DECIZIA nr. 488 din 21 octombrie 2025referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor
În vigoare
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.
punctul 1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, excepție ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală în Dosarul nr. 14.133/55/2020 al Judecătoriei Arad - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 520D/2021.
punctul 2.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 680D/2021, nr. 1.063D/2021, nr. 1.212D/2021, nr. 1.320D/2021, nr. 1.511D/2021, nr. 1.690D/2021, nr. 2.488D/2021, nr. 2.796D/2021, nr. 2.867D/2021, nr. 2.868D/2021, nr. 3.788D/2021 și nr. 1.967D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020, excepție ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală în Dosarul nr. 10.922/55/2020 al Judecătoriei Arad - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.041/275/2019 al Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.453/55/2020 al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 14.134/55/2020 și nr. 11.188/55/2020 ale Judecătoriei Arad - Secția civilă, în Dosarul nr. 11.236/196/2020 al Tribunalului Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 9.103/314/2020 al Judecătoriei Suceava - Secția civilă, în Dosarul nr. 27.488/212/2019 al Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 10.375/55/2020 și nr. 10.592/55/2020 ale Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 20.266/212/2020 și nr. 24.458/212/2020 ale Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal.
punctul 4.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
punctul 5.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 680D/2021, nr. 1.063D/2021, nr. 1.212D/2021, nr. 1.320D/2021, nr. 1.511D/2021, nr. 1.690D/2021, nr. 2.488D/2021, nr. 2.796D/2021, nr. 2.867D/2021, nr. 2.868D/2021, nr. 3.788D/2021 și nr. 1.967D/2022 la Dosarul nr. 520D/2021, care a fost primul înregistrat.
punctul 6.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât s-a ținut cont de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), fiind respectată obligația motivării proiectului de lege. De asemenea, arată că instanța de contencios constituțional realizează controlul de constituționalitate în raport cu textele de referință, și nu prin raportare la dispoziții din alte legi.
Paragraf
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
punctul 7.
Prin Încheierea din 4 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.133/55/2020, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.
punctul 8.
Prin Încheierea din 18 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.922/55/2020, prin Încheierea din 30 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.134/55/2020, și prin Încheierea din 24 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.188/55/2020, Judecătoria Arad - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
punctul 9.
Prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.041/275/2019, Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
punctul 10.
Prin Încheierea din 30 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.453/55/2020, prin încheierile din 14 septembrie 2021, pronunțate în Dosarul nr. 10.375/55/2020 și în Dosarul nr. 10.592/55/2020, Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
punctul 11.
Prin Decizia nr. 318/Aca din 22 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.236/196/2020, Tribunalul Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
punctul 12.
Prin Încheierea din 6 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.103/314/2020, Judecătoria Suceava - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
punctul 13.
Prin Decizia nr. 530/APCA din 20 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 27.488/212/2019, prin Decizia nr. 1.067 din 10 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 20.266/212/2020, și prin Încheierea din 8 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 24.458/212/2020, Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 222/2020.
punctul 14.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală într-o cauză având ca obiect soluționarea unor plângeri contravenționale aflate în diverse stadii procesuale.
punctul 15.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că, la elaborarea expunerii de motive a Legii nr. 222/2020, pentru eliminarea birocrației privind adaosul comercial prin modificarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, nu s-au respectat dispozițiile vizând motivarea proiectelor de acte normative, obligație prevăzută în secțiunea a 4-a din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. În acest sens, se arată că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 222/2020, legiuitorul nu a avut ca scop principal abrogarea în întregime a Legii nr. 12/1990, ci doar a unor articole din aceasta. Așadar, abrogarea în integralitate a Legii nr. 12/1990 s-a realizat cu încălcarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.
punctul 16.
În al doilea rând, autoarea excepției invocă faptul că Legea nr. 222/2020 nu a fost însoțită de un studiu de impact, așa cum prevăd dispozițiile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 24/2000. Se mai reține că textul criticat nu a fost însoțit nici de documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern, în ciuda faptului că abrogarea Legii nr. 12/1990 are un impact asupra bugetului general consolidat. Prin urmare, se reține că textul criticat încalcă dispozițiile art. 31 din Legea nr. 24/2000.
punctul 17.
În al treilea rând, se arată că în avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ cu privire la Legea nr. 222/2020, s-a menționat că, în urma modificărilor, Legea nr. 12/1990 va mai cuprinde doar două contravenții, iar pentru o mai bună sistematizare normativă și pentru asigurarea accesibilității normelor sancționatoare, ar fi de analizat dacă cele două contravenții nu ar trebui prevăzute în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor. Deși nu a fost modificat sau completat actul normativ indicat anterior și nu a fost completată expunerea de motive cu privire la necesitatea abrogării celorlalte contravenții din Legea nr. 12/1990, aceasta a fost abrogată în întregime prin textul criticat.
punctul 18.
Concluzionând, autoarea excepției susține că, drept urmare a încălcării normelor de tehnică legislativă amintite anterior, textul criticat nu întrunește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, încălcând astfel dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind cerințele de calitate a legii.
punctul 19.
Judecătoria Arad - Secția civilă, în dosarele nr. 520D/2021, nr. 680D/2021, nr. 1.320D/2021 și nr. 1.511D/2021, apreciază că excepția invocată este neîntemeiată.
punctul 20.
Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția invocată este neîntemeiată.
punctul 21.
Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-au exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată.
punctul 22.
Judecătoria Suceava - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și, în acest sens, amintește considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 1 din 11 ianuarie 2012 cu privire la cerințele de calitate ale legii.
punctul 23.
Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 2.867D/2021 și nr. 2.868D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
punctul 24.
Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și, în acest sens, amintește considerentele Deciziei nr. 228 din 13 martie 2007 și ale Deciziei Curții Constituționale nr. 76 din 25 aprilie 2000, prin care Curtea a reținut că nu are competența să coroboreze sau să coreleze diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Coordonarea legislativă ține de competența puterii legiuitoare, iar aspectele sale tehnice fac parte din atribuțiile Consiliului Legislativ. De asemenea, apreciază că legea criticată nu încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) coroborat cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, întrucât a fost însoțită de o expunere de motive care au justificat adoptarea acesteia.
punctul 25.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
punctul 26.
Guvernul, în Dosarul nr. 1.967D/2022, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, Guvernul realizează o prezentare a jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la normele de tehnică legislativă și la relevanța constituțională a acestora în diverse materii (Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, Decizia nr. 678 din 29 septembrie 2020) și concluzionează că susținerile autoarei excepției privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la lipsa sau insuficienta motivare a expunerii de motive nu poate fi primită. Cu privire la lipsa unui studiu de impact în speța dedusă controlului, apreciază că aceasta nu poate determina neconstituționalitatea legii în temeiul prevederilor constituționale invocate de autoarea excepției.
punctul 27.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
Paragraf
examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
punctul 28.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
punctul 29.
Obiect al excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1018 din 2 noiembrie 2020, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. I din același act normativ. Însă, având în vedere criticile de neconstituționalitate ale autoarei excepției, Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile art. I din Legea nr. 222/2020, care au următorul cuprins: „Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014, se abrogă.“
punctul 30.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind cerințele de calitate a legii.
punctul 31.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia apreciază că prevederile criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), ca urmare a nesocotirii normelor de tehnică legislativă.
punctul 32.
Cu referire la prima critică în sensul că nu s-au respectat dispozițiile vizând motivarea proiectelor de acte normative, întrucât, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 222/2020, legiuitorul nu a avut ca scop principal abrogarea în întregime a Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, Curtea reține că, prin Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, paragrafele 36-39, a analizat pe larg o critică similară și a reținut că, de principiu, nu are competența să controleze modul de redactare a expunerilor de motive ale diverselor legi adoptate. Expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Curtea reține că expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument dintre multe altele ale unei metode interpretative. Faptul că aceasta nu este suficient de precisă sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că însăși norma respectivă este neconstituțională pentru acest motiv, ea având doar o funcție de suport în interpretarea normei adoptate. Curtea a mai statuat că există mai multe metode interpretative, și anume literală, extensivă, restrictivă, gramaticală, sistematică, istorică, teleologică sau logică, iar scopul avut în vedere la adoptarea normei este un instrument al uneia dintre aceste metode interpretative, cea teleologică. Dacă în urma parcurgerii tuturor metodelor interpretative, inclusiv a celei teleologice, se ajunge la concluzia că textul legal este neclar/imprecis/ imprevizibil, atunci se poate constata încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. Totodată, nu de puține ori, din cauza modificărilor aduse proiectului/propunerii legislative în Parlament, expunerea de motive nu mai reflectă prin conținutul său ceea ce prevede legea adoptată.
punctul 33.
Însă caracterul neclar/imprecis/imprevizibil al textului nu este o consecință directă a caracterului incomplet al expunerii de motive, constatare valabilă și viceversa. Așadar, exigențele de calitate a legii și cele privind modul de redactare a expunerii de motive sunt două chestiuni diferite între care nu se poate stabili o relație cauzală. În schimb, între acestea există o relație funcțională, în sensul că expunerea de motive poate ajuta la o mai bună înțelegere a dispozițiilor normative, mai ales a celor tehnice, care, prin natura lor, au un limbaj mai greu accesibil. Nu este rolul Curții Constituționale să analizeze consistența acestei relații funcționale prin prisma modului de redactare a expunerii de motive. Prin urmare, această critică nu poate fi primită.
punctul 34.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a autoarei excepției potrivit căreia Legea nr. 222/2020 nu a fost însoțită de un studiu de impact sau documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern, Curtea observă că procesul legislativ de adoptare a legii criticate s-a derulat fără să se aducă atingere textelor constituționale, prin raportare la normele de tehnică legislativă cuprinse la art. 30-33 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. Raportat la necesitatea studiului de impact, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, în Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2019, paragraful 245, Curtea a reținut că art. 30 din Legea nr. 24/2000 nu are valoare constituțională și nu poate constitui normă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. Prin urmare, nemulțumirile autoarei excepției de neconstituționalitate nu se pot converti într-o veritabilă critică de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (5) din Constituție, menținându-se la nivelul unor observații cu privire la modul de derulare a procedurii parlamentare de adoptare a legilor (a se vedea, pentru o motivare similară, Decizia nr. 139 din 3 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 25 martie 2021, paragraful 83).
punctul 35.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește nemulțumirea autoarei excepției în sensul că nu au fost introduse o parte din contravențiile prevăzute de Legea nr. 12/1990 în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, Curtea reține că aceste aspecte nu pot forma obiectul controlului de constituționalitate. Sistematizarea normativă este realizată de Consiliul Legislativ, în calitatea sa de organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații [art. 1 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 25 iulie 2024].
punctul 36.
Concluzionând cu privire la criticile autoarei excepției referitoare la încălcarea normelor de tehnică legislativă, Curtea constată că, pentru a genera un viciu de neconstituționalitate, nerespectarea normelor de tehnică legislativă trebuie să afecteze substanța normativă, să altereze claritatea ideii conținute de acestea sau să creeze o confuzie insolubilă cu privire la sensul prevederii legale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 339 din 21 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 29 iunie 2023, paragraful 104). Or, aspectele semnalate de autoarea excepției referitoare la motivarea proiectelor de acte normative nu sunt de natură să determine neconstituționalitatea prevederilor criticate.
punctul 37.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală în dosarele nr. 14.133/55/2020 și nr. 10.922/55/2020 ale Judecătoriei Arad - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.041/275/2019 al Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.453/55/2020 al Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 14.134/55/2020 și nr. 11.188/55/2020 ale Judecătoriei Arad - Secția civilă, în Dosarul nr. 11.236/196/2020 al Tribunalului Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 9.103/314/2020 al Judecătoriei Suceava - Secția civilă, în Dosarul nr. 27.488/212/2019 al Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 10.375/55/2020 și nr. 10.592/55/2020 ale Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 20.266/212/2020 și nr. 24.458/212/2020 ale Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I din Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Paragraf
Definitivă și general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secția civilă, Tribunalului Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Judecătoriei Suceava - Secția civilă, Tribunalului Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2025.
Semnături
Paragraf
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Paragraf
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
