HOTĂRÂRE nr. 78 din 4 februarie 2015privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013
În vigoare
Paragraf
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Paragraf
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul I
Paragraf
Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 24 decembrie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:
Paragraf 1
La articolul 1, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
Paragraf
"b) autoritate competentă - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi autorităţile cu atribuţii în domeniu aflate în subordinea sa, după caz;"
Paragraf 2
La articolul 1, litera c) se abrogă.
Paragraf 3
La articolul 1, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
Paragraf
"e) activitate agricolă care se desfăşoară pe pajişti conform clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană pentru producţia animală şi vegetală - orice activitate agricolă prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, după cum urmează:
PRE PRE_32
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 4
Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Paragraf
"Art. 2. - Pajiştile aflate în domeniul public şi/sau privat al comunelor, oraşelor, municipiilor şi al municipiului Bucureşti administrate de consiliile locale ale acestora, cele aflate în domeniul public şi/sau privat al statului administrate de Agenţia Domeniilor Statului, cele aflate în proprietatea publică a statului administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, precum şi pajiştile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, înregistrate în registrul agricol ca păşune/fâneaţă, la data de 1 ianuarie 2007, conform clasificării prevăzute la art. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi identificate cadastral potrivit prevederilor Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alcătuiesc suprafaţa de pajişti care trebuie menţinută la nivel naţional."
Paragraf 5
Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Paragraf
"Art. 3. - (1) Autoritatea competentă centralizează anual suprafeţele din categoria de folosinţă pajişti permanente prin intermediul registrului agricol şi actualizează anual baza de date cu suprafeţele de pajişti scoase din circuitul agricol şi cu cele recuperate, în vederea respectării prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.
litera
(2) Autoritatea competentă analizează, la solicitarea direcţiilor pentru agricultură judeţene, documentaţiile privind scoaterea definitivă din circuitul agricol a pajiştilor şi emite avizul potrivit legislaţiei în vigoare."
Paragraf 6
Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Paragraf
"Art. 6. - (1) În condiţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea încheierii contractelor de închiriere sau concesiune, după caz, a pajiştilor aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor, precum şi al municipiului Bucureşti, crescătorii de animale din cadrul colectivităţii locale depun individual la compartimentul funcţional din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale documente care atestă că deţin animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, înscrise în RNE, pentru care solicită pentru păşunat suprafeţe de pajişti.
litera
(2) În condiţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în cazul solicitării unei suprafeţe de pajişti aflată în proprietatea publică/privată a unităţilor administrativ-teritoriale de către formele asociative legal constituite, în vederea utilizării în comun, reprezentantul legal al acestora depune o cerere la compartimentul funcţional din cadrul primăriei, însoţită de o listă nominală ce cuprinde documente care atestă că fiecare membru deţine animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, înscrise în RNE, şi suprafaţa agricolă care revine fiecărui membru pentru utilizare proporţional cu numărul de UVM, cu acceptul acestora.
litera
(3) În condiţiile art. 9 alin. (7^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, nivelul minim al preţului concesiunii/închirierii se stabileşte prin diferenţa dintre valoarea ierbii disponibile pentru animale şi valoarea totală a cheltuielilor cu implementarea proiectului de amenajament pastoral, respectiv investiţii/materiale şi lucrări anuale prevăzute în acesta, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
litera
(4) Valoarea ierbii disponibile pentru animale reprezintă produsul dintre producţia anuală disponibilă de iarbă şi preţul mediu al ierbii stabilit, în condiţiile legii, prin hotărârile consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, conform prevederilor art. 62 alin. (2^2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare."
Paragraf 7
După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 6^1, cu următorul cuprins:
Paragraf
"Art. 6^1. - (1) Pajiştile aflate în proprietatea publică/privată a statului administrate de Agenţia Domeniilor Statului se concesionează/arendează în condiţiile prevăzute la art. 18-22 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare.
litera
(2) Pajiştile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, se concesionează/arendează potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007."
Paragraf 8
La articolul 7, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
Paragraf
"Art. 7. - Pe pajişti se pot amplasa construcţii care servesc activităţilor agricole, precum şi anexe la exploataţiile agricole, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, respectiv:"
Paragraf 9
Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Paragraf
"Art. 8. - (1) Modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale, în condiţiile legii.
litera
(2) În condiţiile art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 se constituie un grup de lucru, la nivel judeţean, care întocmeşte proiectul de amenajament pastoral.
litera
(3) Grupul de lucru prevăzut la alin. (2) îşi poate desfăşura activitatea în baza unui program stabilit de comun acord, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, la sediul camerelor agricole judeţene aflate în subordinea consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, organizate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.609/2009 privind înfiinţarea camerelor agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă judeţene, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.
litera
(4) Pentru păşunile împădurite cu consistenţa de până la 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră, pentru păstrarea predominanţei ierburilor graminee, leguminoase şi a altor plante furajere, descrierea vegetaţiei forestiere se realizează de către unităţi atestate în domeniul amenajării pădurilor şi se avizează de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
litera
(5) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin specialiştii din cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultură, verifică datele tehnice înscrise în proiectul de amenajament pastoral şi întocmesc un registru cu suprafeţele de pajişti pe proprietari, pe unităţi administrative-teritoriale şi centralizat pe judeţ.
litera
(6) În condiţiile art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, secretarul unităţii administrativ-teritoriale pune la dispoziţia specialiştilor, din cadrul consiliilor locale, ce formează grupul de lucru prevăzut la alin. (2), actele de evidenţă a pajiştilor, planul cadastral al pajiştilor aflate în administrarea consiliului local şi/sau planul parcelar al pajiştilor situate pe raza unităţii administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
litera
(7) Actualizarea proiectelor de amenajamente pastorale se realizează la o perioadă de 10 ani.
litera
(8) Proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte în două exemplare, unul pentru consiliul local şi unul pentru direcţia pentru agricultură judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
litera
(9) Consiliul local, după aprobarea proiectului de amenajament pastoral valabil pentru toate pajiştile aflate pe raza unităţii administrativ-teritoriale în cauză, va stabili, în condiţiile legii, procedura distribuirii extraselor din proiectul de amenajament pastoral tuturor proprietarilor şi/sau utilizatorilor de pajişti."
Paragraf 10
Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Paragraf
"Art. 9. - (1) Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte potrivit ghidului-cadru elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
litera
(2) Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:
litera A)
descrierea situaţiei geografice, topografice şi planul parcelar al pajiştilor aflate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
litera B)
descrierea solului şi a florei;
litera C)
capacitatea de păşunat a pajiştii;
litera D)
lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor;
litera E)
planul de fertilizare şi măsurile agropedoameliorative.
litera
(3) Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile judeţene de zootehnie."
Paragraf 11
Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Paragraf
"Art. 11. - (1) Pentru reînsămânţarea/supraînsămânţarea pajiştilor se utilizează seminţe din speciile de plante prevăzute în proiectul de amenajament pastoral.
litera
(2) Specialiştii din cadrul unităţilor de cercetare ştiinţifică din domeniul pajiştilor, la solicitarea consiliilor locale, asigură,în condiţiile legii, asistenţă tehnică cu privire la formulele de amestecuri de graminee şi leguminoase perene furajere pentru supraînsămânţarea şi reînsămânţarea pajiştilor, în funcţie de condiţiile naturale, modul de folosire şi nivelul de intensificare a producţiei pajiştilor."
Paragraf 12
Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Paragraf
"Art. 12. - (1) În condiţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea întreţinerii şi utilizării suprafeţelor de pajişti, precum şi pentru conservarea, ameliorarea şi păstrarea biodiversităţii acestora, utilizatorii pajiştilor au obligaţia să aplice pe fiecare parcelă acţiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum şi planul de fertilizare.
litera
(2) Lucrările de întreţinere a pajiştilor cuprind cel puţin:
litera A)
distrugerea muşuroaielor, curăţarea de pietre, a vegetaţiei arbustifere nevaloroase, combaterea buruienilor şi executarea lucrărilor de desecare;
litera B)
combaterea eroziunii solului şi respectarea strictă a regulilor de exploatare raţională;
litera C)
corectarea regimului aerohidric al solului;
litera D)
lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi organice;
litera E)
lucrări de regenerare a pajiştilor prin însămânţări şi supraînsămânţări executate atât primăvara, cât şi toamna, în funcţie de condiţiile de climă şi sol, cu respectarea măsurilor stabilite prin angajamentele pastorale.
litera
(3) Întocmirea planului de fertilizare şi stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene."
Paragraf 13
După articolul 13 se introduce anexa al cărei cuprins este prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.
Articolul II
Paragraf
Dispoziţiilor art. 7 din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate prin prezenta hotărâre, le sunt aplicabile prevederile art. II lit. a) din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Articolul III
litera
(1) Proiectele de amenajamente pastorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta hotărâre, se aprobă, în condiţiile legii, de consiliile locale în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
litera
(2) Procedurile de atribuire a suprafeţelor de pajişti în curs de desfăşurare şi contractele prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările ulterioare, în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, rămân supuse legislaţiei în vigoare la data iniţierii, respectiv încheierii acestora.
litera
(3) În cazul contractelor prevăzute la alin. (2), părţile contractante pot încheia, în condiţiile legii, acte adiţionale cu clauze referitoare la amenajamentele pastorale, având în vedere prevederile art. 9 alin. (7^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.
Paragraf
PRIM-MINISTRU
Paragraf
VICTOR-VIOREL PONTA
Paragraf
Contrasemnează:
Paragraf
p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Paragraf
Dumitru Daniel Botănoiu,
Paragraf
secretar de stat
Paragraf
p. Ministrul dezvoltării regionale şi
Paragraf
administraţiei publice,
Paragraf
Shhaideh Sevil,
Paragraf
secretar de stat
Paragraf
Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
Paragraf
Graţiela Leocadia Gavrilescu
Paragraf
Ministrul afacerilor externe,
Paragraf
Bogdan Lucian Aurescu
Paragraf
Bucureşti, 4 februarie 2015.
Paragraf
Nr. 78.
Anexă
Paragraf
la normele metodologice
Paragraf
GHID-CADRU
Paragraf
pentru amenajamentul pastoral
Paragraf
În vederea întocmirii complete şi unitare la nivel naţional a proiectelor de amenajamente pastorale s-a elaborat prezentul ghid-cadru pentru întocmirea amenajamentului pastoral, valabil pentru toate pajiştile permanente, denumite în continuare pajişti, aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, situate în diferite condiţii fizico-geografice, orografice, hidrologice, de sol, climatice, de vegetaţie primară şi secundară, cât şi modul de utilizare.
Paragraf
Amenajamentul pastoral va trebui să conţină următoarele elemente:
Paragraf 1
Situaţia teritorial-administrativă
Paragraf 1
Amplasarea teritorială a localităţii
Paragraf
La acest punct se precizează localitatea de pe raza căreia se află pajiştea în următorul format: euroregiunea ..........., judeţul ............., oraşul/comuna ............... şi satul ...............
Paragraf 1
2. Denumirea deţinătorului legal
Paragraf
Se înscrie deţinătorul legal al pajiştii care urmează a fi amenajată în următorul format: unitatea administrativ-teritorială/ persoană fizică/juridică ..............., cu sediul în localitatea (oraş/comună) ...................... din judeţul ..............
Paragraf 1
3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deţinere legală. Istoricul proprietăţii
Paragraf
La acest punct sunt trecute şi anexate copii ale documentelor care fac dovada dreptului de proprietate asupra pajiştii, pentru fiecare trup în parte, conform tabelului 1.1.
Paragraf
Tabelul 1.1
PRE PRE_253
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
NOTĂ:
Paragraf
Pct. 4 şi 5 se completează doar dacă este cazul.
Paragraf
Se precizează categoria de folosinţă a terenului înregistrată în registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, se menţionează provenienţa categoriei de folosinţă şi dacă a fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), conform tabelul 1.2.
Paragraf
Tabelul 1.2
PRE PRE_258
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 1
4. Gospodărirea anterioară a pajiştilor din amenajament
Paragraf
Se precizează modul de administrare şi exploatare al pajiştilor până în prezent, după care se arată dacă pe teritoriile supuse amenajamentului au mai fost întocmite amenajamente pastorale, în ce măsură au fost puse în aplicare; studii şi proiecte de execuţie pentru ameliorarea şi folosirea raţională a pajiştilor şi altele. Aici vor fi menţionate toate lucrările tehnico-culturale aplicate pajiştii, în ordine cronologică, începând de la primele date, sau cele mai vechi până în prezent, dacă este posibil, şi suprafeţele pe care au fost aplicate aceste măsuri, precum şi rezultatele obţinute.
Paragraf
În continuare se indică modul de folosire al pajiştii, în regim de păşune, fâneaţă sau mixt, iar în final se va face o apreciere asupra stării generale actuale a pajiştilor, respectiv dacă se găsesc în stare bună sau sunt degradate, cauzele degradării, factorii limitativi.
Paragraf
Producţia medie de iarbă a pajiştilor, determinată pe baza datelor din ultimii 5 ani, se va prezenta în tabelul 1.3.
Paragraf
Tabelul 1.3
PRE PRE_264
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
NOTĂ:
Paragraf
Producţia totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4.
Paragraf 2
Organizarea teritoriului
Paragraf 2
1. Denumirea trupurilor de pajişte care fac obiectul acestui studiu
Paragraf
La acest punct vor fi trecute într-un tabel trupurile de pajişte ce urmează a fi amenajate conform tabelului 2.1.
Paragraf
Tabelul 2.1
PRE PRE_271
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 2
Amplasarea teritorială a trupurilor de pajişte. Vecinii şi hotarele pajiştii
Paragraf
La acest punct se prezintă o hartă cu identificarea în teritoriu a trupurilor de pajişte şi se detaliază vecinii şi hotarele. Se arată răspândirea în teritoriu, amplasarea şi eventual alte caracteristici care pot avea influenţă asupra gospodăririi pajiştilor.
Paragraf
Vecinătăţile şi limitele fiecărui corp de pajişte se vor prezenta sub formă de tabel, pe trupuri de pajişte, care fac parte din UAT, conform tabelului 2.2.
Paragraf
Tabelul 2.2
PRE PRE_276
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 2
3. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului descriptiv
Paragraf
În acest paragraf se precizează criteriile de constituire şi modul de materializare al parcelarului şi subparcelarului descriptiv, semne, brazde, ţăruşi, borne, numărul total al parcelelor descriptive şi subparcelelor, suprafaţa maximă, minimă şi medie prevăzută în tabelul 2.3, precum şi modificările aduse acestuia de la constituire până în prezent, dacă este cazul. Se justifică eventualele neconcordanţe. Elementele constitutive şi modelul de parcelar descriptiv sunt prezentate în detaliu în pct. 7.
Paragraf
Proiectul parcelar se întocmeşte după următoarele criterii:
litera A)
limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune;
litera B)
suprafaţa maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha;
litera C)
numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajişte.
Paragraf
Tabelul 2.3
PRE PRE_293
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Recunoaşterea terenului şi delimitarea parcelelor de pajişte care fac obiectul amenajării se fac prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice şi hărţile de amenajament, făcându-se astfel şi corecturile necesare.
Paragraf
Cu ocazia recunoaşterii terenului se vor stabili locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafeţe de 6-10 mp, îngrădite, în minimum 3 repetiţii, pentru stabilirea potenţialului de producţie al fiecărui tip de pajişte din parcelă sau subparcelă, pentru condiţii diferite.
Paragraf 2
4. Baza cartografică utilizată
Paragraf 2
4.1. Evidenţa planurilor pe trupuri de pajişte
Paragraf
Se precizează ce documente au fost folosite ca planuri de bază, respectiv plan cadastral, sau în lipsa acestuia, până la întocmirea cadastrului şi intabulării, hărţi, schiţe, scara şi anul executării. Planurile de bază trebuie să fie cele care au fost sau vor fi utilizate pentru întocmirea amenajamentelor. Aceste informaţii se transpun în tabelul 2.4.
Paragraf
Tabelul 2.4
PRE PRE_300
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 2
4.2. Ridicări în plan
Paragraf
În cazul în care proiectantul nu dispune de hărţile topografice necesare, pentru cunoaşterea teritoriilor ca poziţie, mărime şi formă este necesar a se efectua ridicări în plan. Aceste lucrări vor fi efectuate de specialişti şi vor respecta normele şi metodologiile cadastrale în vigoare. Se vor specifica ce lucrări au fost executate, motivându-se necesitatea, după caz.
Paragraf 2
5. Suprafaţa pajiştilor. Determinarea suprafeţelor
Paragraf
La acest punct se detaliază modul de determinare a suprafeţelor şi se precizează suprafaţa totală a pajiştii inclusă în UAT.
Paragraf 2
5.1. Suprafaţa pajiştii pe categorii de folosinţe
Paragraf
Se va prezenta tabelar structura pajiştilor pe categoriile de folosinţă.
Paragraf
Tabelul 2.5
PRE PRE_308
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 2
5.2. Organizarea administrativă
Paragraf
Se va arăta modul de organizare şi administrare care a funcţionat până în prezent şi se vor face propuneri pentru o gospodărire raţională în viitor.
Paragraf 2
6. Enclave
Paragraf
Se vor reda conform tabelului 2.6.
Paragraf
Tabelul 2.6
PRE PRE_314
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Glosar
Paragraf
Corpul de pajişte - cea mai mare unitate economică pastorală, cu suprafeţe cuprinse între 100 şi 25.000 ha
Paragraf
Trupul de pajişte - o suprafaţă continuă înconjurată de terenuri aparţinând altor categorii de folosinţă a terenurilor, indiferent de întinderea şi apartenenţa ei
Paragraf
Parcela descriptivă - unitatea constitutivă de bază din cadrul unui trup de pajişte, delimitată în cadrul parcelarului în funcţie de condiţiile staţionale şi ale vegetaţiei, cu caracter permanent, indiferent de modul de folosinţă a terenului în cadrul trupului respectiv
Paragraf
Subparcelele - subdiviziune a parcelei descriptive unde se aplică tehnologii diferenţiate de îmbunătăţire
Paragraf
Parcela de exploatare - suprafaţa din cadrul unei păşuni, delimitată prin limite naturale sau artificiale, garduri fixe, garduri electrice, cu producţii de iarbă aproximativ egale, utilizate pentru păşunatul raţional în rotaţie
Paragraf
Enclave - suprafeţe de teren cu alte categorie de folosinţă, respectiv teren arabil, pădure, luciu de apă, amplasate în interiorul pajiştii
Paragraf 3
Caracteristici geografice şi climatice
Paragraf 3
1. Indicarea zonei geografice şi caracteristicile reliefului
Paragraf
Se indică zona geografică în care sunt situate pajiştile. Se descriu pe scurt aspectul reliefului şi configuraţia terenului.
Paragraf 3
2. Altitudine, expoziţie, pantă
Paragraf
Se precizează altitudinea la care sunt situate pajiştile sau altitudinea minimă şi maximă, în cazul pajiştilor de deal şi de munte, datele medii şi predominante, conform tabelului 3.1.
Paragraf
Tabelul 3.1
PRE PRE_328
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Se indică atât expoziţia generală, cât şi elementele de detaliu mai importante determinate de configuraţia terenului.
Paragraf
Se prezintă caracterul dominant al pantelor terenului şi limitele între care variază.
Paragraf 3
Caracteristici pedologice şi geologice
Paragraf
Se dau indicaţii asupra modului de lucru folosit în cartarea pedologică, arătându-se numărul de profile principale săpate şi studiate, densitatea lor şi analize efectuate.
Paragraf
Se redau sub formă tabelară solurile determinate la nivel de tip-subtip, conform tabelului 3.2.
Paragraf
Tabelul 3.2
PRE PRE_335
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Se face descrierea solurilor, în baza fişelor pedologice de teren şi a analizelor de laborator.
Paragraf
Analizele probelor de sol se vor realiza la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti (INCDPAPM - ICPA Bucureşti) şi reţeaua naţională de oficii de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) judeţene, conform metodologiilor în vigoare la data efectuării analizelor.
Paragraf
Vor fi anexate obligatoriu şi buletinele de analiză a solurilor.
Paragraf
Se arată pe scurt răspândirea formaţiunilor geologice, indicându-se şi alcătuirea petrografică.
Paragraf
Se prezintă tipurile de eroziune produse de apă, de vânt, care apar pe teritoriul pajiştii, urmările produse de acest fenomen şi suprafeţele afectate.
Paragraf 3
4. Reţeaua hidrografică
Paragraf
Se descrie reţeaua hidrografică, indicându-se cursurile de ape principale şi afluenţii mai importanţi; gradul de ramificaţie a reţelei, regimul hidrologic şi măsura în care influenţează configuraţia terenului. Se arată avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă reţeaua hidrografică pentru pajişti şi se precizează aspectele privind debitul şi calitatea apei.
Paragraf 3
5. Date climatice
Paragraf
Pentru început se prezintă situarea pajiştii în regiunile climatice după sistemul Koppen sau sisteme de clasificare recunoscute la nivel de UE.
Paragraf 3
5.1. Regimul termic
Paragraf
Se indică temperatura medie anuală în grade Celsius, temperatura medie a lunii celei mai reci şi a lunii celei mai calde, durata perioadei calde şi a celei cu îngheţ, exprimate în zile, media lunară pe perioada de vegetaţie a ierburilor, frecvenţa şi importanţa gerurilor târzii şi timpurii.
Paragraf 3
5.2. Regimul pluviometric
Paragraf
Se prezintă precipitaţiile medii anuale şi multianuale, cantitatea de precipitaţii din perioada de vegetaţie, eşalonarea multianuală a precipitaţiilor pe parcursul anului, perioadele secetoase şi durata lor, anotimpul cel mai ploios şi cel mai secetos, frecvenţa ploilor torenţiale, umiditatea atmosferică şi nebulozitatea.
Paragraf 3
5.3. Regimul eolian
Paragraf
Se dau indicaţii privind direcţia, frecvenţa şi intensitatea vânturilor dominante, direcţia şi frecvenţa vânturilor cu intensitate mare, efectul asupra vegetaţiei.
Paragraf 4
Vegetaţia
Paragraf 4
1. Date fitoclimatice
Paragraf
Se prezintă zona sau etajul de vegetaţie şi se descriu condiţiile naturale ce caracterizează zona sau etajul la care este situată pajiştea, regim termic, precipitaţii, regimul eolian.
Paragraf 4
2. Descrierea tipurilor de staţiune
Paragraf
Se va avea în vedere descrierea staţiunilor de păduri din apropiere, efectuate pentru amenajările silvice care se aseamănă cu cele de pajişti.
Paragraf 4
3. Tipuri de pajişti. Descrierea tipurilor
Paragraf
Tipurile de pajişti vor fi redate după indicaţiile specialiştilor pratologi. Ele reprezintă un element important în caracterizarea pajiştilor şi vor consta în indicarea uneia sau a două specii dominante din flora pajiştilor, conform tabelului 4.1.
Paragraf
Se vor face aprecieri în ce măsură tipurile de pajişti actuale diferă de starea iniţială şi cauzele care au condus la această degradare a covorului ierbos, respectiv păşunat abuziv, abandon, supratârlire, lipsa lucrărilor de ameliorare.
Paragraf
Tabelul 4.1
PRE PRE_360
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 4
Descrierea vegetaţiei lemnoase
Paragraf
Vegetaţia lemnoasă, inclusiv cea de uz furajer, ce se află pe teritoriul actual al pajiştii se va caracteriza conform normelor silvice, indicându-se numele şi numărul speciilor, consistenţa vârstelor, volumul şi răspândirea acestora pe pajişte.
Paragraf 5
Cadrul de amenajare
Paragraf 5
1. Procedee de culegere a datelor din teren
Paragraf
Se va preciza modul de culegere a datelor din teren, inclusiv metodele utilizate pentru descrierea şi clasificarea vegetaţiei.
Paragraf
Pentru culegerea datelor din teren se folosesc metodologiile specifice în vigoare la data prelevării probelor pentru fiecare ramură în parte, pedologie, pratologie, dendrologie.
Paragraf 5
2. Obiective social-economice şi ecologice
Paragraf
Se prezintă obiectivele social-economice, ecologice, estetice şi de protecţie a mediului urmărite în prezentul amenajament.
Paragraf 5
3. Stabilirea categoriilor de folosinţă a pajiştilor
Paragraf
Se vor preciza categoriile de folosinţă a pajiştilor, păşune, fâneaţă, mixt, de pe teritoriul ce urmează a fi amenajat conform legislaţiei în vigoare. Se prezintă şi grupa pajiştilor după factorii limitativi, respectiv pante accentuate, roci la suprafaţă, textură grosieră, exces de umiditate, sărăturare, aridizare, conform legislaţiei în vigoare.
Paragraf 5
4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
Paragraf
Fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluţiile tehnologice şi tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea raţională a suprafeţelor de pajişti din cadrul proiectului.
Paragraf
Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul de bune practici agricole şi să fie în concordanţă cu condiţiile pedoclimatice ale arealului unde se află amplasată pajiştea.
Paragraf 5
4.1. Durata sezonului de păşunat
Paragraf
Se precizează data începerii şi încheierii păşunatului, stabilindu-se numărul zilelor de durată a păşunatului, pe fiecare trup de pajişte în parte. Pentru determinarea duratei de sezon se va ţine seama de altitudine, factori limitativi, condiţii climatice extreme, tradiţie locală.
Paragraf
Momentul începerii păşunatului raţional se face când:
litera A)
înălţimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiştile naturale şi 12-20 cm pe pajiştile semănate;
litera B)
înălţimea apexului, respectiv conul de creştere al spicului la graminee este de 6-10 cm;
litera C)
producţia de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la 3-5 t/ha pe pajiştile naturale şi 5-7,5 t/ha pe pajiştile semănate sau echivalent în substanţă uscată 0,6-1 t/ha şi 1-1,5 t/ha SU;
litera D)
înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară;
litera E)
după 23 aprilie.
Paragraf
Durata sezonului de păşunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetaţie care este legată mai mult de perioadele de secetă la câmpie şi deal şi de temperaturi scăzute pentru zona de munte astfel:
litera A)
câmpie: 190-210 zile la irigat (aprilie - octombrie) sau 100-150 zile la neirigat;
litera B)
dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie);
litera C)
munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie);
litera D)
subalpin: 60-100 de zile (iunie-august).
Paragraf
Încetarea păşunatului se face cu 3-4 săptămâni (20-30 de zile) înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol.
Paragraf 5
4.2. Numărul ciclurilor de păşunat
Paragraf
Ciclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceeaşi parcelă de exploatare, odată păşunată, se regenerează şi devine din nou bună pentru păşunat.
Paragraf
Numărul ciclurilor de păşunat este în funcţie de condiţiile climatice şi staţionale de sol, de compoziţia floristică şi de capacitatea de regenerare a pajiştilor.
Paragraf
În zona montană, de la 600-800 m altitudine, durata optimă a sezonului de păşunat, care este de 160 de zile, scade cu cca 7,5 zile cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2.200-2.400 m, la numai 40 de zile. Pe păşunile de munte se realizează cel mult 2-3 cicluri de păşunat, pe cele de deal 3-5 cicluri şi la câmpie 2-3 cicluri în condiţii de neirigare şi de 5-7 cicluri sau rotaţii de păşunat în condiţii de irigare.
Paragraf 5
4.3. Fâneţele
Paragraf
Suprafeţele ce nu se păşunează şi se utilizează pentru producerea de fân se vor cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maximă de nutrienţi, cu excepţia celor care sunt sub angajamente.
Paragraf 5
4.4. Capacitatea de păşunat
Paragraf
Stabilirea capacităţii de păşunat se va face prin împărţirea producţiei totale de masă verde cu raţia necesară unei unităţi vită mare (UVM).
Paragraf
Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.1 întocmit conform legislaţiei în vigoare.
Paragraf
Tabelul 5.1
PRE PRE_425
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Producţia totală de iarbă (Pt) se determină prin cosire şi cântărire pe 6-10 mp din suprafeţele de probă aflate în parcela de exploatare ce urmează să fie păşunată.
Paragraf
Pentru delimitarea suprafeţelor de probă se folosesc îngrădituri sau cuşti metalice, prevăzute la anexa nr. 7, care să nu permită consumul de către animale a vegetaţiei din interior, amplasate pe suprafeţe omogene din punctul de vedere al compoziţiei floristice şi al producţiei. Aceste suprafeţe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de păşunat, respectând restricţia ca pe plante să nu se regăsească apă de adiţie.
Paragraf
Capacitatea de păşunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de păşunat utilizând formula:
PRE PRE_429
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
în care:
Paragraf
Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în kg/zi;
Paragraf
DZP = numărul zilelor sezonului de păşunat;
Paragraf
Cf = coeficient de folosire a pajiştii, în procente.
Paragraf
Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabileşte prin cosirea şi cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5-10 mp, după scoaterea animalelor din tarla şi raportarea ei la producţia totală după formula:
PRE PRE_435
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Pentru aprofundarea acestui aspect este necesară consultarea specialiştilor din domeniul culturii pajiştilor.
Paragraf 6
Organizarea, îmbunătăţirea, dotarea şi folosirea pajiştilor
Paragraf 6
1. Lucrări de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti
Paragraf
Se va face o scurtă prezentare asupra lucrărilor propuse şi se vor analiza variantele tehnologice şi volumul de lucrări. Lucrările propuse vor fi în conformitate cu metodologia şi respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, denumite în continuare GAEC, şi a celor care sunt sub angajament.
Paragraf
Se vor justifica suprafeţele considerate de protecţie şi cele care îşi schimbă destinaţia, menţionând legislaţia sub incidenţa căreia intră.
Paragraf
Se va compara producţia actuală cu cea posibilă de realizat prin aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire. Se vor face tabele cumulative cu lucrările de îmbunătăţire pentru sporirea producţiei şi conservarea biodiversităţii, conform tabelelor 6.1.a şi 6.1.b.
Paragraf
Principalele măsuri de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei pajiştilor se bazează pe înlăturarea sau diminuarea efectului factorilor limitativi ai productivităţii acestora.
Paragraf
Pentru determinarea măsurilor şi tehnologiilor de îmbunătăţire adecvate trebuie să se stabilească în prealabil, cu exactitate, cauzele degradării pajiştii respective, deoarece aplicarea oricărei măsuri de îmbunătăţire a covorului vegetal fără a se îndepărta cauzele degradării lui conduce la unele rezultate bune, valabile doar pe termen scurt.
Paragraf
Principalele acţiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei de furaje de pe pajişti sunt:
litera A)
măsuri ameliorative generale, care se aplică pe toate pajiştile afectate de factori limitativi ai producţiei;
litera B)
măsuri de îmbunătăţire fără înlocuirea totală a vechiului covor vegetal, denumite măsuri de suprafaţă;
litera C)
măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală a vechiului covor vegetal cu amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti;
litera D)
valorificarea superioară a producţiei pajiştilor prin păşunat;
litera E)
valorificarea superioară prin recoltarea şi conservarea furajelor de pe pajişti.
Paragraf 1
Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiştile afectate de diferiţi factori limitativi ai producţiei sunt:
litera A)
eliminarea excesului de umiditate;
litera B)
combaterea eroziunii de adâncime şi alunecărilor solului;
litera C)
corectarea reacţiei solului, respectiv aciditatea/alcalinitatea, prin lucrări de amendare.
Paragraf 2
Măsurile de suprafaţă de îmbunătăţire a pajiştilor cuprind:
litera A)
lucrările de întreţinere a pajiştilor ce constau în curăţarea de muşuroaie de orice provenienţă, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre, nivelarea nanoreliefului, împrăştierea dejecţiilor rămase în urma păşunatului sau după fertilizarea organică, aerarea covorului vegetal;
litera B)
îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;
litera C)
supraînsămânţarea pajiştilor.
Paragraf 3
Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau din:
litera A)
curăţarea de muşuroaie, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre;
litera B)
distrugerea vechiului covor vegetal degradat;
litera C)
îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;
litera D)
pregătirea patului germinativ;
litera E)
reînsămânţarea cu amestecuri de plante furajere productive şi cu valoare furajeră ridicată;
litera F)
întreţinerea pajiştii nou-înfiinţate.
Paragraf
Dacă există diferenţe între măsurile de îmbunătăţire aplicate, determinate de variaţii ale condiţiilor staţionale actuale, se va prezenta tehnologia pentru fiecare parcelă în parte.
Paragraf
Tabelul 6.1.a.
PRE PRE_518
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Măsurile de îmbunătăţire ce vor fi aplicate vor fi trecute într-o formă tabelară, în care se precizează măsurile de îmbunătăţire utilizate, data la care au fost aplicate şi dozele utilizate de pesticide şi fertilizanţi, conform tabelului 6.2. Se va preciza şi timpul de revenire, adică după ce interval de timp se va interveni din nou cu aceste măsuri.
Paragraf
Tabelul 6.1.b.
PRE PRE_521
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Tabelul 6.2
Paragraf
Date orientative privind fertilizarea pajiştilor permanente cu îngrăşăminte chimice (kg s.a./ha/an)
PRE PRE_524
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf 6
2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânţarea sau supraînsămânţarea pajiştilor
Paragraf
Se vor prezenta atât speciile care compun amestecul ce urmează a fi însămânţat/supraînsămânţat, cât şi cantitatea cu care participă acestea în amestec, conform anexei nr. 1. Lucrările de reînsămânţare sau supraînsămânţare vor fi efectuate doar acolo unde este necesar, iar amestecul va conţine specii de graminee şi leguminoase perene de pajişti pretabile condiţiilor staţionale şi modului de folosire, având în vedere şi restricţiile din cadrul angajamentelor.
Paragraf 6
3. Capacitatea de păşunat
Paragraf
Se va arăta capacitatea de păşunat actuală şi predictibilă după aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire.
Paragraf
Capacitatea de păşunat actuală va fi prezentată sub formă tabelară conform tabelului 6.3, grupându-se suprafeţele cu capacitate de producţie asemănătoare şi cu răspuns preconizat asemănător. Se vor prezenta rezultatele preconizate pe următorii ani în ceea ce priveşte compoziţia floristică, producţia de masă verde, coeficientul de folosire şi încărcătura optimă a pajiştii, exprimată în UVM/ha, ca urmare a îmbunătăţirii pajiştilor.
Paragraf
Tabelul 6.3
PRE PRE_531
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Notă
Paragraf
*) ZAF - număr de zile animal furajat pe păşune; DSP - durată sezon păşunat.
Paragraf 0
,05 - cantitatea de masă verde, în tone, consumată efectiv de un UVM/zi.
Paragraf 6
4. Organizarea păşunatului pentru diferitele specii de animale
Paragraf
Se vor da indicaţii de ordin general asupra modului de organizare în vederea folosirii raţionale a păşunilor, prin împărţirea, stabilirea numărului şi determinarea suprafeţei parcelelor, delimitarea lor pe teren, specia şi categoria de vârstă a animalelor.
Paragraf
Se vor preciza suprafeţele de pajişte care nu vor fi păşunate şi se vor prezenta cauzele pentru care aceste zone sunt scoase din circuitul pastoral, zone de protecţie, teren degradat, suprafeţe în curs de îmbunătăţire şi perioada de readucere în circuitul pastoral dacă este cazul.
Paragraf
Numărul şi suprafaţa parcelelor de exploatare se stabilesc în funcţie de producţia lor, calitatea ierbii şi posibilitatea regenerării ei. Ca suprafaţă, parcelele de exploatare pot diferi între ele, cu condiţia ca producţia de iarbă să fie aceeaşi şi să suporte aceeaşi încărcătură de animale. În momentul în care capacitatea şi calitatea furajelor de pe parcelă sunt ridicate, se pot face subparcele de folosire, în vederea eşalonării producţiei şi valorificării raţionale a furajului, cositul furajelor excedentare, pentru a asigura necesarul în cazul condiţiilor nefavorabile.
Paragraf
Ordinea de păşunat a parcelelor de exploatare este determinată de expoziţie, altitudine şi amplasare faţă de căile de acces. În general, parcelele cu o expoziţie însorită şi cu altitudinea cea mai mică se vor păşuna primele, după care se valorifică cele cu expoziţie umbrită sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul de păşunat pe cicluri de exploatare.
Paragraf
Ciclul de exploatare reprezintă perioada după care se revine pe aceeaşi parcelă în acelaşi sezon de păşunat.
Paragraf
De asemenea se recomandă ca suprafeţele aflate în imediata apropiere a localităţii să fie păşunate de vacile de lapte, iar tineretul bovin şi celelalte categorii să utilizeze pajiştile mai îndepărtate.
Paragraf
Pentru delimitarea parcelelor de exploatare se vor folosi, pe cât posibil, limitele naturale, culmi, pâraie, drumuri, poteci, iar, unde acestea nu sunt prezente, se vor crea limite artificiale, preferabil garduri fixe din lemn, piatră, garduri vii sau electrice.
Paragraf 6
5. Căi de acces
Paragraf
Se vor prezenta drumurile permanente de acces la trupurile de pajişte, drumurile de pământ şi potecile de acces şi în caz de nevoie se va propune construirea de drumuri, justificând necesitatea lor. Construirea căilor de acces se va face respectând legislaţia în vigoare.
Paragraf
Se vor preciza felul căilor de acces existente, drumuri de acces pe păşune, drumuri forestiere şi lungimea acestora. Se va arăta starea acestor drumuri, cum sunt întreţinute şi de cine sunt administrate, necesitatea reparaţiilor.
Paragraf
Toate căile de acces vor fi figurate pe hărţile de ansamblu, prin semne convenţionale specifice.
Paragraf 6
Construcţii zoopastorale şi surse de apă
Paragraf
Se vor prezenta construcţiile pastorale, cum ar fi adăposturi, stâne, casării, cabane şi alte utilităţi, adăpători, garduri, porţi de târlire, precum şi amplasarea acestora. De asemenea se arată şi celelalte construcţii aflate pe păşuni sau în apropierea lor şi cine le administrează.
Paragraf
Se va face o descriere sumară a construcţiilor existente şi se va preciza starea lor.
Paragraf
Se vor da relaţii cu privire la sursele de apă existente, specificându-se în mod expres capacitatea şi permanenţa acestora. Dacă nu există adăpători se specifică unde se face adăpatul vitelor sau accesul vitelor la sursele de apă învecinate şi se menţionează distanţa până la aceste surse.
Paragraf
Se vor propune lucrări pentru realizarea de noi surse de apă potabilă, forări de puţuri, aducţiuni de apă şi alte lucrări de gospodărire a apei, justificându-se necesitatea lor, de exemplu: distanţele faţă de sursele de adăpare a animalelor să fie cât mai reduse.
Paragraf
Dacă este necesar, se fac propuneri pentru a se acorda acces la sursele de apă învecinate, inclusiv la cele din păduri.
Paragraf 7
Descriere parcelară
Paragraf
Se va face o prezentare tabelară a fiecărei parcele descriptive care compune pajiştea amenajată.
PRE PRE_568
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Aceste descrieri se vor ataşa la finalul documentaţiei.
Paragraf 8
Descrierea vegetaţiei forestiere
Paragraf 8
1. Date generale: suprafaţa totală, suprafaţa efectiv ocupată şi distribuţia vegetaţiei forestiere pe suprafaţă
Paragraf 8
2. Descrierea staţiunii: forma de relief, configuraţia terenului, expoziţie, înclinare, altitudine, tipul genetic de sol, tipul de floră, tipul de staţiune, datele caracteristice pentru staţiune, eroziune, grohotiş, stâncării şi alte caracteristici ecopedologice care prezintă importanţă pentru vegetaţia forestieră
Paragraf 8
3. Descrierea vegetaţiei forestiere: arboretul - elementele de arboret, provenienţa, vârsta, proporţia elementelor, clasa de producţie, creşterea, vârsta medie, consistenţa, volumul la hectar şi volumul total
Paragraf 8
4. Organizarea păşunatului: zonele admise la păşunat, zonele în care este permisă traversarea spre locurile de păşunat, zonele în care păşunatul este interzis, perioadele în care este admis păşunatul
Paragraf 8
5. Hărţi: harta păşunii împădurite, harta zonelor admise/interzise la păşunat şi a celor în care este permisă traversarea
Paragraf 9
Diverse
Paragraf 9
1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia
Paragraf
Se precizează data din care intră în vigoare prezentul amenajament. Durata amenajamentului pastoral este de 10 ani.
Paragraf 9
2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări
Paragraf
Se prezintă personalul care a participat la efectuarea amenajamentului, se va preciza de asemenea ce contribuţie a avut respectiva persoană şi unitatea de care aparţine aceasta.
Paragraf 9
3. Hărţile ce se ataşează amenajamentului
Paragraf
Se vor enumera hărţile ce se sunt ataşate amenajamentului. Hărţile vor fi anexate la sfârşitul lucrării, precum şi descrierile parcelare.
Paragraf 9
4. Evidenţa lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă
Paragraf
Se vor prezenta lucrările efectuate în fiecare an pe fiecare parcelă, conform tabelului 9.
Paragraf 9
5. Bibliografie
Paragraf
Se vor nota sursele bibliografice utilizate în realizarea prezentului amenajament.
Paragraf
Tabelul 9
PRE PRE_588
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Notă
Paragraf
*) Fertilizarea pajiştilor se va realiza pe baza unui plan de fertilizare anual, ţinând cont de cartarea agrochimică.
Paragraf 10
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ghid-cadru.
Anexa 1
Paragraf
la ghidul-cadru
Paragraf
Câteva date necesare pentru alcătuirea amestecurilor de graminee şi
Paragraf
leguminoase perene în condiţii de neirigare
PRE PRE_611
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
+ Se recomandă a fi semănate.
Paragraf
● Nu se recomandă.
Paragraf
I - capacitate mare de concurenţă
Paragraf
II - capacitate mijlocie de concurenţă
Paragraf
III - capacitate mică de concurenţă
Paragraf
Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare
Paragraf
pe zone de cultură şi mod de folosire
Paragraf
(P = păşunat; F = fâneaţă ; M = mixt)
PRE PRE_620
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare
Paragraf
pe zone de cultură şi mod de folosire
Paragraf
(P = păşunat; F = fâneaţă ; M = mixt)
PRE PRE_624
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Anexa 2
Paragraf
la ghidul-cadru
Paragraf
PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIŞTI ŞI RĂSPÂNDIREA LOR
Paragraf 1
Etajul subalpin şi alpin
Paragraf 1
Pajiştile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica) (păruşcă)
Paragraf
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de păruşcă ocupă cele mai mari suprafeţe în etajul subalpin al jnepenişurilor, de la 1.600 m până la 2.200 m altitudine. Acestea sunt pajişti de origine secundară şi au rezultat în special după defrişarea jneapănului.
Paragraf
Festuca airoides este o specie care preferă staţiuni cu caracter mezoxerofit faţă de Nardus stricta, cu care se învecinează şi se întrepătrunde, şi care preferă staţiuni mai umede.
Paragraf
Vegetaţia are în componenţă numeroase specii nevaloroase.
Paragraf
Valoarea pastorală este foarte scăzută, cu producţie de 2-4 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,2-0,5 UVM/ha.
Paragraf 1
2. Pajiştile de Carex curvula (coarnă) şi Juncus trifidus (pipiriguţ)
Paragraf
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de coarnă şi pipiriguţ sunt de origine primară, fiind răspândite în etajul alpin, la altitudini mai mari de 2.000-2.200 m, care se întâlnesc numai în Munţii Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Bucegi, Parâng, Retezat şi Rodnei.
Paragraf
Solurile sunt humicosilicatice şi podzoluri.
Paragraf
Carex curvula este un rogoz alpin, foarte bine consumat de animale.
Paragraf
Valoarea pastorală este foarte scăzută datorită, în principal, producţiilor foarte mici, de numai 1,5-3 t/ha MV şi a gradului scăzut de consumabilitate a pipiriguţului, care permit o încărcare de 0,1-0,4 UVM/ha.
Paragraf 2
Pajişti zonale premontane şi montane
Paragraf 2
1. Pajiştile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului)
Paragraf
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafeţe în zona de deal şi cea montană inferioară, începând de la altitudinea de 200-300 m până la peste 1.200 m, din subzona stejarilor şi gorunului până în subetajul fagului şi al amestecurilor de fag cu răşinoase.
Paragraf
În teritoriu se disting pajişti de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau uşor înclinate cu soluri mai bogate şi pajişti cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinaţie mare şi expoziţii însorite pe soluri mai sărace acide.
Paragraf
Solurile de sub pajiştile de iarba-câmpului sunt brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, brune eumezobazice cu reacţie slab acidă până la neutre pentru pajiştile mai bune şi puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie.
Paragraf
Agrostis capillaris este o graminee valoroasă din punct de vedere furajer, cu grad ridicat de consumabilitate.
Paragraf
Vegetaţia are în componenţă numeroase specii cu valoare furajeră ridicată, dar şi specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice. Adesea, aceste pajişti sunt invadate şi de vegetaţie lemnoasă dăunătoare, ca: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), măceşul (Rosa canina), în zone mai uscate şi alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) în zone mai umede.
Paragraf
Valoarea pastorală a pajiştilor de Agrostis capillaris este bună, ajungând la o producţie de 10-15 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1,0-1,2 UVM/ha.
Paragraf
A doua categorie de pajişti de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastorală mijlocie cu 5,0-7,5 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,5-0,8 UVM/ha.
Paragraf 2
Pajiştile de Festuca rubra (păiuş roşu)
Paragraf
Răspândire şi ecologie. Arealul fitogeografic al pajiştilor de Festuca rubra, corespunde etajului pădurilor de molid (Picea abies), cunoscut şi sub denumirea de etajul boreal, care atinge altitudinea de 1.800 m în Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali şi 1.600 m în nordul Carpaţilor Orientali. La limita inferioară, pajiştile de Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând în unele situaţii până în etajul nemoral la 700-800 m altitudine.
Paragraf
Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri.
Paragraf
Vegetaţia pajiştilor de Festuca rubra, din cauza păşunatului abuziv şi a scăderii fertilităţii solului, este invadată pe suprafeţe apreciabile de specia nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului, ţepoşică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafeţele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp.), ştirigoaie (Veratrum album), ştevii (Rumex sp.), brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale) şi altele. Vegetaţia lemnoasă invadantă este reprezentată de arbuşti ca: ienupăr (Juniperus sibirica), specii de Vaccinium şi puieţi de arbori, în special de molid. Festuca rubra are o valoare furajeră bună.
Paragraf
Valoarea pastorală a pajiştilor de păiuş roşu este foarte heterogenă, de la mediocră spre bună, cu o producţie de 5-15 t/ha MV, respectiv 0,5-1,5 UVM/ha.
Paragraf 2
3. Pajiştile degradate de Nardus stricta (ţepoşica)
Paragraf
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de ţepoşică au o largă răspândire în etajul molidişurilor şi al jnepenişurilor (Pinus mugo) în toţi munţii înalţi din Carpaţii româneşti. Nardus stricta, specia care domină, are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind adaptată la condiţii de umiditate şi temperatură diferite, de la 300 m până la 2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice şi oligotrofice.
Paragraf
Solurile sunt în principal brune feriiluviale, brune acide, podzoluri, luvisoluri albice, puternic acide.
Paragraf
Valoarea furajeră a ţepoşicii este foarte scăzută, fiind considerată o specie nevaloroasă.
Paragraf
Vegetaţia pajiştilor de Nardus stricta este degradată şi de o productivitate scăzută.
Paragraf
Valoarea pastorală este de asemenea foarte scăzută, cu producţii de 3-5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35-50%, şi o capacitate medie de 0,4 UVM/ha.
Paragraf 3
Pajişti zonale colinare şi de câmpie
Paragraf 3
1. Pajiştile de Festuca valesiaca (păiuş stepic)
Paragraf
Răspândire şi ecologie. Aceste pajişti sunt reprezentative pentru zonele de stepă şi silvostepă din ţara noastră. Festuca valesiaca, specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, şi anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podişul Sucevei şi subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice şi subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podişul Bârladului. Cele mai mari suprafeţe cu păiuş stepic sunt în Podişul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic şi în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite.
Paragraf
Solurile pe care se extind aceste pajişti sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele şi solurile cernoziomoide.
Paragraf
Vegetaţia are în componenţă numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieţi, pelin şi specii toxice, ca: alior, coronişte sau vegetaţie lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar, păducel, măceş, verigariu.
Paragraf
Valoarea pastorală este mediocră, cu potenţial de producţie scăzut, de numai 3-5 t/ha MV şi o încărcare medie de 0,3-0,5 unităţi vită mare la ha.
Paragraf 3
2. Pajiştile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuş de silvostepă)
Paragraf
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podişul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer şi gârniţă din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanţi slab până la moderat înclinaţi 6°-14° pe toate expoziţiile la altitudini mai joase şi numai însorite la altitudini mai mari.
Paragraf
Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenuşii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri.
Paragraf
Vegetaţia este dominată de numeroase specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice, ca: alior, scaieţi, pelin, care diminuează mult calitatea acestor pajişti.
Paragraf
Valoarea pastorală şi productivitatea sunt slabe-mijlocii, cu o producţie de 3,5-6 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,4-0,6 UVM/ha.
Paragraf 3
Pajiştile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuţa)
Paragraf
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de firuţă se întâlnesc în zona nemorală din sudul ţării, în aria pădurilor de cer şi gârniţă, la altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane şi uşor înclinate.
Paragraf
Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună şi grad ridicat de consumabilitate.
Paragraf
Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roşcate, brune roşcate luvice şi vertisoluri.
Paragraf
Vegetaţia este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc totuşi specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul-iepurelui, dăunătoare şi toxice, ca: alior, scaieţi, piciorul-cocoşului.
Paragraf
Valoarea pastorală este bună, cu producţie de 7,5-12,5 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1-1,5 UVM/ha.
Paragraf 3
4. Pajiştile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă)
Paragraf
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de bărboasă sunt cele mai răspândite tipuri de pajişti derivate din cele de Festuca valesiaca şi Festuca rupicola, ca efect al păşunatului abuziv, neraţional şi al eroziunii solului, din Podişul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podişul Dobrogei, precum şi al unor enclave din Dealurile Olteniei şi Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofă, xerofită cu largă amplitudine ecologică din zona de stepă până în subetajul gorunului şi chiar al fagului, în special pe coastele însorite, moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune a solului.
Paragraf
Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice şi luvisoluri albice.
Paragraf
Vegetaţia acestui tip de pajişte derivată este frecvent invadată de buruieni, specii dăunătoare şi toxice, precum: alior, lumânărică, scaieţi, pelin, pojarniţă.
Paragraf
Valoarea pastorală şi productivitatea sunt foarte slabe, cu producţii de 1,5-5 t/ha MV, în funcţie de intensitatea degradării, cu o capacitate de păşunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha.
Paragraf 4
Pajişti azonale
Paragraf 4
1. Pajiştile din lunci şi depresiuni
Paragraf
Aceste pajişti sunt influenţate în mare măsură de condiţiile de sol şi umiditate specifice luncilor râurilor şi depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana).
Paragraf
Vegetaţia ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajişti distincte: Agrostis stolonifera (iarba- câmpului), Alopecurus pratensis (coada-vulpii), Poa pratensis (firuţa), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovăsciorul) şi Festuca pratensis (păiuşul de livezi), precum şi alte specii foarte valoroase furajere care au fost introduse deja în cultură.
Paragraf
Modul de folosinţă al acestor pajişti este în regim de fâneaţă şi uneori mixt, fâneaţă-păşune. Aceste tipuri de pajişti naturale au producţiile cele mai ridicate, datorită regimului de umiditate favorabil şi solurilor bogate aluvionare din luncile râurilor.
Paragraf
Valoarea pastorală este bună spre foarte bună, cu producţii de 7,5-15 t/ha MV, în funcţie de tipul şi modul de întreţinere.
Paragraf 4
2. Pajiştile de pe soluri saline şi alcaline
Paragraf
Majoritatea acestor tipuri de pajişti sunt răspândite în Câmpia Română de Est, în Câmpia Olteniei, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei, Lunca Prutului şi Bârladului, Lunca şi Delta Dunării, pe solurile saline şi alcalice.
Paragraf
Pajiştile de Puccinellia limosa sunt cel mai bine reprezentate, au o producţie scăzută, de 4-7 t/ha MV şi o valoare pastorală slabă-mijlocie, care suportă o capacitate de păşunat de 0,3-0,6 UVM/ha. Pajiştile de Salicornia europaea - Suaeda maritima sunt răspândite mai ales pe solonceacuri, pe care cresc aproape în exclusivitate specii fără valoare furajeră, toleranţe la concentraţia mare de săruri din aceste soluri.
Paragraf
Producţia medie este de 5-6 t/ha MV, de foarte slabă calitate, cu o valoare pastorală foarte slabă şi cu o capacitate de păşunat de 0,1-0,2 UVM/ha.
Paragraf 4
3. Pajiştile de nisipuri
Paragraf
Pajiştile răspândite pe nisipuri se întâlnesc în Câmpia Română, Câmpia Careiului în nord-vestul ţării şi în Delta Dunării.
Paragraf
Vegetaţia pajiştilor de nisipuri este rară, cu specii puţine la număr şi cu valoare furajeră slabă sau nevaloroase, fiind dominate de Festuca vaginata (păiuş de nisipuri) şi Elymus sabulosus.
Paragraf
Valoarea pastorală a acestor pajişti este neînsemnată.
Anexa 3
Paragraf
la ghidul-cadru
Paragraf
Principalele plante din vegetaţia păşunilor şi fâneţelor
PRE PRE_706
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Anexa 4
Paragraf
la ghidul-cadru
PRE PRE_713
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Anexa 5
Paragraf
la ghidul-cadru
Paragraf
Plante dăunătoare şi toxice din pajiştile permanente
PRE PRE_721
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Plante de balast
PRE PRE_723
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Anexa 6
Paragraf
la ghidul-cadru
Paragraf
Producţia de iarbă şi încărcarea cu animale exprimată
Paragraf
în unităţi vită mare (UVM) la hectar a principalelor
Paragraf
tipuri de pajişti din România
PRE PRE_733
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Paragraf
Producţia şi calitatea principalelor categorii de pajişti
PRE PRE_735
[Imagine S_PRE ID: N/A]
Anexa 7
Paragraf
la ghidul-cadru
Paragraf
Model de cuşcă metalică pentru determinarea
Paragraf
producţiei de iarbă pe păşune (2 x 1 m)
Paragraf
Alte informaţii privind cunoaşterea vegetaţiei pajiştilor, valoarea pastorală, tehnologii de îmbunătăţire şi folosire raţională a acestora se pot obţine prin accesarea site-ului Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, http://www.pajişti-grassland.ro/proiecte/lucrări/index.html
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuitCe mai știm despre acest act
- 3 articole indexate separat, cu trimiterile rezolvate
- Alertă în ziua în care acest act se modifică
- Zilnic sincronizat cu Monitorul Oficial
Planul Gratuit rămâne disponibil după cele două săptămâni.
