AcasăDocument
DECIZIE nr. 409 din 28 mai 2015
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Codul de procedură civilă
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Augustin Zegrean - preşedinte
Paragraf
Petre Lăzăroiu - judecător
Paragraf
Mircea Ştefan Minea - judecător
Paragraf
Daniel Marius Morar - judecător
Paragraf
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Paragraf
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Paragraf
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Paragraf
Tudorel Toader - judecător
Paragraf
Andreea Costin - magistrat-asistent
Paragraf
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
Paragraf 1
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Richard Damian Rădulescu în Dosarul nr. 228/185/2014 al Judecătoriei Drăgăşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.375D/2014.
Paragraf 2
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Paragraf 3
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere precedentul constituţional, respectiv Decizia nr. 620 din 4 noiembrie 2014.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Paragraf 4
Prin Încheierea din 25 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 228/185/2014, Judecătoria Drăgăşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Richard Damian Rădulescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
Paragraf 5
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin dispoziţia legală criticată se restrânge sfera noţiunii de "proces", făcându-se distincţia între "proces" - care se încheie prin rămânerea definitivă a hotărârii şi executare silită - o procedură distinctă. A mai susţinut că orice cerere nouă conexă unui litigiu care a început sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865 se va soluţiona potrivit vechilor norme de procedură civilă, chiar dacă soluţionarea ei implică formarea unui nou dosar.
Paragraf 6
Judecătoria Drăgăşani - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textul legal criticat nu contravine niciuneia dintre normele constituţionale invocate. Potrivit art. 24 din Codul de procedură civilă, regula generală este aceea că legea de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite iniţiate după intrarea în vigoare a acesteia, iar nu şi celor demarate anterior şi aflate în curs de desfăşurare. Arată că, chiar dacă cererea de chemare în judecată a fost înregistrată anterior intrării în vigoare a noii legi de procedură, aceasta se va aplica executării silite demarate în temeiul hotărârii obţinute în acel proces, dacă data cererii de executare silită este ulterioară momentului intrării în vigoare a legii.
Paragraf 7
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Paragraf 8
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Paragraf 9
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Paragraf 10
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24 din Codul de procedură civilă, text care trebuie privit în coroborare cu soluţia legislativă prevăzută de dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, care prevăd că: "Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare." Prevederile legale criticate au următorul conţinut: "Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare."
Paragraf 11
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţia legală criticată încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art. 11 alin. (1) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 126 privind instanţele judecătoreşti. De asemenea, este invocat şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Paragraf 12
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin dispoziţia legală criticată legiuitorul a optat ca legea de procedură nouă să se aplice numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865), potrivit căreia legea nouă se aplică, de la data intrării ei în vigoare, şi proceselor, şi executărilor silite începute sub legea veche.
Paragraf 13
Asupra dispoziţiei legale criticate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 620 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 6 ianuarie 2015, prilej cu care a reţinut că aceasta a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei sale, astfel cum este consacrată prin prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Dispoziţiile legale criticate au un caracter tranzitoriu şi reprezintă voinţa legiuitorului, care, prin noul Cod de procedură civilă, a ales să se raporteze, în privinţa executării silite, la momentul declanşării acestei proceduri.
Paragraf 14
Cu privire la principiul egalităţii în faţa legii consacrat de art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale se aplică, în egală măsură, tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, fără discriminări. Având în vedere că există suficiente garanţii procesuale care dau expresie dreptului la un proces echitabil, nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale invocate.
Paragraf 15
Cu privire la caracterul unitar al procesului civil, Curtea a reţinut că acesta impune respectarea garanţiilor ce caracterizează dreptul la un proces echitabil atât în faza judecăţii, cât şi a executării silite, cea mai importantă dintre aceste garanţii fiind "dreptul la un tribunal" în sensul art. 21 din Constituţie şi al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adică liberul acces la o instanţă independentă şi imparţială, stabilită prin lege, şi controlul actelor efectuate în ambele faze ale procesului de către instanţele judecătoreşti.
Paragraf 16
În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a statuat în jurisprudenţa sa că "dreptul la un tribunal garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţie ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul unei părţi. Executarea unei sentinţe, a oricărei instanţe, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din «proces» în sensul art. 6" (Hotărârea din 12 iulie 2007, pronunţată în Cauza SC Ruxandra Trading împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 19 martie 1997, pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 41).
Paragraf 17
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele care au stat la baza deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Paragraf 18
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Paragraf
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Paragraf
În numele legii
Paragraf
DECIDE:
Paragraf
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Richard Damian Rădulescu în Dosarul nr. 228/185/2014 al Judecătoriei Drăgăşani - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 24 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Paragraf
Definitivă şi general obligatorie.
Paragraf
Decizia se comunică Judecătoriei Drăgăşani - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Paragraf
Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2015.
SMN
Semnături
Paragraf
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Paragraf
AUGUSTIN ZEGREAN
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Andreea Costin
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit