DECIZIA nr. 20 din 15 ianuarie 2026referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 578 din Codul de procedură penală
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 578 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Stan Pompiliu Gheorghe în Dosarul nr. 9.122/280/2021 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.502D/2021.
punctul 2.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, domnul Stan Pompiliu Gheorghe, lipsind cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Magistratul-asistent referă că autorul excepției a depus la dosarul cauzei diverse înscrisuri, precum și note scrise prin care solicită admiterea excepției. De asemenea, a depus cerere pentru citarea instanțelor judecătorești care au comunicat organelor fiscale titlurile executorii cu privire la cheltuielile avansate de stat.
punctul 4.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 475D/2022, nr. 841D/2022 și nr. 2.833D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, ridicată de același autor în dosarele nr. 4.051/280/2021, nr. 2.824/280/2021 și nr. 2.325/280/2022 ale Judecătoriei Pitești - Secția civilă.
punctul 5.
Magistratul-asistent menționează că și în aceste dosare autorul excepției de neconstituționalitate a depus aceleași înscrisuri și a formulat solicitări identice ca în Dosarul nr. 3.502D/2021, anterior strigat.
punctul 6.
Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Autorul excepției, prezent personal, precum și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 475D/2022, nr. 841D/2022 și nr. 2.833D/2022 la Dosarul nr. 3.502D/2021, care a fost primul înregistrat.
punctul 7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. Arată că instanțele judecătorești au stabilit în mod subiectiv cheltuieli, care nu sunt dovedite până la darea cuvântului pe fond, pentru a fi cunoscute și contestate de către părți și de procurorul de ședință. Nesocotirea acestei condiții elementare de desfășurare a unui proces penal înseamnă lipsirea părții de dreptul fundamental la apărare, garantat de art. 24 din Constituție, și nesocotirea interesului general prin excluderea procurorului de ședință de la stabilirea tuturor consecințelor procesului penal. Solicită citarea instanțelor de judecată, pentru că judecătorii nu vor să respecte ceea ce Curtea Constituțională a statuat. Susține că există un adevărat conflict între rigoarea Curții, pe de o parte, care spune clar că pot fi pretinse cheltuielile judiciare numai dacă pot fi și dovedite, prin bonuri, chitanțe, facturi, și, pe de altă parte, ambiția judecătorilor de la instanțele penale de a le stabili în mod subiectiv. Prin urmare, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 578 din Codul de procedură penală, pentru încălcarea normelor constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 56 referitor la contribuțiile financiare, pentru că orice cheltuială stabilită subiectiv este una injustă.
punctul 8.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că toate criticile formulate se întemeiază pe împrejurări de fapt, respectiv că acele cheltuieli stabilite de procuror prin ordonanță sau de către instanță prin încheierile sau hotărârile pe care le pronunță ar fi nejustificate ca și cheltuieli reale și că ar fi stabilite în mod artificial. Or, nu se poate discuta o excepție de neconstituționalitate pe aceste chestiuni de fapt, ci trebuie să rezulte de drept că textul de lege este neconstituțional. Ca atare, solicită respingerea, ca inadmisibilă, excepției de neconstituționalitate.
punctul 9.
În replică, autorul excepției arată că în cuprinsul art. 578 din Codul de procedură penală se regăsește sintagma „obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat“, care ar trebui modificată în „obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate dovedite de stat“. Referitor la cele susținute de către reprezentantul Ministerului Public, autorul excepției menționează că a primit o adresă de la procurorul general prin care se arată că aceste cheltuieli judiciare avansate de stat, prevăzute la art. 272-275 din Codul de procedură penală, se stabilesc numai în mod dovedit. Autorul excepției susține că parchetele din țară și judecătorii nu fac acest lucru.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
punctul 10.
Prin Încheierea din 10 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.122/280/2021, Încheierea din 27 ianuarie 2022 (astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 11 martie 2022), pronunțată în Dosarul nr. 4.051/280/2021, Încheierea din 2 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.824/280/2021, și Încheierea din 15 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.325/280/2022, Judecătoria Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 578 din Codul de procedură penală. Excepția a fost invocată de Stan Pompiliu Gheorghe în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații la executare, referitoare la recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, în temeiul unor titluri executorii reprezentate de sentințe și decizii penale.
punctul 11.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul criticat este neconstituțional deoarece permite obligarea persoanelor la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat pe baza unor extrase considerate false. Susține că îi sunt pretinse sume fără a se verifica dacă există o corelare a informațiilor din dispozitivul hotărârilor judecătorești cu considerentele acelorași hotărâri, precum și cu probele din dosarele cauzelor, adică cu ceea ce a statuat Curtea Constituțională că trebuie să existe obligatoriu în acestea, și anume bonuri, facturi, chitanțe, normative etc. Astfel, se raportează la Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016 și Decizia nr. 254 din 23 aprilie 2019, care impun ca stabilirea cheltuielilor avansate de stat, despre care se face vorbire în prevederile art. 272-275 din Codul de procedură penală, să se efectueze doar în temeiul unor criterii obiective.
punctul 12.
Judecătoria Pitești - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că argumentele invocate de autorul excepției potrivit cărora dispozițiile legale ar fi neconstituționale vizează în principal prevederile art. 272-275 din Codul de procedură penală și reiau pe larg considerente deja analizate în alte decizii ale Curții Constituționale. De asemenea, instanța subliniază că verificarea modului de stabilire a acestor cheltuieli nu se poate realiza în cadrul executării acestor cheltuieli, ci în căile de atac împotriva hotărârilor penale sau a ordonanței procurorului.
punctul 13.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 14.
Guvernul apreciază că în Dosarul nr. 3.502D/2021 excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește Dosarul nr. 475D/2022 consideră că excepția este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. Totodată, în Dosarul nr. 2.833D/2022, Guvernul opinează că excepția este inadmisibilă.
punctul 15.
Cu privire la inadmisibilitatea excepției arată că din susținerile autorului reiese clar că argumentele vizează modul de stabilire a cheltuielilor judiciare într-un caz concret. Prin urmare, excepția este inadmisibilă, deoarece stabilirea acestor cheltuieli ține exclusiv de competența organului judiciar. Modul în care instanța îndeplinește această activitate, în baza dispozițiilor legale relevante, reprezintă o problemă de interpretare și aplicare a legii, care nu poate face obiectul controlului de constituționalitate.
punctul 16.
În susținerea netemeiniciei excepției, amintește că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat deja cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 272-275 din Codul de procedură penală, aflate în legătură cu art. 578 din același act normativ, considerentele cuprinse în Decizia nr. 87 din 23 februarie 2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 și ale art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală fiind aplicabile și în cauză.
punctul 17.
Referitor la critica de neconstituționalitate întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (1) din Constituție, privind liberul acces la justiție, menționează că acesta din urmă este definit în literatura de specialitate drept facultatea oricărei persoane de a introduce, după libera sa apreciere, o acțiune în justiție, fie ea chiar nefondată, în fapt sau în drept, implicând obligația corelativă a statului ca, prin instanța competentă, să se pronunțe asupra acțiunii introduse în fața unei instanțe judecătorești. În consecință, precizează că art. 21 nu este aplicabil în prezenta cauză, întrucât drepturile fundamentale pe care le reglementează presupun asigurarea unor garanții, precum accesul la o instanță națională independentă, exigențe ce nu au legătură cu dispozițiile art. 578 din Codul de procedură penală, întrucât acestea reglementează punerea în executare a cheltuielilor judiciare avansate de stat.
punctul 18.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Paragraf
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, cererile și notele scrise ale autorului excepției, concluziile acestuia și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 19.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 20.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 578 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut:
-
Art. 578:
Citat
Alineatul (1)
Dispoziția din hotărârea penală sau din ordonanța procurorului privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care privește aplicarea cheltuielilor judiciare organului care, potrivit legii, execută amenda penală.
Alineatul (2)
În situația în care persoana obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat nu depune recipisa de plată integrală a acestora la instanța de executare sau la unitatea de parchet, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii sau a ordonanței procurorului, executarea cheltuielilor judiciare se face de organul arătat la alin. (1).
punctul 21.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 referitor la principiile generale ale statului român, în art. 21 - Accesul liber la justiție și în art. 56 - Contribuții financiare.
punctul 22.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că argumentele prezentate în susținerea acesteia relevă nemulțumirea autorului referitoare la modul concret în care au fost stabilite de către organele judiciare cheltuielile judiciare avansate de stat în baza unor titluri executorii. Practic, acesta susține o eventuală lipsă de corelare a informațiilor din dispozitivul hotărârilor judecătorești atât cu considerentele acelorași hotărâri, cât și cu probele din dosarele cauzelor. Or, o astfel de susținere nu poate fi considerată o veritabilă critică de constituționalitate, întrucât privește exclusiv aplicarea legii într-o situație particulară, fără a demonstra existența unei practici judiciare generalizate care să aducă atingere prevederilor constituționale.
punctul 23.
Față de acest aspect, Curtea reține că, pentru stabilirea competenței Curții Constituționale de a exercita controlul de constituționalitate asupra interpretării unei norme juridice, criteriul fundamental ce trebuie avut în vedere este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură să încalce exigențele Constituției, iar interpretările izolate nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. Acceptarea unei opinii contrare ar însemna depășirea competențelor Curții Constituționale, care s-ar substitui instanțelor judecătorești, transformându-se dintr-o instanță constituțională într-una de control judiciar (a se vedea Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 și 21).
punctul 24.
De asemenea, prin Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 18, Curtea a statuat că eventualele greșeli de aplicare a legii nu pot constitui, însă, motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
punctul 25.
Astfel, în conformitate cu art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu art. 126 alin. (1) și art. 142 din Constituție, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât aspectele invocate țin de competența instanțelor judecătorești, și nu de cea a Curții Constituționale.
punctul 26.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 578 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Stan Pompiliu Gheorghe în dosarele nr. 9.122/280/2021, nr. 4.051/280/2021, nr. 2.824/280/2021 și nr. 2.325/280/2022 ale Judecătoriei Pitești - Secția civilă.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Judecătoriei Pitești - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2026.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Alina Oprișan
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
