AcasăDocument
DECIZIE nr. 115 din 5 martie 2013
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Augustin Zegrean - preşedinte
Paragraf
Aspazia Cojocaru - judecător
Paragraf
Acsinte Gaspar - judecător
Paragraf
Petre Lăzăroiu - judecător
Paragraf
Mircea Ştefan Minea - judecător
Paragraf
Tudorel Toader - judecător
Paragraf
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Paragraf
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Paragraf
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Valentin Dinu Popescu în Dosarul nr. 8.023/30/2011* al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.578D/2012.
Paragraf
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Paragraf
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Paragraf
Prin Încheierea din 29 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.023/30/2011*, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Paragraf
Excepţia a fost ridicată de Valentin Dinu Popescu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
Paragraf
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că Legea nr. 19/2000 este în totalitate neconstituţională, întrucât este antisocială, discriminatorie şi în opoziţie directă cu dispoziţiile legislaţiei europene promovate de statele Comunităţii Europene. Astfel, consideră că această reglementare nu răspunde necesităţilor persoanelor ieşite la pensie şi nu asigură pensionarilor un statut demn, uman şi respect faţă de muncă depusă. Totodată, solicită ca studiile şi pregătirea intelectuală superioare să reflecte pensii apropiate de valoare în condiţiile unui stagiu de cotizare asemănător ca durată. Mai susţine că Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cât şi Guvernul României au încălcat principiul potrivit căruia drepturile acordate printr-o lege sunt drepturi câştigate şi nu pot fi înlăturate printr-o lege ulterioară, aşa cum este cea criticată, care a înlăturat atributele fundamentale care guvernau acordarea pensiilor, potrivit Legii nr. 3/1977. În sfârşit, consideră că principiile care stau la baza sistemului de pensii reglementat de Legea nr. 19/2000 sunt neconstituţionale, permiţând caselor de pensii să aibă o atitudine subiectivă, discreţionară şi chiar abuzivă.
Paragraf
Tribunalul Timiş - Secţia I civilă consideră că actul normativ criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Paragraf
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Paragraf
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei nu indică dispoziţiile din Legea nr. 19/2000 pe care le critică şi nici nu evidenţiază elementele concrete care să stabilească o relaţie efectivă de contrarietate între conţinutul Legii nr. 19/2000 şi prevederile constituţionale invocate.
Paragraf
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Paragraf
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Paragraf
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000.
Paragraf
Autorul excepţiei consideră că acest act normativ contravine următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (3) referitor la statul român, art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 33 privind accesul la cultură, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 47 referitor la nivelul de trai şi art. 56 alin. (2) referitor la aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
Paragraf
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, anterior sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere, însă, cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi faptul că dispoziţiile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, obiect al analizei de constituţionalitate urmează a-l constitui actul normativ cu care Curtea a fost sesizată.
Paragraf
În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei, Curtea reţine că acestea reprezintă, mai degrabă, o critică generală a concepţiei legiuitorului cu privire la sistemul public de pensii. Nu sunt indicate anumite prevederi ale Legii nr. 19/2000 şi nici nu se arată în ce mod acest act normativ contravine, concret, textelor constituţionale invocate. Astfel, din cele arătate de autorul excepţiei, reiese doar că acesta este nemulţumit de modul cum este stabilit sistemul de calcul al pensiei, de faptul că există diferenţe de cuantum între pensiile persoanelor cu studii superioare, de împrejurarea că Legea nr. 19/2000 modifică sistemul de calcul anterior al Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, publicată în Buletinul Oficial al României, nr. 82 din 6 august 1977, dar şi de faptul că autorităţile aplică prevederile actului normativ criticat într-un mod abuziv şi discreţionar.
Paragraf
În ceea ce priveşte critica referitoare la modul de reglementare a sistemului public de pensii şi modificările aduse legislaţiei anterioare referitoare la pensii, Curtea reţine, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, ori prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, "legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare."
Paragraf
În ceea ce priveşte existenţa unor diferenţe între cuantumul pensiilor obţinute de persoanele cu studii superioare, dar cu un stagiu de cotizare asemănător ca durată, Curtea reţine că aceste diferenţe sunt determinate nu atât de modul de calcul al pensiilor, ci de veniturile realizate de asiguraţi de-a lungul vieţii profesionale şi care au fost luate în calcul la stabilirea pensiei. Aceste venituri nu fac obiectul de reglementare al Legii nr. 19/2000, ci al unor acte normative diferite, care nu constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate în prezenta cauză, astfel că această critică nu poate fi analizată de instanţa de contencios constituţional.
Paragraf
De asemenea, Curtea nu se pronunţă nici asupra criticilor care vizează modul de aplicare a legii, acestea fiind de competenţa instanţei de judecată.
Paragraf
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
Paragraf
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Paragraf
În numele legii:
Paragraf
DECIDE:
Paragraf
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Valentin Dinu Popescu în Dosarul nr. 8.023/30/2011* al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă.
Paragraf
Definitivă şi general obligatorie.
Paragraf
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 martie 2013.
Paragraf
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
Paragraf
AUGUSTIN ZEGREAN
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Patricia Marilena Ionea
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit