AcasăDocument
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*)
privind organizarea judiciară (actualizată până la data de 23 mai 2016*)
Abrogat
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
**) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o noua numerotare.
Paragraf
Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.
Paragraf
Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţională a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor tarii.
Paragraf
Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influente extranee.
TITLU
Titlul I Dispoziţii generale
CAPITOL
Capitolul I Principiile organizării judiciare
ART
Articolul 1
litera
(1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
litera
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiţiei.
litera
(3) Ministerul Public îşi exercita atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
ART
Articolul 2
litera
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unica, imparţială şi egală pentru toţi.
litera
(2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
litera a)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
litera b)
curţi de apel;
litera c)
tribunale;
litera d)
tribunale specializate;
litera e)
instanţe militare;
litera f)
judecătorii.
ART
Articolul 3
Paragraf
Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.
ART
Articolul 4
litera
(1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
litera
(2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
ART
Articolul 5
Paragraf
Ministerul Justiţiei asigură bună organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.
CAPITOL
Capitolul II Accesul la justiţie
ART
Articolul 6
litera
(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.
litera
(2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.
ART
Articolul 7
litera
(1) Toate persoanele sunt egale în faţă legii, fără privilegii şi fără discriminări.
litera
(2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasa, naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţa politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.
ART
Articolul 8
Paragraf
Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe baza de reciprocitate.
ART
Articolul 9
Paragraf
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.
CAPITOL
Capitolul III Dispoziţii generale privind procedura judiciară
ART
Articolul 10
Paragraf
Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.
ART
Articolul 11
Paragraf
Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
ART
Articolul 12
Paragraf
Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţa publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
ART
Articolul 13
litera
(1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio.
litera
(2) În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedinte.
litera
(3) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
Paragraf
Art. 13 a fost modificat de pct. 1 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 14
litera
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
litera
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţă instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.
litera
(3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
litera
(4) În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
litera
(5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
litera
(6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţa.
litera
(7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.
ART
Articolul 15
Paragraf
Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
ART
Articolul 16
litera
(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
litera
(2) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
Paragraf
Art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 17
litera
(1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii.
litera
(2) Completul de divergenţă se constituie prin includerea în completul de judecată a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.
Paragraf
Art. 17 a fost modificat de pct. 3 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
TITLU
Titlul II Instanţele judecătoreşti
CAPITOL
Capitolul I Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
SECTIUNE
Secţiunea 1 Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART
Articolul 18
litera
(1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumita Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala tarii.
litera
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competentei sale.
litera
(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
litera
(4) Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.
ART
Articolul 19
litera
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
Paragraf
Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
litera
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
Paragraf
Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
Paragraf 2
^1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi 4 complete de 5 judecători.
Paragraf
Alin. (2^1) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
Paragraf 3
*) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.
Paragraf
Alin. (3) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 215 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
litera
(4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum şi a completelor competente să soluţioneze sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcţie de specializarea completelor de judecată din care aceştia fac parte.
Paragraf
Alin. (4) al art. 19 a fost introdus de pct. 3 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
ART
Articolul 20
litera
(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
litera
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structura Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
SECTIUNE
Secţiunea a 2-a Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART
Articolul 21
Paragraf
Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
Paragraf
Art. 21 a fost modificat de pct. 4 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
ART
Articolul 22
Paragraf
Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
litera a)
în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
litera b)
apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel;
litera c)
contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
litera d)
apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;
litera e)
recursurile în casaţie împotriva hotărârilor definitive, în condiţiile prevăzute de lege;
litera f)
sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.
Paragraf
Art. 22 a fost modificat de pct. 4 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 23
litera
(1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
litera a)
cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;
litera b)
conflictele de competenta, în cazurile prevăzute de lege;
litera c)
orice alte cereri prevăzute de lege.
litera
(2) Abrogat.
Paragraf
Alin. (2) al art. 23 a fost abrogat de pct. 5 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 24
Paragraf
Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.
Paragraf
Art. 24 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 58 din 11 aprilie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 14 aprilie 2016, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
ART
Articolul 24^1
Paragraf
Abrogat.
Paragraf
Art. 24^1 a fost abrogat de pct. 7 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 25
Paragraf
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
litera a)
abrogată;
Paragraf
Lit. a) a art. 25 a fost abrogată de pct. 4 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
litera b)
soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
litera c)
sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
ART
Articolul 26
Paragraf
Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie considera ca este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judeca cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continua.
ART
Articolul 27
litera
(1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunica ministrului justiţiei.
litera
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifica propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.
SECTIUNE
Secţiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART
Articolul 28
litera
(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercita de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.
litera
(2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
litera
(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
ART
Articolul 29
litera
(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
litera a)
aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
litera b)
propune Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
Paragraf
Lit. b) a alin. (1) al art. 29 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.
litera c)
propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
litera d)
organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
litera e)
propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
litera f)
exercita alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
litera
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.
litera
(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
litera
(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adopta cu votul majorităţii membrilor săi.
ART
Articolul 30
Paragraf
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
litera a)
aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicităţii;
litera b)
aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
litera c)
alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
ART
Articolul 30^1
litera
(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992
Paragraf
privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
litera
(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condiţiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Paragraf
Art. 30^1 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016.
SECTIUNE
Secţiunea a 4-a Completele de judecată
ART
Articolul 31
litera
(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:
litera a)
în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
litera b)
pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format dintr-un judecător;
litera c)
pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
litera d)
pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători.
litera e)
pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.
Paragraf
Lit. e) a alin. (1) al art. 31 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
litera f)
pentru contestaţiile prevăzute în art. 250^1 alin. (1) din Codul de procedură penală împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.
Paragraf
Lit. f) a alin. (1) al art. 31 a fost introdusă de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016.
litera
(2) În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.
litera
(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin tragere la sorţi.
Paragraf
Art. 31 a fost modificat de pct. 8 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 31^1
Paragraf
Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la art. 31 alin. (1) lit. a).
Paragraf
Art. 31^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
ART
Articolul 32
litera
(1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Paragraf
Alin. (1) al art. 32 a fost modificat de pct. 9 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
litera
(2) În alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.
litera
(3) În compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.
litera
(4) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă numărul şi compunerea completelor de 5 judecători, la propunerea preşedintelui Secţiei penale. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Paragraf
Alin. (4) al art. 32 a fost modificat de pct. 9 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
litera
(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atunci când acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de preşedintele Secţiei penale sau de decanul de vârstă, după caz.
Paragraf
Alin. (5) al art. 32 a fost modificat de pct. 9 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
litera
(6) Cauzele care intră în competenţa completelor prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.
Paragraf
Art. 32 a fost modificat de pct. 5 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
ART
Articolul 33
litera
(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când participă la judecată.
Paragraf
Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 5 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
litera
(2) Abrogat.
Paragraf
Alin. (2) al art. 33 a fost abrogat de pct. 7 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
litera
(3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.
ART
Articolul 34
Paragraf
În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judeca în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin doua treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
CAPITOL
Capitolul II Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile
SECTIUNE
Secţiunea 1 Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor
ART
Articolul 35
litera
(1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.
litera
(2) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părţilor, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, societăţi, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
Paragraf
Alin. (2) al art. 35 a fost modificat de pct. 6 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
ART
Articolul 36
litera
(1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.
litera
(2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
litera
(3) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părţilor, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, societăţi, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime şi fluviale.
Paragraf
Alin. (3) al art. 36 a fost modificat de pct. 7 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
ART
Articolul 37
litera
(1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.
litera
(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.
litera
(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează.
Paragraf
Alin. (3) al art. 37 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
litera
(4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.
Paragraf
Alin. (4) al art. 37 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
ART
Articolul 38
litera
(1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.
litera
(2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART
Articolul 39
litera
(1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.
litera
(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.
ART
Articolul 40
litera
(1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judeca atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.
litera
(2) Când în aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibila disjungerea, competenta aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.
litera
(3) Dispoziţiile Codului de procedura penală se aplica în mod corespunzător.
ART
Articolul 41
litera
(1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.
Paragraf
Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de pct. 8 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
litera
(2) Componenta secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
litera
(3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
ART
Articolul 42
Paragraf
În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.
ART
Articolul 42^1
Paragraf
În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele:
litera a)
Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;
litera b)
Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.
Paragraf
Art. 42^1 a fost introdus de pct. 9 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
SECTIUNE
Secţiunea a 2-a Conducerea instanţelor judecătoreşti
ART
Articolul 43
litera
(1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercita atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
litera
(2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
litera
(3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercita şi atribuţii de administrare a instanţei.
ART
Articolul 44
litera
(1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.
litera
(2) Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.
Paragraf
Alin. (2) al art. 44 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.
ART
Articolul 45
litera
(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
litera
(2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
ART
Articolul 46
litera
(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifica respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
litera
(2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
litera
(3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenta preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.
Paragraf
Alin. (3) al art. 46 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
ART
Articolul 47
Paragraf
Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.
ART
Articolul 48
Paragraf
Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.
ART
Articolul 49
litera
(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.
litera
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenta:
litera a)
la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
litera b)
la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.
Paragraf 2
^1) În cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercita de preşedinte.
Paragraf
Alin. (2^1) al art. 49 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
litera
(3) Hotărârile colegiului de conducere se adopta cu votul majorităţii membrilor săi.
litera
(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
litera
(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
litera
(6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
litera
(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.
ART
Articolul 50
litera
(1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
litera
(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
litera a)
adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;
litera b)
adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;
litera c)
adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
litera d)
adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.
litera
(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
litera
(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.
ART
Articolul 51
Paragraf
Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii:
litera a)
dezbat activitatea anuala desfăşurată de instanţe;
litera b)
aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
litera c)
dezbat probleme de drept;
litera d)
analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
litera e)
formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
litera f)
aleg şi revoca membrii colegiilor de conducere;
litera g)
iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute deLegea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;
NTA
Notă
Paragraf
litera h)
îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
SECTIUNE
Secţiunea a 3-a Completele de judecată
ART
Articolul 52
litera
(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
litera
(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.
ART
Articolul 53
litera
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
litera
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.
ART
Articolul 54
litera
(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.
Paragraf 1
^1) Contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la judecătorii şi tribunale se soluţionează în complet format dintr-un judecător.
Paragraf
Alin. (1^1) al art. 54 a fost introdus de pct. 10 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
Paragraf 1
^2) Contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în cursul judecăţii în materie penală în primă instanţă de judecătorii şi tribunale se soluţionează în complet format dintr-un judecător.
Paragraf
Alin. (1^2) al art. 54 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.
litera
(2) Apelurile se judeca în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
litera
(3) Abrogat.
Paragraf
Alin. (3) al art. 54 a fost abrogat de pct. 11 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
litera
(4) Abrogat.
Paragraf
Alin. (4) al art. 54 a fost abrogat de pct. 11 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 55
litera
(1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 11 şi ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
Paragraf
Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de pct. 10 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
litera
(2) Asistenţii judiciari participa la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
litera
(3) Abrogat.
Paragraf
Alin. (3) al art. 55 a fost abrogat de pct. 9 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
CAPITOL
Capitolul III Instanţele militare
ART
Articolul 56
litera
(1) Instanţele militare sunt:
litera a)
tribunalele militare;
litera b)
Curtea Militară de Apel Bucureşti.
Paragraf
Alin. (1) al art. 56 a fost modificat de pct. 12 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
litera
(2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
litera
(3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
ART
Articolul 57
litera
(1) Instanţele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.
litera
(2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.
ART
Articolul 58
litera
(1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
litera
(2) Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
litera
(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.
Paragraf
Alin. (3) al art. 58 a fost modificat de pct. 13 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 59
litera
(1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.
litera
(2) Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenta lor.
litera
(3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplica în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.
ART
Articolul 60
Paragraf
Abrogat.
Paragraf
Art. 60 a fost abrogat de pct. 14 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 61
litera
(1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplica în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.
litera
(2) Abrogat.
Paragraf
Alin. (2) al art. 61 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.
TITLU
Titlul III Ministerul Public
CAPITOL
Capitolul I Atribuţiile Ministerului Public
ART
Articolul 62
litera
(1) Ministerul Public îşi exercita atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
litera
(3) Procurorii îşi exercita funcţiile în conformitate cu legea, respecta şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei.
litera
(4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.
ART
Articolul 63
Paragraf
Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuţii:
litera a)
efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participa, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
litera b)
conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
litera c)
sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
litera d)
exercita acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
litera e)
participa, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
litera f)
exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
litera g)
apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
litera h)
acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
litera i)
studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
litera j)
verifica respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
litera k)
exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.
ART
Articolul 64
litera
(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
litera
(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice forma, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.
litera
(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.
Paragraf
Alin. (3) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.
litera
(4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:
litera a)
suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;
litera b)
în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgenţa şi care împiedica rechemarea sa;
litera c)
lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
Paragraf
Alin. (4) al art. 64 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
litera
(5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.
Paragraf
Alin. (5) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.
ART
Articolul 65
litera
(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
litera
(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
litera
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.
ART
Articolul 66
litera
(1) Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.
litera
(2) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
litera
(3) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
litera
(4) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.
Paragraf
Art. 66 a fost modificat de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016.
ART
Articolul 66^1
litera
(1) În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
litera
(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
litera
(3) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(5) Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.
litera
(6) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
litera
(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006
Paragraf
privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
litera
(8) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile alin. (1) îşi păstrează salarizarea avută la data detaşării.
litera
(9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară.
litera
(11) Pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute în legile speciale aplicabile acestora.
Paragraf
Art. 66^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016.
ART
Articolul 67
litera
(1) Procurorul participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.
litera
(2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice forma a concluziilor.
litera
(3) În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
Paragraf
Alin. (3) al art. 67 a fost modificat de pct. 15 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 68
Paragraf
Procurorul exercita, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le considera netemeinice şi nelegale.
ART
Articolul 69
litera
(1) Ministrul justiţiei, când considera necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.
litera
(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
litera
(3) Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalităţii.
CAPITOL
Capitolul II Organizarea Ministerului Public
SECTIUNE
Secţiunea 1 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ART
Articolul 70
litera
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
litera
(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
litera
(3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.
litera
(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.
ART
Articolul 71
Paragraf
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţara sau din străinătate.
ART
Articolul 72
Paragraf
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.
ART
Articolul 73
litera
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participa la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când considera necesar.
litera
(2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).
ART
Articolul 74
Paragraf
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.
ART
Articolul 75
litera
(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
litera
(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structura specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.
litera
(3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
litera
(4) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduita morala ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.
litera
(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).
litera
(6) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
litera
(7) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
litera
(8) Comisia prevăzută la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
litera
(9) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
litera
(10) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
litera
(11) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Paragraf 11
^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţiei.
Paragraf
Alin. (11^1) al art. 75 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 4 iunie 2009.
litera
(12) Atribuţiile, competenta, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
litera
(13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată*), se aplica în mod corespunzător.
NTA
Notă
Paragraf
*) Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.
ART
Articolul 76
Paragraf
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.
ART
Articolul 77
litera
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
litera
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
litera
(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzător.
ART
Articolul 78
litera
(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.
litera
(2) Dispoziţiile art. 51 se aplica în mod corespunzător.
ART
Articolul 79
Paragraf
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECTIUNE
Secţiunea a 2-a Direcţia Naţională Anticorupţie
ART
Articolul 80
litera
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercita atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(2) Direcţia Naţională Anticorupţie se organizează ca structura autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(3) Direcţia Naţională Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.
ART
Articolul 81
litera
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.
litera
(2) Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
ART
Articolul 82
litera
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror-şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(2) În activitatea sa, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(3) Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator principal de credite.
litera
(4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat.
ART
Articolul 83
litera
(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
litera
(2) Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul-şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
litera
(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzător.
ART
Articolul 84
litera
(1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se convoacă de către procurorul-şef al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
litera
(2) Dispoziţiile art. 51 se aplica în mod corespunzător.
ART
Articolul 85
Paragraf
În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.
ART
Articolul 86
litera
(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-şef al acestui parchet.
litera
(2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de regula, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.
ART
Articolul 87
litera
(1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
litera
(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduita morala ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.
litera
(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).
litera
(4) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.
litera
(5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
litera
(6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi este formată din 3 procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
litera
(7) Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
litera
(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
litera
(9) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Paragraf 9
^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.
Paragraf
Alin. (9^1) al art. 87 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 4 iunie 2009.
litera
(10) Atribuţiile, competenta, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
litera
(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplica în mod corespunzător.
ART
Articolul 88
Paragraf
Direcţia Naţională Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
SECTIUNE
Secţiunea a 3-a Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii
ART
Articolul 89
litera
(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.
litera
(2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
litera
(3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.
ART
Articolul 90
litera
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structura secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura şi câte o secţie pentru minori şi familie.
litera
(2) Abrogat.
Paragraf
Alin. (2) al art. 90 a fost abrogat de pct. 16 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
litera
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.
ART
Articolul 91
Paragraf
În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.
ART
Articolul 92
litera
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
litera
(2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
litera
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.
litera
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita şi atribuţii de administrare a parchetului.
litera
(5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplica în mod corespunzător.
Paragraf
Alin. (5) al art. 92 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
ART
Articolul 93
Paragraf
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.
ART
Articolul 94
litera
(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
litera
(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.
ART
Articolul 95
litera
(1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
litera
(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.
litera
(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.
ART
Articolul 96
litera
(1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
litera
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenta procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.
litera
(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplica în mod corespunzător.
ART
Articolul 97
Paragraf
Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplica în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.
SECTIUNE
Secţiunea a 4-a Organizarea parchetelor militare
ART
Articolul 98
litera
(1) Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.
Paragraf
Alin. (1) al art. 98 a fost modificat de pct. 17 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
litera
(2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
litera
(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
ART
Articolul 99
litera
(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
litera
(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
ART
Articolul 100
litera
(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplica în mod corespunzător.
litera
(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participa la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 57.
litera
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercita atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).
litera
(4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplica în mod corespunzător.
ART
Articolul 101
litera
(1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
litera
(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.
Paragraf
Alin. (2) al art. 101 a fost modificat de pct. 18 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 102
litera
(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
litera
(2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare şi secţiile prevăzute în alin. (1) organizează şi desfăşoară, conform competenţei, activităţi comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.
Paragraf
Alin. (2) al art. 102 a fost modificat de pct. 19 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
TITLU
Titlul IV Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii
ART
Articolul 103
litera
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.
litera
(2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.
litera
(3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.
ART
Articolul 104
litera
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.
litera
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.
Paragraf
Alin. (2) al art. 104 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
litera
(3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
litera
(4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.
Paragraf
Alin. (4) al art. 104 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
ART
Articolul 105
Paragraf
Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.
ART
Articolul 106
litera
(1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
litera
(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.
ART
Articolul 107
litera
(1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
litera
(2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
ART
Articolul 108
litera
(1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
litera
(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
litera
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia bruta lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactica stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.
ART
Articolul 109
Paragraf
Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.
TITLU
Titlul V Asistenţii judiciari
ART
Articolul 110
Paragraf
Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
litera a)
au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplina de exerciţiu;
litera b)
sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
litera c)
nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucura de o bună reputaţie;
litera d)
cunosc limba română;
litera e)
sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
ART
Articolul 111
litera
(1) Asistenţii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
litera
(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplica şi asistenţilor judiciari.
litera
(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihna, asistenţa medicală gratuita şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplica şi asistenţilor judiciari.
litera
(4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
litera
(5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
ART
Articolul 112
Paragraf
Asistenţii judiciari exercita atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
ART
Articolul 113
litera
(1) Asistenţilor judiciari li se aplica dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
litera
(2) Sancţiunile disciplinare se aplica de către ministrul justiţiei.
litera
(3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat.
Paragraf
Alin. (3) al art. 113 a fost modificat de pct. 11 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
litera
(4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
litera
(5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunica Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.
ART
Articolul 114
Paragraf
Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
litera a)
condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;
litera b)
condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.
ART
Articolul 115
Paragraf
Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continua activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.
TITLU
Titlul VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor
ART
Articolul 116
litera
(1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structura următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
litera a)
registratura;
litera b)
grefa;
litera c)
arhiva;
litera d)
biroul de informare şi relaţii publice;
litera e)
biblioteca.
litera
(2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).
litera
(3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie au, de asemenea, în structura un compartiment de documentare şi un compartiment de informatica juridică. Compartimentele de informatica juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
litera
(4) Instanţele şi parchetele militare au în structura şi un compartiment de documente clasificate.
litera
(5) În cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
Paragraf
Alin. (5) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
litera
(6) Specialiştii prevăzuţi la alin. (5) au calitatea de funcţionar public.
Paragraf
Alin. (6) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
litera
(7) Funcţia de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Paragraf
Alin. (7) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 117
litera
(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masa, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
litera
(2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.
ART
Articolul 118
litera
(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
litera
(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
litera
(3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.
litera
(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
litera
(5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi.
Paragraf
Alin. (5) al art. 118 a fost modificat de pct. 21 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
ART
Articolul 119
litera
(1) Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.
litera
(2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.
litera
(3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
ART
Articolul 120
litera
(1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie iau măsuri pentru dotarea tehnica corespunzătoare a acestora.
litera
(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
litera
(4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
litera
(5) Dotarea tehnica necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
ART
Articolul 120^1
Paragraf
În cadrul parchetelor îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
Paragraf
Art. 120^1 a fost introdus de art. 24 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 74 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 29 iunie 2013.
TITLU
Titlul VII Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor
ART
Articolul 121
litera
(1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigura, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
litera
(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului afacerilor interne, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
litera
(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.
ART
Articolul 122
litera
(1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.
litera
(2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.
litera
(3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigura, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.
litera
(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART
Articolul 123
Paragraf
Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru bună desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
ART
Articolul 124
Paragraf
Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.
TITLU
Titlul VIII Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor
CAPITOL
Capitolul I Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ
ART
Articolul 125
litera
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structura câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.
litera
(2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.
litera
(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.
litera
(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.
Paragraf
Alin. (4) al art. 125 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 2^1.
ART
Articolul 126
litera
(1) Poate fi numita în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:
litera a)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;
litera b)
curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;
litera c)
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;
litera d)
Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui parchet.
litera
(2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.
litera
(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.
litera
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe baza de concurs sau proba practica.
litera
(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
ART
Articolul 127
Paragraf
Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
litera a)
conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;
litera b)
răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;
litera c)
îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;
litera d)
organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute deLegea nr. 500/2002privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
litera e)
coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;
litera f)
ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
litera g)
organizează ţinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
litera h)
urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
litera i)
organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilorLegii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
litera j)
coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
ART
Articolul 128
Paragraf
Managerii economici şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999
Paragraf
privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART
Articolul 129
Paragraf
Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
ART
Articolul 130
litera
(1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.
litera
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:
litera a)
întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;
litera b)
asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
litera c)
asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
litera d)
asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
litera e)
întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamitaţi.
CAPITOL
Capitolul II Bugetele instanţelor şi parchetelor
ART
Articolul 131
litera
(1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.
litera
(2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.
litera
(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.
ART
Articolul 132
litera
(1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.
litera
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
litera
(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.
litera
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
litera
(5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aproba de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.
litera
(6) Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării, iar cele ale parchetelor militare - de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal de credite.
Paragraf
Alin. (6) al art. 132 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 2^2.
litera
(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).
ART
Articolul 133
litera
(1) Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.
litera
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART
Articolul 134
litera
(1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
litera
(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
litera
(3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.
ART
Articolul 134^1
litera
(1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:
litera a)
numirii în funcţii de conducere;
litera b)
numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
litera c)
detaşării;
litera d)
alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;
litera e)
suspendării din funcţie, în temeiulart. 62 din Legea nr. 303/2004
Paragraf
, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
litera f)
vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
litera
(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.
litera
(3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.
litera
(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.
Paragraf
Alin. (4) al art. 134^1 a fost modificat de art. II din HOTĂRÂREA nr. 328 din 27 aprilie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 11 mai 2016.
litera
(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.
litera
(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.
litera
(7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.
Paragraf
Art. 134^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
ART
Articolul 135
litera
(1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.
litera
(2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
Paragraf
Alin. (2) al art. 135 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 4.
ART
Articolul 136*)
Paragraf
Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
TITLU
Titlul IX Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART
Articolul 137
Paragraf
Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:
litera a)
serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;
litera b)
oficiile registrului comerţului;
litera c)
alte structuri înfiinţate prin lege specială.
ART
Articolul 138
litera
(1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
litera
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie sediile necesare bunei funcţionari a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.
litera
(3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.
ART
Articolul 139
litera
(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:
litera a)
organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;
litera b)
modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;
litera c)
atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;
litera d)
organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;
litera e)
vacanta judecătorească;
litera f)
modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
litera g)
modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.
litera
(2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţiei şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART
Articolul 140
litera
(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:
litera a)
organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;
litera b)
atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
litera c)
organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;
litera d)
ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
litera e)
modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
litera f)
modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
litera
(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART
Articolul 141
Paragraf
Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART
Articolul 142
litera
(1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
Paragraf
Alin. (1) al art. 142 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
litera
(2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplica începând cu 1 iulie 2005.
litera
(3) Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.
litera
(4) Până la începerea funcţionarii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă aceasta instanţă, cauzele de competenta acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
ART
Articolul 143
litera
(1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplica treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.
litera
(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
ART
Articolul 144
litera
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abroga:
litera a)
dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54,art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
litera b)
dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69^1 -69^5, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şiart. 136-160 din Legea nr. 92/1992pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.
litera
(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.
NTA
Notă
Paragraf
NOTA:
Paragraf
Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004 şi care se aplica, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005.
Paragraf
"Art. II. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transforma în posturi de judecător, respectiv procuror.
litera
(2) Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.
Paragraf
Art. III. - Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare se aplica de la 1 iulie 2006.
Paragraf
Art. IV. - (1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu Mureş care se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanta cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.
litera
(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
litera
(3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.
litera
(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.
litera
(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă şi de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
Paragraf
Art. VII. - Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adopta în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Art. VIII. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
litera
(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)."
ANX
Anexa 1
Paragraf
A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA ALE ACESTORA
PRE PRE_2697
[Imagine S_PRE ID: N/A]
PRE PRE_2698
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
B. TRIBUNALELE, TRIBUNALELE SPECIALIZATE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ
Paragraf
TRIBUNALE ŞI TRIBUNALE SPECIALIZATE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
PRE PRE_2701
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Titlul lit. B din anexa 1 a fost modificat de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
Paragraf
Denumirea coloanei a doua din tabelul de la lit. B din anexa 1 a fost modificată de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
Paragraf
C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
Paragraf
CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA
PRE PRE_2709
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Denumirea coloanei a doua din tabelul de la lit. C din anexa 1 a fost modificată de pct. 6 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.
ANX
Anexa 2
Paragraf
Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de reşedinţa
PRE PRE_2719
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit