AcasăDocument
DECIZIE nr. 18*) din 29 ianuarie 1997
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
NTA
Notă
Paragraf
Florin Bucur Vasilescu - preşedinte
Paragraf
Nicolae Popa - judecător
Paragraf
Romul Petru Vonica - judecător
Paragraf
Raul Petrescu - procuror
Paragraf
Doina Suliman - magistrat-asistent
Paragraf
Pe rol, pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, invocată de Petrosanu Ionel, recurent în Dosarul nr. 784/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia contencios administrativ.
Paragraf
Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 15 ianuarie 1997 şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi dată.
Paragraf
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 22 ianuarie 1997, iar apoi la 29 ianuarie 1997, când a adoptat prezenta decizie.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:
Paragraf
Prin încheierea din 4 septembrie 1996, pronunţată în Dosarul nr. 784/1996, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 32 din 18 august 1995 privind timbrul judiciar.
Paragraf
În motivarea excepţiei, recurentul Petrosanu Ionel susţine ca Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 "încalcă dreptul constituţional la petiţie, care trebuie să fie gratuit, şi ca Guvernul nu era competent sa emita o reglementare în acest sens".
Paragraf
Exprimandu-şi opinia potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanţa suprema apreciază ca "actul normativ invocat nu contravine prevederilor constituţionale la care s-a făcut referire, Guvernul fiind abilitat sa emita astfel de ordonanţe prin însăşi Constituţia tarii".
Paragraf
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului, precum şi al Guvernului, asupra excepţiei invocate.
Paragraf
Cele două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale părţilor, concluziile recurentului şi cele ale procurorului, dispoziţiile ordonanţei atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Paragraf
Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 3 şi 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia cu care a fost legal sesizată.
Paragraf
Asa după cum rezultă din motivele excepţiei de neconstituţionalitate, consemnate în încheierea instanţei, autorul excepţiei invoca neconstituţionalitatea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, întrucât prin aceste prevederi se încalcă dispoziţiile art. 47 din Constituţie, care garantează dreptul de petiţionare. Pe de altă parte, fără sa indice un impediment constituţional, considera ca Guvernul nu este competent sa emita o reglementare având ca obiect instituirea timbrului judiciar.
Paragraf
Prin notele scrise depuse la dosarul instanţei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate invoca, de asemenea, încălcarea, prin prevederile respectivei ordonanţe, a dispoziţiilor art. 138 din Constituţie, privind impozitele şi taxele, şi ale art. 16 alin. (2), potrivit cărora "nimeni nu este mai presus de lege". În fine, se considera ca prin instituirea timbrului judiciar se încalcă şi dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Constituţie, care prevăd ca nici o lege nu poate îngrădi accesul liber la justiţie.
Paragraf
Cercetarea tuturor temeiurilor invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate conduce la concluzia ca aceasta este nefondata.
Paragraf
Prin Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 s-a instituit "timbrul judiciar", care în condiţiile acestei ordonanţe, se aplică acţiunilor, cererilor, actelor şi serviciilor de competenţa tuturor instanţelor judecătoreşti, Ministerul Justiţiei şi instituţiilor subordonate acestui minister, precum şi actelor notariale care se îndeplinesc de către notarii publici. Potrivit art. 9 din aceasta ordonanţa, cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite şi înregistrate, dac nu sunt timbrate corespunzător; în cazul nerespectării dispoziţiilor ordonanţei, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Paragraf
Astfel cum este reglementat timbrul judiciar, el semnifica o problemă de fiscalitate pentru servicii publice. Împreună cu taxa de timbru, timbrul judiciar semnifica ceea ce s-a numit "impozit pe justiţie".
Paragraf
Atât timbrul judiciar, cat şi taxa de timbru nu sunt contrare prevederilor art. 21 din Constituţie, privind accesul liber la justiţie. Cat priveşte taxa de timbru, Curtea Constituţională s-a pronunţat constant în sensul că accesul liber la justiţie nu presupune gratuitatea acesteia. Justiţia este un serviciu public al statului, iar costurile sale se suporta de la bugetul de stat, la ale cărui venituri contribuie toţi cetăţenii. Este echitabil ca o parte dintre cheltuieli să fie suportată de cei care recurg la acest serviciu şi aceasta se realizează prin plata taxelor de timbru.
Paragraf
În acest sens, urmează a se retine considerentele Deciziei nr. 1 din 8 februarie 1994 a Plenului Curţii Constituţionale şi ale Deciziei nr. 7 din 2 martie 1993, rămasă definitivă, prima publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, iar cea de-a doua, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993. Mai recent, în acelaşi sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 97 din 24 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996.
Paragraf
Pe de altă parte, în considerarea prevederilor art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, contribuţia justiţiabilului prin avansarea unei părţi din cheltuielile pe care le implica serviciul public al justiţiei poate fi recuperată de la partea care cade în pretenţii, inglobandu-se în cheltuielile de judecată.
Paragraf
Pentru identitate de ratiune, timbrul judiciar nu poate avea o alta semnificaţie şi nu poate conduce la alte consecinţe decât cele ale taxei de timbru.
Paragraf
Este de observat, de asemenea, ca art. 21 din Constituţie, prin care se garantează accesul liber la justiţie, nu instituie nici o interdicţie cu privire la taxele în justiţie.
Paragraf
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate îşi motiveaza însă susţinerea sa şi pe ideea ca prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 "încalcă dreptul constituţional la petiţie, care trebuie să fie gratuit". Într-adevăr, art. 47 din Constituţie, consacrand dreptul de petiţionare, precizează ca exercitarea acestuia "este scutită de taxa". Numai ca, astfel cum rezultă din chiar reglementarea constituţională, accesul la justiţie, care presupune o cerere adresată instanţei, nu este identic cu dreptul de petiţionare, fiecare dintre aceste drepturi având determinări specifice şi exclusive. De regula, cererea în justiţie se rezolva în cadrul unei proceduri jurisdicţionale; dimpotriva, petiţia se rezolva, de regula, în cadrul unei proceduri administrative, având o anumită specificitate de natura necontencioasă.
Paragraf
Se mai susţine, de asemenea, ca "Guvernul nu este competent" sa instituie timbrul judiciar, el putând sa emita, cum precizează art. 107 din Constituţie, hotărâri pentru organizarea executării legilor. Astfel se ignora însă faptul ca, în temeiul art. 107 alin. (3) şi al art. 114 din Constituţie, Guvernul poate emite ordonanţe, exceptând domeniul legilor organice. Or, din cuprinsul art. 72 alin. (3) din Constituţie şi al celorlalte reglementări constituţionale nu rezultă cerinţa ca taxele în justiţie, implicit timbrul judiciar, să fie reglementate prin lege organică.
Paragraf
Prin notele scrise depuse la dosarul instanţei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate evoca şi încălcarea dispoziţiilor art. 138 din Constituţie. Potrivit alin. (1) al acestui articol, impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat "se stabilesc numai prin lege". Aceste prevederi trebuie însă coroborate cu cele ale art. 114 din Constituţie, privind delegarea legislativă, în sensul cărora Guvernul poate emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Pe baza textelor constituţionale menţionate nu s-ar putea deci susţine ca Guvernul nu era competent sa emita o ordonanţa privind timbrul judiciar. De altfel, este de observat ca Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, emisă în temeiul art. 1 lit. b) din Legea nr. 81/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, a fost aprobată prin Legea nr. 106 din 16 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 21 noiembrie 1995.
Paragraf
În sfârşit, invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora "nimeni nu este mai presus de lege", nu are incidenţa cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Dacă, totuşi, s-ar păstra în discuţie acest incident de neconstituţionalitate, ar urma să se observe ca, prin emiterea ordonanţei, Guvernul a acţionat pe baza unei legi de abilitare, precum şi ca, ulterior, ordonanţa a fost aprobată prin lege, asa încât aceasta autoritate nu s-a situat "mai presus de lege".
Paragraf
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992,
Paragraf
CURTEA
Paragraf
În numele legii
Paragraf
DECIDE:
Paragraf
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, invocată de Petrosanu Ionel în Dosarul nr. 784/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia contencios administrativ.
Paragraf
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Paragraf
Pronunţată în şedinţa publică din 29 ianuarie 1997.
Paragraf
PREŞEDINTE,
Paragraf
conf.univ.dr. Florin Bucur
Paragraf
Vasilescu
Paragraf
Magistrat-asistent,
Paragraf
Doina Suliman
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit