AcasăDocument
DECIZIA nr. 606 din 11 noiembrie 2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (1) , ale art. 71 alin. (1) și (5) și ale art. 82 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (1), ale art. 71 alin. (1) și (5) și ale art. 82 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată din oficiu în Dosarul nr. 3.004/99/2020 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.722D/2021.
punctul 2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, deoarece este la aprecierea legiuitorului să prevadă condițiile și criteriile necesare pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a putea beneficia de o anumită categorie de pensie. Reglementarea criticată instituie condițiile obiective pentru acordarea pensiei de invaliditate și transformarea acesteia în pensie pentru limită de vârstă în funcție de stagiul minim de cotizare și vârsta standard de pensionare. Prevederile criticate nu sunt discriminatorii, deoarece situația celor care au stagii de cotizare complete este diferită de situația celor care nu au stagiul de cotizare complet. Soluția legislativă criticată urmărește să instituie un sistem coerent de pensii publice.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
punctul 4.
Prin Încheierea din 19 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.004/99/2020, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 68 alin. (1), ale art. 71 alin. (1) și (5) și ale art. 82 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată din oficiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de acordare a pensiei de invaliditate.
punctul 5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța citează pe larg din Decizia Curții Constituționale nr. 680 din 26 iunie 2012, în care s-a statuat că pierderea totală sau cel puțin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obișnuite și a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză. Ca atare, stabilirea unei vârste și a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică. Condițiile pe care legiuitorul trebuie să le impună în acest caz trebuie să vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel încât, indiferent de vârsta asiguratului, acesta să poată beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contribuției realizate. În acest fel, pensia de invaliditate își păstrează natura juridică a unei prestații de asigurări sociale, nefiind transformată într-una socială.
punctul 6.
Instanța judecătorească menționează că aceste rațiuni, care reflectă pe deplin natura juridică a pensiei de invaliditate, nu au primit consacrarea legală în reglementarea situației juridice a asiguraților care au împlinit vârsta standard de pensionare. În acest sens, această prestație de asigurări sociale este deschisă doar până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Ulterior doar beneficiarii anteriori ai unei pensii de invaliditate pot păstra în plată cuantumul acesteia, dacă este mai avantajos decât pensia pentru limită de vârstă, iar persoanele care nu au avut acest beneficiu nu pot obține decât pensia pentru limită de vârstă și numai cu îndeplinirea condițiilor legale.
punctul 7.
În continuare, instanța de judecată citează extensiv din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 320 din 30 aprilie 2015, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68-82 din Legea nr. 263/2010.
punctul 8.
Instanța precizează că persoanele care au vârsta standard de pensionare sunt excluse de la beneficiul pensiei de invaliditate, tratament general, egal, aplicat fără nicio excepție.
punctul 9.
Cu toate acestea, mai arată instanța, beneficiarii unei pensii de invaliditate care ajung la vârsta standard de pensionare vor beneficia de pensie pentru limită de vârstă indiferent de îndeplinirea condițiilor legale și de cuantumul cel mai avantajos al pensiei. În schimb, asigurații care nu au beneficiat de pensie de invaliditate anterior nu vor accede la pensia pentru limită de vârstă dacă nu îndeplinesc toate condițiile legale (vârsta legală și stagiul minim de cotizare).
punctul 10.
Astfel, dacă două femei, născute în ianuarie 1959, vârsta standard de pensionare fiind de 61 de ani și 4 luni, au un stagiu de cotizare de câte 12 ani, vor fi tratate diferit, dacă cea dintâi beneficiază din 2019 de pensie de invaliditate, astfel că, în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, pensia se va transforma în mai 2020 în pensie pentru limită de vârstă, indiferent de îndeplinirea condițiilor de stagiu de cotizare. Cea de-a doua, care solicită pensie de invaliditate în mai 2020, nu va beneficia de pensie de invaliditate, întrucât a împlinit deja vârsta standard de pensionare, și nici de pensie pentru limită de vârstă, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile, stagiul realizat fiind mai mic decât stagiul minim obligatoriu.
punctul 11.
În acest sens, art. 82 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă (transformare ope legis) și nu că beneficiarul va putea obține pensia pentru limită de vârstă cu îndeplinirea condițiilor legale, în același regim juridic ca toți destinatarii normei.
punctul 12.
Or, arată instanța, această ipoteză redeschide dezbaterea referitoare la natura juridică a pensiei de invaliditate în condițiile în care, așa cum judicios a statuat Curtea Constituțională, pierderea totală sau cel puțin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obișnuite și a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză. În condițiile în care acest eveniment intervine imediat anterior împlinirii vârstei standard de pensionare sau chiar ulterior acestui moment, soluția legislativă nu oferă vreun drept acestor persoane, deși se verifică o perioadă contributivă, chiar dacă aceasta este mai mică decât stagiul minim necesar pentru deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă.
punctul 13.
În consecință, lipsirea asiguratului care a contribuit la sistemul de asigurări sociale de orice prestație socială în comparație cu alte persoane care beneficiază deja de pensie de invaliditate, exclusiv pe criteriul vârstei, reprezintă un tratament diferențiat, iar analiza justificării acestuia, în raport cu art. 16 și 47 din Constituție, rămâne exclusiv în competența Curții Constituționale.
punctul 14.
În final, instanța menționează că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 138 din 13 martie 2019, ca principiu, în privința pensiei contributive de invaliditate nu se justifică existența unui stagiu de cotizare sau a unei vârste standard de pensionare în lipsa unui sistem eficient și coerent de compensații sociale de stat, care să garanteze un nivel de trai decent.
punctul 15.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
punctul 16.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 17.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 18.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 68 alin. (1), ale art. 71 alin. (1) și (5) și ale art. 82 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.
punctul 19.
Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată și care au următorul conținut:
-
Art. 68 alin. (1): „Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 și care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, conform legii; b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA; c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.“;
-
Art. 71 alin. (1): „Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de prezenta lege, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.“;
-
Art. 71 alin. (5): „Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.“;
-
Art. 82:
Citat
Alineatul (1)
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.
Alineatul (2)
În situația prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
Alineatul (3)
Indemnizația pentru însoțitor prevăzută la art. 77 se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
punctul 20.
Instanța arată că aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 47 privind dreptul la pensie.
punctul 21.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta readuce în discuție chestiunea eventualei discriminări a asiguraților din sistemul public de pensii care, deși ajunși la vârsta la care pot obține pensia pentru limită de vârstă, nu o pot obține din cauza faptului că nu au realizat stagiul minim de cotizare impus de lege față de asigurații din sistemul public de pensii care, anterior atingerii acestei vârste, au beneficiat de pensie de invaliditate și care, după acest moment, își pot păstra această pensie de invaliditate.
punctul 22.
Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 320 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 4 iunie 2015, paragraful 21, Curtea a reținut că nu se poate susține că persoanele care, fiind încadrate întrun grad de invaliditate, au beneficiat de pensie de invaliditate (indiferent de stagiul de cotizare realizat) și, împlinind ulterior vârsta standard de pensionare (sau vârsta standard redusă, potrivit legii), urmează ca, din oficiu, să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă ar fi în aceeași situație juridică cu persoanele care, pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, trebuie să aibă îndeplinite cumulativ vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare, potrivit art. 52 din Legea nr. 263/2010.
punctul 23.
Rațiunea pe care a avut-o în vedere Curtea când a statuat că cele două categorii nu se află, în mod obiectiv, în aceeași situație a constat în însăși natura pensiei de invaliditate. Astfel, în Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Curtea a statuat că, în privința pensiei de invaliditate, rațiunile care stau la baza reglementării unei vârste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă. Pierderea totală sau cel puțin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obișnuite și a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste și a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică.
punctul 24.
În plus, a mai arătat Curtea în Decizia nr. 320 din 30 aprilie 2015, precitată, paragraful 23, faptul că, pentru persoanele care au beneficiat de pensie de invaliditate și care îndeplinesc condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă (vârsta standard de pensionare sau vârsta standard redusă, potrivit legii), pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă nu reprezintă un privilegiu, pe criteriu de vârstă, de natură să încalce prevederile constituționale ale art. 16.
punctul 25.
Instanța judecătorească, prin ridicarea prezentei excepții, solicită, deci, Curții Constituționale să realizeze un reviriment al propriei jurisprudențe și, ca atare, să constate că asigurații care, ajunși la vârsta standard de pensionare, nu au realizat stagiul minim de cotizare pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă se află, în mod obiectiv, în aceeași situație cu asigurații care, ajunși la vârsta standard de pensionare, de asemenea nu au realizat stagiul minim de cotizare, dar care, având în vedere că au beneficiat anterior atingerii vârstei standard de pensionare de pensie de invaliditate, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă în care s-a convertit pensia de invaliditate anterioară.
punctul 26.
Curtea reține că instanța judecătorească consideră că nu se poate beneficia, în sistemul actual de reglementare, de pensie pentru limită de vârstă în condițiile în care invaliditatea intervine imediat anterior împlinirii vârstei standard de pensionare sau chiar ulterior acestui moment; soluția legislativă nu oferă vreun drept acestor persoane, deși se verifică o perioadă contributivă, chiar dacă aceasta este mai mică decât stagiul minim necesar pentru deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă.
punctul 27.
Însăși această formulare indică, în fapt, că se solicită Curții să acționeze ca un veritabil legiuitor pozitiv și să traseze ea însăși Parlamentului modalitatea în care să repare pretinsa nedreptate, tratament contrar art. 16 din Constituție. Dar, așa cum în mod repetat a statuat Curtea în jurisprudența sa, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, Curții revenindu-i rolul exclusiv de asigurare a supremației Constituției. Astfel, potrivit Deciziei nr. 110 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 11 iunie 2013, Curtea Constituțională, circumscrisă rolului său de „cvasi legiuitor negativ“, nu poate emite noi norme juridice, fie ele și numai cu rol complinitor, și nici să le modifice pe cele existente într-un sistem normativ; ea poate doar să constate incompatibilitatea care, eventual, ar exista între o normă de reglementare primară și Legea fundamentală.
punctul 28.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu în Dosarul nr. 3.004/99/2020 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 68 alin. (1), ale art. 71 alin. (1) și (5) și ale art. 82 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 11 noiembrie 2025.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Cosmin-Marian Văduva
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit