Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea extinsă) din 25 februarie 2026.#A GmbH împotriva Hauptzollamt C.#Cererea de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzhof.#Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Interpretare – Noțiunea de «produse prezentate în seturi», formate din două sau mai multe elemente componente distincte – Nota 3 din secțiunea VI din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87.#Cauza T-69/25.

Ediție provizorie

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI(Camera a cincea, judecând în complet de cinci judecători)

25 februarie 2026 (*)

„ Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Interpretare – Noțiunea de «produse prezentate în seturi», formate din două sau mai multe elemente componente distincte – Nota 3 din secțiunea VI din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 ”

În cauza T‑69/25,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Bundesfinanzhof (Curtea Federală Fiscală, Germania), prin decizia din 12 noiembrie 2024, primită de Curte la 15 ianuarie 2025, în procedura

A GmbH

împotriva

Hauptzollamt C,

TRIBUNALUL (Camera a cincea, judecând în complet de cinci judecători),

compus din domnul M. Sampol Pucurull, președinte, doamna T. Pynnä, domnul J. Laitenberger, doamna M. Stancu și domnul W. Valasidis (raportor), judecători,

avocat general: domnul J. Martín y Pérez de Nanclares,

grefier: domnul V. Di Bucci,

având în vedere transmiterea cererii preliminare de către Curte Tribunalului la 30 ianuarie 2025, în temeiul articolului 50b al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene,

având în vedere domeniul prevăzut la articolul 50b primul paragraf litera (d) din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și lipsa unei chestiuni independente de interpretare în sensul articolului 50b al doilea paragraf din statutul menționat,

având în vedere faza scrisă a procedurii,

luând în considerare observațiile prezentate:

– pentru A GmbH, de P. Kalski, director, și de R. Schwerin, Rechtsanwalt;

– pentru Comisia Europeană, de A. Demeneix și B. Eggers, în calitate de agente,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1 Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Nomenclaturii combinate (denumită în continuare „NC”), care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014 (JO 2014, L 312, p. 1), în special a noțiunii de „produse prezentate în seturi” în sensul notei 3 din secțiunea VI din anexa menționată.

2 Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între A GmbH, societate de drept german, pe de o parte, și Hauptzollamt C (Biroul vamal principal C, Germania), pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a unui sistem de capsule care conțin pulbere de aliaj de argint și mercur lichid, destinate să fie amestecate pentru a forma un amalgam dentar utilizat pentru obturarea unei cavități dentare.

Cadrul juridic

Dreptul internațional

3 Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), instituit prin Convenția pentru înființarea unui Consiliu de Cooperare Vamală, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. SA a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 [Recueil des traités des Nations unies, vol. 1503, p. 4, nr. 25910 (1988)] și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1).

4 OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția privind SA, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA.

5 Considerațiile generale care figurează în notele explicative referitoare la nota 3 din secțiunea VI din SA, în versiunea aplicabilă litigiului principal, au următorul cuprins:

„Această notă se referă la clasificarea produselor prezentate în seturi, formate din două sau mai multe elemente componente distincte clasificate în totalitate sau în parte la secțiunea VI. Cu toate acestea, nota se referă numai la seturile ale căror elemente componente sunt recunoscute ca fiind destinate, după amestecare, să constituie un produs clasificat la secțiunea VI sau VII. Aceste seturi trebuie clasificate la poziția aferentă acestui ultim produs, cu condiția ca aceste elemente constitutive să îndeplinească condițiile prevăzute la literele (a)-(c) din notă.

Ca exemple de produse prezentate în seturi, se pot cita cimenturile și alte produse de obturație dentară de la poziția 3006, anumite lacuri și vopsele de la pozițiile 3208-3210 și masticurile etc. de la poziția 3214. […]

Trebuie remarcat faptul că produsele prezentate în seturi, formate din două sau mai multe elemente componente distincte, clasificate în totalitate sau parțial la secțiunea VI și care sunt recunoscute ca fiind destinate utilizării în mod succesiv, fără a fi amestecate, nu fac obiectul notei 3 la prezenta secțiune. Aceste produse, atunci când sunt condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, trebuie clasificate prin aplicarea regulilor generale interpretative [regula 3 litera (b) în general]; în ceea ce privește cele care nu sunt condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, elementele lor constitutive trebuie clasificate separat.”

Dreptul Uniunii

6 Clasificarea vamală a mărfurilor importate în Uniunea Europeană este reglementată de NC. Aceasta se întemeiază pe SA. NC include pozițiile și subpozițiile de șase cifre din SA, doar a șaptea și a opta cifră constituind subdiviziuni care îi sunt proprii acesteia.

7 În temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia Europeană adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a NC, împreună cu ratele drepturilor vamale, astfel cum rezultă din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de ea însăși. Acest regulament se aplică de la 1 ianuarie anul următor.

8 Din dosarul de care dispune Tribunalul reiese că versiunea NC aplicabilă în cauza principală este cea rezultată din Regulamentul de punere în aplicare nr. 1101/2014, care a modificat NC începând de la 1 ianuarie 2015.

9 Potrivit Regulilor generale pentru interpretarea NC, care figurează în partea I titlul I secțiunea A din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare nr. 1101/2014, se prevede următoarele:

„1. Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.

[…]

3. Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 (b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează:

(a) Poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. Cu toate acestea, în cazul în care două sau mai multe poziții se referă fiecare numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit sau numai la o parte din articolele mărfurilor prezentate în seturi, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, aceste poziții se consideră, în raport cu produsul sau articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziții oferă o descriere mai precisă sau mai completă.

(b) Produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 (a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, în cazul în care este posibilă efectuarea acestei determinări.

[…]”

10 Partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, include secțiunea VI, intitulată „Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe”.

11 Nota 1 punctul B din secțiunea VI din NC prevede că, „[s]ub rezerva dispozițiilor punctului A de mai sus, orice produs care corespunde descrierii de la una dintre pozițiile 2843, 2846 sau 2852 se clasifică la această poziție, și nu la altă poziție din prezenta secțiune”.

12 Nota 2 din secțiunea VI din NC prevede următoarele:

„Sub rezerva dispozițiilor notei 1 de mai sus, orice produs care, fie din cauza prezentării sub formă de doze, fie din cauza condiționării pentru vânzarea cu amănuntul, se clasifică la una dintre pozițiile 3004, 3005, 3006, 3212, 3303, 3304, 3305, 3306, 3307, 3506, 3707 sau 3808, trebuie clasificat numai la această poziție, și nu la o altă poziție din nomenclatură.”

13 Nota 3 din secțiunea VI din NC are următorul cuprins:

„Produsele prezentate în seturi, formate din două sau mai multe elemente componente distincte, clasificate în totalitate sau parțial la prezenta secțiune și care sunt recunoscute ca fiind destinate, după amestecare, să constituie un produs clasificat la secțiunea VI sau VII, trebuie clasificate la poziția aferentă acestui ultim produs, cu condiția ca aceste elemente constitutive să fie:

(a) din cauza condiționării lor, recunoscute clar ca fiind destinate a fi utilizate împreună, fără a fi în prealabil recondiționate;

(b) prezentate împreună;

(c) recunoscute, prin natura lor sau prin cantitățile respective, ca produse complementare unele altora.”

14 Această secțiune cuprinde capitolele 28 și 30 din NC, intitulate „Produse chimice anorganice; compuși anorganici sau organici ai metalelor prețioase, ai elementelor radioactive, ai metalelor de pământuri rare sau ai izotopilor” și „Produse farmaceutice”.

15 Capitolul 28 din NC cuprinde poziția 2805, intitulată „Metale alcaline sau alcalino‑pământoase; metale din pământuri rare, ytriu și scandiu, chiar amestecate sau aliate între ele; mercur”.

16 Capitolul 28 din NC cuprinde de asemenea poziția 2843, al cărei titlu corespunde următorului tabel:

2843

Metale prețioase în stare coloidală; compuși anorganici sau organici ai metalelor prețioase, cu compoziție chimică definită sau nu; amalgame de metale prețioase

[…]

[…]

[…]

[…]

2843 90

Alți compuși; amalgame

2843 90 10

– – Amalgame

5,3

17 În conformitate cu nota 4 din capitolul 30 din NC, se prevăd următoarele:

„Poziția 3006 cuprinde numai produsele următoare, care vor fi încadrate la această poziție și la nicio altă poziție a nomenclaturii:

[…]

(f) cimenturile și alte produse de obturație dentare; cimenturile pentru refacerea osoasă;

[…]”

18 Capitolul 30 din NC cuprinde poziția 3006, intitulată „Preparate și articole farmaceutice menționate la nota 4 a capitolului”. Subpoziția 3006 40 00 este intitulată „Cimenturi și alte produse pentru obturații dentare; cimenturi pentru refaceri osoase”.

Recomandările

19 Recomandările privind clasificarea în Nomenclatura combinată a mărfurilor prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul (JO 2013, C 105, p. 1, denumite în continuare „Recomandările”) prevăd, printre altele, următoarele:

„În sensul [regulii generale 3 litera (b) pentru interpretarea NC], «mărfuri prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul» înseamnă mărfuri care:

(a) sunt compuse din cel puțin două articole diferite care, prima facie, sunt susceptibile a fi clasificate la poziții diferite;

(b) sunt compuse din produse sau articole prezentate împreună pentru a servi la satisfacerea unei nevoi specifice sau la efectuarea unei activități determinate; și

(c) sunt condiționate astfel încât să poată fi comercializate direct către utilizatori, fără reambalare (de exemplu, în cutii sau casete ori pe panouri).

[…]

Trebuie să fie îndeplinite toate condițiile de mai sus.

Regulile menționate mai sus nu se aplică «seturilor» care se clasifică în conformitate cu RGI 1 și 6, atunci când termenul «set» se regăsește în textul unui cod NC, de exemplu:

[…]

sau în baza unor dispoziții specifice, de exemplu:

– nota 3 de la secțiunea VI;

[…]”

Litigiul principal și întrebarea preliminară

20 În luna septembrie 2015, reclamanta din cauza principală, A, a solicitat Biroului vamal principal C furnizarea unei informații tarifare obligatorii pentru un sistem de capsule care conțin două componente, și anume pulbere de aliaj și mercur lichid, plasate în compartimente distincte. Din decizia de trimitere reiese că aceste compartimente nu pot fi disociate fără a distruge capsula care le conține. Astfel, separarea compartimentelor determină în mod direct amestecul componentelor, din moment ce bariera care le separă este deteriorată. Capsulele sunt condiționate, împreună cu instrucțiunile de utilizare, într‑un număr de unități destinate vânzării cu amănuntul. Acestea sunt destinate să fie amestecate în cabinetele stomatologice, într‑o singură etapă simplă, cu ajutorul unor aparate mici, pentru a obține o porție de amalgam de argint gata să fie utilizată pentru obturarea unei cavități dentare.

21 În informația tarifară obligatorie din 5 noiembrie 2015, Biroul vamal principal C nu a clasificat, contrar celor solicitate de A, sistemul de capsule în discuție în cauza principală la subpoziția 3006 40 00 din NC, supusă unui nivel al taxelor vamale de 0 %, ci la subpoziția 2843 90 10 din NC, supusă unui nivel al taxelor vamale de 5,3 %.

22 A a formulat contestație împotriva acestei decizii.

23 În urma respingerii contestației sale, A a sesizat Finanzgericht (Tribunalul Fiscal, Germania), care nu i‑a admis acțiunea. Acesta din urmă a concluzionat că produsul în cauză se încadra la poziția 2843 din NC, iar nu la poziția 3006 din NC, pentru motivul că era prezentat în set în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC.

24 A a formulat recurs împotriva acestei hotărâri la Bundesfinanzhof (Curtea Federală Fiscală, Germania), care este instanța de trimitere.

25 Instanța de trimitere consideră că soluționarea litigiului principal depinde de aspectul dacă produsul în cauză poate constitui un „set” în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC. În ipoteza în care aceasta ar fi situația, clasificarea tarifară ar trebui efectuată în funcție de produsul care rezultă din amestecul acestor două componente. Acest produs final s‑ar încadra la poziția 2843 din NC, care are prioritate față de poziția 3006. În schimb, în lipsa unui „set” în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC, produsul final obținut după amestecare nu ar fi determinant pentru clasificare. Sistemul de capsule s‑ar încadra în acest caz la subpoziția 3006 40 00 din NC, iar nu la poziția 2843 90 10 din aceasta, întrucât pulberea de aliaj și mercurul nu formează încă un amalgam.

26 Instanța de trimitere ridică mai întâi problema dacă noțiunea de „produse prezentate în seturi” menționată la nota 3 din secțiunea VI din NC trebuie să facă obiectul unei interpretări distincte de cea de „mărfuri prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul”, care figurează la regula generală 3 litera (b) pentru interpretarea NC, astfel cum a fost precizată de Recomandări. Aceasta ridică în special problema dacă cerința prevăzută în Recomandări, potrivit căreia un set trebuie să fie compus din cel puțin două articole distincte sau disociabile, se aplică și noțiunii de „seturi” în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC. Instanța de trimitere observă că problema de drept ridicată în cauza principală trebuie să fie diferențiată de cea soluționată de Curte în Hotărârea din 10 martie 2016, VAD și van Aert (C‑499/14, EU:C:2016:155), care privea interpretarea noțiunii de „set de mărfuri” în sensul regulii generale 3 litera (b) pentru interpretarea NC.

27 În continuare, instanța de trimitere ridică problema dacă condiția referitoare la o „prezentare împreună” a elementelor constitutive, enunțată la nota 3 litera (b) din secțiunea VI din NC, implică posibilitatea unei prezentări separate a acestor elemente constitutive.

28 În sfârșit, potrivit instanței de trimitere, se ridică de asemenea problema dacă faptul că termenul „einige” (unele) este utilizat la plural în versiunea în limba germană a notei 3 din secțiunea VI din NC implică faptul că, atunci când un produs cuprinde două elemente distincte, ambele trebuie să intre în mod obligatoriu sub incidența secțiunii VI sau dacă unul singur este suficient.

29 În aceste condiții, Bundesfinanzhof (Curtea Federală Fiscală) hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Noțiunea de «set» prevăzută la nota 3 din secțiunea VI din [NC] acoperă sistemele de capsule care conțin două componente (și anume pulbere de aliaj și mercur lichid) destinate a fi amestecate pentru a forma un amalgam dentar de argint și care se găsesc în compartimente distincte care nu pot fi disociate fără a distruge capsula care le conține?”

Cu privire la întrebarea preliminară

30 Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă noțiunea de „set”, în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC, trebuie interpretată în sensul că acoperă un sistem de capsule care cuprinde două elemente constitutive, și anume pulberea de aliaj și mercurul lichid, destinate să fie amestecate pentru a forma un amalgam dentar de argint și care se găsesc în compartimente distincte care nu pot fi disociate fără a distruge capsula care le conține.

31 Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie, în primul rând, să se stabilească dacă noțiunea de „produse prezentate în seturi”, în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC, trebuie interpretată în mod diferit de cea de „mărfuri prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul”, în sensul regulii generale 3 litera (b) pentru interpretarea NC, astfel cum a fost precizată în Recomandări.

32 În această privință, pe de o parte, este necesar să se arate că nici NC, nici notele explicative ale NC nu definesc noțiunea de „produse prezentate în seturi” care figurează la nota 3 din secțiunea VI din NC.

33 Pe de altă parte, trebuie să se constate că, în vederea aplicării notei 3 din secțiunea VI din NC, clasificarea produselor nu este determinată în funcție de elementul constitutiv care le conferă caracterul esențial, ci de produsul obținut în urma amestecului elementelor constitutive care se încadrează, în totalitate sau în parte, în secțiunea VI din NC. Nota 3 din secțiunea VI din NC constituie astfel o dispoziție specifică ce stabilește propriile condiții de aplicare, distincte de cele prevăzute la regula generală 3 litera (b) pentru interpretarea NC. Această notă, ca regulă specială, prevalează asupra regulii generale 3 litera (b) pentru interpretarea NC (a se vedea punctul 9 de mai sus).

34 Această concluzie în ceea ce privește caracterul autonom al noțiunii de „produse prezentate în seturi”, în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC, este confirmată de Recomandări, care prevăd în mod expres că regula generală 3 litera (b) pentru interpretarea NC nu se aplică în prezența unei dispoziții speciale referitoare la „seturi”. Nota 3 din secțiunea VI din NC figurează printre exemplele de dispoziții specifice enumerate în mod explicit în aceste Recomandări (a se vedea punctul 19 de mai sus).

35 Rezultă că noțiunea de „produse prezentate în seturi”, în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC, trebuie interpretată în mod autonom, în raport cu condițiile specifice pe care le prevede.

36 Prin urmare, trebuie precizate, în al doilea rând, condițiile de aplicare a notei 3 din secțiunea VI din NC.

37 În această privință, primo, trebuie arătat că, pentru a putea fi calificate drept „produse prezentate în seturi”, în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC, produsele trebuie să constea în mai multe elemente componente distincte. Noțiunea de „elemente componente distincte” trebuie înțeleasă în sensul că impune ca elementele componente, și anume cele care pot fi identificate ca fiind destinate să constituie produsul finit, să fie distincte fizic unele de altele.

38 În speță, din informațiile furnizate de instanța de trimitere reiese că cele două componente în cauză, deși separate fizic ca urmare a condiționării lor în două compartimente distincte, sunt indisociabil legate, din moment ce este imposibil să se disocieze aceste compartimente fără a distruge capsula care le conține. Potrivit instanței menționate, această împrejurare ar putea avea drept consecință excluderea acestor componente din noțiunea de „produse prezentate în seturi”, în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC.

39 Cu toate acestea, trebuie să se constate că nu reiese nici din modul de redactare a notei 3 din secțiunea VI din NC, nici din Notele explicative ale SA că noțiunea de „elemente componente distincte”, în sensul notei menționate, presupune că aceste elemente componente trebuie să poată fi disociate fără a determina distrugerea dispozitivului care le unește.

40 Astfel, caracterul indisociabil al elementelor componente nu constituie un criteriu pertinent pentru a stabili dacă sistemul de capsule în cauză poate fi calificat drept „produse prezentate în seturi” în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC. Condiționarea acestor elemente în compartimente distincte, care constituie părți ale unui sistem unic, corespunde noțiunii de „elemente componente distincte” prevăzute la această notă 3, chiar dacă aceste compartimente nu pot fi disociate fără a determina distrugerea sistemului.

41 Această interpretare este, de altfel, conformă cu finalitatea notei 3 din secțiunea VI din NC, care urmărește să garanteze o clasificare tarifară întemeiată pe produsul rezultat din amestec atunci când elementele componente distincte pot fi recunoscute ca fiind destinate, odată puse în liberă circulație, să fie asamblate într‑un produs finit.

42 Secundo, nota 3 din secțiunea VI din NC condiționează calificarea drept „produse prezentate în seturi” de faptul ca mai multe elemente componente distincte să intre, în tot sau în parte, sub incidența secțiunii VI.

43 În ceea ce privește îndoiala exprimată de instanța de trimitere cu privire la necesitatea ca, în prezența a două elemente componente, ambele să intre sub incidența secțiunii VI, trebuie arătat că această îndoială își are originea în textul versiunii în limba germană a notei 3 din secțiunea VI din NC, care utilizează termenii „einige oder alle” (unele sau toate). Astfel, în această versiune, termenul „einige” este un adjectiv numeral care desemnează o pluralitate nedeterminată, așa încât o interpretare pur literală ar putea conduce la concluzia că, atunci când sunt în discuție doar două elemente componente, ambele trebuie să intre sub incidența secțiunii VI.

44 În această privință, dintr‑o comparație a diferitelor versiuni lingvistice ale notei 3 din secțiunea VI din NC reiese că versiunile în limbile germană și finlandeză utilizează termenii „einige oder alle” și, respectiv, „jotkut tai kaikki”, care, ca urmare a utilizării pluralului, fac trimitere la unele sau la toate elementele constitutive. În schimb, în versiunile în limbile greacă, spaniolă, franceză, italiană, portugheză, română, suedeză și engleză sunt utilizați termenii „olikos i merikos”, „en su totalidad o en parte”, „en totalité ou en partie”, „in tutto o in parte”, „no todo ou em parte”, „în totalitate sau parțial”, „åtminstone någon” et „some or all of which”, care fac trimitere fie la o parte, fie la ansamblul elementelor constitutive.

45 În acest context, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, nu este posibil ca formularea utilizată în una dintre versiunile lingvistice ale unei dispoziții din dreptul Uniunii să fie singurul temei pentru interpretarea acestei dispoziții sau ca acesteia să i se atribuie un caracter prioritar în raport cu celelalte versiuni lingvistice. Astfel, dispozițiile dreptului Uniunii trebuie interpretate și aplicate în mod uniform, în lumina versiunilor existente în toate limbile Uniunii. În caz de neconcordanță între diferitele versiuni lingvistice ale unui text din dreptul Uniunii, dispoziția în cauză trebuie să fie interpretată în funcție de contextul și de finalitatea reglementării din care face parte (a se vedea Hotărârea din 23 ianuarie 2020, Bundesagentur für Arbeit, C‑29/19, EU:C:2020:36, punctul 48 și jurisprudența citată).

46 Este cert că o interpretare a notei 3 din secțiunea VI din NC în sensul că impune ca, în prezența a două elemente componente, ambele să intre sub incidența acestei secțiuni ar lipsi de sens util trimiterea care figurează în nota menționată la seturi ale căror elemente sunt destinate, după amestec, să constituie un produs din secțiunile VI sau VII. Într‑adevăr, dacă, într‑o asemenea interpretare, ansamblul elementelor constitutive ar intra sub incidența secțiunii VI, amestecul acestor elemente nu ar putea conduce decât la obținerea unui produs care intră sub incidența aceleiași secțiuni, astfel încât trimiterea expresă la secțiunea VII ar fi lipsită de orice efect util.

47 Rezultă că nota 3 din secțiunea VI din NC se aplică în cazul în care unul dintre elementele constitutive distincte intră sub incidența acestei secțiuni.

48 Tertio, potrivit notei 3 din secțiunea VI din NC, nu pot fi considerate „produse prezentate în seturi”, în sensul acestei note, decât seturile ale căror elemente componente pot fi recunoscute ca fiind destinate, după amestec, să constituie un produs din secțiunile VI sau VII. Aceasta este situația în speță, din moment ce produsul final obținut după amestec, și anume amalgamul dentar de argint, este susceptibil să se încadreze la poziții diferite cuprinse în secțiunea VI din NC, care include capitolele 28-38 din NC.

49 Quarto, din modul de redactare a notei 3 din secțiunea VI din NC reiese că produsele prezentate în seturi nu intră sub incidența acestei note decât dacă sunt îndeplinite trei condiții cumulative, și anume atunci când elementele componente, în primul rând, din cauza condiționării lor, sunt recunoscute clar ca fiind destinate a fi utilizate împreună, fără a fi în prealabil recondiționate, în al doilea rând, sunt prezentate împreună și, în al treilea rând, pot fi recunoscute, prin natura lor sau prin cantitățile respective, ca produse complementare unele altora.

50 În ceea ce privește prima condiție, reiese din însăși structura sistemului de capsule că cele două componente ale produsului în discuție în cauza principală sunt destinate a fi utilizate împreună fără recondiționare prealabilă. Aceste componente, conținute în doze exacte în două compartimente distincte, sunt destinate să fie amestecate, cu ajutorul unor aparate mici, pentru a obține un amalgam dentar de argint.

51 În ceea ce privește a doua condiție, care face obiectul îndoielilor instanței de trimitere, aceasta este îndeplinită atunci când elementele componente sunt prezentate simultan la momentul vămuirii.

52 În schimb, această condiție nu implică nicidecum că elementele componente trebuie să poată fi prezentate separat.

53 Astfel cum reiese din cuprinsul punctului 41 de mai sus, o interpretare potrivit căreia condiția referitoare la o „prezentare împreună” a elementelor componente ar fi subordonată posibilității de a le disocia fizic s‑ar dovedi, de altfel, contrară finalității notei 3 din secțiunea VI din NC.

54 Rezultă că împrejurarea că elementele componente ale produsului în discuție în litigiul principal nu pot fi prezentate separat fără a determina distrugerea sistemului de capsule care le conține, ca urmare a legăturii indisociabile care unește compartimentele sale, nu se poate opune ca acest produs să fie calificat drept „articole prezentate în seturi” în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC, întrucât elementul determinant pentru o astfel de calificare este prezentarea simultană, la momentul vămuirii, a elementelor componente distincte din punct de vedere fizic, independent de faptul că sunt indisociabil legate.

55 În ceea ce privește a treia condiție, din decizia de trimitere reiese că, la momentul vămuirii, cele două componente ale produsului în discuție în cauza principală pot fi recunoscute ca fiind complementare din moment ce, deși nu sunt încă amestecate astfel încât să formeze un amalgam dentar de argint, dozarea lor corespunde deja tocmai celei necesare pentru fabricarea unei porții, astfel încât această condiție este îndeplinită.

56 Chiar dacă, în speță, condițiile de aplicare a notei 3 din secțiunea VI din NC par, la prima vedere, îndeplinite în ceea ce privește produsul în discuție în cauza principală, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă toate condițiile prevăzute la nota 3 sunt îndeplinite în ceea ce privește situația de fapt din litigiul cu care este sesizată.

57 Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că noțiunea de „set” în sensul notei 3 din secțiunea VI din NC trebuie interpretată în sensul că se aplică sistemelor de capsule care conțin două componente, și anume pulbere de aliaj și mercur lichid, destinate să fie amestecate pentru a forma un amalgam dentar de argint și plasate în compartimente distincte care nu pot fi disociate fără a distruge capsula care le conține.

Cu privire la cheltuielile de judecată

58 Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a cincea, judecând în complet de cinci judecători)

declară:

Noțiunea de „set” în sensul notei 3 din secțiunea VI a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014, trebuie interpretată în sensul că se aplică sistemelor de capsule care conțin două componente, și anume pulbere de aliaj și mercur lichid, destinate să fie amestecate pentru a forma un amalgam dentar de argint și plasate în compartimente distincte care nu pot fi disociate fără a distruge capsula care le conține.

Sampol Pucurull

Pynnä

Laitenberger

Stancu

Valasidis

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 25 februarie 2026.

Semnături

* Limba de procedură: germana.