute la alin.(1) și (2) sunt considerate, în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale.
Alineatul (4)
În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrări în albii sau exploatarea agregatelor minerale în zonele aval și amonte ale stațiilor hidrometrice, pe o distanță de 5 ori lățimea cursului de apă, măsurată la debite medii.
ART
Articolul 38
Paragraf
Pentru asigurarea folosirii raționale a apelor subterane, a lacurilor și nămolurilor terapeutice, precum și a agregatelor minerale din albii, cercetarea și evaluarea se vor face conform prevederilor legislației în vigoare.
SECTIUNE
Secţiunea a 2-a Protecția albiilor minore, a malurilor și a lucrărilor de gospodărire a apelor
ART
Articolul 39
Alineatul (1)
Delimitarea albiilor minore care aparțin domeniului public al statului se realizează de către Administrația Națională «Apele Române», respectiv administrațiile bazinale de apă, pentru bunurile pe care le are în administrare, cu participarea reprezentanților unităților administrativ-teritoriale și cu informarea deținătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.
Alineatul (2)
Delimitarea albiilor minore care aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale se realizează de către deținătorii acestora, cu participarea reprezentanților unităților administrativ-teritoriale și cu informarea deținătorilor/administratorilor cu orice titlu ai terenurilor riverane.
Alineatul (3)
Evidența terenurilor ocupate de ape care aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale se face prin înscrierea acestora în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în baza documentației cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
Alineatul (4)
Metodologia de delimitare a albiilor minore se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor, cu respectarea procedurii de consultare publică privitor la elaborarea actelor normative.
Alineatul (5)
Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sistemul integrat de cadastru și carte funciară al apelor se poate realiza și pe sectoare stabilite prin act administrativ de către administrator, în scopul realizării atribuțiilor principale.
ART
Articolul 40
Alineatul (1)
În scopul asigurării protecției albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice și îmbunătățirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecție pentru:
Paragraf
Partea introductivă a alin. (1) al art. 40 a fost modificată de pct. 27 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.
litera a)
albia minora a cursurilor de apa;
litera b)
suprafața lacurilor naturale sau a bălților acoperite de apă și de vegetație acvatică, precum și a plajei și falezei mării;(la 19-02-2010,
Lit. b) a alin. (1) al art. 40 a fost modificată depct. 27 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera c)
suprafața lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei aferente debitului de verificare a acestora;(la 19-02-2010,
Lit. c) a alin. (1) al art. 40 a fost modificată depct. 27 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera d)
suprafețele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale și derivații hidrotehnice la capacitatea maxima de transport a acestora, precum și de alte construcții hidrotehnice realizate pe ape;(la 19-02-2010,
Lit. d) a alin. (1) al art. 40 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "derivații de debit" cu sintagma "derivații hidrotehnice".)
litera e)
lucrări de apărare împotriva inundațiilor;
litera f)
construcții și instalații hidrometrice, precum și instalații de determinare automată a calității apelor.
Alineatul (2)
Lățimea zonelor de protecție este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecție se realizează de Administrația Națională "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menționate la lit. d), e) și f) se extinde și asupra zonelor de protecție a acestora.
Alineatul (3)
Aplicarea, în funcție de specificul local, a regimului restricțional de folosire a terenurilor din zonele de protecție, din zona dig-mal și din acumulări nepermanente se asigură de Administrația Națională "Apele Române, cu consultarea deținătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri și, după caz, a unităților de navigație civilă și în concordanță cu metodologia elaborata de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
ART
Articolul 41
Alineatul (1)
Măsurile și amenajările pentru protecția albiilor minore ale cursurilor de apă, a plajei și țărmului Marii Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele se stabilesc prin prescripții de reglementare și norme tehnice ce se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Alineatul (2)
Debitele de servitute, obligatorii în albii, se calculează în cadrul studiilor hidrologice elaborate de unități publice sau private atestate de autoritatea centrală din domeniul gospodăririi apelor, se expertizează de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și sunt prevăzute în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor.
ART
Articolul 42
Alineatul (1)
În situația în care un curs de apă își formează o albie nouă, părăsind-o în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apă pot să solicite, conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de un an, aprobarea Administrației Naționale «Apele Române» pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluționează de către instanțele judecătorești.
Alineatul (2)
Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră albie naturală, se introduce în domeniul public al statului, se înregistrează în Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor și se dă în administrarea Administrației Naționale «Apele Române».
Alineatul (3)
Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Administrației Naționale "Apele Române", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin și cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor, cheltuielile suportându-se de la bugetul de stat.
SECTIUNE
Secţiunea a 3-a
Paragraf
Planificarea în domeniul managementului și amenajării apelor
ART
Articolul 43
Alineatul (1)
În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată și complexă a resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice, precum și pentru protecția zonelor protejate se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice. Schema directoare este instrumentul principal de planificare, dezvoltare și gospodărire a apelor la nivelul districtului de bazin hidrografic și este alcătuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic, care include și planul de management al riscului la inundații - componenta de gospodărire cantitativă și planul de management al bazinului hidrografic - componenta de gospodărire calitativă. Schema directoare se elaborează conform metodologiei și instrucțiunilor tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Planurile de management al districtelor hidrografice se elaborează și se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei. Planurile de management al riscului la inundații ale bazinelor/spațiilor hidrografice se elaborează și se adoptă în conformitate cu termenele stabilite în Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.
Alineatul (1^1)
Schemele directoare fixează într-o manieră integrată obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, urmărind să se asigure:
litera a)
o stare bună a apelor de suprafață sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun potențial ecologic și o stare chimică bună a apelor de suprafață;
litera b)
o stare chimică bună și un echilibru între cantitatea prelevată și reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană;
litera c)
realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producția de apă destinată consumului uman, cu respectarea cerințelor prevăzute înLegea nr. 458/2002, cu modificările și completările ulterioare;
litera d)
protecția și apărarea împotriva acțiunii distructive a apelor.
Alineatul (1^2)
Obiective mai puțin stricte decât cele stabilite la alin. (1^1) pot fi fixate prin schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul lor raportat la beneficiile așteptate este disproporționat. Aceste obiective mai puțin stricte sunt menționate și motivate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^4.
Alineatul (1^3)
Respectarea obiectivelor menționate la alin. (1^1) trebuie să fie asigurată până cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menționate la alin. (1^1) nu pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^3.
Alineatul (1^4)
Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi constituie baza schemelor directoare și își vor păstra valabilitatea până la intrarea în vigoare a planurilor de management. În vederea elaborării schemelor directoare se efectuează o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice și a impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă de suprafață și subterane, precum și analiza economică a utilizării apei, în conformitate cu anexele nr. 1^2 și 4.
Alineatul (1^5)
După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea se actualizează la fiecare 6 ani. Analizele caracteristicilor districtelor de bazine hidrografice, impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă și analiza economică a utilizatorilor de apă sunt revizuite și, dacă este cazul, sunt actualizate cu cel puțin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.
Alineatul (1^6)
Comitetul de bazin implică în elaborarea și actualizarea schemei directoare reprezentanții autorităților publice centrale, consiliilor județene și consiliilor locale, unităților industriale și din agricultură, institutelor de cercetare, care au obligația de a comunica toate informațiile utile aflate în competența lor. Participarea activă a publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor este asigurată potrivit prevederilor Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.044/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor.
Alineatul (1^7)
Prin intermediul paginii de internet proprii, administrațiile bazinale de apă din subordinea Administrației Naționale "Apele Române" și Comitetul de bazin pun la dispoziția publicului, pe parcursul unei perioade de cel puțin 6 luni:
litera a)
un calendar și un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puțin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
litera b)
o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puțin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;
litera c)
proiectul schemei directoare, cu cel puțin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate.
litera d)
la cerere, documentele de referință și informațiile utilizate la elaborarea proiectului schemelor directoare.(la 19-02-2010,
Lit. d) a alin. (1^7) al art. 43 a fost introdusă depct. 30 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
Alineatul (1^8)
În corelare cu prevederile planurilor din cadrul schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care să țină seama de rezultatele analizelor prevăzute la alin. (1^4) și (1^5), realizate pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 privind asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor, în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu, incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor.
Alineatul (1^9)
Programele de măsuri se stabilesc până la termenul stabilit în conformitate cu prevederile Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și vor fi operaționale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc și, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 și apoi la fiecare 6 ani. Toate măsurile noi sau revizuite elaborate în cadrul unui program actualizat devin operaționale în termen de cel mult 3 ani de la data adoptării lor.
Alineatul (1^10)
Strategia națională de management al riscului la inundații, precum și programele de măsuri ce decurg din acestea se stabilesc în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi, în corelare cu prevederile schemelor-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării prezentei legi, care își păstrează valabilitatea până la data de 22 decembrie 2009, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Alineatul (2)
Componentele planurilor de management și programele de măsuri aferente prevăzute la alin. (1^8) se elaborează și se actualizează de către Administrația Națională «Apele Române», se avizează de către comitetul de bazin, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conținutul minim al planurilor de management și al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3.
Alineatul (3)
Toate activitățile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecția mediului și amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor directoare.
Alineatul (4)
În vederea implementării măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a nu conduce la creșterea poluării apelor marine. Aplicarea măsurilor de bază prevăzute în anexa nr. 3 nu poate duce, în mod direct sau indirect, la creșterea poluării apelor de suprafață. Această cerință nu se aplică în cazul în care ar conduce la creșterea poluării mediului în ansamblu.
Alineatul (5)
În situația în care datele de monitoring sau alte date arată că obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1 pentru corpurile de apă, nu pot fi atinse, autoritatea publică centrală din domeniul apelor trebuie să se asigure că:
litera a)
sunt investigate cauzele neîndeplinirii obiectivelor prevăzute;
litera b)
avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor sunt examinate și, dacă este necesar, revizuite;
litera c)
programele de monitoring sunt revizuite și modificate, după caz;
litera d)
sunt stabilite măsurile suplimentare care pot fi necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, precum și limite mai stricte, dacă este cazul, urmând procedurile cuprinse înanexa nr. 1^1.(la 19-02-2010,
Lit. d) a alin. (5) al art. 43 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane".)
Alineatul (6)
În situația în care obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2^1 nu pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe cu cauze naturale de forță majoră, care apar în mod excepțional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundațiile extreme sau seceta prelungită, nu este necesară luarea de măsuri suplimentare, aplicându-se prevederile art. 2^5.
ART
Articolul 44
Paragraf
Informațiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare și a programelor de măsuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerințelor de apă, de valorificare a potențialului apelor și de apărare împotriva inundațiilor pe ansamblul teritoriului național, pe etape de dezvoltare, se pun la dispoziția autorității publice centrale din domeniul apelor și Administrației Naționale «Apele Române» de către autoritățile publice centrale și locale, de principalii utilizatori de apă, precum și de organizațiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informații vor fi puse și la dispoziția comitetelor de bazin.
ART
Articolul 44^1
Alineatul (1)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene și celorlalte state membre interesate atât copii ale planurilor de management cuprinse în schemele directoare prevăzute la art. 43 alin. (1), cât și copii ale părții naționale a planului de management al bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, elaborată conform prevederilor art. 6 alin. (3), precum și ale tuturor actualizărilor ulterioare ale acestora, în termen de 3 luni de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Alineatul (2)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene rapoarte de sinteză privind analizele efectuate potrivit prevederilor art. 43 alin. (1^4) și programele de monitoring prevăzute la art. 35, realizate în scopul primului plan de management al bazinului hidrografic, în termen de 3 luni de la data finalizării acestora.
Alineatul (3)
În termen de 3 ani de la data publicării fiecărui plan de management cuprins în schemele directoare sau a fiecărei versiuni actualizate în temeiul art. 43 alin. (1^5), autoritatea publică centrală din domeniul apelor prezintă Comisiei Europene un raport interimar care descrie progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului de măsuri prevăzut la art. 43 alin. (1^8).
ART
Articolul 44^2
Alineatul (1)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene o listă a autorităților competente pe plan național în domeniul gospodăririi apelor și a autorităților competente din cadrul tuturor organismelor internaționale în domeniul apelor, la care România este parte, în termen de 6 luni de la data aderării.
Alineatul (2)
Pentru fiecare autoritate competentă în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic de pe teritoriul național și al porțiunii de district de bazin hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor furnizează Comisiei Europene următoarele informații:
litera a)
denumirea și adresa autorității competente - denumirea și adresele oficiale ale autorităților din domeniul apelor în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic de pe teritoriul național;
litera b)
întinderea geografică a districtului de bazin hidrografic - numele principalelor râuri în cadrul districtului de bazin hidrografic, însoțită de o descriere precisă a limitelor districtului de bazin hidrografic; pe cât posibil, aceste informații vor fi disponibile în format GIS (Sistem informatic geografic) și/sau în format GISCO (Sistem informatic geografic al Comisiei Europene);
litera c)
statutul legal al autorității competente - o descriere a statutului legal al autorității competente și, acolo unde este relevant, un rezumat sau o copie a acestui statut sau act de înființare ori echivalentul legal al acestui document;
litera d)
responsabilități - o descriere a responsabilităților legale și administrative ale fiecărei autorități competente și a rolului său în cadrul fiecărui district de bazin hidrografic;
litera e)
apartenența - acolo unde autoritatea competentă acționează ca unitate coordonatoare a altor autorități competente, se furnizează o listă a acestora, însoțită de un rezumat al relațiilor instituționale stabilite în vederea asigurării coordonării;
litera f)
relațiile internaționale - în cazul districtului de bazin hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care acoperă mai mult decât teritoriul național și include teritorii ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se furnizează o listă a relațiilor instituționale stabilite în vederea asigurării coordonării.(la 19-02-2010,
Lit. f) a alin. (2) al art. 44^2 a fost modificată depct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
Alineatul (3)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană asupra oricărei schimbări intervenite în informațiile furnizate potrivit prevederilor alin. (1) și (2), în termen de 3 luni de la efectuarea schimbării.
ART
Articolul 44^3
Paragraf
La identificarea unei probleme de gospodărire a apelor care nu poate fi rezolvată la nivel național, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate raporta Comisiei Europene și oricărui alt stat membru interesat asupra acestei probleme și poate face recomandări pentru rezolvarea sa.
ART
Articolul 45
Alineatul (1)
Pentru bazine hidrografice mici sau părți de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare și de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în planurile de amenajare - componenta de gospodărire cantitativă din cadrul schemelor directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare și de protejare cantitativă și calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, precum și obiectivele generale privind utilizarea durabilă și protecția tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.
Alineatul (2)
Schema locală inventariază diferiții utilizatori care folosesc resursele de apă existente, stabilind starea resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine seama de strategiile și de programele statului, ale colectivităților locale, ale instituțiilor publice, ale altor persoane fizice și persoane juridice, cu incidenta asupra calității, repartiției și folosirii resurselor de apă. De asemenea, stabilește prioritățile pentru atingerea obiectivelor menționate la alin. (1), ținând seama de protecția mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apă, de evoluția previzibilă a localităților rurale și urbane și de echilibru ce trebuie asigurat între diferiții utilizatori de apă.
Alineatul (3)
Prin schema locală se evaluează mijloacele economice și financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare.
ART
Articolul 46
Alineatul (1)
Programele și deciziile administrative care au legătură cu apele trebuie să fie în concordanță cu prevederile schemelor directoare aprobate.
Alineatul (2)
La elaborarea documentațiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ține seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale.
ART
Articolul 47
Alineatul (1)
La nivelul fiecărei administrații bazinale de apă a Administrației Naționale «Apele Române» se organizează un Comitet de bazin.
Alineatul (2)
Comitetul de bazin este format din maximum 21 de membri, după cum urmează:
litera a)
2 reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul este numit din cadrul agențiilor de protecția mediului din districtul bazinului hidrografic respectiv;(la 19-02-2010,
Lit. a) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată depct. 33 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera b)
un reprezentant al direcțiilor de sănătate publică ale județelor din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de către Institutul Național de Sănătate Publică;(la 19-02-2010,
Lit. b) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată depct. 33 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera c)
2 primari de municipii și un primar de oraș sau comună, aleși de primarii localităților din districtul bazinului hidrografic respectiv;(la 19-02-2010,
Lit. c) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată depct. 33 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera d)
un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale cu sediul în districtul bazinului hidrografic respectiv;(la 19-02-2010,
Lit. d) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată depct. 33 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera e)
un prefect din districtul bazinului hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală din domeniul administrației și internelor;(la 19-02-2010,
Lit. e) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată depct. 33 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera f)
președinții consiliilor județene din districtul bazinului hidrografic respectiv;(la 19-02-2010,
Lit. f) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată depct. 33 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera g)
3 reprezentanți ai utilizatorilor de apă din districtul bazinului hidrografic respectiv.(la 19-02-2010,
Lit. g) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată depct. 33 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera h)
2 reprezentanți ai Administrației Naționale «Apele Române», respectiv ai administrației bazinale de apă, nominalizați de conducerea acesteia;(la 16-07-2020,
Litera h) din Articolul 47 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificată dePunctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
litera i)
un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.(la 29-08-2004,
Lit. i) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată depct. 54 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
Alineatul (3)
Reprezentanții administrației publice locale aleși în comitetul de bazin vor funcționa în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcției pe care o reprezintă.
Alineatul (4)
Prefectul și primarii aleși vor proveni din unități administrativ-teritoriale diferite.
Alineatul (5)
Reprezentanții utilizatorilor de apă se propun și se aleg de comitetul de bazin, în funcție de cerința de apă și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă.
Alineatul (6)
Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbați de cei care i-au numit sau ales.
Alineatul (7)
Comitetul de bazin colaborează cu Administrația Națională "Apele Române" la aplicarea strategiei și politicii naționale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie:
litera a)
să avizeze schemele directoare, inclusiv programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;(la 19-02-2010,
Lit. a) a alin. (7) al art. 47 a fost modificată depct. 35 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera b)
să avizeze planurile de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile districtului bazinului hidrografic respectiv;(la 19-02-2010,
Lit. b) a alin. (7) al art. 47 a fost modificată depct. 35 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera c)
să aprobe schemele locale, stabilind prioritățile tehnice și financiare, și să le integreze în schemele directoare;(la 29-08-2004,
Lit. c) a alin. (7) al art. 47 a fost modificată depct. 56 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera d)
abrogată;(la 29-08-2004,
Lit. d) a alin. (7) al art. 47 a fost abrogată depct. 57 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera e)
să propună revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, să elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decît cele la nivel național;
litera f)
să propună, dacă este necesar, normative cu valori-limită de încărcare mai severe decât cele prevăzute de reglementările specifice în vigoare pentru evacuări de ape uzate, în vederea conformării cu obiectivele de calitate a apelor;(la 19-02-2010,
Lit. f) a alin. (7) al art. 47 a fost modificată depct. 35 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera g)
să aprobe încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinul hidrografic respectiv;
litera h)
să recomande prioritățile privind finanțarea și conformarea, în scopul realizării programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;
litera i)
să asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, să organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare și să asigure accesul publicului la documentele sale.
litera j)
să avizeze lista zonelor protejate și măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop;(la 19-02-2010,
Lit. j) a alin. (7) al art. 47 a fost modificată depct. 35 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera k)
să avizeze hărțile de vulnerabilitate și hărțile de risc la inundații;(la 19-02-2010,
Lit. k) a alin. (7) al art. 47 a fost introdusă depct. 36 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera l)
să avizeze planurile de management al riscului la inundații.(la 19-02-2010,
Lit. l) a alin. (7) al art. 47 a fost introdusă depct. 36 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
Alineatul (8)
Comitetele de bazin:
litera a)
pot lua în considerare și pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea și folosirea apei, ce pot apărea în districtul bazinului hidrografic respectiv;(la 19-02-2010,
Lit. a) a alin. (8) al art. 47 a fost modificată depct. 37 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera b)
pot constitui și împuternici subcomitete și grupe de lucru, a căror funcție va fi de informare, consultare și participare la luarea deciziilor;(la 19-02-2010,
Lit. b) a alin. (8) al art. 47 a fost modificată depct. 37 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera c)
pot solicita executarea de audieri, dacă considera necesar;
litera d)
Abrogată.
litera e)
pot recomanda autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgența realizării lucrărilor necesare, în special a celor de utilitate publică, legate de întreținerea albiilor, a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor și de prevenire a riscului la inundații, modul de asigurare a surselor financiare de la bugetele locale.(la 19-02-2010,
Lit. e) a alin. (8) al art. 47 a fost modificată depct. 37 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
Alineatul (9)
Comitetul de bazin are un secretariat tehnic permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de administrația bazinală de apă a Administrației Naționale «Apele Române», subordonat acestuia.
Alineatul (10)
Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, potrivit legii.
Alineatul (11)
Regulamentul de organizare și funcționare a comitetelor de bazin se propune de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
SECTIUNE
Secţiunea a 4-a Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele
ART
Articolul 48
Alineatul (1)
Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele sunt:
litera a)
lucrări, construcții și instalații care asigură gospodărirea complexă a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivații hidrotehnice;(la 19-02-2010,
Lit. a) a alin. (1) al art. 48 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "derivații de debit" cu sintagma "derivații hidrotehnice".)
litera b)
lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente: alimentări cu apa potabilă, industriala și pentru irigații, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosințe hidromecanice, amenajări pentru navigație, plutărit și flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;
litera c)
lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații de prelucrare a calității apelor, injecții de ape în subteran, alte asemenea lucrări;
litera d)
construcții de apărare împotriva acțiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificări și reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți, desecări și asanări, alte lucrări de apărare;
litera e)
traversări de cursuri de apă cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;
litera f)
amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor și din terase: balastiere, cariere etc.;(la 19-02-2010,
Lit. f) a alin. (1) al art. 48 a fost modificată depct. 39 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera g)
depozite de deșeuri menajere și industriale: iazuri de decantare, halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nămoluri și altele asemenea;(la 19-02-2010,
Lit. g) a alin. (1) al art. 48 a fost modificată depct. 39 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera h)
plantari și defrișări de vegetație lemnoasă, perdele antierozionale și filtrante în zonele de protecție sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;
litera i)
lucrări, construcții și instalații care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecția și reabilitarea plajelor;(la 19-02-2010,
Lit. i) a alin. (1) al art. 48 a fost modificată depct. 39 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera j)
lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidromecanice, borne topohidrografice și alte lucrări de studii de teren în legătura cu apele;
litera k)
lucrări și instalații pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calității apei;
litera l)
lucrări de închidere și ecologizare a minelor și carierelor, a depozitelor menajere și industriale, precum și de reconstrucție ecologică a zonelor afectate, inclusiv monitorizarea postînchidere a acestora;(la 16-07-2020,
Litera l) din Alineatul (1) , Articolul 48 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost modificată dePunctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
litera m)
injectarea în structurile din care au provenit sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracție, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;(la 29-08-2004,
Lit. m) a alin. (1) al art. 48 a fost introdusă depct. 60 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera n)
planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal și de detaliu.(la 29-08-2004,
Lit. n) a alin. (1) al art. 48 a fost introdusă depct. 60 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera o)
lucrări de decontaminare a resursei de apă subterană pentru siturile declarate ca fiind contaminate.(la 05-11-2018,
Alineatul (1) din Articolul 48 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost completat dePunctul 6^1, Punctul 5, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera p)
lucrări și instalații ce pot avea un potențial major de poluare a resurselor de apă.(la 16-07-2020,
Alineatul (1) din Articolul 48 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost completat dePunctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
Alineatul (2)
Documentațiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) vor conține prevederi care să asigure siguranța în funcționare și exploatare a acestora, să asigure atingerea și menținerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, precum și respectarea prevederilor în vigoare ale Planului național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României și planurilor de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice și ale planurilor de management al riscului la inundații aferente celor 11 administrații bazinale de apă și fluviului Dunărea de pe teritoriul României.
ART
Articolul 49
Alineatul (1)
Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.
Alineatul (2)
Se exceptează de la dispozițiile alin. (1) noile obiective socioeconomice care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundațiilor, precum și lucrările de supratraversare și subtraversare ale cursurilor de apă, dimensionate, cu respectarea prevederilor Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung și ale planurilor de management al riscului la inundații. Lucrările și/sau măsurile de reducere a riscului la inundații pentru noile obiective socioeconomice se execută numai pe baza avizului de amplasament, emis conform legii.
Alineatul (3)
Avizul de amplasament menționat la alin. (2), obținut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligația obținerii avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.
Alineatul (3^1)
Obținerea avizului de amplasament și a avizului de gospodărire a apelor condiționează eliberarea de către autoritățile administrației publice emitente a autorizației de construire a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1).
Alineatul (3^2)
Avizul de amplasament prevăzut la alin. (2), obținut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligația obținerii pentru noile obiective socioeconomice a avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii.
Alineatul (4)
Construcțiile și obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecție, vor fi identificate de administrațiile bazinale de apă, solicitându-se prin autoritățile administrației publice locale sau județene emitente a autorizației de construcție demolarea acestora. În situația în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligați să declare pe propria răspundere că își asumă riscurile în caz de inundații.
ART
Articolul 50
Alineatul (1)
Lucrările prevăzute la art. 48 și 54 pot fi promovate și executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor emis de Administrația Națională «Apele Române» și unitățile aflate în subordine. Punerea în funcțiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor emise de Administrația Națională «Apele Române» și unitățile aflate în subordine.
Alineatul (1^1)
Pentru execuția lucrărilor noi și a intervențiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenții permanente sau nepermanente de apă, a barajelor și digurilor care realizează depozite de deșeuri industriale depuse prin hidromecanizare și a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiționată de existența acordului de funcționare în siguranță emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale.
Alineatul (2)
În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naționale navigabile sau în zona cursurilor de apă care sunt traversate ori au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/ companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului, este necesar și acordul autorității publice centrale din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului.
Alineatul (3)
Se exceptează de la prevederile alin. (1) activitățile prevăzute la art. 9 alin. (2).
Alineatul (4)
Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48 și 54, se percep tarife care se stabilesc în condițiile legii.
Alineatul (4^1)
Se exceptează de la prevederile alin. (4) centrele sociale și școlile care nu sunt conectate la sistemul centralizat de apă și dețin puțuri proprii.
Alineatul (5)
Abrogat.
ART
Articolul 51
Alineatul (1)
Avizul de gospodărire a apelor și avizul de amplasament sunt avize conforme.
Alineatul (1^1)
Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50alin. (1^1) este necesară obținerea autorizației de funcționare în condiții de siguranță, care certifică îndeplinirea exigențelor de performanță în perioada de exploatare și este obligatorie pentru obținerea autorizațiilor de gospodărire a apelor și de protecția mediului.
Alineatul (2)
Avizul și autorizația de gospodărire a apelor nu exclud obligativitatea obținerii actelor de reglementare din domeniul mediului, potrivit legii.
ART
Articolul 52
Alineatul (1)
Procedura de emitere a avizului de gospodărire a apelor include evaluarea impactului lucrărilor asupra corpurilor de apă, pe baza studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz.
Alineatul (2)
Elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea avizului de gospodărire a apelor se bazează pe studii meteorologice, hidrologice, hidrogeologice sau pe studii de gospodărire a apelor, după caz. Aceste studii și documentații vor fi întocmite de instituții publice sau private din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, atestate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din spațiul Uniunii Europene. Documentațiile de fundamentare trebuie să demonstreze că titularul proiectului se poate conforma cerințelor legale.
Alineatul (3)
Elaboratorii care întocmesc studiile de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă sunt atestați de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Elaboratorii care întocmesc studiile prevăzute la alin. (2) pot elabora studii de impact asupra corpurilor de apă până la atestarea de către autoritatea publică centrală în domeniul apelor.
ART
Articolul 53
Alineatul (1)
Avizul de gospodărire a apelor își pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuția lucrărilor respective nu a început în acest interval. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligația să anunțe emitentului, în scris, data de începere a execuției, cu 10 zile înainte de aceasta.
Alineatul (2)
Avizul de gospodărire a apelor este necesar și în caz de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente ale utilizatorilor de apă, dacă se modifica prevederile avizului obținut anterior, precum și dacă aceasta modificare a intervenit până la promovarea lucrărilor respective.
Alineatul (2^1)
Avizul de gospodărire a apelor este necesar și în cazul închiderii unor obiective construite pe ape sau care au legătură cu apele.
Alineatul (3)
Documentațiile lucrărilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele trebuie avizate, chiar dacă realizarea acestora ar necesita restrângerea sau încetarea unor activități existente. Persoanele fizice și persoanele juridice afectate pot fi despăgubite în condițiile legii, dacă fac dovada că utilizează eficient apa sau că nu poluează resursele de apă.
Alineatul (4)
Noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul de servitute, așa cum este definit la pct. 26 din anexa nr. 1, precum și, după caz, cu construcții care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu prevăzute la art. 2^1, cu respectarea prevederilor art. 2^4. Aceste prevederi se aplică și lucrărilor de barare sau de captare a apei existente amplasate pe cursurile de apă, în condițiile unor soluții fezabile din punct de vedere tehnic și dacă realizarea acestora nu implică costuri disproporționate.
Alineatul (5)
Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute și alte lucrări necesare, necuprinse în documentația tehnica, astfel încât lucrările, construcțiile sau instalațiile propuse să nu producă pagube utilizatorilor de apă existenți sau riveranilor din amonte și din aval.
Alineatul (6)
Pentru investițiile de tip microhidrocentrale beneficiarul este obligat să constituie o garanție financiară pentru blocarea amplasamentului, garanție care poate fi sub formă de depozit bancar, scrisoare de garanție bancară irevocabilă sau alte modalități prevăzute de lege. Garanția financiară se stabilește în conformitate cu instrucțiunile tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
ART
Articolul 54
Alineatul (1)
Avizul de gospodărire a apelor se emite pentru proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare pentru următoarele categorii de activități și lucrări:
litera a)
lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente, dacă au legătură cu apele sau dacă prin realizarea acestora se modifică parametrii cantitativi și calitativi finali ai folosinței de apă, înscriși în autorizația de gospodărire a apelor;(la 16-07-2020,
Litera a) din Articolul 54 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost modificată dePunctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
litera b)
abrogată;(la 29-08-2004,
Lit. b) a alin. (1) al art. 54 a fost abrogată depct. 70 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera c)
instalațiile de alimentare cu apă, canalizare și evacuare cu caracter provizoriu;(la 05-11-2018,
Litera c), alin. (1), Articolul 54 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost modificată dePunctul 8^1, Punctul 8, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera d)
Abrogată.(la 05-11-2018,
Litera d) din Articolul 54 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost abrogată dePunctul 8^2, Punctul 8, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera e)
Abrogată.(la 05-11-2018,
Litera e) din Articolul 54 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost abrogată dePunctul 8^2, Punctul 8, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera f)
Abrogată.(la 05-11-2018,
Litera f) din Articolul 54 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost abrogată dePunctul 8^2, Punctul 8, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera g)
Abrogată.(la 05-11-2018,
Litera g) din Articolul 54 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost abrogată dePunctul 8^2, Punctul 8, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera h)
reparații de drumuri și poduri.(la 29-08-2004,
Lit. h) a alin. (1) al art. 54 a fost introdusă depct. 72 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
Alineatul (1^1)
În cazuri de urgență ca: viituri, precipitații care au avariat sau distrus infrastructura de transport, obiective economice, în scopul refacerii acestora, pentru începerea execuției lucrărilor de exploatare a agregatelor minerale care se realizează în limita cantității maxime de 2.000 mc, avizul de gospodărire a apelor se va emite în regim de urgență, cu cel puțin 3 zile înainte de începerea execuției.
Alineatul (2)
Abrogat.
Alineatul (3)
Punerea în funcțiune a lucrărilor și instalațiilor prevăzute la alin. (1) și (1^1) se face în baza autorizației de gospodărire a apelor emisă de unitățile din subordinea Administrației Naționale „Apele Române“.
ART
Articolul 55
Alineatul (1)
Autorizația de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezenta beneficiarului - cel mai târziu o data cu recepția investițiilor -, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor și exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare și în documentația anexată la aceasta.
Alineatul (2)
Dacă la verificarea în teren se constată lipsuri de natura a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în funcțiune a investiției, emitentul autorizației de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizației de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.
Alineatul (3)
Autorizația de gospodărire a apelor se poate acorda și pe durata limita, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcțiune a investiției, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.
Alineatul (4)
Modul de exploatare și întreținere a lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.
Alineatul (5)
Prin autorizația de gospodărire a apelor, cât și prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitățile de control tehnic și mijloacele de intervenție în caz de incidente, avarii sau accidente și altele asemenea.
Alineatul (6)
Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potențialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizațiilor de gospodărire a apelor.
ART
Articolul 56
Alineatul (1)
Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:
litera a)
în interesul salubrității publice și, în special, dacă modificarea sau retragerea este necesară pentru a înlătura o prejudiciere importantă a binelui comunității;
litera b)
pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundațiilor sau, în caz de pericol, pentru securitatea publică;
litera c)
în caz de pericol pentru mediul acvatic și, mai ales, dacă mediile acvatice sunt supuse unor condiții critice necompatibile cu protejarea acestora;
litera d)
în cazuri de forță majoră, datorită schimbărilor naturale privind resursa de apă sau unor calamitați naturale intervenite asupra instalațiilor utilizatorilor;
litera e)
în situația în care lucrările sau instalațiile sunt abandonate sau nu sunt întreținute corespunzător, caz în care deținătorul acestora este obligat ca, din dispoziția Administrației Naționale "Apele Române", să le demoleze.(la 29-08-2004,
Lit. e) a alin. (1) al art. 56 a fost modificată deart. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române".)
litera f)
în situația nerealizării din vina beneficiarului a prevederilor programului de etapizare, anexă la actul de reglementare.(la 29-08-2004,
Lit. f) a alin. (1) al art. 56 a fost introdusă depct. 74 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
Alineatul (2)
Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situații în care apar cerințe noi de apă, care trebuie satisfăcute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordându-se despăgubire potrivit legii.
Alineatul (3)
Refuzul eliberării, precum și orice modificare sau retragere a unei autorizații de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizație, după caz, de către cel care a decis măsura respectiva.
ART
Articolul 57
Paragraf
Retragerea autorizației de gospodărire a apelor atrage după sine obligativitatea încetării activității, ca și pierderea drepturilor obținute în baza prezentei legi.
ART
Articolul 58
Alineatul (1)
Autorizația de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:
litera a)
dacă nu s-au respectat condițiile impuse inițial;
litera b)
dacă lucrările, construcțiile și instalațiile autorizate nu prezintă siguranța în exploatare atât cu privire la rezistenta structurilor, cât și la eficienta tehnologiilor adoptate;
litera c)
pentru abateri repetate sau grave de la condițiile de folosire sau de evacuare a apei, prevăzute în autorizație, precum și în cazul în care utilizatorul nu realizează condițiile de siguranța în exploatare, ca și alte măsuri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și de Administrația Națională "Apele Române;(la 29-08-2004,
Lit. c) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată deart. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "Administrația Națională "Apele Române".)
litera d)
în caz de poluare accidentală a resurselor de apă, care amenință sănătatea populației sau produce pagube ecologice.(la 29-08-2004,
Lit. d) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată depct. 75 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera e)
dacă titularul nu și-a respectat obligațiile legale, stabilite între el și administratorul resursei de apă.(la 19-02-2010,
Lit. e) a alin. (1) al art. 58 a fost introdusă depct. 43 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
Alineatul (2)
În cazul situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate dispune și oprirea activității poluatorului sau a instalației care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.
Alineatul (3)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condițiilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea și epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suporta de titularul autorizației de gospodărire a apelor.
ART
Articolul 59
Alineatul (1)
Lucrările și instalațiile supuse autorizării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apă de suprafață sau subterană ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor și volumelor de apă prelevate sau evacuate și de determinare a calității apelor evacuate, conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor.
Alineatul (2)
Deținătorii lucrărilor și instalațiilor supuse autorizării prevăzute la alin. (1) sunt obligați să asigure montarea și funcționarea mijloacelor de măsurare, să permită montarea de sigilii de către reprezentanții Administrației Naționale «Apele Române», să păstreze timp de 5 ani datele obținute din măsurători și să le transmită lunar Administrației Naționale «Apele Române». Înlăturarea sau distrugerea sigiliilor aplicate pe mijloacele de măsurare a debitelor și volumelor de apă prelevate sau evacuate, pe vane și alte echipamente se constată prin proces-verbal de constatare de către personalul cu atribuții de inspecție, conform legii, și se sancționează potrivit legii penale.
Alineatul (3)
Administrația Națională "Apele Române" pune la dispoziția persoanelor fizice și persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7).
ART
Articolul 59^1
Alineatul (1)
Avizul și autorizația de gospodărire a apelor, precum și anexele sau studiile de fundamentare care stau la baza acestora sunt acte administrative cu caracter public.
Alineatul (2)
Lista cu avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor se pune la dispoziția publicului spre informare prin afișare pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice emitente.
Alineatul (3)
Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor se pun la dispoziția publicului în integralitatea lor, la cerere, cu respectarea prevederilor privind protecția datelor personale, respectiv a dreptului de proprietate intelectuală, după caz.
ART
Articolul 60
Paragraf
Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, precum și refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
ART
Articolul 60^1
Paragraf
Avizul și autorizația de gospodărire a apelor pot fi transferate de la un titular de proiect la alt titular în condițiile în care din analiza efectuată de emitent rezultă că lucrările, măsurile și condițiile prevăzute în acestea au fost respectate integral. Excepție de la această prevedere fac avizele de gospodărire a apelor emise pentru proiectele de tip microhidrocentrale, precum și cele care presupun bararea cursurilor de apă.
ART
Articolul 61
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 62
Alineatul (1)
Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosința complexă pentru a asigura alimentarea cu apă pentru populație, industrie și irigații, producerea de energie electrica, apărarea împotriva inundațiilor, piscicultura și agrement.
Alineatul (2)
La proiectarea barajelor și îndiguirilor se va analiza în mod obligatoriu necesitatea și se vor prevedea, în funcție de condițiile concrete din amplasament, lucrările necesare de apărări și consolidări de maluri, rectificări sau reprofilări de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.
Alineatul (3)
Barajele și lacurile de acumulare se vor proiecta și se vor executa de unități de specialitate, cu respectarea exigențelor de performanță referitoare la siguranța barajelor.
Alineatul (4)
Abrogat.
ART
Articolul 63
Alineatul (1)
Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligația să întocmească regulamente de exploatare și planuri de avertizare și alarmare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.
Alineatul (2)
Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază și concretizează condițiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul districtului bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale.
Alineatul (3)
Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adaptează, pe etape, în limitele prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, funcție de dinamica cerințelor de apă sau de alte condiții.
Alineatul (4)
Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe districte de bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigură de Administrația Națională «Apele Române», în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administrația Națională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin și se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Alineatul (5)
În situații critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesităților perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Administrația Națională "Apele Române".
ART
Articolul 64
Alineatul (1)
Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele și lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare și, corelat cu producerea de energie, să asigure debitele necesare folosințelor industriei, agriculturii, populației și a debitului necesar protecției ecosistemului acvatic.
Alineatul (2)
Deținătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice au obligația să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-și organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor și să dețină autorizația de funcționare în siguranță, conform prevederilor legale.
ART
Articolul 65
Paragraf
Competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
ART
Articolul 66
Alineatul (1)
Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum și efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziția Administrației Naționale "Apele Române".
Alineatul (2)
Programele de golire pentru lacurile de acumulare în vederea realizării lucrărilor de intervenții și reparații la construcțiile și instalațiile aferente, indiferent de deținător, se aprobă de către Administrația Națională „Apele Române“ cu avizul Comisiei naționale de siguranța barajelor și a altor lucrări hidrotehnice din cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor.
SECTIUNE
Secţiunea a 5-a Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice
ART
Articolul 67
Alineatul (1)
Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice reprezintă o activitate de protecție civilă a populației, de interes național.
Alineatul (2)
În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice se înțelege:
litera a)
măsuri de prevenire și de pregătire pentru intervenții;
litera b)
măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;
litera c)
măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și restabilire.
Alineatul (3)
Activitățile prevăzute la alin. (2) constituie o obligație pentru toate persoanele fizice și juridice, cu excepția persoanelor cu handicap, a bătrânilor și a altor categorii defavorizate.
Alineatul (4)
Elaborarea strategiei și concepției de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice revine autorității publice centrale din domeniul apelor.
ART
Articolul 68
Alineatul (1)
Deținătorii cu orice titlu de construcții hidrotehnice ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieți omenești și bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligați să doteze aceste lucrări cu aparatura de măsura și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol și să organizeze activitatea de supraveghere.
Alineatul (2)
Coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare și a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranță a acestora, se realizează de către Comisia națională pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanți ai ministerelor, ai agenților economici interesați și ai instituțiilor publice interesate.
Alineatul (3)
Structura, atribuțiile specifice, competențele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Alineatul (4)
Coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a digurilor, în vederea exploatării în siguranță a acestora, se realizează de către Comisia națională pentru siguranța digurilor constituită din reprezentanți ai autorităților publice centrale competente, ai deținătorilor de diguri, ai institutelor de cercetare și proiectare, ai societăților de construcții din domeniu, ai învățământului superior tehnic de construcții hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare.
Alineatul (5)
Structura, atribuțiile specifice, competențele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța digurilor se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
ART
Articolul 69
Paragraf
Coordonarea tehnică la nivel național a acțiunilor de prevenire și apărare împotriva inundațiilor, a fenomenelor meteorologice periculoase sau a accidentelor la construcțiile hidrotehnice sau intervenții la poluări accidentale se realizează de Comitetul ministerial pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor*), denumit în continuare Comitet ministerial, constituit din conducerea ministerului, experți și specialiști din aparatul propriu al ministerului, Administrației Naționale «Apele Române», Administrației Naționale de Meteorologie, precum și din principalele unități deținătoare de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor.
ART
Articolul 70
Paragraf
Structura, atribuțiile specifice și competențele Comitetului ministerial se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
ART
Articolul 71
Alineatul (1)
Acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și intervențiile la poluările accidentale se organizează de comitetele județene pentru situații de urgență, respectiv de Comitetul pentru Situații de Urgență al Municipiului București, precum și de comitetele locale pentru situații de urgență.
Alineatul (2)
Toți agenții economici, persoane fizice și juridice, au obligația să participe la acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice organizate de comitetele județene pentru situații de urgență, în conformitate cu planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, aprobate conform legii.
Alineatul (3)
Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale din cadrul comitetului județean pentru situații de urgență este condus de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor.
Alineatul (4)
Abrogat.
ART
Articolul 72
Alineatul (1)
În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor ori a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația să refacă sau să repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil.
Alineatul (2)
Autoritățile publice centrale în domeniul silviculturii și îmbunătățirilor funciare au obligația promovării și realizării lucrărilor de combatere a eroziunii solului, regularizării scurgerii pe versanți, corectării torenților, în conformitate cu strategia națională de management al riscului la inundații, aprobată prin hotărâre a Guvernului, în scopul protejării în aval a cursurilor de apă, a lucrărilor inginerești de artă, a construcțiilor hidrotehnice și a obiectivelor sociale și economice.
Alineatul (3)
Deținătorii de terenuri, indiferent de forma de proprietate, au obligația de a facilita realizarea și/sau întreținerea și/sau repararea lucrărilor menționate la alin. (2).
ART
Articolul 73
Alineatul (1)
Cheltuielile pentru acțiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, precum și cele pentru constituirea stocului de materiale și mijloace de apărare, se prevăd și se finanțează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale și din surse proprii ale persoanelor fizice și ale persoanelor juridice.
Alineatul (2)
În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui județ sau al unei localități, în care au avut loc inundații, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcții hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea și înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de intervenție prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului și cu avizul autorității publice centrale din domeniul apelor.
ART
Articolul 74
Alineatul (1)
Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale și Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de intervenție operativă se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul administrației și internelor și al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Alineatul (2)
Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcții hidrotehnice, care se elaborează pe bazine hidrografice, județe și localități, precum și la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.
Alineatul (3)
Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restricționării regimului de construcții, precum și cu consultarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice interesate, pe baza strategiei naționale de management al riscului la inundații.
Alineatul (4)
Coordonarea tehnică de specialitate a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și combaterea poluărilor accidentale la nivelul bazinelor hidrografice și al județelor revine Administrației Naționale «Apele Române».
Alineatul (5)
Autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și operatorii economici au obligația să-și asigure stocul de materiale de intervenție, mijloacele mecanice și de transport pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale.
ART
Articolul 75
Alineatul (1)
Pentru a evita producerea unor calamități în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcționarea acumulărilor la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum și a incintelor îndiguite amplasate lateral unui curs de apă se realizează cu acordul președintelui comitetului județean pentru situații de urgență și se aprobă de Comitetul ministerial.
Alineatul (2)
Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca și ai celor situate în incinte îndiguite sunt obligați să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora.
Alineatul (3)
Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiți conform legii.
ART
Articolul 76
Alineatul (1)
În scopul asigurării stabilității și integrității digurilor, barajelor și a altor lucrări de apărare împotriva acțiunilor distructive ale apelor, se interzic:
litera a)
extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca și din zonele de protecție a acestora;
litera b)
plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje și pe alte lucrări de apărare;
litera c)
pășunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice și în zonele de protecție a acestora;
litera d)
realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie în zona podurilor, la minimum 1 km în amonte și la minimum 2 km în aval de pod ori în zona cursurilor de apă care au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituțiilor publice/societăților naționale/ companiilor naționale/societăților comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcțiilor și turismului la o distanță mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, față de zona de protecție, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.(la 11-06-2006,
Lit. d) a alin. (1) al art. 76 a fost modificată depct. 23 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006.)
litera e)
circulația vehiculelor pe coronamentul digurilor și al barajelor neamenajate în acest scop;(la 11-06-2006,
Lit. e) a alin. (1) al art. 76 a fost introdusă depct. 24 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006.)
litera f)
tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecție a digurilor și lacurilor de acumulare;(la 11-06-2006,
Lit. f) a alin. (1) al art. 76 a fost introdusă depct. 24 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006.)
litera g)
blocarea golirilor de fund ale barajelor.(la 11-06-2006,
Lit. g) a alin. (1) al art. 76 a fost introdusă depct. 24 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006.)
Alineatul (2)
Cu acordul Administrației Naționale "Apele Române sunt permise:
litera a)
depozitarea de materiale și executarea de construcții pe diguri, baraje și în zona altor lucrări de apărare;
litera b)
circulația cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acțiuni;
litera c)
traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicații, cu alte construcții sau instalații care pot slabi rezistenta lucrărilor sau pot împiedica acțiunile de apărare.
Alineatul (3)
Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea Administrației Naționale "Apele Române".
SECTIUNE
Secţiunea a 5^1-a Managementul riscului la inundații
ART
Articolul 76^1
Alineatul (1)
Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se realizează o evaluare preliminară a riscului la inundații, în conformitate cu alin. (2).
Alineatul (2)
O evaluare preliminară a riscului la inundații are ca scop evaluarea riscurilor potențiale. Pe baza informațiilor și în baza identificării impactului schimbărilor climatice asupra producerii inundațiilor, evaluarea riscurilor potențiale va include cel puțin următoarele elemente:
litera a)
hărți ale bazinului hidrografic, la scară corespunzătoare, incluzând limitele bazinelor hidrografice, ale zonei costiere și informații asupra topografiei și utilizării terenului;
litera b)
descrierea inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut efecte negative semnificative asupra sănătății umane, a mediului, a patrimoniului cultural și asupra activității economice, pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, atât în ceea ce privește amplitudinea acestora, zonele inundabile, precum și în ceea ce privește evaluarea efectelor negative pe care le-ar putea produce;
litera c)
descrierea inundațiilor istorice semnificative, cu o probabilitate de revenire a evenimentelor, ceea ce ar atrage consecințe viitoare negative similare;
litera d)
evaluarea consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, analizând probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, incluzând albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurii de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziționarea zonelor populate, zonele cu activitate economică, zonele favorabile dezvoltării pe termen lung, luând în considerare efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.
Alineatul (3)
Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin (6), partajat cu alte state membre, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură schimbul de informații cu autoritățile competente ale statelor membre în cauză.
Alineatul (4)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură evaluarea preliminară a riscului la inundații și raportarea către Comisia Europeană, până la data de 22 decembrie 2011.
ART
Articolul 76^2
Alineatul (1)
Pe baza evaluării preliminare a riscului la inundații, prevăzută la art. 76^1, pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se identifică arealele unde există risc potențial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă.
Alineatul (2)
Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6), partajat cu alte state riverane, identificarea zonelor și evaluarea preliminară a riscului la inundații se coordonează între autoritățile competente ale statelor respective.
ART
Articolul 76^3
Alineatul (1)
Pentru zonele identificate în temeiul art. 76^2 alin. (1) se realizează hărți de hazard și, respectiv, de risc la inundații, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Alineatul (2)
În temeiul art. 76^2 alin. (2), în cazul râurilor transfrontiere, elaborarea hărților zonelor inundabile și a hărților de risc la inundații se realizează în baza schimburilor de informații dintre statele riverane.
Alineatul (3)
Hărțile de hazard la inundații cuprind zonele geografice susceptibile de a fi inundate în următoarele cazuri, în conformitate cu normele prevăzute la alin. (1);
litera a)
inundații cu probabilitate mică sau scenarii ale unor evenimente extreme;
litera b)
inundații cu probabilitate medie pentru care perioada probabilă de revenire este mai mare sau egală cu 100 de ani;
litera c)
inundații cu probabilitate mare, după caz.
Alineatul (4)
Pentru fiecare caz prevăzut la alin. (3), unde exista risc semnificativ de inundații, se indică următoarele elemente în conformitate cu normele metodologice prevăzute la alin. (1):
litera a)
suprafața zonei inundate;
litera b)
adâncimea sau nivelul apei;
litera c)
viteza de curgere sau debitul inundației corespunzătoare.
Alineatul (5)
Hărțile de risc la inundații ce indică potențialele efecte negative asociate cazurilor de inundații prevăzute la alin. (3) se exprimă în următorii parametri:
litera a)
numărul aproximativ de locuitori potențial afectați;
litera b)
tipul de activitate economică din zona potențial afectată;
litera c)
tipul de aprovizionare cu apă potabilă a populației din zona potențial afectată și numărul populației deservite;
litera d)
instalațiile care pot produce poluare accidentală în cazul inundațiilor, în conformitate cu anexa nr. 1 laOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 84/2006, precum și zonele protejate din arealele potențial afectate prevăzute înanexa nr. 1^2;
litera e)
indicarea zonelor cu un transport mare de aluviuni, inundații cu sedimente grosiere, precum și informații privind alte surse semnificative de poluare.
Alineatul (6)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură raportarea către Comisia Europeană a hărților de hazard și a hărților de risc la inundații până la data de 22 decembrie 2013, în următoarele condiții:
litera a)
elaborarea hărților de hazard este asigurată de autoritatea publică centrală din domeniul apelor;
litera b)
elaborarea hărților de risc la inundații este asigurată de consiliile județene, cu sprijinul și coordonarea autorităților publice centrale cu competențe în domeniul elaborării hărților de risc natural;
litera c)
toate autoritățile publice centrale care desfășoară activități în zone cu risc semnificativ la inundații pun la dispoziție, cu titlu gratuit, toate informațiile și datele necesare pentru realizarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații;
litera d)
realizarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetele autorităților publice centrale prevăzute lalit. b).
ART
Articolul 76^4
Alineatul (1)
Pe baza hărților prevăzute la art. 76^3 alin. (3) și (5), autoritățile publice centrale prevăzute la art. 76^3 alin. (6) lit. b) realizează planuri de management al riscului la inundații, coordonate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, la nivelul districtului bazinului hidrografic prevăzut la art. 6, pentru zonele identificate potrivit art. 76^2 alin. (1), și pentru zonele identificate potrivit art. 76^8 alin. (1) lit. b) în conformitate cu prevederile alin. (2) și (3).
Alineatul (1^1)
Planurile de management al riscului la inundații prevăzute la alin. (1), precum și actualizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Alineatul (2)
Pentru zonele identificate potrivit art. 76^2 alin. (1) și pentru zonele identificate potrivit art. 76^8 alin. (1) lit. b), obiectivele managementului riscului la inundații se axează pe reducerea efectelor negative potențiale ale inundațiilor pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, adoptând atât măsuri nestructurale, cât și măsuri structurale pentru reducerea probabilității de inundare.
Alineatul (3)
Planurile de management al riscului la inundații includ măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite potrivit alin. (2), precum și componentele stabilite prin norme metodologice elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului. Aceste planuri de management al riscului la inundații iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi:
litera a)
costurile și beneficiile, dimensiunea inundațiilor și traseul acestora și zonele care au potențialul de a reține apa din inundații, cum ar fi albiile majore, obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite potrivit prevederilorart. 2^1și2^2, planurile privind gestionarea solului și a apei, planificarea teritoriului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii, precum și infrastructura de navigație și portuară;
litera b)
aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenirea, protecția, pregătirea, incluzând prognoza inundațiilor, avertizarea și alarmarea în condițiile specifice unui anumit bazin sau subbazin hidrografic;
litera c)
promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenului, îmbunătățirea capacității de retenție a apei în bazinul hidrografic, precum și inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor evenimente majore.
Alineatul (4)
Pentru bazinele sau subbazinele partajate cu alte state, planurile de management al riscului la inundații elaborate potrivit prevederilor alin. (1) nu includ măsurile care, prin dimensiunile și impactul lor, vor conduce la creșterea semnificativă a riscului de inundații în amonte sau în aval pentru țările vecine, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost agreate de statele implicate potrivit prevederilor art. 76^5.
Alineatul (5)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură finalizarea și publicarea planurilor de management al riscului la inundații până la data de 22 decembrie 2015.
ART
Articolul 76^5
Alineatul (1)
Pentru districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se află în întregime pe teritoriul României, autoritatea publică centrală din domeniul apelor se asigură că se realizează un plan unic de management al riscului la inundații sau un set de planuri de management al riscului la inundații, coordonate la nivelul districtului de bazin hidrografic.
Alineatul (2)
Pentru districtele de bazine hidrografice care se află în întregime în cadrul Uniunii Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură coordonarea în scopul de a produce un plan unic internațional de management al riscului la inundații sau un set de planuri de management al riscului la inundații coordonat la nivelul districtului hidrografic internațional. Pentru planurile de management al riscului la inundații nerealizate la nivel internațional trebuie realizate cel puțin planuri pentru partea districtului hidrografic internațional care aparține teritoriului național, iar acestea vor fi coordonate, pe cât posibil, la nivelul districtului hidrografic internațional.
Alineatul (3)
Pentru bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea sau districtele de bazine hidrografice prevăzute la art. 6 care se extind în afara granițelor Comunității Europene, autoritatea publică centrală din domeniul apelor ia măsuri pentru realizarea unui plan unic de management al riscului la inundații sau pentru stabilirea unui set de planuri de management al riscului la inundații coordonat la nivelul districtului hidrografic internațional. Atunci când nu este posibil, se aplică prevederile alin. (2) pentru porțiunile bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea care fac parte din teritoriul statelor membre ale Comunității Europene.
Alineatul (4)
Dacă se consideră necesar, planurile de management al riscului la inundații prevăzute la alin. (2) și (3) sunt detaliate și coordonate în colaborare cu autoritățile competente din țările vecine la nivelul subbazinelor internaționale.
Alineatul (5)
Dacă autoritatea publică centrală din domeniul apelor identifică o problemă generată de o țară riverană, care are un impact asupra managementului riscului la inundații al apelor naționale și care nu poate fi rezolvată la nivel național, raportează această problemă Comisiei Europene, precum și oricărui alt stat membru interesat sau riveran bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea și poate formula recomandări privind modul de rezolvare a acesteia.
ART
Articolul 76^6
Alineatul (1)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va lua măsura corelării planurilor de management al riscului la inundații cu planurile de management ale districtelor bazinelor hidrografice, având ca obiective schimbul de informații și realizarea unei abordări unitare și corelate pentru atingerea unui beneficiu comun cu privire la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, conform art. 2^1 și 2^2, și obiectivele de management al riscului la inundații prevăzute în Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung.
Alineatul (2)
În aplicarea prevederilor alin. (1) se vor avea în vedere în special următoarele:
litera a)
dezvoltarea primelor hărți de hazard și de risc la inundații și revizuirea ulterioară a acestora, potrivit prevederilorart. 76^3și76^9, să fie realizate astfel încât informațiile pe care le conțin să fie consecvente cu informațiile relevante prezentate în conformitate cu normele metodologice prevăzute laart. 76^4 alin. (3); aceste informații sunt coordonate cu revizuirile prevăzute laart. 43 alin. (1^5)și pot fi integrate în acestea;
litera b)
dezvoltarea primelor planuri de management al riscului la inundații și a revizuirilor ulterioare, potrivit prevederilorart. 76^4și76^9, se efectuează în coordonare cu planurile de amenajare a districtelor bazinelor hidrografice;
litera c)
implicarea activă a tuturor părților interesate în temeiulart. 76^7este coordonată, după caz, cu implicarea activă a părților interesate în temeiulart. 43 alin. (1^6).
ART
Articolul 76^7
Alineatul (1)
În termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării preliminare a riscurilor la inundații, a hărților de hazard, a hărților de risc la inundații și a planurilor de management al riscului la inundații, autoritatea publică centrală din domeniul apelor le va pune la dispoziția publicului.
Alineatul (2)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează programul pentru producerea, revizuirea și actualizarea planurilor de management al riscului la inundații agreate la nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, precum și programul dezbaterilor publice și al acțiunilor de conștientizare a populației pentru adoptarea măsurilor preventive ce se impun în zonele cu risc ridicat la inundații, agreate la nivelul bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, în conformitate cu art. 76^4-76^5.
ART
Articolul 76^8
Alineatul (1)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să nu realizeze evaluarea preliminară a riscului la inundații prevăzută la art. 76^1 pentru acele districte de bazine hidrografice, subbazine sau zone costiere pentru care:
litera a)
înainte de data de 22 decembrie 2010 a fost realizată o evaluare a riscului la inundații în conformitate cu prevederile normelor metodologice sau au fost identificate zone cu risc potențial semnificativ la inundații în conformitate cu prevederileart. 76^2 alin. (1);
litera b)
a decis, înainte de data de 22 decembrie 2010, să pregătească hărți de hazard și de risc la inundații și să creeze planuri de management al riscului la inundații în conformitate cu prevederileart. 76^2-76^4.
Alineatul (2)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească hărți de hazard și hărți de risc la inundații pentru districtele bazinelor hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, dacă aceste hărți oferă un nivel de informare echivalent cerințelor prevăzute la art. 76^3 și aceste hărți au fost realizate în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 76^4 alin. (3) și cu anexa nr. 7.
Alineatul (3)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate decide să folosească planurile de management al riscului la inundații pentru bazinele hidrografice finalizate înainte de data de 22 decembrie 2010, cu condiția ca aceste planuri să fie echivalente cu cerințele prevăzute la art. 76^4 și să fie realizate în conformitate cu prevederile normelor metodologice.
Alineatul (4)
Prevederile alin. (1)-(3) se aplică fără a aduce atingere prevederilor art. 76^9.
ART
Articolul 76^9
Alineatul (1)
Evaluarea preliminară a riscului la inundații este revizuită și, dacă este necesar, actualizată până la data de 22 decembrie 2018 și apoi reactualizată la fiecare 6 ani.
Alineatul (2)
Hărțile de hazard și de risc la inundații sunt revizuite și, dacă este necesar, actualizate până la data de 22 decembrie 2019 și apoi reactualizate la fiecare 6 ani.
Alineatul (3)
Planurile de management al riscului la inundații sunt revizuite și, dacă este necesar, actualizate, în conformitate cu normele metodologice prevăzute la art. 76^4 alin. (3), până la data de 22 decembrie 2021 și ulterior la fiecare 6 ani.
Alineatul (4)
Revizuirile prevăzute la alin. (1) și (3) se realizează luând în considerare și impactul schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.
ART
Articolul 76^10
Alineatul (1)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor pune la dispoziția Comisiei Europene evaluările preliminare ale riscului la inundații, cuprinzând zonele cu pericolele la inundații, hărțile de hazard, hărțile de risc la inundații și planurile de management al riscului la inundații, potrivit prevederilor art. 76^1, 76^3 și 76^4, precum și revizuirile acestora sau, după caz, actualizările acestora, în termen de 3 luni de la datele prevăzute la art. 76^1 alin. (4), art. 76^3 alin. (6), art. 76^4 alin. (5) și art. 76^9.
Alineatul (2)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor informează Comisia Europeană în legătură cu deciziile luate în conformitate cu prevederile art. 76^8 alin. (1)-(3) și îi pune la dispoziție informațiile necesare privind respectivele decizii până la datele prevăzute la art. 76^1 alin. (4), art. 76^3 alin. (6) și art. 76^4 alin. (5).
ART
Articolul 76^11
Paragraf
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor transmite Comisiei Europene textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le emite sau pe care Guvernul le emite în domeniul reglementat de prezenta lege.
SECTIUNE
Secţiunea a 6-a Participarea publicului
ART
Articolul 77
Alineatul (1)
Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protecția apelor de suprafață și subterane, precum și pentru asigurarea alimentării cu apă, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate lua măsuri ce afectează interesele utilizatorilor de apă, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepția unor situații speciale, cum ar fi secete, inundații sau altele asemenea.
Alineatul (2)
În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul apelor și, după caz, Administrația Națională «Apele Române» sau administrațiile bazinale de apă vor publica în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeași informare se transmite și utilizatorilor de apă, riveranilor, precum și oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată.
Alineatul (3)
Măsurile propuse, ca și orice documentație de fundamentare a acestora se vor tine la dispoziția publicului de către unitățile prevăzute la alin. (2).
Alineatul (4)
Comentariile, observațiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data publicării acesteia.
Alineatul (5)
În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la publicarea informării.
Alineatul (5^1)
În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) afectează alimentarea cu apă a populației, la informarea și consultarea publicului va colabora autoritatea publică centrală din domeniul sănătății și autoritățile sale teritoriale.
Alineatul (6)
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, Administrația Națională "Apele Române va analiza toate observațiile și propunerile făcute, înainte de a lua o hotărâre. Textul hotărârii și al motivației acesteia vor fi puse la dispoziția publicului.
Alineatul (7)
Procedura privind participarea utilizatorilor de apă, riveranilor și publicului la activitățile de consultare va fi stabilită de autoritatea publică centrală din domeniul apelor".
CAPITOL
Capitolul IV Controlul activității de gospodărire a apelor
ART
Articolul 78
Alineatul (1)
Activitatea de gospodărire a apelor și respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.
Alineatul (2)
Abrogat.
Alineatul (3)
În scopul îndeplinirii atribuțiilor de control, personalul de gospodărire a apelor, precum și împuterniciții autorității publice centrale din domeniul apelor, după declinarea identității și calității, au dreptul:
litera a)
de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca și în orice alt loc, unitate sau instalație, indiferent de deținătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor și aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor;
litera b)
de a controla lucrările, construcțiile, instalațiile sau activitățile care au legătura cu apele și de a verifica dacă acestea sunt realizate și exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice și cu respectarea avizelor sau a autorizațiilor de gospodărire a apelor, după caz;
litera c)
de a verifica instalațiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apă și de a examina, în condițiile legii, orice date sau documente necesare controlului;
litera d)
de a constata faptele care constituie contravenții sau infracțiuni în domeniul gospodăririi apelor și de a încheia documentele, potrivit legii.
Alineatul (4)
Împuterniciții autorității publice centrale din domeniul apelor cu efectuarea acțiunilor de control în unități cu caracter special vor primi aprobarea și de la ministerele care coordonează unitățile respective.
Alineatul (5)
Pe căile navigabile și în porturi, atribuțiile de cercetare, constatare, control și sancționare privind respectarea reglementărilor în domeniul protecției apelor revin personalului împuternicit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, împreună cu autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor.
ART
Articolul 79
Paragraf
Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să asigure sprijinul salariaților autorității publice centrale din domeniul apelor și Administrației Naționale "Apele Române și împuterniciților acestora, precum și să asigure, în perioadele de ape mari și inundații, efectuarea continua a observațiilor, măsurătorilor și transmiterii informațiilor.
CAPITOL
Capitolul V Mecanismul economic în domeniul apelor
ART
Articolul 80
Alineatul (1)
Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea și economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifesta o preocupare constantă în protejarea cantității și calității apei, precum și prin aplicarea de penalități celor care risipesc sau poluează resursele de apă.
Alineatul (1^1)
În vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate de mediu și de resursă, pe baza analizei economice al cărei conținut este prevăzut în anexa nr. 4 și cu respectarea principiului poluatorul plătește.
Alineatul (1^2)
Până în anul 2010 se va promova o politică de recuperare a costurilor în domeniul apei care să stimuleze folosințele și să utilizeze în mod eficient resursele de apă. Această politică va stabili, pe baza analizei economice prevăzute la alin. (1^1), o contribuție adecvată a diferitelor folosințe majore, în special industria, agricultura și alimentarea cu apă pentru populație, la recuperarea costurilor serviciilor de apă. Contribuția astfel stabilită va ține seama de efectele de mediu, economice și sociale, precum și de condițiile geografice și climatice specifice.
Alineatul (1^3)
Măsurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (1^1) și (1^2) vor fi incluse în schema directoare. Prevederile alin. (1^1) și (1^2) nu vor influența în nici un fel finanțarea măsurilor preventive și de remediere pentru realizarea obiectivelor prezentei legi.
Alineatul (2)
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuții, plăți și penalități ca parte a modului de finanțare a dezvoltării domeniului și de asigurare a funcționării Administrației Naționale «Apele Române
Alineatul (3)
Abrogat.
Alineatul (4)
Abrogat.
ART
Articolul 81
Alineatul (1)
Sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor. Cuantumul contribuțiilor, plăților, tarifelor și penalităților specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale în domeniul apelor.
Alineatul (2)
Prevederile alin. (1) nu se aplica la apa tranzitată pentru navigație pe căile navigabile artificiale, precum și persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2).
Alineatul (3)
Administrația Națională «Apele Române», în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafață, naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării, cât și al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor și a instalațiilor, își constituie veniturile proprii dintr-o contribuție specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toți utilizatorii resurselor de apă pe baza facturii fiscale emise, conform abonamentului de utilizare/exploatare încheiat în acest sens, care constituie titlu executoriu, din plățile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din penalități specifice activității de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizațiile pe care le poate emite sau pe care este împuternicită să le emită, precum și din majorările de întârziere aplicate în conformitate cu prevederile legale în materie.
Alineatul (3^1)
Contribuțiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt:
litera a)
contribuția pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse și utilizatori;
litera b)
contribuția pentru primirea apelor uzate în resursele de apă;
litera c)
contribuția pentru potențialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administrației Naționale «Apele Române»;
litera d)
contribuția pentru exploatarea agregatelor minerale din albiile și malurile cursurilor de apă ce intră sub incidența prezentei legi.(la 19-02-2010,
Lit. d) a alin. (3^1) al art. 81 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "nisipuri și pietrișuri" cu sintagma "agregate minerale".)
Alineatul (3^2)
Creanțele reprezentând venituri proprii ale Administrației Naționale «Apele Române», potrivit prevederilor art. 81 din prezenta lege și ale anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare, se execută prin organe de executare proprii, abilitate în conformitate cu Codul de procedură fiscală. Administrația Națională «Apele Române» elaborează metodologia privind executarea creanțelor reprezentând venituri proprii ale Administrației Naționale «Apele Române», care se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor.
Alineatul (4)
Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligația să plătească lunar cuantumul contribuției specifice de gospodărire a apelor; în caz contrar, li se vor aplica penalități de întârziere conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările si completările ulterioare. Contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă, tarifele și penalitățile pentru depășirea concentrațiilor aferente mecanismului economic se indexează anual prin aplicarea indicelui anual al prețurilor de consum. Noile cuantumuri se notifică utilizatorilor în cadrul abonamentului de utilizare/exploatare a resurselor de apă, fiind aplicabile de îndată.
Alineatul (5)
Pentru apa tratată și livrată sau pentru alte servicii de apă, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, după caz, au în administrare lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă.
ART
Articolul 82
Alineatul (1)
Abrogat.
Alineatul (2)
Penalitățile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile abonamentului de utilizare/exploatare prevăzute la art. 81 alin. (3), pentru depășirea atât a cantităților de apă prelevate, cât și a concentrațiilor și cantităților de substanțe impurificatoare evacuate.
Alineatul (3)
Administrația Națională «Apele Române» este singura în drept să constate cazurile în care se aplică penalități.
Alineatul (4)
Penalitățile pentru depășirea valorii concentrațiilor indicatorilor de calitate reglementați pentru evacuarea apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților se aplică de către unitățile de gospodărie comunală.
ART
Articolul 83
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 84
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 85
Alineatul (1)
Finanțarea investițiilor privind lucrările, construcțiile sau instalațiile de gospodărire a apelor, altele decât cele de apărare împotriva inundațiilor, se asigură, total sau parțial, după caz, din:
litera a)
bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, potrivit legii;
litera b)
fondurile utilizatorilor de apă, pentru lucrările aparținând acestora;
litera c)
fonduri obținute prin credite sau prin emiterea de obligațiuni, garantate de Guvern ori de autoritățile administrației publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociații de persoane care vor să execute astfel de lucrări;
litera d)
alte surse.
Alineatul (2)
Finanțarea lucrărilor și instalaților de apărare împotriva inundațiilor se asigură după cum urmează:
litera a)
pentru râurile de ordinul 1, așa cum sunt acestea definite în Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor, sumele se alocă de la bugetul de stat și de la bugetul Administrației Naționale "Apele Române";(la 16-07-2020,
sintagma: Cadastrul apelor a fost înlocuită deArticolul II din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
litera b)
pentru râurile de ordinul 2 și ordinul 3 și afluenții acestora, așa cum sunt acestea definite în Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor, sumele se alocă de la bugetul de stat, bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, și de la bugetul Administrației Naționale "Apele Române"*).(la 28-06-2013,
Alin. (2) al art. 85 a fost modificat depct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 69 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 386 din 28 iunie 2013.)(la 16-07-2020,
sintagma: Cadastrul apelor a fost înlocuită deArticolul II din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
Alineatul (3)
Lista obiectivelor de investiții ce urmează a fi finanțate din veniturile proprii ale Administrației Naționale «Apele Române» se aprobă de către conducătorul instituției cu avizul Consiliului de conducere al acesteia.
Alineatul (4)
Finanțarea obiectivelor de investiții prevăzute la alin. (1) și (2) se realizează în baza programelor multianuale de investiții aprobate prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.
ART
Articolul 85^1
Paragraf
Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convențiilor și acordurilor internaționale din domeniul apelor, precum și pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin acordurile și convențiile internaționale, se asigură din surse proprii și, în completare, de la bugetul de stat, pe bază de programe, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor.
ART
Articolul 85^2
Paragraf
De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:
litera a)
conservarea ecosistemelor acvatice și delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;(la 11-06-2006,
Lit. a) a art. 85^2 a fost modificată depct. 26 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006.)
litera b)
întreținerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundațiilor și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;
litera c)
refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite;
litera d)
activitatea de cunoaștere a resurselor de apă, precum și activitățile de hidrologie operativă și prognoză hidrologică.(la 29-08-2004,
Art. 85^2 a fost introdus depct. 98 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
ART
Articolul 85^3
Paragraf
De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:
litera a)
întreținerea, repararea, punerea în siguranță a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;
litera b)
refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite.(la 29-08-2004,
Art. 85^3 a fost introdus depct. 98 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
CAPITOL
Capitolul VI Sancțiuni
ART
Articolul 86
Paragraf
Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz.
ART
Articolul 87
Paragraf
Constituie contravenții în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
punctul 1)
executarea sau punerea în funcțiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum și modificarea sau extinderea acestora, fără aviz/autorizație sau fără respectarea avizului ori a autorizației de gospodărire a apelor;
punctul 2)
exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătura cu apele, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor;
punctul 3)
folosirea resurselor de apă de suprafață sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, cu excepția satisfacerii necesităților gospodăriei proprii;
punctul 4)
evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor;
punctul 5)
extragerea agregatelor minerale din albiile, malurile, luncile și terasele cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz/autorizație de gospodărire a apelor sau fără respectarea prevederilor acestora;
punctul 6)
extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afara perimetrelor marcate;
punctul 7)
nerespectarea de către agenții economici a obligației de a solicita autorizația de gospodărire a apelor, la termenele stabilite;
punctul 8)
nerespectarea, de către producătorii de informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărirea apelor, a obligațiilor de a păstra aceste date și de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;
punctul 9)
amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe, fără avizul de amplasament, precum și fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor;
punctul 10)
neîntreținerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosința a apei sau de către deținătorii de lucrări;
punctul 11)
nerespectarea de către persoanele fizice și persoanele juridice a regimului impus în zonele de protecție;
punctul 12)
nerespectarea de către utilizatorii de apă a obligațiilor legale care le revin privind gospodărirea rațională a apei, întreținerea și repararea instalațiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apă și canalizare-epurare;
punctul 13)
neasigurarea întreținerii și exploatării stațiilor și instalațiilor de prelucrare a calității apelor la capacitatea autorizata, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a eficientei acestora și de intervenție operativă în caz de neîncadrare în normele de calitate și în limitele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor;
punctul 14)
evacuarea apelor de mina sau de zăcământ în cursurile de apă fără asigurarea epurării corespunzătoare a acestora, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii de suprafață;
punctul 15)
folosirea, transportul, mânuirea și depozitarea de reziduuri sau de substanțe chimice, fără asigurarea condițiilor de evitare a poluării, directa sau indirecta, a apelor de suprafață sau subterane;
punctul 16)
practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentări cu apă potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a peștilor;
punctul 17)
topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor și în afară locurilor anume destinate și amenajate în aceste scopuri;
punctul 18)
depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălților și pe faleza marii, pe baraje și diguri sau în zonele de protecție a acestora a materialelor de orice fel;
punctul 19)
spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri și pe malurile acestora, a vehiculelor și autovehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice;
punctul 20)
spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri și pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substanțe toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergenților și a ambalajelor ce au conținut pesticide sau alte substanțe periculoase;
punctul 21)
vărsarea sau aruncarea în instalații sanitare sau în rețele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanțelor periculoase;
punctul 22)
deversarea apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea condițiilor stabilite de deținătorii acestora, ca și lipsa preepurării locale a acestor ape;
punctul 23)
folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu conținut toxic;
punctul 24)
nerespectarea, de către persoanele fizice și juridice, a reglementărilor legale în vigoare, în cazurile de poluare a apelor naționale navigabile de către nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion;
punctul 25)
inexistența, la utilizatorii de apă, a planurilor proprii de prevenire și combatere a poluărilor accidentale sau neaplicarea acestora;
punctul 26)
neanunțarea unităților de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale, de către utilizatorii care au produs-o;
punctul 27)
neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apă care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor și efectelor acesteia;
punctul 28)
nerespectarea, de către persoane fizice și persoane juridice, a restricțiilor în folosirea apelor și a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de seceta, ape mari sau calamitați;
punctul 29)
inexistența planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la nivel de comună, oraș, municipiu, județ, sistem hidrotehnic și bazin hidrografic, precum și nerespectarea prevederilor acestora;
punctul 30)
obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari;
punctul 31)
plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor, a culturilor perene și puieților din albiile minore și majore ale cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare și de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri și din zonele de protecție a acestora;
punctul 32)
plantarea de stâlpi pe baraje și diguri, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;
punctul 33)
pășunatul în zonele de protecție a cursurilor de apa;
punctul 34)
distrugerea sau deteriorarea unităților și instalațiilor rețelei naționale de observații, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a stațiile de determinare automată a calității apelor și a altora asemenea;
punctul 35)
instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecție a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;
punctul 36)
efectuarea de săpături pe maluri și în albiile cursurilor de apă sau ale canalelor pentru executarea de lucrări de traversare sau alte lucrări hidrotehnice, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;
punctul 37)
circulația cu vehicule, trecerea cu animale sau staționarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepția locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenții operative;
punctul 38)
întreținerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare și distribuție a apei, a lucrărilor de protecție a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor;
punctul 39)
inexistența la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor și construcțiilor care să asigure în aval debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei, în condițiile art. 53 alin. (4);
punctul 40)
nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor de servitute, în condițiile art. 53 alin. (4);
punctul 41)
inexistența sau nefuncționarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;
punctul 42)
inexistența dispozitivelor sau a aparaturii de măsura și control al debitelor de apă captate sau evacuate;
punctul 43)
inexistența dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol;
punctul 44)
întreținerea necorespunzătoare a dispozitivelor sau aparaturii de măsura și control al debitelor de apă captate sau evacuate, precum și a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol;
punctul 45)
refuzul persoanelor fizice și juridice de a prezenta avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanți de specialitate;
punctul 46)
refuzul de a permite, personalului cu atribuții de serviciu în gospodărirea apelor și celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile și incintele utilizatorilor de apă sau ale deținătorilor de lucrări, precum și în orice alt loc unde este necesar a efectua constatări, a monta și a întreține aparatura de măsura și control, a preleva probe de apă sau a interveni în aplicarea prevederilor legale;
punctul 47)
neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum și a solicitărilor legale ale autorității publice centrale din domeniul apelor și ale Administrației Naționale "Apele Române";
punctul 48)
autorizarea lucrărilor prevăzute la art. 48 fără a fi îndeplinite condițiile pentru prevenirea poluării apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizației de gospodărire a apelor;
punctul 49)
neprimirea sub orice formă, de către deținătorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte;
punctul 50)
executarea de construcții sau instalații supraterane în zonele de protecție a platformelor meteorologice;
punctul 51)
neparticiparea la acțiunile pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale pe cursurile de apă;
punctul 52)
inexistența instalațiilor de stocare, epurare și a racordurilor de descărcare în instalații de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion;
punctul 53)
branșarea locuințelor la rețeaua de alimentare cu apă centralizată, fără existența sau realizarea rețelelor de canalizare a stației de epurare.
punctul 54)
nerespectarea de către proprietarii/administratorii lucrărilor inginerești de artă (poduri) a obligației de a asigura secțiunea optimă de scurgere a apelor, în limita a două lungimi ale lucrării de artă (poduri) în albia majoră în amonte și în limita unei lungimi a lucrării de artă (poduri) în albia minoră în aval, pentru a respecta parametrii avizați;
punctul 55)
nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (2) privind acordarea dreptului de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor, bălților și din terasă;
punctul 56)
nealocarea de către autoritățile centrale și locale în prevederile bugetare a sumelor necesare asigurării stocului, precum și neasigurarea stocului de materiale de intervenție, mijloacelor mecanice și de transport pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și intervenții în cazul poluărilor accidentale;
punctul 57)
neparticiparea operatorilor economici la acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și de combatere a poluărilor accidentale, organizate de comitetele județene pentru situații de urgență;
punctul 58)
nerespectarea termenelor de punere în funcțiune a lucrărilor precizate în programele de etapizare aprobate;
punctul 59)
neluarea de către autoritățile administrației publice locale de măsuri operative privind amenajarea locurilor speciale pentru depozitarea deșeurilor de orice fel;
punctul 60)
neasigurarea de către autoritățile administrației publice locale a curățării cursurilor de apă, a bălților și a malurilor acestora de pe raza localităților, precum și neluarea măsurilor operative privind verificarea stării de salubritate a cursurilor de apă;
punctul 61)
realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie în zona podurilor, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări inginerești de artă.
punctul 62)
nerespectarea obligației riveranilor sau a unităților administrativ-teritoriale, prin autoritățile administrației publice locale, de a întreține albiile cursurilor de apă în zonele stabilite;
punctul 63)
lipsa regulamentelor de exploatare și a planurilor de avertizare-alarmare la deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, precum și nereactualizarea acestora;
punctul 64)
eliberarea autorizației de construire pentru amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe, fără avizul de amplasament, precum și fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor.
punctul 65)
restrângerea utilizării apei potabile pentru populație în folosul altor activități sau depășirea cantității de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unități de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populației;
punctul 66)
continuarea activității după pierderea drepturilor obținute în baza legii.
punctul 67)
primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul și comercializarea agregatelor minerale fără documente specifice de transport al acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine proveniența legală a acestora, așa cum sunt prevăzute de normele referitoare la proveniența, circulația și comercializarea agregatelor minerale, la regimul spațiilor de depozitare a acestora și al instalațiilor de prelucrare prevăzute la art. 33 alin. (13).
punctul 68)
nemontarea de panouri de avertizare, precum și neîmprejmuirea zonei lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. f) de către persoanele fizice și/sau juridice care efectuează respectivele lucrări;
punctul 69)
nesupravegherea permanentă, prin mijloace audio-video și/sau pază, a lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. f) de către proprietarii, administratorii sau beneficiarii acestora;
punctul 70)
nesemnalizarea corespunzătoare a faptului că există riscul modificării adâncimii apei în timpul și ulterior lucrărilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. f) de către persoanele fizice și/sau juridice care efectuează respectivele lucrări.
ART
Articolul 88
Alineatul (1)
Contravențiile prevăzute la art. 87, săvârșite de persoanele fizice și juridice, se sancționează după cum urmează:
litera a)
cu amendă de la 75.000 lei la 80.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute laart. 87 pct. 5),6),9),11)-18),21)-23),28),30),34),35),52),54),56)și58)-66);(la 01-02-2014,
Lit. a) a alin. (1) al art. 88 a fost modificată depct. 2 al art. 60 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.)
litera b)
cu amendă de la 35.000 lei la 40.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute laart. 87 pct. 1)-4),7),10),24)-27),29),31),32),39)-41),43)-51),55),68)și69);(la 19-05-2023,
Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 88 , Capitolul VI a fost modificată dePunctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 61 din 16 martie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 20 martie 2023)
litera c)
cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 6.500 lei la 7.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute laart. 87 pct. 8),19),20),33),36)-38),42),53),57),67)și70).(la 19-05-2023,
Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 88 , Capitolul VI a fost modificată dePunctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 61 din 16 martie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 20 martie 2023)
Alineatul (2)
Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Alineatul (3)
Abrogat.
Alineatul (4)
Abrogat.
Alineatul (5)
Abrogat.
ART
Articolul 89
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 90
Paragraf
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:
litera a)
inspectorii din Administrația Națională «Apele Române»;(la 19-02-2010,
Lit. a) a art. 90 a fost modificată depct. 61 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera b)
directorul general al Administrației Naționale «Apele Române», directorii administrațiilor bazinale de apă, precum și salariații împuterniciți de aceștia;(la 19-02-2010,
Lit. b) a art. 90 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "direcții de apă" cu sintagma "administrații bazinale de apă".)
litera c)
alte persoane împuternicite de conducerea autorității publice centrale din domeniul apelor;
litera d)
comisarii Gărzii de Mediu.(la 29-08-2004,
Art. 90 a fost modificat depct. 100 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.)
litera e)
ofițeri, subofițeri și agenți din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Române și Jandarmeriei Române - pentru constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru faptele prevăzute laart. 87 pct. 67).(la 16-07-2020,
Articolul 90 din Capitolul VI a fost completat dePunctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
ART
Articolul 91
Alineatul (1)
Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Alineatul (2)
Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ori de la data comunicării acestuia, după caz, jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
ART
Articolul 92
Alineatul (1)
Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafață și subterane, în apele maritime interioare ori în apele mării teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe, bacterii ori microbi în cantitate sau concentrație care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, viața animalelor, mediul, producția agricolă ori industrială sau fondul piscicol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
Alineatul (2)
Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte:
litera a)
poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic și produce daune utilizatorilor de apă din aval;
litera b)
depozitarea în albia majoră a râurilor a combustibilului nuclear sau a deșeurilor rezultate din folosirea acestuia;
litera c)
punerea în pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatările de agregate minerale din albia majoră sau terase.
Alineatul (3)
Depozitarea sau folosirea de îngrășăminte chimice, de pesticide ori de alte substanțe toxice periculoase în zonele de protecție a apelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Alineatul (4)
Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
Alineatul (5)
Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(3) se pedepsește.
Alineatul (6)
Prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în cazul infracțiunilor prevăzute în prezentul articol, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei.
ART
Articolul 93
Alineatul (1)
Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcții ori instalații pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul legal, precum și darea în exploatare de unități fără punerea concomitentă în funcțiune a rețelelor de canalizare, a stațiilor și instalațiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizației de gospodărire a apelor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Alineatul (2)
Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte:
litera a)
utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizația de gospodărire a apelor;(la 05-11-2018,
Litera a), alin. (2) din Articolul 93 , Capitolul VI a fost modificată dePunctul 10^1, Punctul 11, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera b)
exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, desfășurarea activității de topire a teiului, cânepii, inului și a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor și de extragere a agregatelor minerale, fără autorizația de gospodărire a apelor;
litera c)
exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție sanitară a surselor de apă, în zonele de protecție a albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice, construcțiilor și instalațiilor hidrometrice sau a instalațiilor de măsurare automată a calității apelor;
litera d)
utilizarea albiilor minore fără autorizația de gospodărire a apelor, precum și a plajei și țărmului mării în alte scopuri decât îmbăierea sau plimbarea.
Alineatul (3)
Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
ART
Articolul 94
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 95
Alineatul (1)
Manevrarea de către persoanele neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcții ori instalații hidrotehnice, circulația vehiculelor pe coronamentul digurilor și barajelor neamenajate în acest scop, tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecție a digurilor și lacurilor de acumulare, blocarea golirilor de fund ale barajelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Alineatul (2)
Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează efectuarea de săpături, gropi sau șanțuri în baraje, diguri ori în zonele de protecție a acestor lucrări, precum și extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor ori cu nerespectarea acestuia.
Alineatul (3)
Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
Alineatul (4)
Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește.
ART
Articolul 96
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 97
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 98
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 99
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 100
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 101
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 102
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 103
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 104
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 105
Paragraf
Abrogat.
ART
Articolul 106
Paragraf
Infracțiunile prevăzute de prezenta lege se constată de către organele abilitate, precum și de către personalul prevăzut la art. 90, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.
CAPITOL
Capitolul VII Dispoziții tranzitorii și finale
ART
Articolul 107
Alineatul (1)
Pentru lucrările existente pe ape sau în legătură cu apele, neautorizate, utilizatorii de apă sau deținătorii lucrărilor respective vor întocmi documentele necesare și vor solicita autorizația de gospodărire a apelor în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Alineatul (2)
Pentru echiparea instalațiilor existente, în conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1), utilizatorii de apă vor elabora programe etapizate în funcție de impactul cantitativ și calitativ asupra resurselor de apă. Nerespectarea termenelor prevăzute în programele etapizate conduce la aplicarea în sistem paușal a mecanismului economic în domeniul apelor, la capacitatea totală a instalațiilor de prelevare sau evacuare.
Alineatul (3)
Utilizatorii de apă care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt dotați cu stații sau instalații de epurare ori ale căror instalații existente necesită completări, extinderi, retehnologizări sau optimizări funcționale sunt obligați să realizeze și să pună în funcțiune stații și instalații de epurare la capacitate și cu eficiența corespunzătoare, pe baza unui program etapizat, întocmit în raport cu mărimea impactului evacuării asupra resurselor de apă sau pentru îndeplinirea condițiilor de protecție a apelor și a ecosistemelor acvatice.
Alineatul (4)
Programele etapizate prevăzute la alin. (2) și (3) se întocmesc de către utilizatorii de apă și se aprobă de Administrația Națională «Apele Române».
Alineatul (5)
Programele etapizate au putere juridică.
Alineatul (6)
Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) și (4) poate determina luarea măsurilor de încetare a activității utilizatorilor de apă.
ART
Articolul 108
Alineatul (1)
Autorizațiile de gospodărire a apelor, eliberate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, își păstrează valabilitatea numai dacă sunt reconfirmate de către Administrația Națională "Apele Române", în baza verificării îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru autorizare.
Alineatul (2)
În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, titularii de autorizații de gospodărire a apelor vor solicita reconfirmarea acestora, în baza unei documentații tehnice întocmite conform prevederilor art. 52.
Alineatul (3)
În cazul în care autorizația de gospodărire a apelor nu poate fi reconfirmată din motive justificate, titularul acesteia va întocmi un program etapizat, care va fi aprobat și urmărit de Administrația Națională "Apele Române". Neaducerea la îndeplinire a prevederilor programului aprobat determină încetarea activității utilizatorilor de apă.
ART
Articolul 109
Paragraf
Salariații autorității publice centrale din domeniul apelor și ai Administrației Naționale "Apele Române au dreptul să poarte uniforma, al carei model va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.
ART
Articolul 110
Paragraf
Autoritatea publică centrală pentru apă este în drept să emită norme, normative și ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elabora și promova, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru apă:
litera a)
procedura și competențele de emitere a avizului de gospodărire a apelor, inclusiv procedura de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă și conținutul-cadru al studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă;(la 05-11-2018,
Litera a) din Articolul 110 , Capitolul VII a fost modificată dePunctul 10^2, Punctul 11, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera a^1)
procedura și competențele de emitere a autorizației de gospodărire a apelor;(la 05-11-2018,
Articolul 110 din Capitolul VII a fost completat dePunctul 10^3, Punctul 11, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera b)
procedura de modificare sau de retragere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;
litera c)
procedura de suspendare temporară a autorizațiilor de gospodărire a apelor;
litera c^1)
procedura de transfer al avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;(la 16-07-2020,
Articolul 110 din Capitolul VII a fost completat dePunctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
litera d)
Abrogată.(la 05-11-2018,
Litera d) din Articolul 110 , Capitolul VII a fost abrogată dePunctul 10^4, Punctul 11, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera e)
procedura de instituire a regimului de supraveghere specială;
litera f)
normativul de conținut al documentațiilor tehnice supuse avizării și autorizării;
litera g)
competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare;
litera h)
normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală;
litera i)
regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare și prizelor de alimentare cu apă;
litera j)
metodologia privind elaborarea planurilor de restricții și de folosire a apei în perioade deficitare;
litera k)
metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare;
litera l)
normele metodologice privind avizul de amplasament;
litera m)
procedura privind mecanismul de acces la informația de gospodărire a apelor;
litera n)
procedura privind participarea utilizatorilor de apă, a riveranilor și a publicului în activitatea de consultare;
litera o)
metodologia și instrucțiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare.
litera p)
îndrumare, instrucțiuni și metodologii privind activitatea de hidrologie și hidrogeologie.(la 05-11-2018,
Articolul 110 din Capitolul VII a fost completat dePunctul 10^5, Punctul 11, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 243 din 30 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 02 noiembrie 2018)
litera q)
procedurile și normele metodologice pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă cadastrale interioare ale României, a fluviului Dunărea cu brațele, insulele și ostroavele sale, a zonei aferente Administrației Rezervației Biosferei «Delta Dunării» cu insulele și ostroavele aferente, precum și a lacurilor care aparțin domeniului public al statului, respectiv a zonelor de protecție aferente acestora.(la 16-07-2020,
Articolul 110 din Capitolul VII a fost completat dePunctul 42, Articolul I din LEGEA nr. 122 din 10 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 13 iulie 2020)
ART
Articolul 111
Paragraf
Regimul apelor minerale și geotermale va fi reglementat prin lege specială.
ART
Articolul 111^1
Paragraf
Administrația Națională «Apele Române» se va reorganiza ca instituție publică în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
ART
Articolul 111^2
Paragraf
Organizarea și funcționarea Administrației Naționale «Apele Române» se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.
ART
Articolul 111^3
Paragraf
Administrația Națională «Apele Române», ca instituție publică, preia toate drepturile și este ținută de toate obligațiile fostului agent economic Administrația Națională «Apele Române».
ART
Articolul 111^4
Paragraf
Obligațiile bugetare restante stabilite prin certificate de obligații bugetare, cu excepția impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, inclusiv accesoriile acestora, se anulează la data intrării în vigoare a prezentei legi.
ART
Articolul 112
Paragraf
Abrogat.
Paragraf
Prezenta lege transpune Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) seria L nr. 327 din 22 decembrie 2000 și Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 288 din 6 noiembrie 2007.
Paragraf
Aceasta lege a fost adoptată în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.
NTA
Notă
Paragraf
A se vedea și dispozițiile art. IX și X din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 26 din 18 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 272 din 21 martie 2022, cu modificările aduse prin art. VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 171 din 8 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1193 din 12 decembrie 2022, care prevăd:
Paragraf
Articolul IX
Paragraf 1
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public definite potrivit legii a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin derogare de la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile competente pentru emiterea certificatelor de urbanism au obligația eliberării certificatelor în termen de 15 zile calendaristice de la data depunerii notificării eliberării acestora de către beneficiarul lucrărilor.
Paragraf 2
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public definite potrivit legii finanțate din fonduri externe nerambursabile, entitățile care emit avizele/acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, inclusiv cele referitoare la relocările de utilități, cu excepția autorităților competente pentru protecția mediului, au obligația eliberării avizelor în 10 zile calendaristice de la data depunerii notificării eliberării acestora de către beneficiarul lucrărilor.
Paragraf 2
^1) Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public, definite potrivit legii, finanțate din fonduri externe nerambursabile, certificatele de urbanism și avizele/acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, emise la faza de studiu de fezabilitate, își păstrează valabilitatea, dacă nu intervin elemente noi sau nu se modifică condițiile care au stat la baza emiterii acestora, până la finalizarea executării lucrărilor pentru care au fost eliberate, respectiv până la încheierea procesului-verbal de recepție finală.
Paragraf 2
^2) Pentru contractele de implementare, încheiate în condițiile art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă și apă uzată finanțate din fonduri europene și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, certificatele de urbanism și avizele/acordurile solicitate prin certificatul de urbanism, emise la faza de studiu de fezabilitate în numele operatorilor regionali de apă și apă uzată, își păstrează valabilitatea, dacă nu intervin elemente noi sau nu se modifică condițiile care au stat la baza emiterii acestora, până la finalizarea executării lucrărilor corespunzătoare pentru care au fost eliberate, respectiv până la încheierea procesului-verbal de recepție finală corespunzător.
Paragraf 3
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public, definite potrivit legii, a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin derogare de la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile competente pentru emiterea autorizației de construire au obligația eliberării autorizației în termen de 15 zile calendaristice de la data depunerii notificării eliberării acestora de către beneficiarul lucrărilor.
Paragraf 4
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public, a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, autoritatea competentă pentru protecția mediului are obligația de emitere a actului de reglementare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la care s-a finalizat dezbaterea publică prevăzută la art. 19 din anexa nr. 5 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Paragraf 5
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, pentru proiectele de investiții a căror valoare se încadrează în pragurile prevăzute la art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru proiectele de infrastructură implementate de operatorii regionali, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. h) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru proiectele de infrastructură de interes public, definite potrivit legii, a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin certificatul de urbanism sunt solicitate avizele/acordurile care se referă strict la tipul de lucrări necesare pentru realizarea proiectului de infrastructură, fiind interzisă solicitarea de avize/acorduri care nu au temei tehnic și legal în raport cu obiectul proiectului. Proiectele de infrastructură prevăzute la alin. (1) sunt scutite de la plata oricăror taxe sau tarife solicitate prin certificatele de urbanism și stabilite prin hotărârile consiliilor locale sau județene.
Paragraf 6
Constituie contravenție neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut la alin. (1), precum și solicitarea prin certificatul de urbanism a unor avize/acorduri care nu au temei tehnic și legal în raport cu obiectul proiectului și se sancționează cu amendă în cuantumul prevăzut la art. 63^1 lit. d) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare. Inspectoratul de Stat în Construcții constată contravențiile și aplică sancțiunile potrivit prezentului alineat.
Paragraf 7
În termenul prevăzut la alin. (2), entitățile care emit avizele solicitate prin certificatul de urbanism emit, o singură dată, avizele condiționate, motivate temeinic din punct de vedere tehnic și economic, după caz. Prin condiționări nu se impun alte soluții tehnice decât cele prevăzute în avizul de principiu acordat la etapa studiului de fezabilitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și exclud procedurile interne de aprobare ale entităților emitente.
Paragraf 8
În situația prevăzută la alin. (7), beneficiarul lucrărilor prevăzute la alin. (2) transmite entităților care emit avizele solicitate prin certificatul de urbanism clarificările/ completările/modificările, după caz, asupra condiționărilor impuse, în termen de 30 de zile de la data emiterii avizului condiționat. După transmiterea de către beneficiarul lucrărilor a clarificărilor/completărilor/modificărilor, entitățile care emit avizele solicitate prin certificatul de urbanism au obligația de emitere a avizului în termen de 5 zile de la depunerea de către beneficiarul lucrărilor a clarificărilor/completărilor/modificărilor, după caz, asupra condiționărilor impuse.
Paragraf 9
În situația în care entitățile competente pentru emiterea avizelor solicitate prin certificatul de urbanism nu emit avizele în termenele prevăzute la alin. (2) sau (7), documentația depusă de către beneficiarul lucrării este asimilată ca fiind completă.
Paragraf 10
În cazurile prevăzute la alin. (9), entitățile care emit avizele solicitate prin certificatul de urbanism au obligația de a emite avizele în termen de 5 zile calendaristice de la epuizarea termenelor prevăzute la alin. (2) și (7).
Paragraf 11
Pentru proiectele prevăzute la alin. (2) a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, în situația în care avizele nu sunt emise în condițiile alin. (10), acestea se consideră a fi acordate, iar beneficiarii proiectelor au obligația de a începe execuția lucrărilor, după emiterea autorizației de construire.
Paragraf 12
Dispozițiile alin. (2) și (7)-(11) se aplică în mod corespunzător pentru utilitățile identificate suplimentar față de cele prevăzute în acordul/avizul de principiu emis, la etapa studiului de fezabilitate, de către entitățile competente pentru emiterea acordurilor/avizelor solicitate prin certificatul de urbanism.
Paragraf 13
În situația în care, în urma analizei documentației depuse la autoritățile competente pentru emiterea autorizației de construire, se constată faptul că aceasta este incompletă, necesită clarificări tehnice sau modificări, acest lucru se notifică, o singură dată, în scris, beneficiarului lucrărilor prevăzute la alin. (3), în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării eliberării acestora de către beneficiarul lucrărilor, cu menționarea tuturor elementelor necesare în vederea completării/modificării acesteia, în interiorul termenului prevăzut la alin. (3).
Paragraf 14
În situația în care autoritățile competente pentru emiterea autorizației de construire nu emit autorizațiile de construire în termenul prevăzut la alin. (3), documentația depusă de către beneficiarul lucrării este asimilată ca fiind completă.
Paragraf 15
În cazul prevăzut la alin. (14), autoritățile competente pentru emiterea autorizației de construire au obligația de a emite autorizațiile de construire în termen de 5 zile calendaristice de la epuizarea termenului prevăzut la alin. (3).
Paragraf 16
În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările și completările ulterioare, autorizațiile de construire a căror emitere intră în competența Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se consideră acordate dacă acestea nu au fost emise în termenul prevăzut la alin. (15). În cazul aprobării tacite a autorizației de construire, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este obligat să emită documentul oficial în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării tacite.
Paragraf 17
Pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, în situația în care nu sunt emise autorizațiile de construire, în condițiile alin. (15), de către autoritățile competente, altele decât Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autorizația de construire se emite de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în condițiile prevăzute de prezentul articol.
Paragraf
Articolul X
Paragraf 1
Contravențiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Paragraf 2
Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. IX alin. (6) intră în vigoare la 10 zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I.
SMN
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
Paragraf
ADRIAN NĂSTASE
Paragraf
p. PREȘEDINTELE SENATULUI
Paragraf
CONSTANTIN DAN VASILIU
ANX
Anexa nr. 1 nr
punctul 1.
acumulare nepermanentă: amenajare hidrotehnică constând din construcțiile de retenție, instalațiile, echipamentele și sistemele funcționale adiacente și din lacul de acumulare format numai în perioade de viituri având rol doar de atenuare a acestora;
punctul 2.
abordare combinată: controlul evacuărilor și emisiilor în apele de suprafață conform modului de abordare stabilit în art 2^8;
punctul 3.
acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate și o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantități importante de ape subterane;
punctul 4.
agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriș, bolovăniș etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcție, existent în albiile și malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum și pe țărmul mării;
punctul 5.
albia minoră: fâșie continuă ce urmărește și include în ea partea inferioară a văii, asigurând prin secțiunile ei succesive continuitatea curgerii la ape mari frecvente, de la izvoare până la vărsarea în cursul de apă de ordin superior, incluzând insulele create prin curgerea naturală a apelor și desprinderea de brațe. Albia minoră cuprinde terenurile acoperite permanent sau temporar cu apă, prundișurile, stufărișurile, păpurișurile, răchitișurile, zonele umede sau terenuri care după retragerea apelor nu pot avea altă folosință. Albia minoră poate fi naturală sau amenajată prin lucrări hidrotehnice;
punctul 6.
albie majoră: porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieșirea lor din albia minoră;
punctul 7.
ape de suprafață: apele interioare, cu excepția apelor subterane; ape tranzitorii și ape costiere, exceptând cazul stării chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale;
punctul 8.
ape subterane: apele aflate sub suprafața solului în zona saturată și în contact direct cu solul sau cu subsolul;
punctul 9.
ape tranzitorii: corpuri de apă de suprafață aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parțial saline ca rezultat al apropierii de apele de coastă, dar care sunt influențate puternic de cursurile de apă dulce;
punctul 10.
ape costiere: apele de suprafață situate în interiorul unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la o distanță de l milă marină pe partea dinspre mare, față de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, până la limita exterioară a apelor tranzitorii;
punctul 11.
ape interioare: toate apele de suprafață stătătoare și curgătoare și subterane aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale;
punctul 12.
ape naționale navigabile:
litera a)
apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;
litera b)
fluviile, râurile, canalele și lacurile din interiorul țării, pe sectoarele lor navigabile;
litera c)
apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră;
punctul 13.
ape uzate: ape provenind din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante sau reziduuri care îi alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate, care nu sunt supuse proceselor de epurare, potrivit legii;
punctul 13^1.
ape uzate epurate: apele uzate supuse epurării prin orice procedeu și/sau sistem prin care, la evacuare, caracteristicile apelor uzate respectă condițiile de calitate prevăzute în normele tehnice și în avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor în vigoare;
punctul 14.
apa destinată consumului uman:
litera a)
orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei și indiferent dacă este furnizată prin rețea de distribuție, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;
litera b)
toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanțelor destinate consumului uman;
punctul 15.
zone protejate: zonele menționate în anexa 1^2 și art. 5^1;
punctul 16.
autoritate competentă: autoritatea (autoritățile) responsabilă de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
punctul 17.
avizul și autorizația de gospodărire a apelor: acte ce condiționează din punct de vedere tehnic și juridic execuția lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele și funcționarea sau exploatarea acestor lucrări, precum și funcționarea și exploatarea celor existente și reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate și aprobate de autoritatea administrației publice centrale cu atribuții în domeniul apelor;
punctul 17^1.
aviz de amplasament: act administrativ ce reglementează amplasarea unor obiective socioeconomice și realizarea anticipată a lucrărilor și/sau măsurilor de reducere a riscului la inundații, cu respectarea prevederilor art. 37.
punctul 18.
bazin hidrografic: înseamnă o suprafață de teren de pe care toate scurgerile de suprafață curg printr-o succesiune de curenți, râuri și posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă;
punctul 19.
sistem informațional geografic specific domeniului gospodăririi apelor: baza de date rezultată în urma activităților privind inventarierea, clasificarea, evidența și sinteza datelor referitoare la rețeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, lucrările terților care au legătură cu apa, precum și la prelevările și restituțiile de apă;
punctul 19^1.
concentrația medie letală - CL(50) - este concentrația substanței din apă, care omoară 50% din organismele test într-o perioadă scurtă de expunere continuă;
punctul 20.
corp de apă de suprafață: un element discret și semnificativ al apelor de suprafață, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un sector/secțiune din apele costiere;
punctul 21.
corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;
punctul 22.
corp de apă artificial: corp de apă de suprafață creat prin activitate umană;
punctul 23.
corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafață care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, și-a schimbat substanțial caracterul lui natural, desemnat astfel în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1;
punctul 24.
controlul emisiilor: acțiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limită de emisie, valori limită sau condiții referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, condiții de operare cu efect asupra emisiilor;
punctul 24^1.
creasta falezei: linia situată în partea superioară a falezei, care unește punctele de cea mai înaltă cotă;
punctul 25.
debit ecologic: debitul necesar protecției ecosistemelor acvatice atât din punct de vedere cantitativ, cât și al dinamicii acestuia pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață prevăzute la art. 2^1;
punctul 26.
debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent pe un curs de apă în aval de o lucrare de barare sau de captare a apei, format din debitul ecologic și debitul minim necesar utilizatorilor din aval;
punctul 26^1.
derivație hidrotehnică: lucrare hidrotehnică realizată pentru transferul unor volume de apă cu scopul reglementării debitelor, pentru asigurarea cerințelor de apă ale folosințelor, apărarea împotriva inundațiilor, cu scop navigabil sau pentru protecția unor lucrări hidrotehnice etc.;
punctul 26^2.
decolmatare: lucrări de întreținere a cursurilor de apă care să asigure scurgerea apelor la debite medii;
punctul 27.
deșeu: orice substanță sau orice obiect care aparține unor categorii stabilite conform legii, pe care deținătorul le aruncă, are intenția sau obligația de a le arunca;
punctul 28.
dezvoltare durabilă: dezvoltarea care corespunde necesităților prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități;
punctul 29.
district al bazinului hidrografic: suprafață de teren sau de mare, constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine împreună cu apele subterane și costiere asociate, care este identificată ca unitate principală de administrare a bazinului hidrografic;
punctul 30.
drept de folosință a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă;
punctul 31.
evacuarea directă în apă subterană: evacuarea poluanților în apele subterane fără percolare prin sol sau subsol;
punctul 31^1.
evaluarea de impact asupra corpurilor de apă este un proces care constă în:
-
elaborarea studiului de evaluare a impactului proiectului asupra corpurilor de apă;
-
desfășurarea consultărilor cu publicul, conform prevederilor legale privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului;
-
examinarea de către Administrația Națională „Apele Române“ și/sau unitățile aflate în subordine a informațiilor prezentate în studiu, a oricăror informații suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului și a oricăror informații relevante obținute în urma consultărilor cu publicul;
-
decizia privind emiterea/respingerea motivată a avizului de gospodărire a apelor, ținând seama de rezultatele examinării sus-menționate și, după caz, de propria examinare suplimentară.
punctul 32.
faleza mării: mal abrupt rezultat ca urmare a acțiunii erozive a mării;
punctul 33.
Fondul național de date de gospodărire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă și calitativă a apelor;
punctul 34.
folosințe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 1^3 ca având un impact semnificativ asupra stării apelor;
punctul 35.
gospodărirea apelor: ansamblul activităților care prin mijloace tehnice și măsuri legislative, economice și administrative, conduc la cunoașterea, utilizarea, valorificarea rațională, menținerea sau îmbunătățirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale și economice, la protecția împotriva epuizării și poluării acestor resurse, precum și la prevenirea și combaterea acțiunilor distructive ale apelor;
punctul 35^1.
impactul asupra corpului de apă: efectul produs ca urmare a desfășurării unei activități asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, precum și asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană.
Paragraf
Acesta poate fi:
-
impact semnificativ: deteriorează/compromite atingerea stării ecologice bune/potențialului ecologic bun și stării chimice bune a corpului de apă de suprafață, stării cantitative bune și stării chimice bune a corpului de apă subterană;
-
impact nesemnificativ: nu modifică starea ecologică/ potențialul ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață, respectiv starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă subterană și nici nu compromite atingerea obiectivelor de mediu;
-
impact permanent: produce efecte negative pe termen lung asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, respectiv asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană;
-
impact temporar: produce efecte negative pentru o perioadă scurtă de timp asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, respectiv asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană, fiind de așteptat o redresare/refacere într-un interval de timp scurt, fie în mod natural, fie ca rezultat al măsurilor de reducere a impactului.
punctul 36.
informații de gospodărire a apelor: informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor și malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare și lucrările pentru protecția calității apelor și alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum și drepturile de utilizare a apelor;
punctul 36^1.
inundații: acoperirea temporară cu apă a terenului care în mod natural nu este acoperit cu apă. Acestea includ inundații provocate de râuri, torenți, ape marine în zonele de coastă sau cursuri de apă nepermanente;
punctul 37.
lac: corp de apă interioară, stătătoare, de suprafață;
punctul 37^1.
lac natural: apă stătătoare apărută în decursul timpului în condiții naturale, prin cantonarea acesteia într-o formă de relief depresionară (cuvetă, depresiune etc.), indiferent de intervențiile antropice ulterioare formării;
punctul 38.
mal: porțiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape;
punctul 39.
monitorizare integrată a apelor: reprezintă activitatea de observații și măsurători standardizate și continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoașterea și caracterizarea stării și tendinței de evoluție a mediului hidric. Această activitate presupune tripla integrare a:
litera a)
ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate și folosințe de apă;
litera b)
mediilor de investigare: apa, sedimente/materii în suspensie, biota;
litera c)
elementelor investigate: biologice, hidromorfologice și fizico-chimice;
punctul 40.
nivel mediu al apei: poziția curbei suprafeței libere a apei, raportată la un plan de referință corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);
punctul 41.
Abrogat.
punctul 42.
obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane sunt obiectivele stabilite în art. 2^1;
punctul 43.
participarea publicului: informarea, consultarea și implicarea activă a acestuia în activitățile de gospodărire a apelor;
punctul 44.
plaja mării: întindere plată la țărmul mării, acoperită cu nisip sau cu pietriș. În zona de țărm a mării reprezintă o prelungire a platformei continentale;
punctul 45.
poluare: înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, a unor substanțe, sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătății umane sau calității ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietății, sau care pot dăuna sau obstrucționa serviciile sau alte folosințe legale ale mediului;
punctul 46.
poluant: înseamnă orice substanță care poate să determine poluare, în special substanțele prevăzute în anexa nr. 6;
punctul 47.
potențial ecologic bun: starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial, clasificată în concordanță cu prevederile relevante din anexa nr. 1^1;
punctul 48.
prevenirea și înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă: totalitatea măsurilor și acțiunilor care implică: măsuri de prevenire, mijloace și construcții cu rol de apărare și pregătire pentru intervenții; acțiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea și distrugerea poluanților; măsuri pentru restabilirea situației normale și refacerea echilibrului ecologic;
punctul 49.
program etapizat: act cu putere juridică elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea eșalonată a remedierilor sau a completărilor ce se impun la folosințele de apă;
punctul 50.
râu: corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafața terenului, dar care poate curge și subteran într-o anumită parte a cursului său;
punctul 51.
recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosințe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă;
punctul 52.
resurse de apă: apele de suprafață alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălți, apele maritime interioare și marea teritorială, precum și apele subterane de pe teritoriul țării, în totalitatea lor;
punctul 53.
resurse disponibile de apă subterană: rata medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării totale a unui corp de apă subterană, mai puțin rata anuală pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane pentru apele de suprafață asociate, specificate în art. 2^1 alin. (1), pentru evitarea oricărei diminuări importante a stării ecologice a unor astfel de ape, precum și pentru evitarea oricăror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;
punctul 53^1.
risc la inundații: combinația între probabilitatea apariției unor inundații și efectele potențial adverse pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, asociate apariției unei inundații;
punctul 54.
schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic (SDABH) instrumentul de planificare în domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcătuită din două părți: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) și Planul de management al bazinului hidrografic (PMABH);
punctul 55.
servicii de apă: toate serviciile efectuate pentru populație, instituții publice sau altă activitate economică, referitoare la:
litera a)
asigurarea necesarului de apă brută în sursă în secțiunea de captare a folosințelor;
litera b)
captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea și distribuția apelor de suprafață sau subteran;
litera c)
colectarea și epurarea apelor uzate care sunt evacuate în apele de suprafață;
punctul 56.
stații și instalații de prelucrare a calității apelor: stații de tratare pentru obținerea de apă potabilă sau industrială; stații/instalații de preepurare/epurare a apelor uzate;
punctul 57.
starea ecologică: este o expresie a calității structurii și funcționării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafață, clasificate în concordanță cu prevederile anexei nr. 1^1;
punctul 58.
starea ecologică bună: este starea unui corp de ape de suprafață, astfel clasificată în concordanță cu prevederile anexei nr. 1^1;
punctul 59.
starea apelor de suprafață: este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafață, determinată de indicatorii minimi ce caracterizează starea sa ecologică și starea sa chimică;
punctul 60.
starea ecologică a apelor de suprafață: starea de calitate exprimată prin structura și funcționarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafață, clasificată în funcție de elementele biologice, chimice și hidromorfologice caracteristice;
punctul 61.
starea ecologică hună a apelor de suprafață: starea unui corp de apă de suprafață, definită pe baza "stării bune" a elementelor biologice;
punctul 62.
starea chimică bună a apelor de suprafață: starea chimică necesară pentru atingerea obiectivelor de mediu specifice pentru corpurile de apă de suprafață, stabilite la art. 2^1 alin. (1) lit. a)-d), respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafață pentru care concentrațiile poluanților nu depășesc valorile standard privind calitatea mediului prevăzute la art. 17, precum și în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare, și în Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;
punctul 63.
starea bună a apelor de suprafață: starea atinsă de un corp de apă de suprafață atunci când, atât starea sa ecologică cât și starea chimică sunt "bune";
punctul 64.
starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă și starea sa chimică;
punctul 65.
starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât și starea sa chimică sunt cel puțin "bune";
punctul 66.
starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplinește toate condițiile prevăzute în tabelul 2.3.2 din anexa nr. 1^1;
punctul 67.
starea cantitativă: expresie a gradului în care un corp de apă subterană este afectat de prelevări de apă directe și indirecte;
punctul 68.
starea cantitativă bună: este starea definită conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. 1^1;
punctul 69.
valori standard privind calitatea mediului: concentrația unui anumit poluant sau a unui grup de poluanți în apă, sediment sau biota care nu trebuie să fie depășită pentru protecția sănătății umane și a mediului;
punctul 70.
substanțe prioritare: substanțe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic și prin intermediul acestuia asupra omului și folosințelor de apă; conform listei substanțelor prioritare/prioritar periculoase din anexa 5;
punctul 71.
substanțe periculoase: substanțe sau grupuri de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să bio-acumuleze și alte substanțe sau grupuri de substanțe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare;
punctul 72.
substanțe prioritar periculoase: substanțele sau grupurile de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să bioacumuleze și alte substanțe sau grupe de substanțe care creează un nivel similar de risc;
punctul 73.
sub-bazin hidrografic: suprafață de teren de pe care se colectează toate apele de la izvoare până la un anumit punct al cursului de apă, care este în mod normal un lac sau o confluență a cursului de apă;
punctul 74.
sub-unitate hidrografică: suprafață de teren situată pe teritoriul național formată dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părți de sub-bazine;
punctul 75.
utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activitățile sale, folosește apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;
punctul 76.
valori limită ale emisiilor: înseamnă masa, exprimată în funcție de anumiți parametri specifici, concentrația și/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depășită în nici o perioadă sau în mai multe perioade de timp. Valorile limită ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substanțe, în particular pentru mercur, cadmiu, HCH.
Paragraf
Valorile limită ale emisiilor pentru substanțe trebuie, în mod normal, să se aplice la punctul unde emisiile părăsesc instalația, diluția nefiind luată în seamă la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirectă în cursurile de apă, efectul stației de epurare a apelor uzate poate fi luat în considerare la determinarea valorilor limită a emisiilor instalațiilor implicate, cu condiția să fie garantat/să se asigure un nivel echivalent pentru protecția mediului ca întreg și că acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului;
punctul 77.
zona de protecție: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcțiilor și instalațiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicții sau restricții privind regimul construcțiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcțiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă;
punctul 78.
zona umedă: întinderi de bălți, mlaștini, turbării de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnantă sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv ape costiere cu adâncime mai mică de 6 m;
punctul 79.
zona inundabilă: suprafață de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situații de ape mari.
punctul 80.
acumulare permanentă: amenajare hidrotehnică alcătuită din construcții de retenție, instalații, echipamente și sisteme funcționale adiacente și din lacul de acumulare format în amonte destinat asigurării cerințelor de apă ale folosințelor;
punctul 81.
baraj: construcție antropică dispusă transversal pe firul unui curs de apă, în scopul acumulării unui volum de apă necesară asigurării diferitelor folosințe;
punctul 82.
baraj natural: obstacol creat în mod natural dispus transversal pe firul de vale al unui curs de apă, în spatele căruia se formează un lac, la origine aflându-se fenomene de alunecare/prăbușire a versanților, activități vulcanice, morenaice sau glaciare;
punctul 83.
coronament: partea superioară a unui dig, baraj, zid de sprijin, cheu, dig lateral la canalele în rambleu;
punctul 84.
cuvetă: formă negativă de relief (depresiune, cută, vale etc.) în care se acumulează apă și material sedimentar în mod obișnuit, rezultată ca urmare a barării cursului unui râu sau ca urmare a unor fenomene naturale;
punctul 85.
dig: lucrare hidrotehnică de pământ, de piatră sau beton, executată pe malul sau în albia majoră a unui râu, pe țărmul sau în lungul mării, poziționat longitudinal, transversal sau inelar față de acestea, imers sau emers, total sau parțial, realizat în scopul: corectării albiei unui curs de apă, apărării contra inundațiilor a zonelor limitrofe, creării de incinte uscate, reducerii energiei valurilor, adăpostirii navelor etc.;
punctul 86.
iaz: lac creat prin abaterea unui curs de apă într-o zonă de relief negativ sau prin bararea unui curs de apă într-o zonă colinară sau de câmpie, cu ajutorul unui baraj de dimensiuni reduse, prevăzut cu instalații hidrotehnice pentru reținerea și deversarea/evacuarea apei, utilizat pentru creșterea peștilor, morărit, gatere, activități de recreere și pescuit sportiv sau activități industriale specifice domeniului de activitate;
punctul 87.
lac de acumulare: apă interioară, de suprafață, amplasată într-o formă de relief depresionară (cuvetă, cotă, depresiune etc.) rezultat din acțiunea factorilor antropici, printro lucrare hidrotehnică, mărginit de maluri naturale sau artificiale, cu rol de formare a unei rezerve de apă necesare producerii de energie electrică și pentru alimentarea cu apă a unor localități și facilități din industrie și agricultură, atenuarea de viituri, precum și pentru regularizarea debitului apei în aval și diferite folosințe turistice;
punctul 88.
perioadele cu ape mari: perioadele de timp în care pe râu se tranzitează debite cu valori care depășesc valoarea debitului mediu multianual;
punctul 89.
talveg: linia care unește între ele punctele de cotă minimă a unui curs permanent sau nepermanent de apă;
punctul 90.
taluz: suprafață înclinată caracteristică lucrărilor hidrotehnice de tip dig sau baraj, care se limitează în partea superioară de coronament, iar în partea inferioară de fundație sau terenul natural;
punctul 91.
viitură: creștere în timp relativ scurt sau brusc a nivelului sau debitului unui curs de apă, datorită unei ploi torențiale sau topirii bruște a zăpezilor și a ghețurilor;
punctul 92.
sector de râu (din punct de vedere administrativ): sector de albie minoră care reprezintă o porțiune din albia cursului de apă naturală amenajată sau de albie părăsită, identificată și delimitată prin limitele lucrărilor de corectare, rectificare, stabilizare, sistematizare sau îndiguire, care poate fi identificată prin limite administrativ-teritoriale sau prin elemente construite transversal pe aceasta și stabile în timp: rețele edilitare, poduri, podețe, rețele de transport apă, rețele de transport produse petroliere sau derivate, rețele de transport energie, rețele de telecomunicații sau alte lucrări hidrotehnice sau de artă;
punctul 93.
sector de râu (din punct de vedere hidrologic): sector de albie minoră pe care caracteristicile hidrologice se mențin constante în spațiu;
punctul 94.
măsurarea lungimii unui curs de apă, exprimată în kilometri, se realizează de la confluența acestuia cu cursul de apă în care se varsă sau de la gura de vărsare a cursului de apă (pornind de la km zero) spre izvor, conform practicilor hidrologice, precum și aspectelor relevante la nivel internațional;
Paragraf
Anexa nr. 1 a fost înlocuită cu anexa nr. 1 din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
ANX
Anexa nr. 1^1 nr
Paragraf
Condiții pentru atingerea obiectivelor de de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane
punctul 1.
STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ
punctul 1.1.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață
punctul 1.1.1.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor
punctul 1.1.2.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor
punctul 1.1.3.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii
punctul 1.1.4.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere
punctul 1.1.5.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate
punctul 1.2.
Definiții normative pentru clasificările stării ecologice
punctul 1.2.1.
Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - râuri
punctul 1.2.2.
Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri
punctul 1.2.3.
Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii
punctul 1.2.4.
Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere
punctul 1.2.5.
Definiții pentru potențialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale
punctul 1.2.6.
Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice
punctul 1.3.
Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață
punctul 1.3.1.
Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
punctul 1.3.2.
Proiectarea programului de monitoring operațional
punctul 1.3.3.
Proiectarea programului de monitoring de investigare
punctul 1.3.4.
Frecvența monitoringului
punctul 1.3.5.
Cerințe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate
punctul 1.3.6.
Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate
punctul 1.4.
Clasificarea și prezentarea stării ecologice
punctul 1.4.1.
Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
punctul 1.4.2.
Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic
punctul 1.4.3.
Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice
punctul 2.
STAREA APELOR SUBTERANE
punctul 2.1.
Starea cantitativă a apelor subterane
punctul 2.1.1.
Parametri pentru clasificarea stării cantitative
punctul 2.1.2.
Definirea stării cantitative
punctul 2.2.
Monitoringul stării cantitative a apelor subterane
punctul 2.2.1.
Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane
punctul 2.2.2.
Densitatea secțiunilor de monitoring
punctul 2.2.3.
Frecvența monitoringului
punctul 2.2.4.
Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane
punctul 2.3.
Starea chimică a apelor subterane
punctul 2.3.1.
Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane
punctul 2.3.2.
Definiția stării chimice bune a apelor subterane
punctul 2.4.
Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane
punctul 2.4.1.
Rețeaua de monitoring a apelor subterane
punctul 2.4.2.
Monitoringul de supraveghere
punctul 2.4.3.
Monitoringul operațional
punctul 2.4.4.
Identificarea tendinței poluanților
punctul 2.4.5.
Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane
punctul 2.5.
Prezentarea stării apelor subterane
punctul 1.
STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ
punctul 1.1.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață
punctul 1.1.1.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor
punctul 1.1.1.1.
Elemente biologice
Paragraf
Compoziția și abundența florei acvatice
Paragraf
Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice
Paragraf
Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole
punctul 1.1.1.2.
Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice
Paragraf
Regimul hidrologic
Paragraf
cantitatea și dinamica curgerii apei
Paragraf
legătura cu corpurile de apă subterană
Paragraf
Continuitatea râurilor
Paragraf
Condiții morfologice
Paragraf
adâncimea râurilor și variația lățimii
Paragraf
structura și substratul patului râului
Paragraf
structura zonei riverane
punctul 1.1.1.3.
Elemente chimice și fizico-chimice care sprijină elementele biologice
punctul 1.1.1.4.
Generalități
Paragraf
Condiții termice
Paragraf
Condiții de oxigenare
Paragraf
Salinitate
Paragraf
Starea acidifierii
Paragraf
Condițiile nutrienților
punctul 1.1.1.5.
Poluanți specifici
Paragraf
Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Paragraf
Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă
punctul 1.1.2.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor
punctul 1.1.2.1.
Elemente biologice
Paragraf
Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului
Paragraf
Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică
Paragraf
Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice
Paragraf
Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole
punctul 1.1.2.2.
Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice
Paragraf
Regimul hidrologic
Paragraf
cantitatea și dinamica curgerii apei
Paragraf
timpul de retenție
Paragraf
legătura cu corpurile de apă subterană
Paragraf
Condiții morfologice
Paragraf
variația adâncimii lacurilor
Paragraf
cantitatea, structura și substratul patului lacului
Paragraf
structura țărmului lacului
punctul 1.1.2.3.
Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice
punctul 1.1.2.4.
Generalități
Paragraf
Transparența
Paragraf
Condiții termice
Paragraf
Condiții de oxigenare
Paragraf
Salinitate
Paragraf
Starea acidifierii
Paragraf
Condițiile nutrienților
punctul 1.1.2.5.
Poluanți specifici
Paragraf
Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Paragraf
Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă
punctul 1.1.3.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii
punctul 1.1.3.1.
Elemente biologice
Paragraf
Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului
Paragraf
Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică
Paragraf
Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice
Paragraf
Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole
punctul 1.1.3.2.
Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice
Paragraf
Condiții morfologice
Paragraf
variația adâncimii
Paragraf
cantitatea, structura și substratul patului
Paragraf
structura zonei de influență a mareei
Paragraf
Regimul mareei
Paragraf
debitul de apă dulce
Paragraf
expunerea la valuri
punctul 1.1.3 3.
Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice
punctul 1.1.3.4.
Generalități
Paragraf
Transparența
Paragraf
Condiții termice
Paragraf
Condiții de oxigenare
Paragraf
Salinitate
Paragraf
Condițiile nutrienților
punctul 1.1.3.5.
Poluanți specifici
Paragraf
Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Paragraf
Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă
punctul 1.1.4.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere
punctul 1.1.4.1.
Elemente biologice
Paragraf
Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului
Paragraf
Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică
Paragraf
Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice
punctul 1.1.4.2.
Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice
Paragraf
Condiții morfologice
Paragraf
variația adâncimii
Paragraf
cantitatea, structura și substratul patului de coastă
Paragraf
structura zonei de influență a mareei
Paragraf
Regimul mareei
Paragraf
direcția curenților dominanți
Paragraf
expunerea la valuri
punctul 1.1.4.3.
Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice
punctul 1.1.4.4.
Generalități
Paragraf
Transparența
Paragraf
Condiții termice
Paragraf
Condiții de oxigenare
Paragraf
Salinitate
Paragraf
Condițiile nutrienților
punctul 1.1.4.5.
Poluanți specifici
Paragraf
Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă
Paragraf
Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă
punctul 1.1.5.
Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață artificiale și puternic modificate
Paragraf
Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafață (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) și care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice.
punctul 1.2.
Definiții normative ale clasificărilor stării ecologice
Paragraf
Tabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere
Paragraf
Textul următor include o definiție generală a calității ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafață sunt cele prevăzute în tabelele din secțiunile 1.2.1 - 1.2.4.
Paragraf
Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă.
Paragraf
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă.
Paragraf
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care sunt absente părți mari din comunitățile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă.
punctul 1.2.1.
Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - râuri
Paragraf
Elemente biologice de calitate
Paragraf
Elemente hidromorfologice de calitate
Paragraf
Elemente fizico-chimice de calitate
punctul 1.2.2.
Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri
Paragraf
Elemente biologice de calitate
Paragraf
Elemente hidromorfologice de calitate
Paragraf
Elemente fizico-chimice de calitate
punctul 1.2.3.
Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii
Paragraf
Elemente biologice de calitate
Paragraf
Elemente hidromorfologice de calitate
Paragraf
Elemente fizico-chimice de calitate
punctul 1.2.4.
Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere
Paragraf
Elemente biologice de calitate
Paragraf
Elemente hidromorfologice de calitate
Paragraf
Elemente fizico-chimice de calitate
punctul 1.2.5.
Definiții pentru potențialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale
Paragraf
Elemente fizico-chimice de calitate
punctul 1.2.6.
Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice
Paragraf
Pentru determinarea standardelor de calitate pentru poluanții prevăzuți în anexele nr. 5 și 6, pentru protecția biota, trebuie să se acționeze în conformitate cu prevederile de mai jos. Valorile standard pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.
Paragraf
Pentru determinarea standardelor de calitate de mediu pentru poluanții prevăzuți la pct. 1-9 din anexa nr. 6, în scopul protecției biotei acvatice, trebuie să se acționeze în conformitate cu prevederile de mai jos. Standardele pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.
Paragraf
Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acută, cât și cele de toxicitate cronica trebuie să fie obținute pentru taxonii stabiliți mai jos, care sunt importanți pentru tipul de corp de apă respectiv, cât și pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. "Setul de bază" al taxonilor constă în:
litera a)
Alge și/sau macrofite;
litera b)
Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;
litera c)
Pesti.
Paragraf
Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate
Paragraf
Pentru stabilirea unei concentrații medii maxime anuale se aplica procedura următoare:
punctul (i)
se stabilesc factori de siguranță corespunzători în fiecare caz, în funcție de natura și calitatea datelor disponibile și de indicațiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substanțe notificate și evaluarea riscului pentru substanțele existente și factorii de siguranță prevăzuți în tabelul nr. 1.2.6.:
Paragraf
Tabelul nr. 1.2.6.
punctul (ii)
acolo unde datele despre persistenta și bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale;
punctul (iii)
valoarea/valorile standard trebuie să fie comparată/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinările pentru a permite să se calculeze un factor de siguranță mult mai precis;
punctul (iv)
valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii și consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranță mai precis.
punctul 1.3.
Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață
Paragraf
Rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală, coerentă și cuprinzătoare a stării ecologice și chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să permită clasificarea corpurilor de apă în 5 clase, în conformitate cu definițiile normative prevăzute la secțiunea 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărți care să arate rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață din schema directoare de amenajare și management al bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării și evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și anexa nr. 1^3, pentru fiecare perioadă la care se aplică o schemă directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitoring de supraveghere și un program de monitoring operațional. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.
Paragraf
În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizați parametrii care sunt indicatori ai stării fiecărui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine și precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimările nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare .
punctul 1.3.1.
Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
punctul 1.3.1.1.
Obiectiv:
Paragraf
Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informații pentru:
litera a)
suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului, prevăzută în anexa nr. 1^3;(la 19-02-2010,
Lit. a) a subpct. 1.3.1.1., secțiunea 1.3.1 din anexa 1^1 a fost modificată depct. 79 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera b)
proiectarea eficienta și efectivă a programelor viitoare de monitoring;
litera c)
evaluarea schimbărilor pe termen lung a condițiilor naturale;
litera d)
evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenică generală.
Paragraf
Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite și folosite, în combinație cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 1^3, pentru determinarea cerințelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale și viitoare.
punctul 1.3.1.2.
Selectarea punctelor de monitoring
Paragraf
Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un număr suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafață din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apă, monitoringul se va realiza în punctele în care:
litera a)
debitul cursului de apă este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca întreg, inclusiv punctele de pe râuri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp;
litera b)
volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale și lacuri artificiale mari;
litera c)
corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat;
litera d)
exista locuri identificate în conformitate cu legislația privind schimbul de informații;
litera e)
în alte asemenea puncte unde este necesara estimarea încărcării poluanților care sunt transferați peste granițe și care sunt transferați în mediul acvatic marin.
punctul 1.3.1.3.
Selectarea elementelor de calitate
Paragraf
Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:
litera a)
parametrii care indica toate elementele biologice de calitate;
litera b)
parametrii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate;
litera c)
parametrii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate;
litera d)
lista poluanților prioritari care sunt evacuați într-un bazin hidrografic sau sub-bazin;
litera e)
alți poluanți evacuați în cantități importante în bazinul sau subbazinul hidrografic, în afară de cazul în care exercițiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună și nu există nicio dovadă, în urma revizuirii impactului activității umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3, din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a 3 scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.(la 19-02-2010,
Lit. e) a subpct. 1.3.1.3., secțiunea 1.3.1 din anexa 1^1 a fost modificată depct. 81 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
punctul 1.3.2.
Proiectarea programului de monitoring operațional
Paragraf
Monitoringul operațional trebuie să fie făcut pentru:
litera a)
stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite;(la 19-02-2010,
Lit. a) a pct. 1.3.2. din anexa 1^1 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane".)
litera b)
evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri.
Paragraf
Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcție de informațiile obținute ca parte a cerințelor prevăzute în anexa nr. 1^3 sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenței cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea semnificativă generată de impact să fie eliminată.
punctul 1.3.2.1.
Selectarea secțiunilor de monitoring
Paragraf
Monitoringul operațional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1^3 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de mediu pentru corpurile de apă de suprafață sau subterane, prevăzute conform art. 2^1, și pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanțele incluse în lista substanțelor prioritare. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanțele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislația care stabilește valorile standard relevante privind calitatea apelor și a mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanțele din lista prioritară, acolo unde nu există instrucțiuni specifice în legislația specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează:
litera a)
pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii și impactului acestor presiuni ca un întreg;
litera b)
pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariției presiunilor din cauza surselor difuze și pentru riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafață;
litera c)
pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selecții a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii și impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă.
punctul 1.3.2.2.
Selectarea elementelor de calitate
Paragraf
Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apă de suprafață, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apă sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze:
litera a)
parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apă respective;
litera b)
toate substanțele prioritare evacuate, precum și alți poluanți evacuați în cantități importante;
litera c)
parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificată.
punctul 1.3.3.
Proiectarea programului de monitoring de investigare
Paragraf
Obiectiv
Paragraf
Monitoringul de investigare trebuie efectuat:
litera a)
acolo unde nu se cunosc motivele oricărei depășiri;
litera b)
acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite conformart. 2^1pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operațional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu îndeplinesc obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite;(la 19-02-2010,
Lit. b) a pct. 1.3.3. din anexa 1^1 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane".)
litera c)
pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale.
Paragraf
Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informații necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite și a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale.
punctul 1.3.4.
Frecvența monitoringului
Paragraf
Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afara de cazul în care, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puțin o data în perioada de monitoring de supraveghere.
Paragraf
Pentru programul de monitoring operațional, frecvențamonitoringului necesara pentru fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regula, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depășesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepția cazurilor când, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari de timp.
Paragraf
Frecventele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine și precizie. Estimările certitudinii și preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic.
Paragraf
Frecventele de monitoring trebuie să fie alese ținând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condițiile naturale, cât și cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variației sezoniere asupra rezultatelor și deci, să asigure ca rezultatele reflecta schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în același an, pentru a realiza acest obiectiv.
Paragraf
Tabel nr. 1.3.4.
punctul 1.3.5.
Cerințe de monitoring suplimentar pentru zonele protejate
Paragraf
În scopul îndeplinirii cerințelor următoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate:
punctul 1.3.5.1.
Puncte de captare a apei potabile
Paragraf
Corpurile de apă de suprafață desemnate conform art. 2^6 care asigură în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring și trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substanțele prioritare evacuate și pentru toate celelalte substanțe evacuate în cantități importante care ar putea afecta starea corpurilor de apă și care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabila. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecventele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.
Paragraf
Tabelul nr. 1.3.5.1.
punctul 1.3.5.2.
Habitate și specii în zone protejate
Paragraf
Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operațional, acolo unde, pe baza evaluării impactului și a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite conform art. 2^1. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri și, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerințele referitoare la apă ale legislației pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective și până când sunt îndeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1.
punctul 1.3.6.
Standarde pentru monitorizarea elementelor calitative în conformitate cu Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei
Paragraf
Metodele utilizate pentru monitorizarea parametrilor-tip se vor conforma cu standardele internaționale enumerate mai jos în ceea ce privește monitorizarea sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură furnizarea de date de calitate științifică și comparabilitate echivalente.
Paragraf
Standarde pentru prelevarea elementelor calitative biologice
Paragraf
Metode generice de utilizat în coroborare cu metodele specifice prevăzute în standardele referitoare la următoarele elemente calitative biologice:
Paragraf
Standarde pentru fitoplancton
Paragraf
Standarde pentru macrofite și fitobentos
Paragraf
Standarde pentru nevertebrate bentonice
Paragraf
Standarde pentru pești
Paragraf
Standarde pentru parametrii hidromorfologici
Paragraf
Standarde pentru parametrii fizico-chimici
Paragraf
Oricare standarde CEN/ISO relevante.
punctul 1.4.
Clasificarea și prezentarea stării ecologice
punctul 1.4.1.
Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
litera a)
în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafață sau pentru corpurile de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potențialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg;
litera b)
pentru asigurarea comparabilității unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obținute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relația dintre valorile parametrilor biologici observați pentru un corp de apă de suprafață dar și valorile pentru acești parametri în condițiile de referință aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică intre 0 și 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proasta prin valori apropiate de 0;
litera c)
scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafață trebuie împărțită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proasta, așa cum au fost definite lapct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite intre clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună și bună, precum și valoarea limitei intre starea bună și moderată trebuie să fie stabilite prin exercițiu de intercalibrare.
punctul 1.4.2.
Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic
litera a)
pentru categoriile de ape de suprafață, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanță cu a doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă:
Paragraf
Tabel nr. 1.4.2.a)
litera b)
pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potențialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, în concordanță cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă artificiale și în concordanță cu a treia coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate:
Paragraf
Tabel nr. 1.4.2.b)
litera c)
printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potențialului ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei și mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce privește poluanții specifici sintetici și nesintetici.
punctul 1.4.3.
Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice
Paragraf
Acolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile standard de calitate a apei și mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea chimică bună. În caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună.
Paragraf
Pentru ilustrarea stării chimice a fiecărui corp de apă trebuie realizata o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă.
Paragraf
Tabel nr. 1.4.3
punctul 2.
APE SUBTERANE
punctul 2.1.
Starea cantitativă a apelor subterane
punctul 2.1.1.
Parametri pentru clasificarea stării cantitative
Paragraf
Regimul nivelului apelor subterane
punctul 2.1.2.
Definiția stării cantitative
punctul 2.2.
Monitoringul stării cantitative a apelor subterane
punctul 2.2.1.
Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane
Paragraf
Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărți.
punctul 2.2.2.
Densitatea secțiunilor de monitoring
Paragraf
Rețeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung în realimentarea lor și în particular:
litera a)
pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute laart. 2^1, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apelor subterane;(la 19-02-2010,
Lit. a) a pct. 2.2.2. din anexa 1^1 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane".)
litera b)
pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea direcției și debitului de apă subterană care curge peste frontiera.
punctul 2.2.3.
Frecvența monitoringului
Paragraf
Frecvența observațiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung a realimentării. În particular:
litera a)
pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute laart. 2^1, trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apei subterane;(la 19-02-2010,
Lit. a) a pct. 2.2.3. din anexa 1^1 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane".)
litera b)
pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru estimarea direcției și debitului de curgere al apei subterane peste frontiera.
punctul 2.2.4.
Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane
Paragraf
Rezultatele obținute din rețeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor secțiunii 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori:
Paragraf
Starea cantitativă bună - verde
Paragraf
Starea cantitativă slabă - roșu.
punctul 2.3.
Starea chimică a apelor subterane
punctul 2.3.1.
Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane
Paragraf
Conductivitate
Paragraf
Concentrațiile poluanților
punctul 2.3.2.
Definiția stării chimice bune a apelor subterane
punctul 2.4.
Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane
punctul 2.4.1.
Rețeaua de monitoring a apelor subterane
Paragraf
Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă și cuprinzătoare a stării chimice a corpurilor de apă subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să detecteze prezența tendințelor de creștere, pe termen lung, a concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene.
Paragraf
Pe baza caracterizării și evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și cu anexa nr. 1^3, pentru fiecare perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operațional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei-cadru.
Paragraf
Estimarea nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema directoare.
punctul 2.4.2.
Monitoringul de supraveghere
punctul 2.4.2.1.
Obiectiv
Paragraf
Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:
litera a)
suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului;
litera b)
furnizarea informațiilor necesare la evaluarea tendințelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condițiilor naturale, cât și al activității antropogene.
punctul 2.4.2.2.
Selectarea secțiunilor de monitoring
Paragraf
Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele:
litera a)
corpurile de apă identificate ca fiind la risc semnificativ, ca urmare a exercițiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3;(la 19-02-2010,
Lit. a) a subpct. 2.4.2.2., secțiunea 2.4. din anexa 1^1 a fost modificată depct. 88 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera b)
corpurile care traversează frontiera de stat.
punctul 2.4.2.3.
Selectarea parametrilor
Paragraf
Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriți în toate corpurile de apă subterană selectate:
litera a)
conținut de oxigen;
litera b)
valoare pH;
litera c)
conductivitate;
litera d)
nitrați;
litera e)
amoniu.
Paragraf
Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3 ca fiind la risc de a nu atinge starea bună, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitățile antropogene.
Paragraf
Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanți pentru protecția tuturor folosințelor asigurate din debitul de apă subterană.
punctul 2.4.3.
Monitoringul operațional
punctul 2.4.3.1.
Obiectiv
Paragraf
Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:
litera a)
stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc;
litera b)
stabilirea prezentei oricărei tendințe crescătoare a concentrației oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung.
punctul 2.4.3.2.
Selectarea punctelor de monitoring
Paragraf
Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3, cât și a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informații referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană.
punctul 2.4.3.3.
Frecvența monitoringului
Paragraf
Monitoringul operațional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvență suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puțin o data pe an.
punctul 2.4.4.
Identificarea tendințelor poluanților
Paragraf
Pentru identificarea tendințelor crescătoare ale concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene pe termen lung și schimbările acestor tendințe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât și din cel operațional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendință de identificare. Calcularea tendinței trebuie să fie efectuată pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinței trebuie să fie demonstrată statistic și trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.
punctul 2.4.5.
Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane
Paragraf
Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obținute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecția mediului:
litera a)
trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană;
litera b)
aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor subterane.
Paragraf
Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori:
Paragraf
Stare chimică bună - verde,
Paragraf
Stare chimică slabă - roșu.
Paragraf
Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant care rezultă din impactul activității umane. Modificarea tendinței trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă.
Paragraf
Aceste hărți trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.
punctul 2.5.
Prezentarea stării apelor subterane
Paragraf
În schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât și starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 și 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărți separate pentru cerințele de la pct. 2.2.4. și 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicație, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant sau orice altă schimbare a acestei tendințe.
Paragraf
Anexa nr. 1^1 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
ANX
Anexa nr. 1^2 nr
Paragraf
ZONE PROTEJATE
punctul 1.
Registrul zonelor protejate prevăzut la art. 5^1 trebuie să includă următoarele tipuri de zone protejate:
punctul (i)
zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil, stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^6, art. 5 alin. (1) și art. 17 lit. a^2);
punctul (ii)
zonele desemnate pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;
punctul (iii)
corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreațional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare;
punctul (iv)
zonele sensibile la nutrienți desemnate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile la nitrați în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare;
punctul (v)
zonele destinate protecției habitatelor sau speciilor unde menținerea sau îmbunătățirea stării apelor este un factor important pentru protecția acestora, inclusiv siturile pentru Natura 2000 relevante în acest sens, desemnate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.
punctul 2.
Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hărțile care indica amplasamentul fiecărei zone protejate și o descriere a legislației naționale sau locale conform căreia acestea au fost stabilite.
Paragraf
Anexa nr. 1^2 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
ANX
Anexa nr. 1^3 nr
Paragraf
DELIMITAREA Și CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APĂ. EVALUAREA IMPACTULUI ȘI PRESIUNILOR GENERATE DE ACTIVITĂȚILE ANTROPICE
punctul 1.
APE DE SUPRAFAȚĂ
punctul 1.1.
Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafață
Paragraf
În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul și limitele corpurilor de apă de suprafață și se va realiza o caracterizare inițială a tuturor acestor corpuri, în concordanță cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării inițiale a acestora, corpurile de apă de suprafață pot fi grupate astfel:
litera a)
corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafață artificiale sau corpuri de apă puternic modificate;
litera b)
pentru fiecare categorie de apă de suprafață, corpurile de apă de suprafață relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie "sistemul A", fie "sistemul B" prevăzut lapct. 1.2;
litera c)
dacă este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferențiate în funcție de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate lapct. 1.2. Corpurile de apă de suprafață din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferențiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafață, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru "sistemul A";
litera d)
Dacă este folosit «sistemul B», trebuie să se realizeze cel puțin același grad de diferențiere pe care l-ar obține prin folosirea «sistemului A». Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii și elementele de descriere opționale, asemănătoare, sau combinații de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare condițiile de referință biologice specifice tipului.(la 19-02-2010,
Lit. d) de la subpct. 1.1. al pct. 1 din anexa 1^3 a fost modificată depct. 93 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera e)
pentru corpurile de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate diferențierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafață care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale sau puternic modificate respective;
litera f)
se va elabora o hartă/hărți (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanță cu gradul de diferențiere cerut conform "sistemului A".
punctul 1.2.
Ecoregiuni și tipuri de corpuri de ape de suprafață
punctul 1.2.1.
Râuri
Paragraf
Sistem A
Paragraf
Sistem B
punctul 1.2.2.
Lacuri
Paragraf
Sistem A
Paragraf
Sistem B
punctul 1.2.3.
Ape tranzitorii
Paragraf
Sistem A
Paragraf
Sistem B
punctul 1.2.4.
Ape costiere
Paragraf
Sistem A
Paragraf
Sistem B
punctul 1.3.
Stabilirea condițiilor de referință specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață
litera a)
pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață caracterizat în conformitate cu prevederilepct. 1.1., condițiile hidromorfologice și fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice și fizico-chimice specificate lapct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la stare ecologică foarte bună, așa cum au fost definite în tabelul relevant de lapct. 1.2. din anexa nr. 1^1. Condițiile de referință biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute lapct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant dinpct. 1.2., anexa nr. 1^1;
litera b)
pentru aplicarea procedurilor stabilite în aceasta secțiune corpurilor de apă de suprafață important modificate sau artificiale, referințele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înțelese ca fiind referințe la potențialul ecologic maxim, așa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1. Valorile pentru potențialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani;
litera c)
condițiile specifice tipului pentru scopurile menționate lalit. a)șib)și condițiile de referință biologice specifice tipului se pot baza fie pe așezarea în spațiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinație a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiții pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce privește concentrațiile poluanților sintetici specifici, limitele de detecție sunt acelea care pot fi atinse în concordanță cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condițiile specifice tipului;
litera d)
pentru condițiile biologice de referință specifice tipului bazate pe așezarea în spațiu, se va dezvolta o rețea de referință pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață. Rețeaua trebuie să conțină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condițiilor de referință, având data variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafață și tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de lalit. e);
litera e)
condițiile de referință biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice și alte date disponibile și trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condițiilor de referință pentru a asigura că acele condiții, astfel derivate sunt corespunzătoare și valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață;
litera f)
acolo unde nu este posibila stabilirea unor condiții corespunzătoare de referință specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apă de suprafață, datorita gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variațiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafață. În astfel de circumstanțe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv.
punctul 1.4.
Identificarea presiunilor antropice
Paragraf
În vederea stabilirii impactului antropic, se vor colecta și reactualiza informațiile despre tipul și mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit corpurile de apă de suprafață din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele:
Paragraf
Partea introductivă a subpct. 1.4. al pct. 1 din anexa 1^3 a fost modificată de pct. 94 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.
litera a)
estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole ori din alte instalații și activități, bazate printre altele pe informațiile privind epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederileart. 11 alin. (1)și(3)-(5)șiart. 12 alin. (3)-(7) din anexala Normele tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011, aprobate prinHotărârea Guvernului nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 964/2000privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediu acvatic, în conformitate cu art. 7 și 8 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, aprobat prinHotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind prevenirea și controlul integrat al poluării, în conformitate cu prevederileart. 31-33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 84/2006, calitatea apei de suprafață destinată prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 100/2002pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 202/2002pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafață care necesită protecție și ameliorare în scopul susținerii vieții piscicole, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 201/2002pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluște, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 459/2002privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare;(la 19-02-2010,
Lit. a) a subpct. 1.4. al pct. 1 din anexa 1^3 a fost modificată depct. 94 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera b)
estimarea și identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederileart. 3, 4, 6 și 8 din Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 956/2005privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei potabile, în conformitate cuLegea nr. 458/2002privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediul acvatic, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei de suprafață destinate prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 100/2002, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 202/2002, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 201/2002, cu modificările și completările ulterioare, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu prevederileart. 22 și 37 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, și calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 459/2002, cu modificările ulterioare;(la 19-02-2010,
Lit. b) a subpct. 1.4. al pct. 1 din anexa 1^3 a fost modificată depct. 94 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera c)
estimarea și identificarea captărilor importante de apă pentru folosințe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosințe, inclusiv variațiile sezoniere și necesarul anual total, și a pierderilor de apă în sistemele de distribuție;
litera d)
estimarea și identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul și derivațiile, asupra caracteristicilor globale de curgere și a bilanțului apei;
litera e)
identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apa;
litera f)
estimarea și identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafață;
litera g)
estimarea destinațiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale și agricole și, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole și a pădurilor.
punctul 1.5.
Evaluarea impactului
Paragraf
În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilității stării corpurilor de apă de suprafață la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.
Paragraf
În acest sens se vor utiliza informațiile prevăzute la pct. 1.4. și orice alte informații relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor și mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilității pe care o au corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2^1. Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare.
Paragraf
Pentru acele corpuri identificate ca fiind la risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară, pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (1^1)-(1^5), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (1^8), (1^9), (2), (4), (5) și (6) și în anexa nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri».
punctul 2.
CORPURI DE APĂ SUBTERANE
punctul 2.1.
Caracterizarea inițială
Paragraf
Se va efectua o caracterizare inițială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor și a gradului în care exista riscul de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1, pentru fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea inițială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizări inițiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinația utilizării terenului, datele referitoare la evacuări și/sau captări sau alte date existente Caracterizarea inițială trebuie să identifice:
litera a)
localizarea și limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;
litera b)
presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafață sunt supuse inclusiv:
punctul (i)
surse de poluare difuze;
punctul (ii)
surse de poluare punctuale;
punctul (iii)
captări;
punctul (iv)
realimentare artificiala.
litera c)
caracterul general al stratului de suprafață al zonei de recepție din care corpul de apă subterană se realimentează;
litera d)
acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafață sau ecosisteme terestre.
punctul 2.2.
Caracterizarea ulterioară
Paragraf
Ca urmare a acestei caracterizări inițiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca fiind la risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificației acestui risc și al identificării oricăror măsuri necesare, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (1^8), (1^9), (2), (4), (5) și (6) și ale anexei nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri». Această caracterizare trebuie să includă informații relevante despre impactul activității umane și, acolo unde este necesar, informații despre:
litera a)
caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea și tipul unităților geologice;
litera b)
caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea și limitele;
litera c)
caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor;
litera d)
caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană;
litera e)
un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic;
litera f)
estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor) de schimb de apă intre corpul de apă subterană și sistemele de suprafață asociate;
litera g)
date suficiente pentru a calcula rata medie anuala pe termen lung a reîncărcării totale;
litera h)
caracterizarea compoziției chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuției generate din activitatea umană. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane.
punctul 2.3.
Revizuirea impactului activităților umane asupra apelor subterane
Paragraf
Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează granița dintre două sau mai multe țări sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizării inițiale efectuate în concordanță cu pct. 2.1., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 2^1, trebuie culese și menținute, acolo unde necesar, următoarele informații despre fiecare corp de apă subterană:
litera a)
localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepția:
punctul (i)
punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie;
punctul (ii)
punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie sau care deservește mai puțin de 50 persoane;
litera b)
debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte;
litera c)
compoziția chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane;
litera d)
localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape;
litera e)
debitele evacuate în aceste puncte;
litera f)
compoziția chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană;
litera g)
folosințele terenului în zona sau zonele de recepție din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanți și alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apă de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului.
punctul 2.4.
Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane
Paragraf
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2^4, obiectivele de mediu mai puțin severe, inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra:
punctul (i)
apelor de suprafață și a ecosistemelor terestre asociate;
punctul (ii)
regularizării apei, protecției împotriva inundațiilor și drenaj;
punctul (iii)
dezvoltării umane.
punctul 2.5.
Revizuirea impactului poluării asupra calității apelor subterane
Paragraf
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2^4, obiective de mediu mai puțin severe și unde, ca rezultat al impactului activității umane, determinat în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4), corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare.
Paragraf
Anexa 1^3 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
ANX
Anexa nr. 1^4 nr
Paragraf
Titlul anexei nr. 1^4 a fost modificat de pct. 100 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.
Paragraf
Anexa nr. 1^4 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
ANX
Anexa nr. 2 nr
litera a)
Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apăLățimea cursului de apă (m) sub 10 10-50 peste 51Lățimea zonei de protecție (m) 5 15 20Cursuri de apă regularizate (m) 2 3 5Cursuri de apă îndiguite (m) toată lungimea dig-mal, dacă aceasta estemai mică de 50 m
PRE PRE_7060
[Imagine S_PRE ID: N/A]
litera b)
Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale:–indiferent de suprafață, 5 m la care se adauga zona de protecție stabilită în conformitate cuart. 5....
-
indiferent de suprafață, 5 m la care se adauga zona de protecție stabilită în conformitate cu art. 5.
litera c)
Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare:
-
intre Nivelul Normal de Retenție și cota coronamentului.
litera d)
Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor:
-
4 m spre interiorul incintei.
litera e)
Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivație hidrotehnică:
-
3 m.
litera f)
Baraje și lucrări-anexe la baraje:Lățimea zonei de protecție (m)- baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte 20 m în jurul acestoramateriale- instalații de determinare automată a calității 2 m în jurul acestoraapei, construcții și instalații hidrometrice- borne de microtriangulație, foraje de drenaj, 1 m în jurul acestoraforaje hidrogeologice, aparate de măsurareadebitelor
PRE PRE_7100
[Imagine S_PRE ID: N/A]
litera g)
lățimea zonei de protecție (m) la forajele hidrogeologice din rețeaua națională de observații și măsurători - 1,5 m în jurul acestora.(la 11-06-2006,
Lit. g) din anexa 2 a fost introdusă depct. 40 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006.)
Paragraf
NOTĂ
Paragraf
Zonele de protecție se măsoară astfel:
litera a)
la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore;
litera b)
la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
litera c)
la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcție.
Paragraf
Nota: Zona de protecție sanitară la instalațiile de alimentare cu apă se stabilește de autoritatea publică centrala în domeniul sănătății.
Paragraf
Anexa nr. 2 a fost înlocuită cu anexa nr. 2 din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
ANX
Anexa nr. 3 nr
Paragraf
CONȚINUTUL MINIM AL PLANURILOR DE MANAGEMENT ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC ȘI AL PROGRAMELOR DE MĂSURI AFERENTE ACESTORA
litera A.
Planurile de management al apelor la nivel de bazin hidrografic cuprind următoarele elemente:
punctul 1.
o descriere generală a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice impuse de prevederile art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 1^3:
punctul 1.1.
Pentru apele de suprafață:
litera a)
trasarea pe hartă a corpurilor de apă și a limitelor acestora;
litera b)
trasarea pe hartă a ecoregiunilor și a tipurilor de corpuri de apă de suprafață din cadrul bazinului hidrografic;
litera c)
identificarea condițiilor de referință pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață;
punctul 1.2.
Pentru apele subterane: trasarea pe hartă a corpurilor de apă subterană și a limitelor acestora;
punctul 2.
un rezumat al presiunilor antropice importante și al impactului activităților umane asupra stării apelor de suprafață și subterane, inclusiv:
litera a)
estimarea poluării din surse punctuale;
litera b)
estimarea poluării din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosințelor terenului;
litera c)
estimarea presiunilor asupra stării cantitative a apelor, inclusiv asupra captărilor;
litera d)
analizele altor impacte ale activității umane asupra stării apelor;
punctul 3.
identificarea și trasarea pe hartă a zonelor protejate prevăzute la art. 5^1 și în anexa nr. 1^2;
punctul 4.
o hartă a rețelelor de monitoring și o prezentare pe hartă a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform prevederilor art. 35 și ale anexei nr. 1^1, pentru starea:
litera a)
corpurilor de apă de suprafață (ecologică și chimică);
litera b)
corpurilor de apă subterane (chimică și cantitativă);
litera c)
zonelor protejate;(la 19-02-2010,
Pct. 4. de la lit. A din anexa 3 a fost modificat depct. 101 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
punctul 5.
o lista a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite pentru apele de suprafață, subterane și zonele protejate, inclusiv identificarea în particular a situațiilor în care s-a făcut uz de art. 2^3, 2^4, 2^5 și 2^7 și informațiile asociate necesare conform acestui articol;
punctul 6.
un rezumat al analizelor economice ale utilizării apei, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 4;
punctul 7.
un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (1^8), (1^9), (2), (4), (5) și (6) și ale anexei nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri», inclusiv modurile în care obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 sunt atinse prin acestea.
punctul 7.1.
un rezumat al măsurilor necesare pentru implementarea legislației în domeniul protecției apelor;
punctul 7.2.
un raport al etapelor practice și al măsurilor luate pentru aplicarea principiului recuperării costurilor de utilizare a apei, în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) și (1^2);
punctul 7.3.
un rezumat al măsurilor luate pentru îndeplinirea cerințelor privind apa utilizată pentru prelevarea de apă potabilă, în conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3) și (1^4);
punctul 7.4.
un rezumat al măsurilor de control impuse asupra captărilor și alocării apei, inclusiv referința înregistrării și identificării cazurilor în care s-au făcut excepții, în conformitate cu prevederile lit. e) de la lit. C «Conținutul programelor de măsuri»;
punctul 7.5.
un rezumat al măsurilor de control adoptate pentru evacuările de ape uzate din surse punctuale și din alte activități cu un impact asupra stării apelor, în conformitate cu prevederile lit. g), respectiv i) de la lit. C «Conținutul programelor de măsuri»;
punctul 7.6.
o identificare a cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost autorizate, în conformitate cu prevederile art. 20;
punctul 7.7.
un rezumat al măsurilor luate asupra substanțelor prioritare;
punctul 7.8.
un rezumat al măsurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluări accidentale;
punctul 7.9.
un rezumat al măsurilor luate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) și (6), pentru corpurile de apă care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;
punctul 7.10.
detalii asupra măsurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;
punctul 7.11.
detalii asupra măsurilor luate pentru evitarea creșterii poluării apelor marine, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (4);
punctul 7.12.
o identificare, pe bazine hidrografice, a riscului, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^10), pentru a putea identifica riscul la inundații;
punctul 7.13.
detalii asupra măsurilor pentru evitarea situațiilor de risc.
punctul 8.
un registru al tuturor programelor detaliate și al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, în particular pentru sub-bazine, sectoare, porțiuni sau tipuri de ape, împreună cu un rezumat al conținutului acestora;
punctul 9.
un rezumat al măsurilor de informare și consultare a publicului luate, rezultatul acestora și schimbările făcute schemelor directoare, ca urmare a acestor acțiuni;
punctul 10.
o lista a autorităților competente;
punctul 11.
punctele de contact și procedurile pentru obținerea documentațiilor de bază și a informațiilor legate de informarea și consultarea publicului în conformitate cu art. 43 și, în particular, detalii referitoare la măsurile de control adoptate în conformitate cu prevederile lit. g) și i) de la lit. C, precum și detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate în conformitate cu prevederile art. 35 și ale anexei nr. 1^1;
litera B.
Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum și toate celelalte trebuie să includă:
punctul 1.
un rezumat al tuturor schimbărilor sau actualizărilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, în conformitate cu prevederile art. 2^3, 2^4, 2^5 și 2^7;
punctul 2.
o evaluare a progresului făcut pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub formă de hartă, și o explicație pentru orice obiective de mediu care nu au fost îndeplinite;
punctul 3.
un rezumat și o explicație pentru orice măsură prevăzută în precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu a fost încă întreprinsă;
punctul 4.
un rezumat al tuturor măsurilor intermediare suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (5) și (6), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic.
litera C.
CONȚINUTUL PROGRAMELOR DE MĂSURI
Paragraf
Pentru fiecare bazin hidrografic se stabilește un program de măsuri, care va ține seama de caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile generate de activitățile umane și impactul acestora asupra mediului și analiza economică a folosințelor de apă, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4), și va urmări atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și pentru zonele protejate asociate bazinului hidrografic.
Paragraf
Fiecare program de măsuri va include măsuri de bază și, unde este cazul, măsuri specifice.
Paragraf
Măsurile de bază sunt cerințe minime de conformare și vor consta din:
litera a)
măsurile de implementare a legislației privind protecția calității apei, inclusiv măsurile privind apa de îmbăiere, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 459/2002privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare, apa potabilă, în conformitate cu prevederileLegii nr. 458/2002privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, accidentele majore cu impact asupra mediului, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 804/2007privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu modificările ulterioare, epurarea apelor uzate urbane, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 188/2002pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, reducerea poluării cu nitrați proveniți din agricultură, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 964/2000privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, descărcarea substanțelor periculoase în ape, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 351/2005privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, cu modificările și completările ulterioare, evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 445/2009privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, nămolurile provenite din stațiile de epurare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr.344/708/2004pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, produse pentru protecția plantelor, în conformitate cu prevederileHotărârii Guvernului nr. 1.559/2004privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, protecția plantelor, controlul integrat al poluării industriale, în conformitate cu prevederileOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005privind prevenirea și controlul integrat al poluării aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 84/2006, protecția habitatelor sau speciilor, în conformitate cu prevederileOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare;(la 19-02-2010,
Lit. a) de la lit. C din anexa 3 a fost modificată depct. 103 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera b)
măsuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodăririi apelor în conformitate cu prevederileart. 80alin. (1^1) și (1^2);
litera c)
măsuri de promovare a utilizării eficiente și durabile a apei, în scopul realizării obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic;(la 19-02-2010,
Lit. c) a alin. 3 de la lit. C din anexa 3 a fost modificată depct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei "obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice" cu sintagma "obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane".)
litera d)
măsuri privind asigurarea calității apei potabile, inclusiv măsuri de protecție a calității apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apă potabilă, în conformitate cu prevederileart. 2^6 alin. (1)și(2),art. 5 alin. (1)șiart. 17lit. a^2);(la 19-02-2010,
Lit. d) de la lit. C din anexa 3 a fost modificată depct. 103 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera e)
autorizarea prealabilă și controalele privind captările de apă dulce de suprafață și subterană și îndiguirile de apă de suprafață, inclusiv un registru al captărilor de apă. Controalele vor fi reanalizate periodic și, unde este necesar, reactualizate. Se exceptează de la controale acele prelevări sau îndiguiri care nu au un impact semnificativ asupra stării apei;(la 19-02-2010,
Lit. e) de la lit. C din anexa 3 a fost modificată depct. 103 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera f)
autorizarea prealabila și controlul reîncărcărilor și îmbogățirilor artificiale ale corpurilor de apă subterană. Apa utilizata poate fi preluată din orice apă de suprafață și subterană, cu condiția ca utilizarea sursei să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apă sau pentru corpul de apă subterană reîncărcat sau îmbogățit. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat;
litera g)
reglementarea prealabilă a evacuărilor din surse punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanți în apă, sau autorizarea prealabilă ori înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluanții de interes, inclusiv controlul acestora, în conformitate cu prevederileart. 2^8. Controlul va fi reanalizat periodic și, unde este necesar, reactualizat;(la 19-02-2010,
Lit. g) de la lit. C din anexa 3 a fost modificată depct. 103 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera h)
măsuri de prevenire sau control al introducerii de poluanți din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea intrării de poluanți în apă, sau înregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat;
litera i)
măsuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform prevederilorart. 43alin. (1^4) și (1^5) și ale anexei nr. 1^3, în special măsuri pentru asigurarea conformării condițiilor hidrologice ale corpurilor de apă cu realizarea stării ecologice bune sau potențialului ecologic bun solicitate pentru corpurile de apă desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizări prealabile, inclusiv interzicerea evacuării de poluanți în apă, sau a unei înregistrări pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și, unde este necesar, reactualizat;(la 19-02-2010,
Lit. i) de la lit. C din anexa 3 a fost modificată depct. 103 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera j)
interzicerea evacuării directe de poluanți în apele subterane, cu excepția cazurilor prevăzute laart. 20, cu condiția ca acele descărcări să nu compromită realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă subterană;
litera k)
măsuri pentru eliminarea poluării apelor de suprafață cu substanțe prioritar periculoase și reducerea treptată a poluării cu alte substanțe care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apă, în conformitate cu prevederileart. 2^1;(la 19-02-2010,
Lit. k) de la lit. C din anexa 3 a fost modificată depct. 103 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)
litera l)
orice măsuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanți din instalațiile tehnologice și prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentala, de exemplu ca urmare a inundațiilor, inclusiv sistemele de detectare și alarmare în cazul unor astfel de evenimente. În cazul accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, acestea vor include toate măsurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice.
litera m)
măsuri ce decurg din strategia națională de management al riscului la inundații.(la 11-06-2006,
Lit. m) de la alin. 3 al lit. C din anexa 3 a fost introdusă depct. 42 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006.)
Paragraf
Măsurile suplimentare sunt acele măsuri proiectate și implementate în plus față de măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.
Paragraf
Acestea includ:
litera a)
măsuri legislative
litera b)
instrumente administrative
litera c)
instrumente fiscale și economice
litera d)
acorduri de protecția mediului negociate
litera e)
controlul emisiilor
litera f)
coduri de bună practică
litera g)
zone de agrement și de restaurare a zonelor umede
litera h)
controlul prelevărilor
litera i)
măsuri de management al cerințelor de apă, printre altele, promovarea unei producții agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerințe reduse de apă în zonele afectate de seceta
litera j)
măsuri de eficientizare și reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apă în industrie și a tehnicilor de irigații, care necesită un consum redus de apă
litera k)
proiecte de construcții
litera l)
uzine de desalinizare
litera m)
proiecte de reabilitare
litera n)
reîncărcarea artificiala a acviferelor
litera o)
proiecte educaționale
litera p)
proiecte de cercetare, dezvoltare și demonstrative
litera q)
alte măsuri relevante
Paragraf
Anexa nr. 3 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
ANX
Anexa nr. 4 nr
Paragraf
Analiza economică, capitol al planurilor de management pe bazine hidrografice - componenta de gospodărire calitativă a schemelor directoare, se va realiza la nivelul fiecărui bazin hidrografic și va fi structurată pe două părți:
punctul 1.
Analiza economică a gestionării și utilizării durabile a apei în bazinul hidrografic;
punctul 2.
Analiza economică în contextul programului de măsuri, prevăzut la art. 43 alin. (1^8), secțiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice.
punctul 1.
Analiza economică a gestionării și utilizării durabile a apei va conține informații suficiente și detaliate aferente:
Paragraf
● evaluării importanței economice a activității de gestionare și utilizare durabilă a apei;
Paragraf
● evaluării tendințelor privind evoluția cerinței de apă și a volumelor de apă prelevate la nivelul bazinului/spațiului hidrografic, precum și a indicatorilor macroeconomici pe termen mediu și lung;
Paragraf
● mecanismului recuperării costurilor, pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă, respectând principiile «poluatorul plătește» și «utilizatorul plătește», mecanism stabilit în baza contribuțiilor aferente pe categorii de surse și utilizatori și luând în calcul cheltuielile corespunzătoare serviciilor de:
-
administrare, exploatare și întreținere a infrastructurii Sistemului național de gospodărire a apelor, întreținerii cursurilor de apă, lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor;
-
administrare, exploatare și întreținere a albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor și bălților, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei și plajei mării, a zonelor umede și a celor protejate, aflate în patrimoniu;
-
administrare, exploatare și întreținere a infrastructurii Sistemului național de veghe hidrologică și hidrogeologică;
-
administrare, exploatare și întreținere a Sistemului național de supraveghere a calității resurselor de apă - supraveghere a calității resurselor de apă de suprafață și subterane, de prevenire și avertizare în caz de poluări accidentale, precum și de supraveghere cantitativă a resurselor de apă;
-
administrare, exploatare și întreținere a rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice;
-
protecție, restaurare și valorificare a resurselor de apă, constituirea și gestionarea fondului național de date hidrologice, hidrogeologice și de gospodărire a apelor;
-
altor servicii conforme susținerii bugetului de venituri și cheltuieli al Administrației Naționale «Apele Române» și al autorităților de administrare bazinală a resurselor de apă din subordinea acesteia.
Paragraf
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă are la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea apei, gestionarea durabilă a resurselor de apă, refolosirea și economisirea resurselor de apă prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calității și cantității apei; aplicarea de penalități celor care risipesc sau poluează resursele de apă va ține cont de principiul asigurării redistribuirii și împărțirii riscurilor, realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce privește gradul de înzestrare a diferitelor bazine hidrografice.
Paragraf
Din punctul de vedere al mecanismului recuperării costurilor, analiza economică va conține structura cheltuielilor serviciilor specifice de gospodărire a apelor, ale serviciilor comune de gospodărire a apelor, precum și ale altor activități aflate în atribuțiile autorităților de administrare bazinală a resurselor de apă, gradul lor de acoperire, propunerea de indici anuali de reactualizare a cuantumului contribuțiilor aferente serviciilor specifice de gospodărire a apelor, în corelarea acestuia cu cheltuielile aferente activității de gospodărire a apelor și cu volumul de apă brută livrat;
Paragraf
● mecanismului recuperării costurilor pentru serviciile comunitare de utilități publice în domeniul apei - captare, tratare, distribuție apă potabilă pentru populație, industrie, unități agrozootehnice;
Paragraf
● mecanismului recuperării costurilor pentru protecția mediului, ce cuprinde servicii de colectare și epurare a apelor uzate.
punctul 2.
Analiza economică în contextul programului de măsuri, secțiune-cheie a planului de management pe bazine hidrografice, va conține informații suficiente și detaliate privind:
-
estimările investițiilor legate de lucrările, construcțiile de gospodărire a apelor, costul și impactul acestora în procesul de recuperare a costurilor, rezultate ca urmare a necesității efectuării cheltuielilor aferente întreținerii și administrării acestora;
-
identificarea celei mai bune combinații de măsuri incluse în programele de măsuri prevăzute la art. 43 alin. (1^8) din punctul de vedere al raportului cost-eficiență pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2^1, ca parte componentă a programelor de măsuri din cadrul planurilor de management pe bazine hidrografice;
-
justificarea derogărilor în atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, în conformitate cu prevederile art. 2^1, prin prelungirea termenului-limită de atingere a obiectivelor (2021, 2027,...), sau propunerea de obiective mai puțin severe din cauza costurilor disproporționate;
-
procesul de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate, în conformitate cu prevederile art. 2^2.
ANX
Anexa nr. 5 nr
Paragraf
LISTA SUBSTANȚELOR PRIORITARE ÎN DOMENIUL APEI
NTA
Notă
Paragraf
*1) Nr. CAS: număr atribuit de «Chemical Abstract Service».
Paragraf
*2) Nr. EC: Inventarul european al substanțelor chimice existente (EINECS) sau lista europeană a substanțelor chimice notificate (ELINCS).
Paragraf
*3) Atunci când un grup de substanțe a fost selectat, se menționează un reprezentant tipic al acestui grup, cu titlu de parametru indicativ (între paranteze și fără număr). Pentru aceste grupuri de substanțe, parametrul indicativ trebuie definit prin metoda analitică.
Paragraf
*4) Aceste grupe de substanțe includ, în general, un număr mare de compuși individuali. Pentru moment, nu pot fi oferiți parametri indicativi adecvați.
Paragraf
*5) Numai difenileter, derivat pentabromurat (nr. CAS 32534-81-9).
Paragraf
*6) Fluorantenul figurează pe listă ca indicator al altor hidrocarburi aromatice policiclice mai periculoase.
ANX
Anexa nr. 6 nr
Paragraf
LISTA PRINCIPALILOR POLUANȚI
punctul 1.
Compuși organohalogenați și substanțe care pot forma astfel de compuși în mediu acvatic
punctul 2.
Compuși organofosforici
punctul 3.
Compuși organostanici
punctul 4.
Substanțe și preparate, sau produși de degradare ai acestora, care s-a dovedit că au proprietăți cancerigene sau mutagene sau proprietăți care pot afecta steroidogenic tiroida, reproducția sau alte funcții endocrine în sau prin mediu acvatic
punctul 5.
Hidrocarburi persistente și substanțe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula
punctul 6.
Cianuri
punctul 7.
Metale și compușii lor
punctul 8.
Arsenic și compușii lor
punctul 9.
Biocide și produse de protecția plantelor
punctul 10.
Materii în suspensie
punctul 11.
Substanțe care contribuie la eutroficare (în particular nitrați și fosfați)
punctul 12.
Substanțe care au o influenta nefavorabilă asupra bilanțului de oxigen (și care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO(5), CCO, etc.)
Paragraf
Anexa nr. 6 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
ANX
Anexa nr. 7 nr
litera A.
Planurile de management al riscului la inundații
punctul I.
Componentele primelor planuri de management al riscului la inundații:
punctul 1.
concluziile evaluării preliminare a riscurilor de inundații, astfel cum sunt solicitate în conformitate cu art. 76^1, sub forma unei hărți sumare a districtului hidrografic, care identifică zonele prevăzute la art. 5 alin. (1), care sunt supuse prezentului plan de management al riscului la inundații;
punctul 2.
hărțile de hazard și de risc la inundații, astfel cum au fost pregătite în temeiul prevederilor art. 76^2 și 76^3, sau cele deja existente, în conformitate cu art. 76^8, precum și concluziile care pot fi deduse din aceste hărți;
punctul 3.
o descriere a obiectivelor corespunzătoare de management al riscului la inundații, stabilite în conformitate cu art. 76^4 alin. (2);
punctul 4.
un rezumat și o ordine de prioritate a măsurilor luate cu scopul de a atinge obiectivele respective de management al riscului la inundații, inclusiv măsurile luate în conformitate cu art. 76^4, precum și măsurile în legătură cu inundațiile luate în temeiul altor acte comunitare, inclusiv Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului și Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase, Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului, precum și Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;
punctul 5.
atunci când este disponibilă, pentru bazine sau sub-bazine hidrografice comune, o descriere a metodologiei definite de statele membre respective, a analizei costurilor în raport cu avantajele folosită pentru evaluarea metodelor cu efecte transnaționale.
punctul II.
Descrierea implementării planului:
punctul 1.
o descriere a ordinii de prioritate și a modului în care va fi monitorizat progresul în implementarea planului;
punctul 2.
un rezumat al informațiilor publice și măsurilor/acțiunilor de consultare luate;
punctul 3.
o listă a autorităților competente și, după caz, o descriere a procesului de coordonare în cadrul oricărui district hidrografic internațional, precum și a procesului de coordonare cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
litera B.
Componentele actualizărilor ulterioare ale planurilor de management al riscului la inundații:
punctul 1.
orice modificări sau actualizări de la publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la inundații, inclusiv un rezumat al revizuirilor desfășurate în conformitate cu art. 76^9;
punctul 2.
o evaluare a progreselor înregistrate pentru atingerea obiectivelor menționate la art. 76^4 alin. (2);
punctul 3.
o descriere și o explicare a oricăror măsuri prevăzute în versiunea anterioară a planului de management al riscului la inundații, măsuri care au fost incluse în plan, fără a fi puse în aplicare;
punctul 4.
o descriere a măsurilor suplimentare de la publicarea versiunii anterioare a planului de management al riscului la inundații.
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit