Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 29 octombrie 2025.#FU împotriva Parlamentului European.#Funcție publică – Funcționari – Asigurări sociale – Articolul 73 din statut – Accident – Respingerea declarației de accident – Declarație tardivă – Depășirea termenului de zece zile lucrătoare de la producerea accidentului – Noțiunea de «motiv legitim».#Cauza T-530/24.

Cauza T‑530/24

FUîmpotrivaParlamentului European

Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 29 octombrie 2025

„Funcție publică – Funcționari – Asigurări sociale – Articolul 73 din statut – Accident – Respingerea declarației de accident – Declarație tardivă – Depășirea termenului de zece zile lucrătoare de la producerea accidentului – Noțiunea de «motiv legitim»”

Funcționari – Asigurări sociale – Asigurare pentru accident și boală profesională – Accident – Declarație tardivă – Respingere – Excepție – Forță majoră sau motiv legitim – Noțiune – Respingerea unei declarații depuse tardiv, fără forță majoră sau motiv legitim – Încălcarea principiului bunei administrări și a obligației de solicitudine – Inexistență

[Statutul funcționarilor, art. 73 alin. (1); Reglementarea privind asigurarea împotriva riscurilor de accident și de boală profesională, art. 2 alin. (1) și art. 15 alin. (1) și (2)]

(a se vedea punctele 38-40, 42-45 și 48)

Funcționari – Asigurări sociale – Asigurare pentru accident și boală profesională – Accident – Declarație tardivă – Respingere – Obligația de motivare – Conținut

[art. 296 TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (2) lit. (c); Reglementarea privind asigurarea împotriva riscurilor de accident și de boală profesională, art. 15 alin. (2)]

(a se vedea punctul 41)

Funcționari – Asigurări sociale – Asigurare pentru accident și boală profesională – Accident – Sistemul de asigurare – Subordonare față de respectarea unei condiții temporale pentru introducerea declarațiilor – Incompatibilitate cu statutul – Inexistență

[Statutul funcționarilor, art. 73 alin. (1); Reglementarea privind asigurarea împotriva riscurilor de accident și de boală profesională, art. 15 alin. (2)]

(a se vedea punctele 57-61)

Rezumat

În hotărârea sa, Tribunalul respinge acțiunea introdusă de FU, o funcționară a Parlamentului European, prin care aceasta solicita anularea deciziei Parlamentului de respingere a declarației sale de accident (denumită în continuare „decizia atacată”), și definește noțiunea de „motiv legitim” care permite unei persoane asigurate să declare un accident după expirarea termenului prevăzut de Reglementarea privind asigurarea ( 1 ).

În august 2023, cu ocazia unei călătorii în Grecia, la aterizarea după un salt reclamanta a resimțit o durere la genunchiul drept. Ulterior, ea s‑a adresat unui medic care i‑a recomandat printre altele să efectueze, după ce genunchiul său se va dezinflama, un examen de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN).

În septembrie 2023, având încă dureri la genunchi la întoarcerea sa din călătorie, reclamanta l‑a consultat pe medicul său curant, care i‑a solicitat să efectueze examene medicale. Pe baza rezultatelor RMN‑ului, un specialist în ortopedie i‑a recomandat reclamantei să consulte un chirurg pentru a obține o a doua opinie și să aibă în vedere, dacă este cazul, o intervenție chirurgicală. Ulterior, un chirurg și un alt specialist au confirmat necesitatea unei astfel de intervenții.

În noiembrie 2023, reclamanta a declarat accidentul său la Parlament. Câteva zile mai târziu, prin decizia atacată, instituția a informat‑o pe reclamantă cu privire la respingerea declarației sale de accident, considerată tardivă.

Aprecierea Tribunalului

Tribunalul începe prin a aminti că Reglementarea privind asigurarea prevede că asiguratul victimă a unui accident sau avânzii‑cauză ai acestuia trebuie să declare accidentul administrației instituției de care aparține asiguratul. Termenul de zece zile lucrătoare în care trebuie făcută declarația începe să curgă de la data la care s‑a produs accidentul. Totuși, acest termen poate fi depășit în caz de forță majoră sau pentru orice alt motiv legitim, cu condiția ca persoana asigurată să facă dovada accidentului și să stabilească legătura de cauzalitate dintre acest accident și atingerile aduse integrității sale fizice și psihice.

În acest context, noțiunea de „motiv legitim” trebuie să se aplice în mod strict, pe de o parte, întrucât constituie o excepție de la o obligație bine stabilită de a depune declarația de accident în termen de zece zile lucrătoare și, pe de altă parte, în măsura în care se referă la dispoziții de drept al Uniunii care dau dreptul la prestații financiare.

În această privință, noțiunea de „motiv legitim” trebuie interpretată în sensul că asiguratul trebuie să demonstreze că s‑a confruntat cu o situație excepțională care rezultă din cauze care nu îi sunt imputabile și care țin de incapacitatea sa de a prezenta o declarație de accident în termen de zece zile lucrătoare de la accident.

De altfel, simpla administrare a probei accidentului nu este suficientă pentru a justifica întârzierea declarației de accident. Cu toate acestea, chiar și în cazul în care asiguratul nu poate beneficia de acoperirea suplimentară a asigurării pentru accident în lipsa dovezii unui caz de forță majoră sau a oricărui alt motiv legitim, el rămâne eligibil pentru rambursarea cheltuielilor sale medicale de către Sistemul comun de asigurări de sănătate.

În speță, având în vedere că reclamanta, în declarația sa de accident, a descris simptomele pe care le‑a putut constata încă din ziua următoare accidentului, că medicul consultat în acea zi i‑a recomandat să facă un RMN la întoarcerea sa din călătorie și că durerile au persistat, ea nu putea ignora înainte de expirarea termenului de zece zile lucrătoare de la data accidentului că a suferit un accident în sensul Reglementării privind asigurarea. Prin urmare, ea nu poate susține că a luat cunoștință tardiv de gravitatea rănilor sale pentru a demonstra că întârzierea declarației sale de accident era justificată de un motiv legitim.

Pe de altă parte, desigur, din formularul de declarație de accident reiese că aceasta trebuie să fie însoțită de un aviz medical emis de un medic. Totuși, nu este nicidecum necesar să se stabilească un diagnostic complet pentru a se putea declara un accident. Astfel, Reglementarea privind asigurarea impune numai transmiterea unui certificat medical care să specifice natura leziunilor și consecințele probabile ale accidentului.

Având în vedere considerațiile care precedă, Tribunalul concluzionează că reclamanta nu a dovedit existența unui caz de forță majoră sau a unui motiv legitim care ar fi împiedicat‑o să respecte termenul de zece zile lucrătoare prevăzut de Reglementarea privind asigurarea.

( 1 ) Reglementarea comună privind asigurarea de sănătate pentru funcționarii Comunităților Europene, adoptată la 13 decembrie 2005 de instituțiile Uniunii în aplicarea articolului 73 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumită în continuare „Reglementarea privind asigurarea”).