AcasăDocument
HOTĂRÂRE nr. 2 din 24 iulie 2012
asupra cererii referitoare la constatarea inaplicabilităţii la referendumul din 29 iulie 2012 a prevederilor articolului unic pct. 4 [referitor la art. I pct. 5^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 ] din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi ale articolului unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului
În vigoare
Previzualizare publică. Creează cont gratuit pentru versiuni istorice și notificări.
Jurisprudență și comentarii disponibile în Ortexo Pro.
Paragraf
Cu Adresa nr. 16/444 din 19 iulie 2012, înregistrată la Curtea Constituţională - Registratura jurisdicţională sub nr. 5.026 din 20 iulie 2012, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor, domnul Mircea Toader, a trimis Curţii Constituţionale cererea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor de constatare a inaplicabilităţii la referendumul din 29 iulie 2012 a prevederilor art. I pct. 5^1 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi ale art. 34 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, adoptate de Camera Deputaţilor în şedinţa extraordinară din data de 18 iulie 2012.
Paragraf
Această cerere a fost semnată de un număr de 63 de deputaţi, şi anume: Mircea Toader, Doiniţa-Mariana Chircu, Sorin Andi Pandele, Cornel Ghiţă, Cristina Elena Dobre, Stelian Ghiţă-Eftemie, Eugen Bădălan, Nicolae Bud, Viorel Balcan, Lucian Nicolae Bode, Valeriu Alecu, Marius-Sorin Gondor, Maria Stavrositu, Stelian Fuia, Sulfina Barbu, Mihai Stroe, Mihai Cristian Apostolache, Florian Daniel Geantă, Iulian Vladu, Teodor-Marius Spînu, Nicuşor Păduraru, Victor Boiangiu, Adrian Rădulescu, Viorel Cărare, Cristian Petrescu, Samoil Vîlcu, Clement Negruţ, Constantin Chirilă, Mircea Marin, Constantin Severus Militaru, Gheorghe Ialomiţianu, Gabriel Andronache, Carmen Axenie, Marius Cristinel Dugulescu, Iosif Ştefan Drăgulescu, Constantin Dascălu, Mihai Surpăţeanu, Dan-Radu Zătreanu, Daniel Buda, Iosif Veniamin Blaga, Ioan-Nelu Botiş, Cornel Ştirbeţ, Gelu Vişan, Valeriu Tabără, Raluca Turcan, Roberta Alma Anastase, Vasile Gherasim, Cristian Alexandru Boureanu, Marius Rogin, Răzvan Mustea-Şerban, Theodor Paleologu, Monica Maria Iacob-Ridzi, Ioan Holdiş, Toader Stroian, Alin Silviu Trăşculescu, Ioan Oltean, Tinel Gheorghe, Zanfir Iorguş, Florin Postolachi, Iustin-Marinel Cionca-Arghir, Bogdan Cantaragiu, Adrian Florescu şi Sorin Ştefan Zamfirescu.
Paragraf
Cererea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. i) din Constituţie şi al art. 11 alin. (1) lit. B.c) şi art. 46 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.264I/2012.
Paragraf
În motivarea cererii formulate se susţin următoarele:
Paragraf 1
Deşi cererea, în opinia autorului acesteia, poate părea prematură, scopul pentru care au fost adoptate cele două legi justifică un astfel de demers chiar înainte de intrarea în vigoare a celor două legi; în caz contrar, dacă s-ar aştepta intrarea în vigoare a acestora, nu ar mai exista timpul fizic necesar ca o atare solicitare să poată fi soluţionată de Curtea Constituţională, având în vedere că referendumul are loc pe data de 29 iulie 2012, ceea ce echivalează cu imposibilitatea de a se mai uza de prevederile art. 146 lit. i) din Constituţie.
Paragraf 2
Cele două legi la care se face referire, respectiv Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi Legea pentru modificarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, au fost adoptate în cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, convocat de urgenţă, la solicitarea primului-ministru Victor-Viorel Ponta, tocmai pentru ca acestea să se aplice referendumului ce se va desfăşura la 29 iulie 2012. Or, în acest fel, sunt încălcate prevederile art. 48 din Legea nr. 3/2000, potrivit cărora "măsurile tehnico-organizatorice privitoare la referendumul naţional se stabilesc de Guvernul României în termen de 10 zile de la data la care a fost anunţat referendumul". Nu numai că sunt încălcate prevederile art. 48 din Legea nr. 3/2000, dar cele două legi cuprind reglementări diferite în privinţa intervalului orar de desfăşurare a referendumului.
Paragraf 3
Sunt menţionate şi observaţiile Comisiei Europene cuprinse în Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, prin care se solicită, printre altele:
Paragraf
"- abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 şi asigurarea respectării deciziilor Curţii Constituţionale referitoare la cvorumul pentru referendum şi la domeniul de responsabilitate a Curţii;
Paragraf
- respectarea, pe viitor, a prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă;
Paragraf
- punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale".
Paragraf 4
Se mai apreciază că, prin introducerea unui alt interval orar de desfăşurare a referendumului pentru demiterea Preşedintelui României cu mai puţin de 10 zile înainte de ziua votării, se procedează la modificarea legislaţiei electorale cu nesocotirea Codului bunelor practici în materie electorală; or, în accepţiunea acestui cod, trebuie evitate atât modificarea frecventă a sistemelor de scrutin, cât şi modificarea cu puţin timp înainte de alegeri a acestora.
Paragraf
Totodată, se arată că modificarea legislaţiei electorale, câtă vreme aceasta priveşte tipul de scrutin reglementat de actuala legislaţie, intervenită cu 6 luni înaintea alegerilor, este contrară art. 1 alin. (5) din Constituţie.
Paragraf
În acelaşi sens sunt invocate considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 61 din 14 ianuarie 2010, nr. 51 din 25 ianuarie 2012 şi nr. 682 din 27 iunie 2012 cu privire la necesitatea stabilităţii normelor juridice în domeniul electoral, expresie a principiului securităţii juridice.
Paragraf
CURTEA,
Paragraf
luând în dezbatere cererea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor de constatare a inaplicabilităţii la referendumul din 29 iulie 2012 a prevederilor art. I pct. 5^1 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi ale art. 34 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, adoptate de Camera Deputaţilor în şedinţa extraordinară din data de 18 iulie 2012, reţine următoarele:
Paragraf
Curtea Constituţională a fost legal sesizată, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. i) din Constituţie şi ale art. 46 şi 47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării cererii formulate de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor.
Paragraf
Referitor la competenţa sa de a soluţiona prezenta cerere, Curtea constată:
Paragraf
I. Potrivit jurisprudenţei instanţei constituţionale în această materie, se reţin următoarele considerente de principiu:
Paragraf 1
Prin Hotărârea nr. 1 din 15 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 17 octombrie 2003, Curtea a reţinut că "are atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi de a confirma rezultatele acestuia [potrivit art. 146 lit. i) din Constituţie - sn]. În înţelesul prevederii constituţionale menţionate, soluţionarea contestaţiilor care îi sunt adresate cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional, inclusiv cele referitoare la legile şi ordonanţele prin care se stabilesc norme cu caracter procedural de organizare şi desfăşurare a acestuia, aparţin sferei sale de competenţă, în măsura în care soluţionareacontestaţiilor nu intră în atribuţiile birourilor electorale sau ale instanţelor judecătoreşti" (a se vedea, în acelaşi sens, Hotărârea nr. 2 din 22 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 23 octombrie 2003).
Paragraf
De aceea, prin aceeaşi hotărâre a fost realizat un control de constituţionalitate a posteriori cu privire la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2003 pentru modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 10 octombrie 2003, prin care au fost stabilite două zile de desfăşurare a referendumului pentru revizuirea Constituţiei.
Paragraf 2
Prin Hotărârea nr. 2 din 23 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 8 iunie 2007, Curtea a respins contestaţia formulată de Partidul România Mare, prin care se arăta că "Biroul Electoral Central a încălcat prevederile Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000, întrucât nu a întocmit o situaţie cu privire la alegătorii care au votat pe listele electorale suplimentare şi cu privire la cei care au declarat pe propria răspundere că nu au mai votat pe alte liste electorale şi nici nu s-a dispus «asupra modului de respectare şi aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2007 cu referire la verificarea persoanelor care au votat pe listele suplimentare»". Curtea, răspunzând criticilor, a arătat, pe de o parte, că nicio dispoziţie legală nu prevede obligaţia Biroului Electoral Central de a-i evidenţia distinct, în situaţia centralizată a rezultatului referendumului, la nivel naţional, pe cei care şi-au exercitat dreptul la vot fiind înscrişi pe liste electorale suplimentare, iar, pe de altă parte, că Biroul Electoral Central are obligaţia să trimită la Autoritatea Electorală Permanentă listele electorale suplimentare primite de la birourile electorale de circumscripţie, care le va verifica în vederea depistării eventualei existenţe a unor voturi multiple în termen de 60 de zile de la data referendumului.
Paragraf 3
Prin Hotărârea nr. 7 din 7 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 8 noiembrie 2007, Curtea a arătat că este competentă să soluţioneze contestaţia referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, reiterând motivarea din Hotărârea nr. 1 din 15 octombrie 2003.
Paragraf
Curtea a mai arătat că "pe baza atribuţiilor ce-i sunt conferite prin Constituţie, prin Legea nr. 47/1992 şi Legea nr. 3/2000, [...], în afară de confirmarea rezultatelor referendumului, este chemată să vegheze şi la organizarea şi desfăşurarea acestuia, soluţionând acele contestaţii ce au temei constituţional şi legal".
Paragraf
În acest context, Curtea a efectuat un control de constituţionalitate a posteriori cu privire la Decretul Preşedintelui României nr. 909/2007 pentru organizarea unui referendum naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 24 octombrie 2007.
Paragraf 4
Prin Hotărârea nr. 33 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 29 decembrie 2009, Curtea a continuat aceeaşi linie jurisprudenţială, reluând motivarea reţinută prin Hotărârea nr. 1 din 15 octombrie 2003.
Paragraf
Ca atare, Curtea Constituţională a considerat că este competentă, potrivit art. 146 lit. i) din Constituţie, să soluţioneze contestaţia, astfel cum a fost formulată; mai precis, a exercitat un control de constituţionalitate a posteriori cu privire la Decretul Preşedintelui României nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009.
Paragraf 5
Prin Decizia nr. 70 din 5 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 19 mai 1999, Curtea a statuat că art. 146 lit. i) din Constituţie, prin formularea sa generală, "recunoaşte dreptul Curţii de a soluţiona acţiuni specifice contenciosului constituţional şi, de pe această poziţie, de a rezolva cererile sau sesizările care privesc eventualele abateri de la regulile şi procedurile referendare. Nu este însă mai puţin adevărat că în sfera dreptului ce îi este conferit prin Constituţie de «a veghea» la respectarea procedurilor de organizare şi desfăşurare a referendumului intră şi posibilitatea Curţii de a se autosesiza atunci când constată în mod direct sau când are informaţii (de la cetăţeni, din presă, de la organizaţii neguvernamentale etc.) în legătură cu nerespectarea acestor reguli şi proceduri. Această posibilitate este indisolubil legată de exercitarea atribuţiilor Curţii de «confirmare» a rezultatelor referendumului".
Paragraf
II. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că pentru a fi calificată ca fiind o contestaţie care să se circumscrie atribuţii Curţii Constituţionale prevăzute de art. 146 lit. i) din Constituţie, cererea formulată trebuie să îndeplinească următoarele condiţii alternative:
Paragraf
- să antameze probleme de constituţionalitate, respectiv să se solicite Curţii Constituţionale exercitarea unui control de constituţionalitate a posteriori asupra actelor normative incidente în cadrul procedurii referendumului;
Paragraf
- să vizeze contestarea legalităţii unor acte (inclusiv cele emise de Biroul Electoral Central) sau fapte îndeplinite pe parcursul desfăşurării procedurii referendumului, cu condiţia ca soluţionarea unei asemenea cereri să nu între în competenţa birourilor electorale sau a instanţelor judecătoreşti.
Paragraf
III. Raportat la cauza de faţă, Curtea reţine următoarele:
Paragraf 1
Având în vedere dispoziţiile art. 129 din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, motivele autorului sesizării, prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi prevederile Legii pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, adoptate de Camera Deputaţilor în şedinţa extraordinară din data de 18 iulie 2012, Curtea observă că cererea formulată de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor vizează, în realitate, constatarea inaplicabilităţii la referendumul din 29 iulie 2012 a prevederilor articolului unic pct. 4 [referitor la art. I pct. 5^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012, prin care a fost modificat art. 34 din Legea nr. 3/2000] din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi ale articolului unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Paragraf 2
Curtea constată că cererea formulată nu poate fi calificată ca fiind o contestaţie în sensul art. 146 lit. i) din Constituţie, întrucât, pe de o parte, nu antamează probleme de constituţionalitate, iar, pe de altă parte, nu priveşte contestarea legalităţii unor acte sau fapte îndeplinite pe parcursul desfăşurării procedurii referendumului. Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 25 alin. (1) şi (2^2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, Biroul Electoral Central este cel competent să emită hotărâri în interpretarea legii tocmai pentru a asigura corecta desfăşurare a referendumului, hotărâri care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale.
Paragraf
Ca atare, Curtea Constituţională nu este competentă, potrivit art. 146 lit. i) din Constituţie, să soluţioneze prezenta cerere, astfel cum a fost formulată.
Paragraf
În fine, Curtea constată că referendumul trebuie să se desfăşoare în mod corect, în limitele şi condiţiile prevăzute prin Constituţie şi Legea nr. 3/2000, aspectele de legalitate şi constituţionalitate fiind indisolubil legate de confirmarea rezultatelor referendumului, în baza art. 146 lit. i) din Constituţie.
Paragraf
Având în vedere considerentele expuse, dispoziţiile art. 146 lit. i) din Constituţie, precum şi ale art. 11 alin. (1) lit. B.c) şi ale art. 46 şi 47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi,
Paragraf
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Paragraf
În numele legii
Paragraf
HOTĂRĂŞTE:
Paragraf
Respinge, ca inadmisibilă, cererea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor referitoare la solicitarea de constatare a inaplicabilităţii la referendumul din 29 iulie 2012 a prevederilor articolului unic pct. 4 [referitor la art. I pct. 5^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012] din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi ale articolului unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Paragraf
Definitivă şi general obligatorie.
Paragraf
Dezbaterile au avut loc la data de 24 iulie 2012 şi la acestea au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan şi Tudorel Toader, judecători.
Paragraf
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
Paragraf
AUGUSTIN ZEGREAN
Paragraf
Magistrat-asistent-şef,
Paragraf
Benke Karoly
Vrei mai mult?
Accesează jurisprudența, primește notificări la modificări și folosește AI-ul complet.
Începe gratuit