Concluziile avocatei generale J. Kokott prezentate la 25 iunie 2026.###

Ediție provizorie

CONCLUZIILE AVOCATEI GENERALE

DOAMNA JULIANE KOKOTT

prezentate la 25 iunie 2026(1)

Cauza C‑196/25

Comisia Europeană

împotriva

Irlandei

„ Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor – Directiva 92/43/CEE – Conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică – Extracția turbei în siturile Natura 2000 destinate protejării habitatelor turbăriilor înalte și a turbăriilor de acoperire – Deteriorarea habitatelor protejate ale turbăriilor – Obligația de regenerare a habitatelor deteriorate – Evaluarea efectelor extracției turbei asupra sitului în raport cu obiectivele de conservare a siturilor Natura 2000 ”

I. Introducere

1. Deoarece în Irlanda există numeroase turbării, în mod tradițional, turba este folosită foarte mult. Cu toate acestea, Directiva habitate(2) impune în același timp crearea unor arii de conservare, așa‑numitele situri Natura 2000, pentru anumite habitate de turbărie. Așa fiind, în acestea trebuie să se pună capăt extracției turbei.

2. În prezenta acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană reproșează Irlandei că nu a luat suficiente măsuri pentru a împiedica extracția turbei în siturile Natura 2000. În plus, Comisia consideră că Irlanda ar fi trebuit să regenereze siturile afectate ca urmare a faptului că nu a împiedicat extracția turbei. În special acest aspect oferă Curții ocazia să clarifice o dată în plus obligațiile statelor membre care decurg din încălcarea dreptului Uniunii. În sfârșit, Comisia susține că, în ceea ce privește extracția turbei Irlanda, nu a pus în aplicare suficient dispozițiile privind evaluarea efectelor planurilor și proiectelor asupra siturilor Natura 2000.

II. Cadrul juridic

3. Articolul 4 alineatul (1) din Directiva habitate prevede că statele membre propun Comisiei potențiale arii de conservare până la 10 iunie 1995:

„(1) Pe baza criteriilor stabilite în anexa III (Etapa 1) și a informațiilor științifice pertinente, fiecare stat membru propune o listă de situri de pe teritoriul său, indicând, pentru fiecare dintre ele, tipurile de habitate naturale din anexa I și speciile indigene din anexa II adăpostite de respectivul sit. […]

Lista este transmisă Comisiei în termen de trei ani de la notificarea prezentei directive [(notificarea a avut loc la 10 iunie 1992)], însoțită de informații despre fiecare sit. […]”

4. Potrivit articolului 4 alineatul (2) din Directiva habitate, Comisia stabilește o listă a siturilor de importanță comunitară (situri Natura 2000). În conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Directiva habitate, de îndată ce Comisia a inclus un sit în listă, statul membru respectiv desemnează situl ca arie specială de conservare cât mai curând posibil, în termen de maximum șase ani. În plus, potrivit articolului 4 alineatul (5), de îndată ce este inclus în listă, situl este supus dispozițiilor articolului 6 alineatele (2), (3) și (4).

5. Articolul 6 alineatele (2)-(4) din Directiva habitate reglementează protecția siturilor Natura 2000:

„(2) Statele membre iau măsurile necesare pentru a evita, pe teritoriul ariilor speciale de conservare, deteriorarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și perturbarea speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii, în măsura în care perturbările respective ar putea fi relevante în sensul obiectivelor prezentei directive.

(3) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, per se sau în combinație cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potențiale asupra sitului, în funcție de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă. În funcție de concluziile evaluării respective și în conformitate cu dispozițiile alineatului (4), autoritățile naționale competente aprobă planul sau proiectul doar după ce au constatat că nu are efecte negative asupra integrității sitului respectiv și, după caz, după ce au consultat opinia publică.

(4) Dacă, în ciuda unui rezultat negativ al evaluării efectelor asupra sitului și în lipsa unei soluții alternative, planul sau proiectul trebuie realizat, cu toate acestea, din motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic, statul membru ia toate măsurile compensatorii necesare pentru a proteja coerența globală a sistemului Natura 2000. Statul membru informează Comisia cu privire la măsurile compensatorii adoptate.

[…]”

6. Anexa I la Directiva habitate cuprinde, printre altele, următoarele tipuri de habitate „*Turbării [înalte] active” (cod Natura 2000: 7110, prioritar), „Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală” (cod Natura 2000: 7120) și „Turbării de acoperire (*exclusiv pentru turbării active)” (cod Natura 2000: 7130).

III. Situația de fapt și procedura precontencioasă

7. În Irlanda există numeroase situri Natura 2000 în care sunt protejate tipuri de habitate de turbărie, în special turbăriile înalte (coduri Natura 2000: 7110 și 7120), precum și turbăriile de acoperire (cod Natura 2000: 7130).

8. Turbăriile înalte sunt turbării sărace în substanțe nutritive, acide, alimentate în principal de apa de ploaie. Nivelul apei este situat de regulă peste nivelul apelor subterane limitrofe. Vegetația este perenă și predomină smocuri colorate care permit creșterea turbei(3). Turbăriile înalte active sunt un tip de habitat prioritar, însă și mlaștinile oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală, fac parte din tipurile de habitate ce trebuie protejate în siturile Natura 2000.

9. În anul 2004, Comisia a plasat sub protecție 48 de situri de importanță comunitară în care sunt protejate turbării înalte active și mlaștini oligotrofe degradate(4). În anii 2008 și 2018 au urmat cinci(5) și, respectiv, nouă(6) alte situri. În prezent, în Irlanda se găsesc în total 55 de situri de importanță comunitară în care sunt protejate turbării înalte active și mlaștini oligotrofe degradate, precum și 7 situri exclusiv cu mlaștini oligotrofe degradate.

10. Turbăriile de acoperire sunt arii sau peisaje mlăștinoase extinse, cu relief drept sau denivelat și ape de suprafață stagnante, situate într‑o regiune cu climat oceanic cu cantități mari de precipitații, precum cel caracteristic părții vestice și nordice a Marii Britanii și Irlandei. Și turba are în aceste regiuni un rol important, dar proporția de ciperacee este mai mare decât în turbăriile înalte(7). Turbăriile de acoperire active sunt un tip de habitat prioritar.

11. În anul 2004(8), Comisia a plasat sub protecție 54 de situri irlandeze de importanță comunitară în care sunt protejate turbării de acoperire, iar în anul 2008(9), încă un sit.

12. Din anul 2008, Comisia verifică extracția turbei în aceste situri. Evaluarea stadiului de conservare a habitatului turbăriei înalte active a indicat la acel moment că suprafața acestui tip de habitat prioritar s‑a redus considerabil în Irlanda într‑o perioadă de aproximativ 10 ani.

13. Prin urmare, în temeiul articolului 258 TFUE, Comisia a invitat Irlanda la 28 ianuarie 2011 să prezinte observații și la 17 iunie 2011 a emis către acest stat membru un aviz motivat.

14. În perioada următoare, Comisia și Irlanda au fost regulat în legătură. Însă, deoarece nu a fost mulțumită de măsurile luate de Irlanda, Comisia a transmis statului membru un aviz motivat suplimentar la 29 septembrie 2022, în care a stabilit un ultim termen de două luni, până la 29 noiembrie 2022, pentru a pune capăt încălcării contestate a dreptului Uniunii.

15. La 10 martie 2025, Comisia a introdus în cele din urmă prezenta acțiune prin care solicită în esență:

(1) Să se constate că Irlanda și‑a încălcat obligațiile ce îi revin în temeiul Directivei habitate întrucât:

a) nu s‑a conformat articolului 6 alineatul (2) din Directiva habitate deoarece nu a luat măsurile necesare pentru a evita deteriorarea habitatelor protejate(10) ale turbăriilor înalte și ale habitatelor turbăriilor înalte degradate ca urmare a activităților curente de extracție a turbei în siturile menționate în anexa I, astfel cum s‑a constatat ultima dată în sezonul de extracție 2023;

b) nu s‑a conformat articolului 6 alineatul (2) din Directiva habitate deoarece nu a adoptat măsurile necesare pentru a evita deteriorarea habitatelor protejate ale turbăriilor înalte și a habitatelor turbăriilor înalte degradate ca urmare a activităților de extracție a turbei din siturile menționate în anexa II în perioadele prevăzute în aceasta;

c) nu s‑a conformat articolului 6 alineatul (2) din Directiva habitate deoarece nu a adoptat măsurile necesare pentru a evita deteriorarea habitatelor turbăriilor de acoperire ca urmare a activităților de extracție a turbei din siturile menționate în anexa III‑A;

d) nu s‑a conformat Directivei habitate, astfel cum a fost interpretată de Curte, deoarece nu a asigurat regenerarea siturilor după producerea daunelor cauzate tuturor siturilor de importanță comunitară existente desemnate pentru protecția habitatelor turbăriilor înalte, ale turbăriilor înalte degradate și ale turbăriilor de acoperire în perioada în care acestea trebuiau propuse pentru desemnare la 10 iunie 1995 sau, cu titlu subsidiar, de la data la care Irlanda a propus în mod formal Comisiei fiecare sit pentru desemnare;

e) nu a respectat cerințele prevăzute la articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva habitate deoarece nu a controlat extracția turbei până la data‑limită stabilită în avizul motivat suplimentar pentru siturile de turbării și pentru siturile de mlaștini oligotrofe degradate de interes comunitar enumerate în anexa IV;

f) nu a respectat cerințele prevăzute la articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva habitate pentru controlul activităților de extracție a turbei pentru ardere domestică în niciunul dintre siturile de turbării de acoperire de interes comunitar enumerate în anexa V;

g) nu a instituit pentru siturile de turbării de acoperire enumerate în anexa VI un regim de control în conformitate cu articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva habitate, pentru a controla activitățile de extracție a turbei, inclusiv extracția în scopuri nedomestice, până la data‑limită stabilită în avizul motivat suplimentar și

(2) Obligarea Irlandei la plata cheltuielilor de judecată.

16. Irlanda solicită Curții:

(1) respingerea acțiunii și

(2) obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

17. Părțile au prezentat observații scrise. În temeiul articolului 76 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Curtea a decis să nu organizeze o ședință de audiere a pledoariilor, considerând că este suficient de lămurită.

IV. Apreciere juridică

18. Comisia reproșează Irlandei că nu a respectat trei obligații ce rezultă din articolul 6 alineatele (2), (3) și (4) din Directiva habitate în ceea ce privește un număr mare de situri Natura 2000, care au ca obiectiv protejarea habitatelor de turbării înalte și de turbării de acoperire. Este vorba, în primul rând, despre interdicția de deteriorare prevăzută la articolul 6 alineatul (2) (a se vedea secțiunea A de mai jos), în al doilea rând, despre obligația de regenerare a habitatelor deteriorate (a se vedea secțiunea B de mai jos) și, în al treilea rând, despre asigurarea unor regimuri de protecție în contextul autorizării proiectelor în conformitate cu articolul 6 alineatele (3) și (4) (a se vedea secțiunea C de mai jos).

A. Interdicția de deteriorare prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Directiva habitate

19. Capătul de cerere 1 literele a), b) și c) lasă la prima vedere impresia – din cauza enumerării unui număr mare de situri Natura 2000 – că Comisia critică deteriorarea acestor situri ca urmare a extracției turbei. Această impresie este însă înșelătoare.

20. Dimpotrivă, Comisia menționează aceste situri ca dovadă a faptului că Irlanda nu a luat măsurile necesare pentru a împiedica deteriorarea habitatelor turbăriilor înalte și a habitatelor turbăriilor de acoperire din cauza extracției turbei.

21. Așa fiind, nu se pune nici problema dacă prin capătul de cerere 1 litera b) Comisia poate să critice extracția turbei în anumite situri, extracție căreia i s‑a pus capăt înainte de expirarea termenului stabilit în avizul motivat. Și aceste activități sunt enumerate de Comisie numai ca dovadă a faptului că măsurile de protecție din Irlanda sunt insuficiente.

1. Admisibilitate

22. Din această perspectivă, obiecțiile Irlandei referitoare la admisibilitatea capătului de cerere 1 literele a), b) și c) sunt neîntemeiate.

23. Astfel, Irlanda consideră că argumentația Comisiei este echivocă și prezintă într‑un mod necoerent și inexact temeiul pretinselor omisiuni săvârșite de Irlanda. Aceasta susține că nu este întru totul clar despre ce situri este vorba și care sunt motivele pentru care se consideră că nu ar fi fost luate măsuri necesare pentru a se împiedica deteriorarea stării siturilor individuale. Sunt menționate „mai multe” situri, al căror număr variază și a căror descriere este inexactă. În cererea introductivă nu se demonstrează cu precizia necesară în ce măsură motivele enumerate de Comisie au legătură cu siturile concrete menționate în capetele de cerere și dacă susțin aceste capete de cerere.

24. Privit izolat, este adevărat că din motivarea acțiunii nu rezultă care sunt siturile vizate de criticile Comisiei. Dacă însă motivarea este coroborată cu capătul de cerere 1 literele a), b) și c) și cu anexele corespunzătoare la aceste concluzii, siturile și perioada în care au avut loc încălcările pretinse sunt clar determinate. În anexa A.2 la cererea introductivă sunt precizate criticile referitoare la situri.

25. Acest lucru este suficient pentru a aprecia această argumentație a Comisiei.

26. Măsura în care Comisia este obligată să demonstreze că au fost luate măsurile necesare pentru a împiedica deteriorarea siturilor nu este o chestiune de admisibilitate, ci o chestiune de temeinicie.

27. În plus, Irlanda consideră că nu este permis Comisiei să extindă acțiunea asupra faptelor din anul 2023, așadar, asupra unei perioade ulterioare expirării termenului stabilit în avizul motivat.

28. Este adevărat că pentru examinarea acțiunii este pertinentă situația de la data expirării termenului stabilit în avizul motivat al Comisiei(11). Din toate acestea și din fapte ulterioare pot fi desprinse concluzii privind starea de la momentul expirării termenului(12), în special dacă sunt de aceeași natură cu cele menționate în avizul motivat și dacă stau la baza aceluiași comportament(13). Întrucât Comisia critică, în raport cu toate perioadele menționate, că Irlanda nu a împiedicat extracția turbei în siturile Natura 2000 vizate, este vorba despre fapte de aceeași natură.

29. Prin urmare, obiecțiile privind admisibilitatea capătului de cerere 1 literele a), b) și c) trebuie respinse.

2. Temeinicie

30. Potrivit articolului 6 alineatul (2) din Directiva habitate, statele membre iau măsurile necesare pentru a evita, pe teritoriul ariilor speciale de conservare, cu alte cuvinte în siturile Natura 2000, deteriorarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor.

31. Această obligație există conform articolului 4 alineatul (5) din Directiva habitate de îndată ce Comisia a inclus un sit în lista siturilor de importanță comunitară. Pentru majoritatea siturilor menționate în cererea introductivă, această dată este 7 decembrie 2004, însă unele au fost incluse abia la 12 decembrie 2008 sau la 14 decembrie 2018.

a) Deteriorarea habitatelor de turbărie din cauza extracției turbei

32. Irlanda recunoaște că extracția turbei și măsurile de drenaj conexe ar putea să afecteze integritatea siturilor Natura 2000 desemnate pentru habitatele turbăriilor înalte.

33. Explicația Comisiei pentru acest lucru este că pentru conservarea turbăriei este necesar ca nivelul mediu al apei din turbăriile înalte active să se situeze în cea mai mare parte a anului aproape de suprafață sau peste suprafață. Turbăriile înalte sunt însă drenate pentru a pregăti exploatarea turbei. Astfel, exploatarea în sine a turbei cauzează daune suplimentare. Aceste activități afectează integritatea hidrologică a turbăriilor înalte și determină o scădere a nivelului apelor subterane, ceea ce duce, la rândul său, la fisuri în stratul de turbă, la degradarea, la prăbușirea și la discontinuitatea acestuia. Asemenea măsuri pot avea ca efect faptul că, odată cu scăderea nivelului apei, turba este expusă aerului. Ca urmare, plantele moarte încep să putrezească în turbă și eliberează în atmosferă dioxid de carbon și alte gaze. Aceste modificări în structura și funcția turbăriei înalte determină pierderea ecosistemului său unic.

34. Deși deteriorarea turbăriilor de acoperire din cauza extracției turbei nu este discutată expres de părți, pentru acest tip de habitat sunt valabile în principiu aceleași considerații. Prin urmare, acest tip de deteriorare stă tacit la baza diferendului privind măsurile suficiente pentru turbăriile de acoperire și nu este nicidecum repus în discuție. Această deteriorare a fost reținută de altfel și în rapoartele publicate de Irlanda în conformitate cu articolul 17 din Directiva habitate(14).

35. În consecință, articolul 6 alineatul (2) din Directiva habitate obligă Irlanda să ia măsuri necesare pentru a împiedica extracția turbei în siturile Natura 2000 în scopul protejării turbăriilor înalte și a turbăriilor de acoperire.

b) Măsurile de protecție luate de Irlanda

36. Irlanda susține că a luate măsuri suficiente pentru a‑și îndeplini această obligație. Ea arată că în acest scop stimulentele financiare pentru compensarea exploatanților de turbă tradiționali au fost combinate cu obligația de autorizare a extracției turbei, cu aplicarea activă și supravegherea respectării interdicțiilor de extracție, cu îndrumarea științifică și cu proiectele de regenerare naturală.

37. Adecvarea acestei măsuri este demonstrată de faptul că până la expirarea termenului stabilit în avizul motivat suplimentar, 29 noiembrie 2022, extracția turbei a încetat complet în 73 % din ariile speciale de conservare (în 45 din 62), iar numărul parcelelor de pe care se extrage turba s‑a redus cu 82 % în 19 ani, începând cu anul 2003. Faptul că, în pofida eforturilor autorităților irlandeze, un număr mic de persoane continuă să extragă ilegal turbă în câteva situri nu înseamnă că măsurile sunt insuficiente. Spre deosebire de rapoartele anterioare ale Irlandei, starea celor două tipuri de habitate de turbărie înaltă nu a mai fost, așadar, descrisă în raportul pentru anul 2025, întocmit potrivit articolului 17 din Directiva habitate, ca fiind „necorespunzătoare, precară și în curs de deteriorare”, ci ca fiind „necorespunzătoare, precară și în curs de îmbunătățire”(15).

c) Întinderea interdicției de deteriorare

38. Trebuie să se dea dreptate Irlandei, care afirmă că articolul 6 alineatul (2) din Directiva habitate nu obligă statele membre să împiedice orice deteriorare a siturilor Natura 2000.

39. Astfel, statele membre sunt obligate să ia doar măsurile „adecvate”, sens în care dispun de o marjă de apreciere(16). De aceea, Curtea consideră articolul 6 alineatul (2) a fi o „obligație generală” de a evita deteriorările(17), iar nu o obligație de rezultat(18).

40. Cu toate acestea, criteriile privind evaluarea compatibilității în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate sunt aplicabile și pentru interdicția de deteriorare prevăzută la articolul 6 alineatul (2), deoarece ambele alineate asigură același nivel de protecție(19).

41. Potrivit articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate, un plan sau un program este permis numai dacă nu sunt afectate obiectivele de conservare ale sitului respectiv. Pentru a garanta acest lucru, potrivit articolului 6 alineatul (3) prima teză, în prima etapă este necesară o evaluare ex ante a efectelor unui plan sau ale unui proiect asupra unui sit protejat atunci când există probabilitatea sau riscul ca planul sau proiectul să afecteze în mod semnificativ situl respectiv(20). Prin urmare, aprobarea sa este posibilă potrivit articolului 6 alineatul (3) a doua teză numai dacă evaluarea înlătură orice îndoială științifică rezonabilă privind efectele negative asupra integrității sitului respectiv(21).

42. Prin urmare, în cazul în care lipsește evaluarea efectelor asupra sitului care să fi condus la acest rezultat, pentru a dovedi încălcarea articolului 6 alineatul (2) din Directiva habitate este suficient dacă există probabilitatea sau riscul ca o activitate să cauzeze astfel de efecte negative(22).

43. În acest caz, articolul 6 alineatul (2) din Directiva habitate obligă statele membre să ia măsurile necesare pentru a împiedica această activitate. Într‑o procedură corespunzătoare privind neîndeplinirea obligațiilor acestea trebuie apoi să și demonstreze că au luat astfel de măsuri(23).

44. Prin urmare, nu ar constitui o încălcare a articolului 6 alineatul (2) din Directiva habitate faptul că statele membre nu împiedică deteriorările imprevizibile, deoarece în acest caz nu s‑ar putea identifica probabilitatea sau riscul de deteriorare.

d) Aplicare în prezenta cauză

45. În speță, probabilitatea sau riscul continuării deteriorării din cauza extracției turbei a siturilor Natura 2000 din Irlanda, destinate protejării habitatelor de turbărie, a fost însă evident la expirarea termenului stabilit în avizul motivat suplimentar, 29 noiembrie 2022, în pofida măsurilor luate de Irlanda.

46. Irlanda recunoaște ea însăși că la acea dată se mai extrăgea încă turbă în siturile Natura 2000 destinate protejării turbăriilor înalte și a turbăriilor de acoperire. Această extracție nu a fost o evoluție surprinzătoare, imprevizibilă, ci expresia unei tradiții îndelung practicate. În apărare, Irlanda invocă chiar faptul că aceste extracții s‑au redus de‑a lungul anilor și recunoaște astfel că anterior măsurile de protecție au fost în mod și mai clar mai puțin eficiente.

47. Această constatare nu este infirmată nici de raportul cel mai recent al Irlandei întocmit potrivit articolului 17 din Directiva habitate.

48. Irlanda contestă puterea doveditoare a propriilor sale rapoarte din anii 2013 și 2019, întocmite potrivit articolului 17 din Directiva habitate. În acestea s‑a constatat că starea habitatelor turbăriilor înalte și a turbăriilor de acoperire este precară și tendința este să continue să se deterioreze(24). Față de această constatare, Irlanda susține că această evaluare nu se întemeiază pe o analiză a tuturor siturilor Natura 2000 irlandeze. Totodată, statul membru se întemeiază pe faptul că, deși în raportul pentru anul 2025 s‑a constatat o menținere a stadiului de conservare precar, s‑a observat cel puțin o tendință de îmbunătățire în cazul habitatelor turbăriilor de acoperire(25).

49. În primele două rapoarte se subliniază mai ales faptul că, până în anul 2019, Irlanda însăși a ajuns la concluzia că măsurile de protecție pe care le‑a luat pentru prevenirea unor alte deteriorări au fost insuficiente. Noul raport poate fi un indiciu pentru îmbunătățirea situației la data expirării termenului stabilit în avizul motivat suplimentar. Acest indiciu arată însă numai că măsurile de protecție împreună cu măsurile de regenerare împiedică, potrivit aprecierii Irlandei, continuarea deteriorării stării generale a habitatelor turbăriilor înalte. În fapt, acest lucru înseamnă însă că anumite turbării înalte sunt în continuare deteriorate din cauza extracției turbei, în timp ce măsurile de regenerare din alte locuri compensează aceste pierderi. Măsurile compensatorii nu pot însă justifica faptul că măsurile de protecție sunt insuficiente.

50. Spre deosebire de turbăriile înalte, stadiul de conservare a turbăriilor de acoperire este în plus în continuare precar potrivit raportului pentru anul 2025 și tendința este de deteriorare(26). Deși acest lucru nu se datorează numai extracției turbei, în raport se citează un studiu prezentat de Irlanda, potrivit căruia o suprafață de turbărie de 200 ha a fost afectată de extracția turbei în anii 2012-2023(27).

51. Rezultă astfel că, deși a reușit să reducă extracția turbei în siturile Natura 2000 destinate protejării turbăriilor înalte și de acoperire, Irlanda nu a putut să îi pună capăt pe deplin. Această reducere este bineînțeles de preferat continuării nemodificate a acestei activități, deoarece habitatele de turbărie ce trebuie protejate nu sunt distruse la fel de puternic. Cu toate acestea, este insuficientă pentru a se respecta pe deplin interdicția de deteriorare prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Directiva habitate.

52. Irlanda nu a demonstrat nici că sunt excluse măsuri de protecție mai eficiente.

53. Din punct de vedere strict practic, este în schimb indiscutabil că este posibilă o aplicare într‑o mai mare măsură a protecției habitatelor turbăriilor împotriva extracției turbei. Este posibil să fie dificile controlarea într‑o mai mare măsură a siturilor Natura 2000 vizate și sancționarea mai aspră a extracției ilegale de turbă. Însă cu siguranță există alte măsuri practice de protecție ce pot fi puse în aplicare. Astfel, împiedicarea sistematică a drenării, de exemplu prin îndiguire și/sau umplerea gropilor, ar putea îmbunătăți nu doar gestionarea apei din turbăriile vizate, contribuind astfel la regenerarea acestor habitate, ci ar și îngreuna considerabil sau ar face chiar imposibilă continuarea extracției turbei.

54. În măsura în care Irlanda invocă faptul că extracția turbei poate fi obiectul unor drepturi similare proprietății, acestor drepturi trebuie să li se opună obligațiile de protecție a tipurilor de habitate de turbării protejate. Aceste obligații de protecție fac parte din dreptul Uniunii și au, așadar, prioritate în raport cu pozițiile juridice din dreptul intern. Dacă astfel sunt restrânse sau înlăturate drepturi de proprietate, persoanelor afectate li s‑ar cuveni poate o despăgubire, însă acest lucru nu modifică îndatorirea statelor membre de a pune în aplicare obligațiile de protecție.

e) Concluzie intermediară privind interdicția de deteriorare

55. Prin urmare, în raport cu capătul de cerere 1 literele a), b) și c) trebuie să se rețină că Irlanda nu a luat măsuri suficiente în sensul articolului 6 alineatul (2) din Directiva habitate în scopul de a împiedica deteriorarea habitatelor turbăriilor înalte (codurile Natura 2000: 7110 și 7120) și a habitatelor turbăriilor de acoperire (cod Natura 2000: 7130), cauzată de activitățile de extracție a turbei în siturile Natura 2000 destinate protejării acestor tipuri de habitate.

B. Principiul regenerării

56. Prin intermediul capătului de cerere 1 litera d), Comisia susține că Irlanda a încălcat Directiva habitate întrucât nu a asigurat regenerarea habitatelor deteriorate ale turbăriilor înalte și ale turbăriilor de acoperire din siturile Natura 2000 destinate protejării acestor habitate.

57. Potrivit textului său, obiectul acestui capăt de cerere este regenerarea siturilor după ce au suferit „daune” neprecizate. În prezenta acțiune, Comisia tratează însă numai daunele cauzate de extracția turbei și de drenajul realizat în acest scop. Prin urmare, nu trebuie avute în vedere alte daune.

58. Din punct de vedere temporal, Comisia solicită regenerarea, în măsura în care daunele au fost cauzate începând de la data la care Irlanda ar fi trebuit să propună situri în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva habitate, așadar, de la 10 iunie 1995. Aceasta solicită numai cu titlu subsidiar repararea daunelor cauzate de la data la care Irlanda a propus în fapt siturile.

59. La acest capăt de cerere, Irlanda răspunde că a luat măsuri de regenerare suficiente. Ea învederează în special că până la sfârșitul anului 2022, pe o suprafață de 4 766 ha din 38 de situri Natura 2000 destinate protejării habitatelor turbăriilor înalte, au fost puse în aplicare măsuri de regenerare. Au fost pregătite măsuri de regenerare și pentru turbăriile de acoperire.

60. În aceste condiții, este necesar să se examineze mai întâi obligația de regenerare (punctul 1 de mai jos) și apoi care sunt daunele ce trebuie reparate din punct de vedere temporal (punctul 2 de mai jos). Pe această bază pot fi identificate siturile Natura 2000 în care s‑au produs aceste daune (punctul 3 de mai jos) și se poate examina dacă Irlanda a luat măsuri de regenerare suficiente (punctul 4 de mai jos).

1. Obligația de regenerare a siturilor Natura 2000 degradate

61. În temeiul principiului cooperării loiale, prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, statele membre sunt ținute să elimine consecințele unei încălcări a dreptului Uniunii(28). Prin urmare, Curtea a statuat că statul membru în cauză este de asemenea obligat să repare orice prejudiciu cauzat prin omisiunea unei evaluări a efectelor unui plan sau ale unui proiect asupra mediului,(29) în special prejudiciile cauzate mediului în siturile Natura 2000(30).

62. Același lucru este valabil și în cazul în care se cauzează daune habitatelor protejate din siturile Natura 2000 din cauza faptului că un stat membru a omis să ia măsuri suficiente în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva habitate. În fond, aceste habitate constituie patrimoniul comun al Uniunii(31). Aceste habitate degradate trebuie, așadar, regenerate în principiu de statul membru.

63. Irlanda nu și‑a îndeplinit în mod evident și și‑a neglijat în mod considerabil mult timp obligațiile de protecție.

64. Extracția turbei nu a fost un fapt surprinzător, ci era practicată deja de mult timp. Nu se poate constata că măsurile luate de Irlanda au urmărit de la început stoparea imediată a acestei practici. Dimpotrivă, Irlanda a introdus treptat măsurile de protecție, iar pentru turbăriile de acoperire sunt aplicabile și în prezent excepții pentru extracția turbei în scopul utilizării private(32). Prin urmare, măsurile au fost și sunt vădit insuficiente. În consecință, este vorba despre o încălcare calificată a obligațiilor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Directiva habitate.

65. Prin urmare, Irlanda este obligată în speță să regenereze habitatele turbăriilor degradate din cauza extracției turbei întrucât nu a luat măsuri suficiente în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva habitate.

2. Începutul obligației de protecție a habitatelor turbăriilor

66. Diferendul dintre părți are ca obiect însă momentul de la care Irlanda avea obligația de a proteja habitatele turbăriilor întrucât Irlanda este ținută să regenereze numai habitatele degradate începând de la acest moment.

67. Contextul acestui litigiu este regimul stabilirii siturilor Natura 2000 în conformitate cu articolul 4 din Directiva habitate. Potrivit articolului 4 alineatul (1), statele membre propun Comisiei în termen de trei ani, până la 10 iunie 1995, siturile care, pe baza criteriilor științifice, ar putea fi desemnate situri Natura 2000. Din aceste propuneri, Comisia selectează în termen de alți trei ani o listă a siturilor de importanță comunitară. Protecția prevăzută la articolul 6 alineatele (2), (3) și (4) se aplică numai de la acest moment pentru siturile din această listă.

68. Din punct de vedere temporal, Comisia solicită însă regenerarea, în măsura în care daunele au fost cauzate începând de la data la care Irlanda ar fi trebuit să propună siturile, cu alte cuvinte de la 10 iunie 1995. Aceasta solicită numai cu titlu subsidiar repararea daunelor cauzate de la data la care Irlanda a propus în fapt siturile(33).

69. În schimb, Irlanda consideră că obligația sa de protecție s‑a născut potrivit jurisprudenței pertinente abia odată cu propunerea efectivă a fiecărui sit. Prin urmare, obligația de regenerare există numai pentru daunele produse începând cu această dată.

70. Curtea a statuat că statele membre trebuie să ia deja înainte de aplicarea articolului 6 alineatele (2), (3) și (4) din Directiva habitate măsuri de protecție care, având în vedere obiectivul de conservare urmărit prin Directiva habitate, sunt adecvate în raport cu importanța ecologică considerabilă a acestor situri la nivel național.

71. Această obligație exista inițial din momentul în care statul membru a propus Comisiei situl ca sit Natura 2000 în conformitate cu articolul 4 alineatul (1)(34). În motivare, Curtea a arătat în special că, în caz contrar, se periclitează temeiul de fapt al deciziei Comisiei de includere a unor situri în lista comunitară(35), precum și că ar fi puse în pericol habitate naturale, animale și plante ce trebuie protejate potrivit Directivei habitate(36). Pe această jurisprudență se întemeiază Irlanda.

72. Ulterior, Curtea a extins însă această obligație de protecție asupra siturilor care, deși nu au fost propuse (încă) de statul membru, acesta nu contestă că ele îndeplinesc criteriile ecologice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) din Directiva habitate. Prin urmare, statul membru ar fi trebuit deja să propună Comisiei și aceste situri. Așa fiind, nu se poate admite că aceste situri nu beneficiază de nicio protecție(37).

73. În acest context, Curtea se referă la afectarea temeiului decizional al Comisiei,(38) însă atât timp cât un sit nu a fost propus, acesta nu poate face parte din temeiul decizional. În mod corect, și în această jurisprudență este vorba despre conservarea habitatelor și a speciilor ce trebuie protejate în conformitate cu Directiva habitate(39). Această concluzie este susținută de altfel de ideea, subliniată de Comisie, că un stat membru nu poate să profite de îndeplinirea tardivă a obligațiilor sale(40).

74. Prin propunerea siturilor în cauză, Irlanda a recunoscut că acestea îndeplinesc criteriile ecologice stabilite la articolul 4 alineatul (1) din Directiva habitate. În caz contrar, aceasta nu ar fi putut să le propună.

75. Deși Irlanda nu a recunoscut aceste caracteristici ale siturilor propuse până la momentul propunerii, trebuie însă să se considere că aceste situri propuse au îndeplinit criteriile ecologice stabilite la articolul 4 alineatul (1) din Directiva habitate încă de la 10 iunie 1995.

76. În mod excepțional, pot să existe situri în cazul cărora aceste criterii sunt îndeplinite în cursul timpului, bunăoară datorită măsurilor de regenerare. De asemenea, nu pare a fi exclus faptul că, în pofida eforturilor serioase de a identifica situri pentru a fi propuse, un stat membru nu putea să știe la 10 iunie 1995 dacă un sit îndeplinea criteriile. Este posibil ca statul membru să nu fi trebuit să propună la acel moment asemenea situri.

77. Habitatele turbăriilor sunt însă clar identificabile și se dezvoltă pe parcursul unor perioade atât de îndelungate încât obligația de a propune siturile respective trebuie să fi existat deja în anul 1995.

78. În plus, statul membru este obligat să demonstreze că a fost îndreptățit în mod excepțional să propună un site abia mai târziu. În speță nu există însă niciun indiciu în acest sens.

79. Prin urmare, Irlanda ar fi trebuit să protejeze deja de la 10 iunie 1995 siturile destinate protecției turbăriilor înalte și de acoperire pe care le‑a propus în anii 1996-2016. Daunele provocate acestor habitate ale turbăriilor de extracția turbei începând cu ultimul moment menționat trebuie, așadar, să fie înlăturate de Irlanda – dacă acest lucru este într‑adevăr posibil – prin regenerarea acestor habitate.

3. Care situri au fost degradate începând cu 10 iunie 1995?

80. Este stabilit faptul că de la 10 iunie 1995 situri irlandeze Natura 2000, destinate protejării habitatelor turbăriilor, au fost degradate din cauza extracției turbei.

81. Deși critică vehement probatoriul Comisiei, în definitiv Irlanda nu contestă însă că în siturile Natura 2000 destinate protejării turbăriilor înalte și menționate în capătul de cerere 1 literele a) și b), precum și în anexele I și II la prezentele concluzii s‑a extras turbă începând de la 10 iunie 1995. Aceste date ale Comisiei se sprijină pe informații comunicate chiar de Irlanda(41).

82. În ceea ce privește cele 50 de situri Natura 2000 destinate protejării turbăriilor de acoperire, menționate în capătul de cerere 1 litera c) (anexa III‑A), Irlanda contrazice critica potrivit căreia în toate aceste situri turba a fost extrasă începând cu anul 1995. Statul membru prezintă însă un studiu din anul 2024 în care se ajunge la concluzia că de la acea dată au fost afectate cel puțin 37 dintre aceste situri(42) enumerate în anexa III‑B la prezentele concluzii. În plus, și raportul pentru anul 2025 întocmit de Irlanda în conformitate cu articolul 17 din Directiva habitate descrie starea tipului de habitat de turbărie de acoperire ca fiind în continuare „necorespunzătoare, precară și în curs de deteriorare”(43), justificarea fiind printre altele extracția continuă a turbei(44).

83. Astfel, Comisia opune studiului din 2024 un studiu mai vechi, din 2017, care arată că cel puțin până în 2012 în toate cele 50 de situri a fost extrasă turbă(45). Ea pierde însă din vedere faptul că în studiul mai recent se examinează și se reevaluează constatările din studiul mai vechi pe baza unor imagini din satelit mai bune(46). Potrivit acestora, din 1995 încoace, în 13 dintre aceste situri enumerate în anexa III‑C nu s‑a putut constata nicio daună cauzată de extracția turbei.

84. Deși Comisia are dreptate când afirmă că noul studiu nu exclude complet efectele negative, acesta anulează însă puterea doveditoare a studiului mai vechi. În plus, Comisia nu prezintă nicio altă dovadă a unor daune aduse acestor 13 situri din cauza extracției turbei începând cu anul 1995.

85. În schimb, alte trei situri în care, potrivit studiului mai recent, s‑a extras turbă începând cu anul 1995(47) nu sunt menționate în capătul de cerere 1 litera c) și nu fac, prin urmare, obiectul prezentului capăt de cerere 1 litera d).

86. Prin urmare, reținem că în siturile Natura 2000, enumerate în anexele I, II și III‑B la prezentele concluzii, începând cu 10 iunie 1995 au fost degradate din cauza extracției turbei habitate de turbărie protejate care trebuie, așadar, regenerate de Irlanda.

4. A luat Irlanda măsuri de regenerare suficiente?

87. Irlanda consideră însă că a luat suficiente măsuri de regenerare. Drept dovadă, ea prezintă diferite măsuri pentru regenerarea directă în special a habitatelor turbăriilor înalte, precum și măsuri de pregătire a regenerării altor habitate de turbărie înaltă și de turbărie de acoperire.

88. Aceste măsuri sunt bineînțeles salutare, dar insuficiente.

89. Astfel, potrivit datelor necontestate din anexa A.2. la cererea introductivă, Irlanda nu a luat suficiente măsuri pentru regenerarea tuturor siturilor Natura 2000 destinate protejării habitatelor de turbărie înaltă, menționate în anexele I și II la prezentele concluzii. Comisia recunoaște regenerarea numai în cazul sitului Carrownagappul Bog (IE0001242)(48).

90. În plus, Irlanda nu a luat aproape nicio măsură pentru regenerarea siturilor Natura 2000 destinate protejării habitatelor de turbărie de acoperire, menționate în anexa III‑B la prezentele concluzii. Deși Irlanda pune în lumină măsuri de regenerare din siturile Ox Mountains Bogs (IE0002006) și Wicklow Mountains (IE0002122), acestea au fost luate cu mulți ani în urmă și nu se poate constata că ar fi de natură să elimine toate daunele.

5. Concluzie intermediară privind obligația de regenerare

91. Prin urmare, Irlanda și‑a încălcat obligațiile prevăzute la articolul 4 alineatul (3) TUE și la articolul 6 alineatul (2) din Directiva habitate întrucât nu a luat măsurile necesare pentru regenerarea habitatelor de turbărie înaltă (coduri natura 2000: 7110 și 7120) și a habitatelor de turbărie de acoperire (cod Natura 2000: 7130), deteriorate începând cu 10 iunie 1995 din cauza extracției turbei, din siturile Natura 2000 menționate în anexele I, II și III‑B la prezentele concluzii, cu excepția sitului Carrownagappul Bog (IE0001242).

C. Respectarea articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva habitate

92. Prin intermediul capătului de cerere 1 literele e), f) și g), Comisia critică încălcarea dispozițiilor privind așa‑numita evaluare a efectelor asupra sitului, cu alte cuvinte a regimului pentru aprobare a proiectelor stabilit la articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva habitate, în ceea ce privește extracția turbei în siturile Natura 2000.

93. Potrivit articolului 6 alineatul (3) a doua teză din Directiva habitate, autoritățile naționale competente aprobă planul sau proiectul doar după ce au constatat că nu are efecte negative asupra integrității sitului Natura 2000 respectiv. În acest scop, articolul 6 alineatul (3) prima teză prevede că orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, per se sau în combinație cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potențiale asupra sitului, în funcție de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă.

94. Articolul 6 alineatul (4) din Directiva habitate permite în mod excepțional aprobarea unui proiect în cazul în care acesta nu poate fi aprobat în conformitate cu articolul 6 alineatul (3). Întrucât evaluarea efectelor asupra sitului este condiția acestei dispoziții derogatorii(49), punerea în aplicare defectuoasă a regimului privind evaluarea efectelor asupra sitului determină totodată o încălcare a articolului 6 alineatul (4).

95. Părțile nu pun în discuție faptul că extracția turbei în siturile Natura 2000 destinate protejării habitatelor de turbărie înaltă și de turbărie de acoperire trebuie considerată, având în vedere efectele defavorabile semnificative asupra acestor habitate, a fi un proiect în sensul articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate.

96. Capătul de cerere 1 litera e) privește situri Natura 2000 destinate protejării habitatelor de turbărie înaltă (punctul 1 de mai jos), iar capătul de cerere 1 literele f) și g) au ca obiect situri Natura 2000 destinate protejării habitatelor de turbărie de acoperire (punctele 2 și 3 de mai jos).

1. Situri Natura 2000 destinate protejării habitatelor de turbărie înaltă

97. Prin intermediul capătului de cerere 1 litera e), Comisia invocă încălcarea de către Irlanda a cerințelor prevăzute la articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva TVA întrucât a omis să controleze extracția turbei în cele 13 situri Natura 2000 enumerate în anexa IV, destinate protejării habitatelor de turbărie înaltă, până la termenul stabilit în avizul motivat suplimentar.

98. Potrivit dreptului irlandez, extracția turbei în siturile Natura 2000 destinate protejării habitatelor de turbărie înaltă este supusă autorizării, ceea ce ar trebui să determine aplicarea articolului 6 alineatele (3) și (4) din Directiva habitate asupra lucrărilor de extracție a turbei. Comisia consideră că aceste dispoziții sunt în principiu suficiente pentru siturile desemnate formal, însă afirmă că în fapt nu s‑a solicitat, examinat, acordat sau respins nicio autorizație.

99. Prin acest argument, Comisia invocă în fapt aceeași critică precum cea din capătul de cerere 1 litera a), și anume măsurile de protecție insuficiente luate de Irlanda în siturile în care există turbării înalte. Întemeindu‑se pe articolul 6 alineatul (3) din Directiva habitate, aceasta critică încălcarea unei a doua dispoziții și invocă astfel o dublă încălcare.

100. Așa fiind, ar fi de așteptat ca Comisia să se refere la aceleași situri la care s‑a referit în cadrul capătului de cerere 1 litera a) și care sunt enumerate în anexa I la prezentele concluzii. Numai în privința acestor situri Natura 2000 destinate protejării habitatelor de turbărie înaltă Comisia invocă faptul că la expirarea termenului stabilit în avizul motivat suplimentar mai aveau loc extracții de turbă, cu alte cuvinte că aceste extracții nu au fost controlate suficient.

101. Cu toate acestea, Comisia se referă numai la două dintre siturile din anexa I. În privința acestor două situri, critica aplicării insuficiente a articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate contrazice propriile susțineri ale Comisiei din anexa A.2 la cererea introductivă, potrivit cărora Irlanda a comunicat că extracția turbei a fost controlată în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva habitate(50). Comisia nu contrazice aceste afirmații.

102. Ea nici nu arată motivele pentru care a ajuns la concluzia că dispozițiile privind evaluarea efectelor asupra sitului nu sunt puse în aplicare suficient în celelalte dintre siturile menționate în anexa IV.

103. Prin urmare, argumentația referitoare la punerea în aplicare insuficientă în practică a articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate în cele 13 situri din anexa IV nu este suficient dovedită, iar capătul de cerere 1 litera e) trebuie respins în această măsură.

104. Argumentația Irlandei clarifică însă faptul că la expirarea termenului stabilit în avizul motivat suplimentar cele 13 situri menționate în anexa IV nu fuseseră încă desemnate în mod formal ca arii speciale de conservare în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Directiva habitate. Acest aspect trebuie examinat în continuare în contextul examinării capătului de cerere 1 litera g) (punctul 3 de mai jos).

2. Excepția pentru extracția turbei în scopul utilizării private în siturile Natura 2000 destinate protejării turbăriilor de acoperire

105. Prin intermediul capătului de cerere 1 litera f), Comisia critică dispozițiile referitoare la extracția turbei în siturile Natura 2000 destinate protejării turbăriilor de acoperire și menționate în anexa V. Extracția turbei este clasificată acolo ca fiind în principiu o activitate supusă autorizării, ceea ce ar determina aplicarea articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate. Continuarea extracției turbei în scopul utilizării private în depozitele de turbă existente este însă în mod expres exclusă.

106. Irlanda acceptă critica și își anunță intenția de a înlătura această limitare.

107. Prin urmare, este necontestat că Irlanda a încălcat articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva habitate întrucât legislația sa nu prevede nicio obligație de autorizare pentru continuarea extracției turbei în scopul utilizării private în depozitele de turbă existente din siturile Natura 2000 destinate protejării turbăriilor de acoperire și enumerate în anexa V la prezentele concluzii.

3. Punere în aplicare insuficientă în siturile Natura 2000 destinate protejării turbăriilor de acoperire

108. În sfârșit, prin intermediul capătului de cerere 1 litera g), Comisia critică faptul că Irlanda nu a stabilit pentru cele 14 situri Natura 2000 destinate protejării turbăriilor de acoperire și enumerate în anexa VI niciun regim de control corespunzător cerințelor prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din Directiva habitate. La expirarea termenului stabilit în avizul motivat suplimentar Irlanda nu desemnase încă în mod formal aceste 14 situri ca arii speciale de conservare în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Directiva habitate.

109. Comisia acceptă că și extracția turbei în aceste situri a fost supusă în principiu unei obligații de autorizare. În primul rând, acest lucru a fost însă comunicat numai proprietarilor de terenuri, deși turba este extrasă și de alții. În al doilea rând, această obligație nu a fost niciodată pusă în aplicare.

a) Comunicarea regimului de control

110. Irlanda insistă că, potrivit dreptului irlandez, siturile Natura 2000 beneficiau de protecția deplină conferită de articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva habitate încă înainte de desemnarea formală în conformitate cu articolul 4 alineatul (4). Cu toate acestea, statul membru nu se pronunță asupra criticii potrivit căreia această protecție nu a fost comunicată tuturor persoanelor care extrag turbă în aceste situri.

111. În consecință, această critică este întemeiată în această măsură.

112. Acest lucru trebuie să fie valabil și pentru capătul de cerere 1 litera e), în măsura în care acesta se întemeiază de asemenea pe faptul că siturile enumerate în anexa IV nu fuseseră încă desemnate în mod formal în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Directiva habitate.

b) Punere în aplicare insuficientă

113. Spre deosebire de cazul siturilor Natura 2000 destinate protejării turbăriilor înalte, în cazul siturilor destinate protejării turbăriilor de acoperire, Comisia a dovedit critica punerii în aplicare insuficiente a regimului de protecție existent.

114. Deși Comisia nu explică de ce consideră că numai în cele 14 situri Natura 2000 enumerate în anexa VI acest regim nu a fost aplicat, totuși cel puțin 13 dintre acestea figurează în lista siturilor din anexa III‑B, în care s‑a extras turbă după anul 1995. În ceea ce privește al 14‑lea sit, Comeragh Mountains (IE0001952), din studiul cel mai recent prezentat de Irlanda rezultă că în acest sit se constată extracții de turbă începând din anul menționat. Acest lucru este un indiciu temeinic că Irlanda nu a pus în aplicare suficient obligația de autorizare.

115. Prin urmare, revine Irlandei sarcina de a dovedi că a luat măsuri suficiente pentru punerea în aplicare a articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate. Acest fapt nu poate fi însă dovedit, la fel cum nu poate fi dovedit nici faptul că nu au fost încălcate obligațiile de protecție prevăzute de articolul 6 alineatul (2)(51).

c) Concluzie intermediară privind punerea în aplicare insuficientă

116. Prin urmare, Irlanda a încălcat articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva habitate și întrucât nu a comunicat tuturor persoanelor care extrag turbă în aceste situri obligația de autorizare a extracției turbei în siturile Natura 2000 enumerate în anexele IV și VI la prezentele concluzii și întrucât nu a pus suficient în aplicare această obligație în siturile Natura 2000 menționate în anexa VI.

V. Cheltuielile de judecată

117. Potrivit articolului 138 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată în cazul în care ambele părți cad în pretenții cu privire la unul sau mai multe capete de cerere. În speță, are câștig de cauză preponderent Comisia, însă, în privința regenerării anumitor situri Natura 2000 destinate protejării habitatelor de turbărie de acoperire și a unei părți din capătul de cerere 1 litera e), are câștig de cauză Irlanda. Prin urmare, fiecare parte ar trebui să suporte propriile cheltuieli de judecată.

VI. Concluzie

118. Propunem, așadar, Curții să se hotărască după cum urmează:

1) Irlanda nu a luat măsuri suficiente în sensul articolului 6 alineatul (2) din Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică în scopul de a preveni deteriorarea habitatelor turbăriilor înalte (codurile Natura 2000: 7110 și 7120) și a habitatelor turbăriilor de acoperire (cod Natura 2000: 7130), cauzată de activitățile legate de extracția turbei în siturile Natura 2000 destinate protejării acestor tipuri de habitate.

2) Irlanda și‑a încălcat obligațiile prevăzute la articolul 4 alineatul (3) TUE și la articolul 6 alineatul (2) din Directiva 92/43 întrucât nu a luat măsurile necesare pentru regenerarea habitatelor de turbărie înaltă și a habitatelor de turbărie de acoperire, deteriorate începând cu 10 iunie 1995 din cauza extracției turbei, din siturile Natura 2000 menționate în anexele I, II și III‑B la prezentele concluzii, cu excepția sitului Carrownagappul Bog (IE0001242).

3) Irlanda a încălcat articolul 6 alineatele (3) și (4) din Directiva 92/43 întrucât:

a) nu a prevăzut în legislația sa o obligație de autorizare pentru continuarea extracției turbei în scopul utilizării private din depozitele de turbă existente în siturile Natura 2000 enumerate în anexa V la prezentele concluzii;

b) nu a comunicat tuturor persoanelor care extrag turbă în aceste situri obligația de autorizare a extracției turbei în siturile Natura 2000 enumerate în anexele IV și VI la prezentele concluzii și

c) nu a pus în aplicare suficient obligația de autorizare a extracției turbei în siturile Natura 2000 enumerate în anexa VI.

4) Respinge în rest acțiunea.

5) Comisia Europeană și Irlanda suportă propriile cheltuieli de judecată.

Anexa I [siturile enumerate în capătul de cerere 1 litera a)]

– Cloonmoylan Bog (IE0000248),

– Lough Lurgeen Bog/Glenamaddy Turlough (IE0000301),

– Lough Ree (IE0000440),

– Bellanagare Bog (0000592),

– Callow Bog (IE0000595),

– Cloonchambers Bog (IE0000600),

– Corliskea/Trien/Cloonfelliv Bog (IE0002110),

– River Moy (IE0002298),

– Mouds Bog (0002331),

– Coolrain Bog (0002332),

– Clooneen Bog (IE0002348),

– Corbo Bog (IE0002349),

– Monivea Bog (IE0002352),

– Ardgraigue Bog (E0002356).

Anexa II [siturile și perioadele enumerate în capătul de cerere 1 litera b)]

2012-2016

– Lough Corrib (IE0000297),

– Camderry Bog (IE0002347),

– Curraghlehanagh Bog (IE0002350),

– Moanveanlagh Bog (IE0002351);

2012-2017

– Carrownagappul Bog (IE0001242);

2012-2018

– Kilsallagh Bog (IE0000285),

– Crosswood Bog (IE0002337);

2012-2019

– Moneybeg and Clareisland Bogs (IE0002340);

până în 2021 inclusiv

– Lisnageeragh Bog and Ballinastack Turlough (IE0000296);

până în 2022 inclusiv:

– Barroughter Bog (IE0000231),

– Flughany Bog (IE0000497),

– Ballynamona Bog and Corkip Lough (IE0002339),

– Redwood Bog (IE0002353).

Anexa III‑A [siturile enumerate în capătul de cerere 1 litera c)]

– Caha Mountains (IE000093),

– Croaghanagh Bog (IE0000129),

– Fawnboy Bog/Lough Nacung (IE0000140),

– Gannivegil Bog (IE0000142),

– Lough Nillan Bog (Carrickatlieve) (IE0000165),

– Magheradrumman Bog (IE0000168),

– Meenaguse/Ardbane Bog (IE0000172),

– Meentygrannagh Bog (IE0000173),

– Slieve League Bog (IE0000189),

– Slieve Tooney/Tormore Island/Loughros Beg Bog (IE0000190),

– West of Ardara/Maas Road (IE0000197),

– Loughatorick South Bog (IE0000308),

– Rosroe Bog (IE0000324),

– Killarney National Park (IE0000365),

– Mount Brandon (IE0000375),

– Slieve Bloom Mountains (IE0000412),

– Carrowmore Lake Complex (IE0000476),

– Glenamoy Bog Complex (IE0000500),

– Lough Gall Bog (SiteCode IE0000522),

– Owenduff/Nephin Complex (IE0000534),

– Slieve Fyagh Bog (IE0000542),

– Cuilcagh – Anierin Uplands (IE0000584),

– Lough Hoe Bog (IE0000633),

– Lough Nabrickkeagh Bog (IE0000634),

– Galtee Mountains (IE0000646),

– Coolvoy Bog (IE001107),

– Dunragh Loughs/Pettigo Plateau (IE0001125),

– Keeper Hill (IE001197),

– Arroo Mountain (IE0001403),

– Derryclogher (Knockboy) Bog (IE0001873),

– Glanmore Bog (IE0001879),

– Maulagowna Bog (IE0001881),

– Glendree Bog (IE0001912),

– Sonnagh Bog (IE0001913),

– Bellacorick Bog Complex (IE0001922),

– Mweelrea/Sheeffry/Erriff Complex (IE0001932),

– Croaghaun/Slievemore (IE0001955),

– Tamur Bog (IE0001992),

– Ox Mountains Bogs (IE0002006),

– Maumturk Mountains (IE0002008),

– The Twelve Bens/Garraun Complex (IE0002031),

– Boleybrack Mountain (IE0002032),

– Connemara Bog Complex (IE0002034),

– Ballyhoura Mountains (IE0002036),

– Cloghernagore Bog and Glenveagh National Park (IE0002047),

– Wicklow Mountains (IE0002122),

– Lough Golagh and Breesy Hill (IE0002164),

– Slieve Mish Mountains (IE0002185),

– River Finn (IE0002301),

– Slieve Bernagh Bog (IE0002312).

Anexa III‑B [siturile degradate începând cu anul 1995 și enumerate în capătul de cerere 1 litera c)]

– Caha Mountains (IE000093),

– Croaghanagh Bog (IE0000129),

– Fawnboy Bog/Lough Nacung (IE0000140),

– Gannivegil Bog (IE0000142),

– Lough Nillan Bog (Carrickatlieve) (IE0000165),

– Magheradrumman Bog (IE0000168),

– Meenaguse/Ardbane Bog (IE0000172),

– Slieve League Bog (IE0000189),

– Slieve Tooney/Tormore Island/Loughros Beg Bog (IE0000190),

– West of Ardara/Maas Road (IE0000197),

– Killarney National Park (IE0000365),

– Mount Brandon (IE0000375),

– Carrowmore Lake Complex (IE0000476),

– Glenamoy Bog Complex (IE0000500),

– Lough Gall Bog (SiteCode IE0000522),

– Owenduff/Nephin Complex (IE0000534),

– Slieve Fyagh Bog (IE0000542),

– Cuilcagh – Anierin Uplands (IE0000584),

– Lough Hoe Bog (IE0000633),

– Lough Nabrickkeagh Bog (IE0000634),

– Dunragh Loughs/Pettigo Plateau (IE0001125),

– Arroo Mountain (IE0001403),

– Glanmore Bog (IE0001879),

– Bellacorick Bog Complex (IE0001922),

– Mweelrea/Sheeffry/Erriff Complex (IE0001932),

– Croaghaun/Slievemore (IE0001955),

– Tamur Bog (IE0001992),

– Ox Mountains Bogs (IE0002006),

– Maumturk Mountains (IE0002008),

– The Twelve Bens/Garraun Complex (IE0002031),

– Boleybrack Mountain (IE0002032),

– Connemara Bog Complex (IE0002034),

– Cloghernagore Bog and Glenveagh National Park (IE0002047),

– Wicklow Mountains (IE0002122),

– Slieve Mish Mountains (IE0002185),

– River Finn (IE0002301),

– Slieve Bernagh Bog (IE0002312).

Anexa III‑C [siturile care nu au fost degradate începând cu anul 1995 și enumerate în capătul de cerere 1 litera c)]

– Meentygrannagh Bog (IE0000173),

– Loughatorick South Bog (IE0000308),

– Rosroe Bog (IE0000324),

– Slieve Bloom Mountains (IE0000412),

– Galtee Mountains (IE0000646),

– Coolvoy Bog (IE001107),

– Keeper Hill (IE001197),

– Derryclogher (Knockboy) Bog (IE0001873),

– Maulagowna Bog (IE0001881),

– Glendree Bog (IE0001912),

– Sonnagh Bog (IE0001913),

– Ballyhoura Mountains (IE0002036),

– Lough Golagh and Breesy Hill (IE0002164.

Anexa IV [siturile enumerate în capătul de cerere 1 litera e)]

– Barroughter Bog (IE0000231),

– Lough Ree (IE0000440),

– Ballygar (Aghrane) Bog (0002199),

– Derragh Bog (0002201),

– River Moy (IE0002298),

– Tullaher Lough and Bog (IE0002343),

– Derrinlough (Cloonkeenleananode) Bog (IE0002197),

– Aughrim (Aghrane) Bog (IE0002200),

– Mount Jessop Bog (IE0002202),

– Girley (Drewstown) Bog (IE0002205),

– Wooddown Bog (IE0002205),

– Scohaboy (Sopwell) Bog (IE0002206),

– Arragh More (Derrybreen) Bog (IE0002207).

Anexa V [siturile enumerate în capătul de cerere 1 litera f)]

– Caha Mountains (IE000093),

– Croaghanagh Bog (IE0000129),

– Fawnboy Bog/Lough Nacung (IE0000140),

– Gannivegil Bog (IE0000142),

– Lough Nillan Bog (Carrickatlieve) (IE0000165),

– Magheradrumman Bog (IE0000168),

– Meenaguse/Ardbane Bog (IE0000172),

– Meentygrannagh Bog (IE0000173),

– Slieve League (IE0000189),

– Slieve Tooney/Tormore Island/Loughros Beg Bog (IE0000190),

– West of Ardara/Maas Road (IE0000197),

– Loughatorick South Bog (IE0000308),

– Rosroe Bog (IE0000324),

– Killarney National Park (IE0000365),

– Mount Brandon (IE0000375),

– Slieve Bloom Mountains (IE0000412),

– Carlingford Mountain (IE0000453),

– Carrowmore Lake Complex (IE0000476),

– Glenamoy Bog Complex (IE0000500),

– Lough Gall Bog (IE0000522),

– Owenduff/Nephin Complex (IE0000534),

– Slieve Fyagh Bog (IE0000542),

– Cuilcagh – Anierin Uplands (IE0000584),

– Ben Bulben, Gleniff and Glenade Complex (IE0000623),

– Lough Hoe Bog (IE0000633),

– Lough Nabrickkeagh Bog (IE0000634),

– Galtee Mountains (IE0000646),

– Coolvoy Bog (IE001107),

– Dunragh Loughs/Pettigo Plateau (IE0001125),

– Keeper Hill (IE001197),

– Arroo Mountain (IE0001403),

– Derryclogher (Knockboy) Bog (IE0001873),

– Glanmore Bog (IE0001879),

– Maulagowna Bog (IE0001881),

– Mullaghanish Bog (IE0001890),

– Glendree Bog (IE0001912),

– Sonnagh Bog (IE0001913),

– Bellacorick Bog Complex (IE0001922),

– Mweelrea/Sheeffry/Erriff Complex (IE0001932),

– Comeragh Mountains (IE0001952),

– Croaghaun/Slievemore (IE0001955),

– Tamur Bog (IE0001992),

– Ox Mountains Bogs (IE0002006),

– Maumturk Mountains (IE0002008),

– The Twelve Bens/Garraun Complex (IE0002031),

– Boleybrack Mountain (IE0002032),

– Connemara Bog Complex (IE0002034),

– Ballyhoura Mountains (IE0002036),

– Cloghernagore Bog and Glenveagh National Park (IE0002047),

– Wicklow Mountains (IE0002122),

– Polllangoona Bog (IE0002126),

– Lough Golagh and Breesy Hill (IE0002164),

– Slieve Mish Mountains (IE0002185),

– River Finn (IE0002301),

– Slieve Bernagh Bog (IE0002312).

Anexa VI [siturile enumerate în capătul de cerere 1 litera g)]

– Magheradrumman Bog (IE0000168),

– West Ardara/Maas Road (IE0000197),

– Killarney National Park (IE0000365),

– Mount Brandon (IE0000375),

– Glenamoy Bog Complex (IE0000500),

– Owenduff/Nephin Complex (IE0000534),

– Bellacorick Bog Complex (IE0001922),

– Mweelrea/Sheeffry/Erriff Complex (IE0001932),

– Comeragh Mountains (IE0001952),

– The Twelve Bens/Garraun Complex (IE0002031),

– Connemara Bog Complex (IE0002034),

– Cloghernagore Bog and Glenveagh National Park (IE0002047),

– Wicklow Mountains (IE0002122),

– River Finn (IE0002301).

1 Limba originală: germana.

2 Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO 1992, L 206, p. 7, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 109), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/17/UE a Consiliului din 13 mai 2013 de adaptare a anumitor directive în domeniul mediului, având în vedere aderarea Republicii Croația (JO 2013, L 158, p. 193), cu modificările ulterioare.

3 Comisia Europeană, Direcția Generală Mediu, Unitatea pentru natură și biodiversitate (ENV B.3), Interpretation Manual of European Union Habitats – EUR 28, aprilie 2013, p. 82.

4 Decizia 2004/813/CE a Comisiei din 7 decembrie 2004 de adoptare, în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului, a listei siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică atlantică (JO 2004, L 387, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 13, p. 5).

5 Decizia 2009/96/CE a Comisiei din 12 decembrie 2008 de adoptare, în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului, a unei a doua liste actualizate a siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică atlantică (JO 2009, L 43, p. 466).

6 Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/19 a Comisiei din 14 decembrie 2018 de adoptare a celei de a douăsprezecea actualizări a listei siturilor de importanță comunitară pentru regiunea biogeografică atlantică (JO 2019, L 7, p. 287).

7 Comisia Europeană, Direcția Generală Mediu, Unitatea pentru natură și biodiversitate (ENV B.3), Interpretation Manual of European Union Habitats – EUR 28, aprilie 2013, p. 83.

8 Decizia 2004/813.

9 Decizia 2009/96.

10 Această utilizare a noțiunii de „protejat” („protect”) în capătul de cerere 1 literele a) și b) creează confuzie, deoarece în siturile Natura 2000 pot fi protejate și turbăriile înalte degradate. Este vorba despre respectivul tip de habitat protejat, în speță 7110, „turbării [înalte] active”.

11 Hotărârea din 22 iunie 2022, Comisia/Slovacia (Protecția cocoșului de munte) (C‑661/20, EU:C:2022:496, punctul 44).

12 Hotărârea din 26 aprilie 2005, Comisia/Irlanda (C‑494/01, EU:C:2005:250, punctul 37), și Hotărârea din 5 aprilie 2017, Comisia/Bulgaria (C‑488/15, EU:C:2017:267, punctul 42).

13 A se vedea Hotărârea din 5 aprilie 2017, Comisia/Bulgaria (PM10) (C‑488/15, EU:C:2017:267, punctul 43 și jurisprudența citată).

14 Department of Culture, Heritage and the Gaeltacht, The Status of EU Protected Habitats and Species in Ireland 2019 (anexa A.7a la cererea introductivă, p. 33). A se vedea și National Parks and Wildlife Service, The Status of EU Protected Habitats and Species in Ireland, Habitat Assessments, volumul 2 (2025, p. 950, extrase în anexa D.4 la memoriul în duplică).

15 National Parks and Wildlife Service, The Status of EU Protected Habitats and Species in Ireland, Habitat Assessments, volumul 2 (2025, p. 898 și 925, extrase în anexa D.4 la memoriul în duplică).

16 Hotărârea din 14 ianuarie 2016, Grüne Liga Sachsen ș.a. (C‑399/14, EU:C:2016:10, punctele 36, 37 și 40), și Hotărârea din 14 noiembrie 2024, Comisia/Germania (Deteriorarea fânețelor) (C‑47/23, EU:C:2024:954, punctul 92).

17 Hotărârea din 11 aprilie 2013, Sweetman ș.a. (C‑258/11, EU:C:2013:220, punctul 33), Hotărârea din 16 iulie 2020, WWF Italia Onlus ș.a. (C‑411/19, EU:C:2020:580, punctul 32), Hotărârea din 24 iunie 2021, Comisia/Spania (Deteriorarea spațiului natural Doñana) (C‑559/19, EU:C:2021:512, punctul 153), și Hotărârea din 14 noiembrie 2024, Comisia/Germania (Deteriorarea fânețelor) (C‑47/23, EU:C:2024:954, punctul 86).

18 Pentru o opinie contrară, a se vedea Concluziile avocatului general Emiliou prezentate în cauza Comisia/Germania (Deteriorarea fânețelor) (C‑47/23, EU:C:2024:708, punctul 29).

19 Hotărârea din 24 noiembrie 2011, Comisia/Spania (Alto Sil, ursul brun) (C‑404/09, EU:C:2011:768, punctul 142), și Hotărârea din 24 iunie 2021, Comisia/Spania (Deteriorarea spațiului natural Doñana) (C‑559/19, EU:C:2021:512, punctul 156).

20 Hotărârea din 7 septembrie 2004, Waddenvereniging și Vogelbeschermingsvereniging (C‑127/02, EU:C:2004:482, punctul 43), Hotărârea din 17 aprilie 2018, Comisia/Polonia (Pădurea Białowieża) (C‑441/17, EU:C:2018:255, punctul 111), și Hotărârea din 29 iulie 2019, Inter‑Environnement Wallonie și Bond Beter Leefmilieu Vlaanderen (C‑411/17, EU:C:2019:622, punctul 134).

21 Hotărârea din 7 septembrie 2004, Waddenvereniging și Vogelbeschermingsvereniging (C‑127/02, EU:C:2004:482, punctul 59), Hotărârea din 17 aprilie 2018, Comisia/Polonia (Pădurea Białowieża) (C‑441/17, EU:C:2018:255, punctul 114), și Hotărârea din 29 iulie 2019, Inter‑Environnement Wallonie și Bond Beter Leefmilieu Vlaanderen (C‑411/17, EU:C:2019:622, punctul 120).

22 Hotărârea din 24 noiembrie 2011, Comisia/Spania (Alto Sil) (C‑404/09, EU:C:2011:768, punctul 142), Hotărârea din 14 ianuarie 2016, Comisia/Bulgaria (Kaliakra) (C‑141/14, EU:C:2016:8, punctul 58), și Hotărârea din 10 noiembrie 2016, Comisia/Grecia (Kyparissia) (C‑504/14, EU:C:2016:847, punctul 29). A se vedea și Hotărârea din 14 ianuarie 2016, Grüne Liga Sachsen ș.a. (C‑399/14, EU:C:2016:10, punctul 42), Hotărârea din 7 noiembrie 2018, Coöperatie Mobilisation for the Environment ș.a. (C‑293/17 și C‑294/17, EU:C:2018:882, punctul 85), și Hotărârea din 14 noiembrie 2024, Comisia/Germania (Deteriorarea fânețelor) (C‑47/23, EU:C:2024:954, punctul 87).

23 A se vedea Hotărârea din 14 noiembrie 2024, Comisia/Germania (Deteriorarea fânețelor) (C‑47/23, EU:C:2024:954, punctele 89, 93 și 108).

24 Anexa A.7a la cererea introductivă, p. 32 și 33.

25 Acest raport este disponibil acum și cuprinde într‑adevăr constatarea prefigurată: National Parks and Wildlife Service, The Status of EU Protected Habitats and Species in Ireland, Habitat Assessments, volumul 2 (2025, p. 898, extrase în anexa D.4 la memoriul în duplică).

26 National Parks and Wildlife Service, The Status of EU Protected Habitats and Species in Ireland, Habitat Assessments, volumul 2 (2025, p. 966, extrase în anexa D.4 la memoriul în duplică).

27 National Parks and Wildlife Service, The Status of EU Protected Habitats and Species in Ireland, Habitat Assessments, volumul 2 (2025, p. 953, extrase în anexa D.4 la memoriul în duplică), citează Compass Informatics (august 2024). Overarching Report – GIS Review – turbary areas – Blanket bog SACs. Commissioned by National Parks & Wildlife Service, Dept. Housing, Local Government and Heritage, Dublin, Irlanda (nepublicat), p. 11. (anexa B.12a la memoriul în apărare).

28 Hotărârea din 16 decembrie 1960, Humblet/État belge (6/60-IMM, EU:C:1960:48, p. 1185), Hotărârea din 28 februarie 2012, Inter‑Environnement Wallonie și Terre wallonne (C‑41/11, EU:C:2012:103, punctul 43), și Hotărârea din 25 iunie 2020, A ș.a. (Turbine eoliene la Aalter și la Nevele) (C‑24/19, EU:C:2020:503, punctul 83).

29 Hotărârea din 7 ianuarie 2004, Wells (C‑201/02, EU:C:2004:12, punctul 66), Hotărârea din 17 noiembrie 2016, Stadt Wiener Neustadt (C‑348/15, EU:C:2016:882, punctul 45), și Hotărârea din 7 decembrie 2023, Latvijas valsts meži (C‑434/22, EU:C:2023:966, punctul 82).

30 Hotărârea din 7 decembrie 2023, Latvijas valsts meži (C‑434/22, EU:C:2023:966, punctul 88). A se vedea și Avizul Curții Internaționale de Justiție din 23 iulie 2025, Obligations of States in Respect of Climate Change, punctul 452.

31 Al patrulea considerent al Directivei habitate, precum și Hotărârea din 20 octombrie 2005, Comisia/Regatul Unit (C‑6/04, EU:C:2005:626, punctul 25), și Hotărârea din 10 ianuarie 2006, Comisia/Germania (C‑98/03, EU:C:2006:3, punctul 59), precum și Ordonanța din 20 noiembrie 2017, Comisia/Polonia (Pădurea Białowieża) (C‑441/17 R, EU:C:2017:877, punctul 59).

32 În acest sens, a se vedea punctele 105-107 de mai jos.

33 Conform anexei A.2 la cererea introductivă, Irlanda a propus primul sit în octombrie 1996, iar ultimele trei situri în aprilie 2016.

34 Hotărârea din 13 ianuarie 2005, Dragaggi ș.a.(C‑117/03, EU:C:2005:16, punctele 26 și 29), și Hotărârea din 14 septembrie 2006, Bund Naturschutz in Bayern ș.a. (C‑244/05, EU:C:2006:579, punctele 37 și 38).

35 Hotărârea din 14 septembrie 2006, Bund Naturschutz in Bayern ș.a. (C‑244/05, EU:C:2006:579, punctele 41 și 42).

36 Hotărârea din 13 ianuarie 2005, Dragaggi ș.a. (C‑117/03, EU:C:2005:16, punctele 27 și 28).

37 Hotărârea din 15 martie 2012, Comisia/Cipru (Natrix n. cypriaca) (C‑340/10, EU:C:2012:143, punctele 43, 46 și 47).

38 Hotărârea din 15 martie 2012, Comisia/Cipru (Natrix n. cypriaca) (C‑340/10, EU:C:2012:143, punctul 45).

39 Hotărârea din 13 ianuarie 2005, Dragaggi ș.a. (C‑117/03, EU:C:2005:16, punctele 27 și 28).

40 Cu referire specială la Directiva habitate, a se vedea Hotărârea din 7 decembrie 2000, Comisia/Franța (Basses Corbières) (C‑374/98, EU:C:2000:670, punctul 51).

41 Răspuns la avizul motivat suplimentar, anexa A.17 la cererea introductivă, p. 20 și urm.

42 Compass Informatics (august 2024). Overarching Report – GIS Review – turbary areas- Blanket bog SACs. Commissioned by National Parks & Wildlife Service, Dept. Housing, Local Government and Heritage, Dublin, Ireland (nepublicat), tabelul 4, p. 17 (anexa B.12a la memoriul în apărare).

43 National Parks and Wildlife Service, The Status of EU Protected Habitats and Species in Ireland, Habitat Assessments, volumul 2 (2025, p. 966, extrase în anexa D.4 la memoriul în duplică).

44 National Parks and Wildlife Service, The Status of EU Protected Habitats and Species in Ireland, Habitat Assessments, volumul 2 (2025, p. 950, extrase în anexa D.4 la memoriul în duplică).

45 Simon J., Barron, „Botanical, Environmental and Conservation Consultants Ltd. (BEC Consultants)” (March 2017) Turf‑cutting GIS Review VOLUME 1 – DRAFT. Prepared for the Department of Arts, Heritage, Regional, Rural and Gaeltacht Affairs (anexa A.31 la cererea introductivă).

46 Studiul din 2024 (citat la nota de subsol 42), în special p. 9.

47 Carlingford Bog SAC (IE0000453), Ben Bulben, Gleniff and Glenade Complex SAC* (IE000623) și Comeragh Mountains SAC* (IE001952).

48 Nota de subsol 17 din memoriul în replică. Celelalte situri menționate în acesta, pentru care au fost luate măsuri de regenerare suficiente, nu fac obiectul acțiunii Comisiei.

49 Hotărârea din 17 aprilie 2018, Comisia/Polonia (Pădurea Białowieża) (C‑441/17, EU:C:2018:255, punctele 189 și 190), și Hotărârea din 29 iulie 2019, Inter‑Environnement Wallonie și Bond Beter Leefmilieu Vlaanderen (C‑411/17, EU:C:2019:622, punctele 147 și 148).

50 Este vorba despre siturile Lough Ree (IE0000440) și River Moy (IE0002298).

51 A se vedea punctele 46-54 de mai sus.