Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 3 decembrie 2025 (Extras).#Amer Foz împotriva Consiliul Uniunii Europene.#Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Siria – Înghețarea fondurilor – Restricții în materie de admitere pe teritoriul statelor membre – Lista persoanelor, entităților și organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice și care fac obiectul unor restricții în materie de admitere pe teritoriul statelor membre – Menținerea numelui reclamantului pe liste – Criteriul legăturii cu o persoană sau o entitate vizată de măsurile restrictive – Căderea regimului lui Bashar al‑Assad – Eroare de apreciere.#Cauza T-414/24.

Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamantul, domnul Amer Foz, solicită anularea Deciziei (PESC) 2024/1510 a Consiliului din 27 mai 2024 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO L, 2024/1510), a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2024/1517 al Consiliului din 27 mai 2024 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO L, 2024/1517) (denumite în continuare, împreună, „actele de menținere din 2024”), a Deciziei (PESC) 2025/1096 a Consiliului din 27 mai 2025 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO L, 2025/1096), a Deciziei de punere în aplicare (PESC) 2025/1095 a Consiliului din 27 mai 2025 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO L, 2025/1095), a Regulamentului (UE) 2025/1098 al Consiliului din 27 mai 2025 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO L, 2025/1098) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2025/1094 al Consiliului din 27 mai 2025 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO L, 2025/1094), în măsura în care toate aceste acte îl privesc.

Prezenta cauză se înscrie în contextul măsurilor restrictive adoptate începând cu anul 2011 de Consiliul Uniunii Europene împotriva Republicii Arabe Siriene și a persoanelor răspunzătoare de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, astfel cum reiese din Decizia 2011/273/PESC a Consiliului din 9 mai 2011 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2011, L 121, p. 11).

Numele persoanelor responsabile de această represiune, precum și cele ale persoanelor și entităților care beneficiază de avantaje din partea regimului sirian sau care sprijină regimul și ale persoanelor și entităților asociate cu acestea au fost incluse în listele care figurează în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 (JO 2012, L 16, p. 1) și în anexa I la Decizia 2013/255/PESC a Consiliului din 31 mai 2013 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2013, L 147, p. 14) (denumite în continuare, împreună, „listele în cauză”).

Prin decizia de punere în aplicare (PESC) 2020/212 a Consiliului din 17 februarie 2020 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255 (JO 2020, L 43 I, p. 6) și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/211 al Consiliului din 17 februarie 2020 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 36/2012 (JO 2020, L 43 I, p. 1), numele reclamantului a fost adăugat la punctul 291 din listele în cauză.

Ulterior, numele reclamantului a fost menținut pe listele în cauză. Motivele includerii au făcut obiectul unor modificări cu ocazia adoptării Deciziei (PESC) 2021/855 a Consiliului din 27 mai 2021 de modificare a Deciziei 2013/255 (JO 2021, L 188, p. 90) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/848 al Consiliului din 27 mai 2021 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 36/2012 (JO 2021, L 188, p. 18) (denumite în continuare, împreună, „actele de menținere din 2021”).

Prin scrisoarea din 31 martie 2023, Consiliul l‑a informat pe reclamant cu privire la intenția sa de a menține numele acestuia pe listele în cauză pentru motive parțial diferite de motivele precedente. Acesta i‑a comunicat documentele cu referințele WK 3121/2023 INIT din 3 martie 2023 (denumit în continuare „documentul WK 3121/2023”) și WK 206/2023 EXT 2 din 24 martie 2023 (denumit în continuare „documentul WK 206/2023”), care cuprindeau elementele de probă ce susțineau propunerea de modificare a motivelor de menținere a numelui reclamantului în raport cu motivele precedente. În plus, acesta l‑a invitat să își prezinte observațiile cu privire la această propunere cel târziu la 17 aprilie 2023. [omissis]

La 25 mai 2023, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2023/1035 de modificare a Deciziei 2013/255 (JO 2023, L 139, p. 49), care a prelungit aplicarea Deciziei 2013/255 până la 1 iunie 2024, și, pe de altă parte, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1027 privind punerea în aplicare a Regulamentului nr. 36/2012 (JO 2023, L 139, p. 1). Numele reclamantului a fost menținut la punctul 291 din listele în cauză. Consiliul a justificat adoptarea măsurilor restrictive față de reclamant prin menționarea unor motive diferite de cele menționate în actele de menținere din 2021 (denumite în continuare „motivele din 2023”).

Motivele din 2023 au următorul cuprins: „Important om de afaceri cu interese și activități comerciale personale și familiale în mai multe sectoare ale economiei siriene. Beneficiază din punct de vedere financiar de accesul la oportunități comerciale și sprijină regimul sirian. Este în același timp asociat cu fratele său, [domnul] Samer Foz, care, din ianuarie 2019, a fost desemnat de Consiliu, fiind un om de afaceri important care își desfășoară activitatea în Siria și care susține regimul sau beneficiază de pe urma acestuia. Împreună cu fratele său, acesta pune în aplicare o serie de proiecte comerciale, în special în zona Adra al‑Ummaliyya (suburbiile Damascului). Aceste proiecte includ o fabrică care produce cabluri și accesorii pentru cabluri, precum și un proiect de producere a energiei electrice utilizând energie solară. De asemenea, aceștia s‑au implicat în diverse activități cu [Statul Islamic în Irak și Levant (ISIL), Da’esh] în numele regimului [lui Bashar Al‑Assad], inclusiv furnizarea de arme și muniții în schimbul grâului și al petrolului.”

La 27 mai 2024, Consiliul a adoptat actele de menținere din 2024. Motivele de menținere a numelui reclamantului au rămas neschimbate în raport cu cele din anul 2023. Prin scrisoarea din 28 mai 2024, Consiliul l‑a informat pe reclamant cu privire la menținerea numelui său pe listele în discuție.

În urma căderii regimului lui Bashar al‑Assad în Siria la 8 decembrie 2024, Consiliul a adoptat, la 27 mai 2025, Decizia 2025/1096 și Regulamentul 2025/1098.

Consiliul a indicat, în considerentul (8) al Deciziei 2025/1096, că, „[î]n pofida căderii regimului [lui Bashar] al‑Assad și a instituirii autorităților de tranziție, situația din Siria rămâne instabilă, iar rețeaua [lui Bashar] al‑Assad, răspândită în interiorul și în afara Siriei, nu a fost încă trasă la răspundere și nu poate fi considerată dizolvată”. Consiliul a adăugat că „[e]xistă în continuare un risc credibil de destabilizare și posibilitatea reapariției influenței fostului regim, acesta fiind exemplificat de incidentele în sprijinul regimului [lui Bashar] al‑Assad care au condus la violențe mortale în regiunea de coastă a Siriei, menite să submineze procesul de tranziție”. Potrivit Consiliului, „[p]ersoanele și entitățile incluse pe listă care au legătură cu regimul [lui Bashar] al‑Assad continuă să dețină roluri influente puternice și prezintă riscul de a sprijini, prin finanțare sau prin alte mijloace, noi conflicte armate și pot juca un rol în încercările de a inversa tranziția”.

În special, potrivit considerentului (13) al Deciziei 2025/1096, „[o]amenii de afaceri importanți care își desfășoară activitatea în Siria, care au legături cu regimul [lui Bashar] al‑Assad și care se bucură de o avere și putere considerabile datorită acestei legături rămân influenți și rețelele lor au rămas în funcțiune” și „[c]a atare, aceste persoane prezintă un risc inerent de represiune violentă a societății civile și la adresa tranziției pașnice în Siria.”

Redactarea articolului 27 alineatele (1) și (2) și a articolului 28 alineatele (1) și (2) din Decizia 2013/255 a fost modificată prin Decizia 2025/1096. Aceste articole prevăd în prezent restricții la intrarea pe teritoriul statelor membre sau tranzitarea acestuia, precum și înghețarea fondurilor printre altele „[ale persoanelor] răspunzătoare de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, precum și [ale persoanelor și entităților] care beneficiază de pe urma fostului regim [al lui Bashar] al‑Assad sau care sprijină fostul regim [al lui Bashar] al‑Assad și [ale persoanelor și entităților] asociate acestora”, precum și ale „[oamenilor] de afaceri importanți care își desfășoară activitatea în Siria și care au legături cu fostul regim [al lui Bashar] al‑Assad”. Regulamentul 2025/1098 a modificat printre altele redactarea articolului 15 din Regulamentul nr. 36/2012 pentru a integra în acesta noile criterii de includere definite prin Decizia 2025/1096.

Prin scrisoarea din 15 aprilie 2025, Consiliul l‑a informat pe reclamant cu privire la intenția sa de a menține numele acestuia pe listele în cauză pentru motive parțial diferite de motivele din 2023. Apoi acesta i‑a comunicat documentele cu referințele WK 4862/2025 INIT din 11 aprilie 2025 (denumit în continuare „documentul WK 4862/2025”) și WK 4875/2025 REV 1 din 14 aprilie 2025 (denumit în continuare „documentul WK 4875/2025”) care cuprindeau elementele de probă ce susțineau propunerea de modificare a motivelor de menținere a numelui său în raport cu motivele din 2023. În plus, acesta l‑a invitat să își prezinte observațiile cu privire la această propunere cel târziu la 27 aprilie 2025. [omissis]

La 27 mai 2025, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare 2025/1095 și Regulamentul de punere în aplicare 2025/1094. Numele reclamantului a fost menținut la punctul 291 din listele în cauză. Consiliul a justificat menținerea măsurilor restrictive în privința reclamantului prin menționarea unor motive parțial diferite de cele din anul 2023 (denumite în continuare „motivele din 2025”).

Motivele din 2025 au următorul cuprins: „Important om de afaceri, având legături cu fostul regim [al lui Bashar] al‑Assad, cu interese și activități comerciale personale și familiale în mai multe sectoare ale economiei siriene. Beneficiază din punct de vedere financiar de accesul la oportunități comerciale și sprijină fostul regim [al lui Bashar] al‑Assad. Este în același timp asociat cu fratele său, [domnul] Samer Foz, care, din ianuarie 2019, este desemnat de Consiliu, fiind un om de afaceri important care își desfășoară activitatea în Siria și care susține fostul regim [al lui Bashar] al‑Assad sau beneficiază de pe urma acestuia. Împreună cu fratele său, s‑a implicat în diverse activități cu ISIL (Da’esh) în numele fostului regim [al lui Bashar] al‑Assad, inclusiv furnizarea de arme și muniții în schimbul grâului și al petrolului.”

Reclamantul solicită Tribunalului: – anularea Deciziei 2024/1510, a Regulamentului de punere în aplicare 2024/1517, a Deciziei 2025/1096, a Deciziei de punere în aplicare 2025/1095, a Regulamentului 2025/1098 și a Regulamentului de punere în aplicare 2025/1094 în măsura în care îl privesc; – obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Consiliul solicită Tribunalului: – respingerea acțiunii ca inadmisibilă în măsura în care privește Regulamentul 2025/1098; – respingerea acțiunii ca nefondată; – obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată; – cu titlu subsidiar, în ipoteza în care Tribunalul ar decide să anuleze Decizia 2024/1510 și Decizia de punere în aplicare 2025/1095 în măsura în care îl privesc pe reclamant, dispunerea menținerii efectelor acestor decizii, în măsura în care îl privesc pe recurent, până la data expirării termenului de recurs prevăzut la articolul 56 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau, în cazul în care se introduce un recurs în acest termen, până la eventuala respingere a acestuia.

Consiliul contestă admisibilitatea concluziilor în anulare în măsura în care acestea vizează Regulamentul 2025/1098 întrucât reclamantul nu ar avea calitate procesuală activă. Astfel, în primul rând, reclamantul nu ar fi destinatarul Regulamentului 2025/1098, în al doilea rând, el nu ar fi vizat nici direct, nici individual de dispozițiile acestui regulament și, în al treilea rând, aceste dispoziții ar necesita măsuri de executare.

Reclamantul contestă argumentele Consiliului. În ședință, el a subliniat faptul că Regulamentul 2025/1098 fusese menționat în scrisoarea din 28 mai 2025, trimisă de Consiliu, prin care i se notifică adoptarea Deciziei 2025/1096, a Deciziei de punere în aplicare 2025/1095, a Regulamentului 2025/1098 și a Regulamentului de punere în aplicare 2025/1094. Dacă Regulamentul 2025/1098 nu ar fi produs un efect direct și individual asupra situației reclamantului, nu ar fi fost necesar ca acesta să îi fie notificat. Pe de altă parte, acesta arată că considerentele Regulamentului 2025/1098 sunt importante și au o influență asupra modului în care Consiliul trebuie să interpreteze Regulamentul de punere în aplicare 2025/1094.

În această privință, mai întâi, trebuie arătat că împrejurarea că Regulamentul 2025/1098 a fost menționat în scrisoarea din 28 mai 2025 nu poate permite reclamantului să deroge de la condițiile imperative de admisibilitate, astfel cum sunt enunțate la articolul 263 TFUE.

Apoi, în conformitate cu articolul 263 al patrulea paragraf TFUE, orice persoană fizică sau juridică poate formula, în condițiile prevăzute la primul și al doilea paragraf ale acestei dispoziții, o acțiune împotriva actelor al căror destinatar este sau care o privesc direct și individual, precum și împotriva actelor normative care o privesc direct și care nu presupun măsuri de executare.

Trebuie arătat că, astfel cum s‑a arătat la punctul 15 de mai sus, Regulamentul 2025/1098 modifică Regulamentul nr. 36/2012 pentru a integra în acesta noile criterii de includere definite prin Decizia 2025/1096, fără a modifica însă anexa II la acest regulament.

Astfel, este vorba despre un act cu aplicabilitate generală al cărui destinatar nu este reclamantul.

Or, fără a fi necesar să se stabilească dacă Regulamentul 2025/1098 constituie un act normativ, în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE, trebuie să se constate că acesta presupune măsuri de executare. Astfel, pentru ca măsurile restrictive prevăzute de acesta să fie aplicabile anumitor particulari, numele acestora din urmă trebuie să fie incluse sau menținute pe lista anexată la Regulamentul nr. 36/2012, astfel cum rezultă din articolul 32 alineatul (1) din acest din urmă regulament. În speță, asemenea măsuri de executare au fost adoptate, în privința reclamantului, sub forma Regulamentului de punere în aplicare 2025/1094.

În sfârșit, în ceea ce privește argumentul reclamantului potrivit căruia considerentele Regulamentului 2025/1098 sunt importante și au o influență asupra modului în care Consiliul trebuie să interpreteze Regulamentul de punere în aplicare 2025/1094, este necesar să se constate că reclamantul nu explică în ce mod acest fapt ar justifica să se considere admisibilă acțiunea sa în măsura în care vizează Regulamentul 2025/1098. În orice caz, deși considerentul unui regulament poate permite clarificarea interpretării care trebuie dată unei norme de drept, acesta nu poate constitui prin el însuși o astfel de normă. Preambulul unui act al Uniunii Europene nu are valoare juridică obligatorie (a se vedea Hotărârea din 26 octombrie 2017, Marine Harvest/Comisia,T‑704/14, EU:T:2017:753, punctul 150 și jurisprudența citată), astfel încât nu produce niciun efect asupra situației juridice a reclamantului.

În consecință, cererea reclamantului de anulare a Regulamentului 2025/1098 nu este admisibilă.

În schimb, astfel cum recunoaște Consiliul, reclamantul poate solicita anularea, pe de o parte, a Deciziei 2025/1096 în măsura în care aceasta prelungește aplicarea măsurilor restrictive în ceea ce îl privește până la 1 iunie 2026 și, pe de altă parte, a Deciziei de punere în aplicare 2025/1095 și a Regulamentului de punere în aplicare 2025/1094 în măsura în care aceste două acte mențin numele său pe listele în cauză (denumite în continuare, împreună, „actele de menținere din 2025”).

În susținerea acțiunii formulate în măsura în care vizează actele de menținere din 2024, reclamantul invocă trei motive, întemeiate, primul, pe o eroare de apreciere, al doilea, pe o încălcare a articolelor 27 și 28 din Decizia 2013/255 și a noțiunii de „asociere cu o persoană sancționată”, astfel cum este definită de jurisprudența Tribunalului și a Curții, și, al treilea, pe o încălcare a Hotărârii din 18 mai 2022, Foz/Consiliul (T‑296/20, EU:T:2022:298).

Trebuie observat că cele trei motive invocate de reclamant urmăresc în esență să arate că Consiliul a săvârșit o eroare de apreciere, din moment ce, în primul rând, motivele din 2023 nu ar fi susținute de elemente de probă suficient de fiabile sau credibile, în al doilea rând, Consiliul s‑ar fi întemeiat numai pe existența unei legături familiale între reclamant și domnul Samer Foz, persoană inclusă în listele în cauză, pentru a justifica menținerea măsurilor restrictive în privința sa și, în al treilea rând, Consiliul ar fi păstrat în mod eronat menționarea proiectelor comerciale puse în practică în regiunea Adra al‑Ummaliyya (Siria) în motivele menținerii numelui său, în condițiile în care Tribunalul a considerat, la punctul 160 (nepublicat) din Hotărârea din 18 mai 2022, Foz/Consiliul (T‑296/20, EU:T:2022:298), că Consiliul nu prezentase o serie de indicii suficient de precise și concordante pentru a stabili că reclamantul pusese în practică un anumit număr de proiecte comerciale în regiunea Adra al‑Ummaliyya.

Consiliul contestă argumentele reclamantului.

Ținând seama de argumentele susținute în cadrul celor trei motive invocate de reclamant, acestea trebuie examinate împreună.

În ceea ce privește actele de menținere din 2025, reclamantul reiterează primul și al doilea motiv, care trebuie examinate împreună pentru aceleași motive ca cele invocate la punctul 39 de mai sus. În schimb, din moment ce motivele din 2025 nu mai fac referire la proiectele comerciale din regiunea Adra al‑Ummaliyya, acesta consideră că nu mai este necesară menținerea celui de al treilea motiv.

Aprecierea temeiniciei unei includeri trebuie efectuată prin examinarea elementelor de probă nu în mod izolat, ci în contextul în care acestea se înscriu (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 aprilie 2015, Anbouba/Consiliul,C‑630/13 P, EU:C:2015:247, punctul 51, și Hotărârea din 21 aprilie 2015, Anbouba/Consiliul,C‑605/13 P, EU:C:2015:248, punctul 50). [omissis]

În ceea ce privește elementele de probă cuprinse în documentul WK 206/2023, trebuie să se recunoască faptul că conținutul înscrisurilor nu face referire în mod individual la reclamant. Ele furnizează însă contextul în care desemnarea persoanei interesate a intervenit, în special având în vedere strategiile instituite de oamenii de afaceri sirieni pentru a eluda măsurile restrictive adoptate de Uniune și locul pe care îl ocupă domnul Samer Foz în economia siriană. Astfel, conform jurisprudenței citate la punctul 48 de mai sus și deși aceste elemente de probă, luate separat, nu pot permite prin ele însele să justifice temeinicia menținerii numelui reclamantului pe listele în cauză, această împrejurare nu este de natură să le lipsească de orice pertinență în cadrul examinării legalității actelor de menținere din 2024. Astfel, ele pot oferi informații contextuale de natură să completeze și să consolideze celelalte elemente de probă prezentate care îl menționează în mod mai specific pe reclamant [a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 decembrie 2020, Haikal/Consiliul, T‑189/19, nepublicată, EU:T:2020:607, punctul 120, și Hotărârea din 18 mai 2022, Foz/Consiliul,T‑296/20, EU:T:2022:298, punctul 101 (nepublicată)]. Prin urmare, acest argument trebuie respins. [omissis]

În ceea ce privește, în primul rând, Raportul Pro‑justice, trebuie arătat, pe de o parte, că, deși motivele din 2023 au fost modificate în raport cu cele care apăreau în actele de menținere din 2021, această modificare nu privea partea motivelor pe care Raportul Pro‑justice urmărea să o susțină. Astfel, motivele din 2023 diferă de cele din 2021, întrucât referirea la faptul că, „[î]ntre 2012 și 2019, [reclamantul] era director general al ASM International [General] Trading LLC” a fost eliminată. Cu toate acestea, Raportul Pro‑justice a fost prezentat de Consiliu pentru a susține o altă parte a motivelor de menținere a numelui său, care nu a fost modificată la momentul adoptării motivelor din 2023, și anume cea potrivit căreia reclamantul și fratele său, domnul Samer Foz, erau implicați în proiecte comerciale în regiunea Adra al‑Ummaliyya și desfășurau activități cu Statul Islamic în Irak și Levant (ISIL) în numele regimului lui Bashar al‑Assad.

Pe de altă parte, reclamantul nu a menționat elemente care să permită să se considere că situația din Siria se schimbase între data adoptării actelor de menținere din 2021 și cea a actelor de menținere din 2024, astfel încât Raportul Pro‑justice nu ar mai fi pertinent. Astfel, reclamantul se limitează să considere că Raportul Pro‑justice este caduc, întrucât datează din anul 2020, în timp ce actele menționate au fost adoptate în anul 2024.

În plus, documentul WK 206/2023 conține elemente de probă care demonstrează că structura economiei siriene era în continuare aceeași la data adoptării actelor de menținere din 2024, și anume că se baza pe existența unui control strict exercitat de regimul sirian și a unor legături strânse între respectivul regim și un cerc restrâns de oameni de afaceri importanți sirieni. Astfel, cu titlu ilustrativ, elementul de probă nr. 5, și anume un raport intitulat „Replacing the Old Business Elite With the New War Profiteers in Syria” (Înlocuirea fostei elite de afaceri de către noii profitori de război din Siria) și realizat de Centre Harmoon, publicat în iulie 2022, examinează rolurile profitorilor de război în economia siriană și modul în care s‑au îmbogățit, ajutați în acest sens de regim, în timp ce elementul de probă nr. 7, și anume un articol intitulat „Syria using maze of shell companies to avoid sanctions on Assad regime’s elite” (Siria utilizează societăți fictive pentru a eluda sancțiunile economice impuse elitei regimului lui Assad), publicat de ziarul The Guardian la 22 martie 2022, menționează existența unor documente oficiale siriene care atestă strategia regimului sirian de a crea societăți fictive pentru a eluda măsurile restrictive. Prin urmare, astfel cum susține Consiliul, situația din Siria rămânea îngrijorătoare la data adoptării actelor de menținere din 2024. [omissis]

În cadrul primului motiv, reclamantul contestă fiabilitatea raportului de informare intitulat „Syrian personalities subject to Western sanctions system” (Personalități siriene supuse sistemului de sancțiuni occidental) publicat la 18 februarie 2022 de Jusoor Institute, din care un pasaj este reprodus ca elementul de probă nr. 7 din documentul WK 3121/2023, în măsura în care este inaccesibil. [omissis]

În această privință, este necesar să se arate că, contrar celor susținute de reclamant, motivele din 2023 prin care Consiliul a apreciat că exista o legătură între el și fratele său, domnul Samer Foz, nu se limitează exclusiv la legăturile lor familiale, ci privesc și legăturile lor de afaceri. De altfel, Consiliul nu susține că apartenența la familia Foz este un criteriu de includere autonom, spre deosebire de apartenența la familiile Al‑Assad sau Makhlouf, care constituie un criteriu autonom, prevăzut ca atare la articolul 27 alineatul (2) litera (b) și la articolul 28 alineatul (2) litera (b) din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată în special prin Decizia 2015/1836, preluat, în ceea ce privește înghețarea fondurilor, la articolul 15 alineatul (1a) litera (b) din Regulamentul nr. 36/2012, astfel cum a fost modificat în special prin Regulamentul 2015/1828. Rezultă de asemenea că, în cadrul examinării criteriului legăturii cu o persoană sau cu o entitate vizată de măsurile restrictive, existența acestei legături fraterne trebuie examinată ca un element factual. [omissis]

În această privință, Tribunalul a statuat, la punctul 162 (nepublicat) din Hotărârea din 18 mai 2022, Foz/Consiliul (T‑296/20, EU:T:2022:298), că, având în vedere informațiile provenite din Raportul Pro‑justice, se putea constata că reclamantul și fratele său desfășuraseră activități în numele regimului sirian, care includeau furnizarea de arme și de muniții în schimbul grâului și al petrolului. Potrivit respectivului raport, aceste schimburi comerciale au avut loc atunci când ISIL controla tot estul Siriei, fapt confirmat, de altfel, de un conducător al ISIL. Tribunalul a adăugat că, potrivit articolului intitulat „Factsheet: Samer Foz, Syria’s Most Powerful Businessman” (Rezumat: Samer Foz, cel mai puternic om de afaceri din Siria), publicat la 19 aprilie 2018 pe pagina de internet The Syria Report și cuprins în documentul WK 1751/2020 ca elementul de probă nr. 10, transportul grâului, printre altele, în regiunile controlate de ISIL era operat de filiala Aman Holding, ceea ce constituia un alt factor revelator al importanței domnului Samer Foz în percepția regimului sirian. În plus, Tribunalul a arătat că Aman Holding, condusă de familia Foz, acționa în numele regimului sirian în comerțul cu cereale, potrivit articolului intitulat „Exclusive – [Bashar al-] Assad allies profit from Syria’s lucrative food trade” (În exclusivitate – Aliații lui [Bashar al-]Assad beneficiază de comerțul lucrativ cu produse alimentare sirian), publicat la 14 noiembrie 2013 pe pagina de internet Reuters și cuprins în documentul WK 1751/2020 ca elementul de probă nr. 13. Tribunalul a constatat că pe această din urmă pagină de internet se arăta că Aman Holding desfășura o activitate de brokeraj, în scopul comerțului cu cereale, cu Hoboob, o societate deținută de statul sirian. Aman Holding confirmă că a importat grâu în Siria în 2013. În sfârșit, ASM International General Trading, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, opera de asemenea în cadrul comerțului cu grâu, astfel cum reieșea din două articole cuprinse în documentul WK 1751/2020, și anume din articolul intitulat „US Sanctions Syrian businessman Samer Foz, entities for links to Assad” (Statele Unite îl sancționează pe omul de afaceri sirian Samer Foz și entitățile sale ca urmare a legăturilor sale cu Assad), actualizat la 12 iunie 2019, publicat pe pagina de internet Arab News și reprodus ca elementul de probă nr. 12, și din articolul intitulat „US sanctions Syrian oligarch and his luxury reconstruction business empire” (Statele Unite sancționează un oligarh sirian și imperiul său comercial de reconstrucție de lux), publicat la 11 iunie 2019 de pagina de internet Al Arabiya și reprodus ca elementul de probă nr. 8. [omissis]

În plus, la punctul 166 din Hotărârea din 18 mai 2022, Foz/Consiliul (T‑296/20, EU:T:2022:298), Tribunalul a considerat că existența unor legături de afaceri între reclamant și fratele său, domnul Samer Foz, se concretiza de asemenea printr‑o formă de concertare în gestionarea portofoliilor lor de acțiune. În acest sens, Tribunalul a constatat, primo, că din scrisoarea Ministerului Comerțului Intern și Protecției Consumatorilor sirian din 22 noiembrie 2020, care atesta noua compunere a acționariatului Aman Holding, și din certificatul de înregistrare al Aman Holding datat 3 decembrie 2020, care atestă noua repartizare a acționariatului Aman Holding, prezentate de reclamant, reieșea că atât el, cât și domnul Samer Foz își cesionaseră părțile sociale la Aman Holding în aceeași perioadă (și anume între 22 noiembrie 2020 și 3 decembrie 2020). Secundo, decizia de lichidare a ASM International General Trading ar fi atestat existența unei anumite forme de concertare. În această privință, Tribunalul a indicat că din probele prezentate de reclamant reieșea că decizia a fost adoptată la 26 martie 2019 de acționarii care compuneau adunarea extraordinară a acestei societăți, dintre care făceau parte Samer Foz și reclamantul, ca reacție la includerea numelui domnului Samer Foz în listele în cauză, în luna ianuarie 2019.

În această privință, reclamantul consideră că preocuparea Tribunalului privind această formă de concertare între el și domnul Samer Foz nu mai este actuală și este caducă, în măsura în care ASM International General Trading a fost dizolvată și lichidată, iar el a cedat acțiunile pe care le deținea la Aman Holding.

Or, tocmai contextul în care au avut loc cesiunea părților sociale ale reclamantului la Aman Holding și lichidarea ASM International General Trading a determinat Tribunalul să concluzioneze în sensul unei forme de concertare între reclamant și fratele său.

În plus, trebuie să se constate că reclamantul nu invocă întreruperea relațiilor cu domnul Samer Foz sau distanțarea sa de acesta și că persistența unor astfel de legături este atestată și de elementul de probă nr. 7 din documentul WK 3121/2023, menționat la punctul 74 de mai sus, din care reiese că el lucrează alături de fratele său, și de elementul de probă nr. 4 din documentul menționat, și anume un raport intitulat „Tactics of Sanctions Evasion in Syria” (Tactici de evitare a sancțiunilor în Siria), publicat în ianuarie 2022 de Syrian Legal Development Programme și de Baytna, care menționează faptul că reclamantul servește drept paravan pentru fratele său pentru a‑l ajuta să eludeze măsurile restrictive care sunt impuse acestuia din urmă.

În al doilea rând, reclamantul susține că nici el, nici familia sa nu este legată de regimul sirian, ceea ce ar fi demonstrat de elementul de probă nr. 10 din documentul WK 1751/2020, menționat la punctul 98 de mai sus, și că s‑a distanțat de regimul sirian și condamnă cu fermitate și fără rezerve abaterile acestuia.

În această privință trebuie amintit că, potrivit articolului 27 alineatul (3) și articolului 28 alineatul (3) din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată printre altele prin Decizia 2015/1836, persoanele, entitățile sau organismele dintr‑una din categoriile menționate la articolul 27 alineatul (2) și la articolul 28 alineatul (2) din decizia menționată nu se includ sau se mențin pe lista persoanelor și entităților care figurează în anexa I la Decizia 2013/255 în cazul în care există suficiente informații privind faptul că aceste persoane nu sunt sau nu mai sunt asociate regimului ori nu exercită influență asupra acestuia sau nu prezintă un risc real de eludare. Această condiție a fost reluată, în ceea ce privește înghețarea fondurilor, la articolul 15 alineatul (1b) din Regulamentul nr. 36/2012, astfel cum a fost modificat printre altele prin Regulamentul 2015/1828.

Cu toate acestea, afirmația reclamantului potrivit căreia elementul de probă nr. 10 din documentul WK 1751/2020 demonstrează lipsa unei legături între el și familia sa, pe de o parte, și între el și regimul sirian, pe de altă parte, în măsura în care ar indica faptul că domnul Samer Foz nu face parte din familia domnului Bashar al‑Assad, nu are legătură cu serviciile de securitate sau nu face parte din comunitatea alauită, se întemeiază pe o lectură trunchiată a acestui articol. Astfel, acesta din urmă arată că „legătura strânsă a familiei Foz cu vărul primar al [domnului] Ba[s]har [al‑Assad,] [care este] persoana responsabilă de securitatea personală a ultimilor doi președinți [domnul] Hafez [a]l‑Assad și [succesorul său], [domnul] Ba[s]har [al‑Assad], este considerată de mai multe surse la Damasc ca un factor primordial care explică ascensiunea familiei [Foz]” și că, „[î]n prezent, se consideră că familia [Foz] este direct legată de [domnul] Ba[s]har [a]l‑Assad în persoană”.

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia reclamantul s‑ar fi distanțat de regimul sirian și i‑ar condamna acțiunile, trebuie să se constate că aceasta nu este susținută în niciun fel și că este contrazisă de elementul de probă nr. 7 din documentul WK 3121/2023. Astfel, din acesta rezultă că reclamantul a prezentat un studiu strategic elaborat pentru a relansa economia siriană, pe lângă un mecanism prin care sunt eludate sancțiunile economice impuse regimului sirian de Uniune și de Statele Unite ale Americii.

Or, pe de o parte, tentativele regimului sirian de a eluda măsurile restrictive impuse în special de Uniune sunt coroborate de alte elemente de probă cuprinse în documentul WK 206/2023, în special elementele de probă nr. 5 și 7, menționate la punctul 71 de mai sus, dar și elementul de probă nr. 6, și anume un articol intitulat „Names… Fake companies to mislead Western sanctions against Assad, [an] economic researcher warns» (Nume… Societăți false pentru a induce în eroare sancțiunile occidentale împotriva lui Assad, un cercetător economic avertizează) publicat la 4 februarie 2022 pe pagina de internet Orient net. Aceste elemente de probă arată că regimul sirian încearcă să eludeze prin intermediul unor societăți fictive măsurile restrictive impuse în special de Uniune. Pe de altă parte, elementul de probă nr. 4 din documentul WK 3121/2023, menționat la punctul 106 de mai sus, indică de asemenea că reclamantul însuși încearcă să eludeze măsurile restrictive care îi sunt impuse prin utilizarea ca paravan a socrilor săi.

În plus, simplul fapt că reclamantul și familia sa trăiesc în Dubai (Emiratele Arabe Unite) și se deplasează rareori sau chiar niciodată în Siria nu constituie, în sine, o împrejurare suficientă care să permită să se afirme că nu este asociat regimului sirian (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 aprilie 2021, Al‑Tarazi/Consiliul, T‑260/19, nepublicată, EU:T:2021:187, punctul 149). [omissis]

Or, potrivit jurisprudenței, având în vedere natura preventivă a deciziilor prin care se adoptă măsuri restrictive, dacă instanța Uniunii consideră că cel puțin unul dintre motivele menționate este suficient de precis și de concret, că este întemeiat și că reprezintă prin el însuși un temei suficient pentru susținerea acestei decizii, împrejurarea că altele dintre aceste motive nu ar îndeplini aceste condiții nu poate justifica anularea deciziei menționate (a se vedea Hotărârea din 28 noiembrie 2013, Consiliul/Manufacturing Support & Procurement Kala Naft, C‑348/12 P, EU:C:2013:776, punctul 72 și jurisprudența citată). [omissis]

În mod analog motivelor din 2023, trebuie să se deducă din motivele din 2025 că numele reclamantului a fost menținut pe listele în cauză în lumina a trei criterii, și anume, în primul rând, cel al omului de afaceri important care își desfășoară activitatea în Siria și care are legătură cu fostul regim al lui Bashar al‑Assad, prevăzut la articolul 27 alineatul (2) litera (a) și la articolul 28 alineatul (2) litera (a) din Decizia 2013/255, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2025/1096, și la articolul 15 alineatul (1a) litera (a) din Regulamentul nr. 36/2012, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul 2025/1098, în al doilea rând, cel al asocierii cu fostul regim al lui Bashar al‑Assad, prevăzut la articolul 27 alineatul (1) și la articolul 28 alineatul (1) din Decizia 2013/255 și la articolul 15 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 36/2012, și, în al treilea rând, cel al legăturii cu o persoană sau cu o entitate vizată de măsurile restrictive, definit la articolul 27 alineatul (2) ultima parte a tezei și la articolul 28 alineatul (2) ultima parte a tezei din Decizia 2013/255, precum și la articolul 15 alineatul (1a) ultima parte a tezei din Regulamentul nr. 36/2012.

Motivele din 2023 și cele din 2025 diferă prin faptul că, în motivele din 2025, pe de o parte, se face referire la legătura reclamantului cu fostul regim al lui Bashar al‑Assad și, pe de altă parte, referirea la punerea în aplicare a unui anumit număr de proiecte comerciale, în special în regiunea Adra al‑Ummaliyya, a fost eliminată. [omissis]

În cadrul memoriului în adaptare, mai întâi, reclamantul arată că elementul de probă nr. 1 din documentul WK 4862/2025 este caduc din moment ce datează din 26 august 2024 și, prin urmare, este anterior căderii regimului lui Bashar al‑Assad. În continuare, elementele de probă din documentul WK 4875/2025 nu ar fi pertinente, întrucât numai 3 dintre cele 21 de elemente de probă pe care le conține l‑ar menționa. În sfârșit, reclamantul contestă pertinența elementului de probă nr. 7 din documentul WK 4875/2025, care este Raportul Pro‑justice deja prezentat ca element de probă nr. 1 în documentul cu numărul de referință WK 4361/2021 INIT.

Consiliul contestă argumentele reclamantului.

În primul rând, în ceea ce privește elementul de probă nr. 1 din documentul WK 4862/2025, și anume un articol publicat pe pagina de internet Brookings și intitulat „Networked authoritarianism and economic resilience in Syria” (Autoritarism în rețea și reziliență economică în Siria), este adevărat, astfel cum susține reclamantul, că acesta este anterior căderii regimului lui Bashar al‑Assad, întrucât datează din 26 august 2024. Totuși, această împrejurare nu poate, în sine, să îl priveze de orice pertinență, în măsura în care permite să se aibă o imagine a situației economice a țării astfel cum exista aceasta cu numai câteva luni înainte de căderea respectivului regim și permite înțelegerea interacțiunilor dintre regimul lui Bashar al‑Assad și oamenii de afaceri importanți care își desfășoară activitatea în Siria.

În al doilea rând, în ceea ce privește elementele de probă din documentul WK 4875/2025 care nu menționează numele reclamantului, argumentul reclamantului trebuie respins pentru aceleași motive precum cele expuse la punctul 66 de mai sus. Astfel, aceste elemente de probă urmăresc să ofere o imagine a contextului economic existent atât înainte, cât și după căderea regimului lui Bashar al‑Assad și în special a provocărilor cu care trebuie să se confrunte noul guvern sirian.

În al treilea rând, în ceea ce privește Raportul Pro‑justice, trebuie arătat că cel prezentat ca elementul de probă nr. 7 din documentul WK 4875/2025 este riguros identic cu cel prezentat ca elementul de probă nr. 1 din documentul cu numărul de referință WK 4361/2021 INIT. Din moment ce, în plus, nu este menționată nicio informație cu privire la o eventuală actualizare a acestui raport, trebuie să se deducă de aici că ediția Raportului Pro‑justice prezentată ca elementul de probă nr. 7 din documentul WK 4875/2025 este cea din 2020, ceea ce a fost confirmat în esență de părți în ședință. Acest raport data, așadar, de cinci ani la momentul adoptării actelor de menținere din 2025.

În plus, astfel cum s‑a arătat la punctul 69 de mai sus, Raportul Pro‑justice a fost prezentat de Consiliu pentru a susține partea din motivele din 2023 potrivit căreia reclamantul și fratele său, domnul Samer Foz, erau implicați în proiecte comerciale în regiunea Adra al‑Ummaliyya și desfășurau activități cu ISIL în numele regimului lui Bashar al‑Assad.

Întrebat cu privire la acest aspect în ședință, Consiliul a arătat că Raportul Pro‑justice continua să fie pertinent, în măsura în care viza să demonstreze asocierea reclamantului cu fratele său. În plus, această asociere ar fi încă de actualitate și ar fi confirmată în special de elementul de probă nr. 3 din documentul WK 4875/2025, și anume un articol de pe pagina de internet Daraj din 15 mai 2024, intitulat „«Dubai Unlocked»: 10 individuals Within Assad’s Close Circle Hide 50 Million dollars in Dubai Estates („Dubai Unlocked”: 10 persoane apropiate de Assad ascund 50 milioane de dolari în proprietăți din Dubai). Astfel, contextul adoptării măsurilor restrictive în privința reclamantului nu s‑ar fi schimbat.

În această privință, pe de o parte, trebuie să se constate că situația din Siria s‑a schimbat în mod semnificativ între data adoptării actelor de menținere din 2021 și din 2024 și cea a actelor de menținere din 2025, întrucât regimul lui Bashar al‑Assad a căzut înainte de adoptarea acestor din urmă acte. Or, niciunul dintre elementele de probă având o dată ulterioară căderii regimului lui Bashar al‑Assad și conținute în documentele WK 4862/2025 și WK 4875/2025 nu menționează persistența unor legături directe sau indirecte între ISIL și fostul regim al lui Bashar al‑Assad. De altfel, niciun alt element de probă nu face referire la relațiile reclamantului sau ale fratelui său cu ISIL și nici la schimburile comerciale care fuseseră desfășurate în numele fostului regim al lui Bashar al‑Assad.

Pe de altă parte, referirea la proiectele comerciale ale reclamantului și ale fratelui său în regiunea Adra al‑Ummaliyya, pe care le evoca Raportul Pro‑justice, a fost eliminată din motivele actelor de menținere din 2025, astfel cum s‑a arătat la punctul 119 de mai sus.

În consecință, la data adoptării actelor de menținere din 2025, situația reclamantului și contextul din Siria nu mai erau aceleași cu cele care existau la data adoptării actelor de menținere din 2021 și din 2024. Ținând seama, în plus, de faptul că Raportul Pro‑justice datează din anul 2020, respectiv datează de cinci ani, nu se poate susține că acesta permite obținerea unei imagini a situației personale a reclamantului sau a Siriei care ar fi contemporană la data adoptării actelor de menținere din 2025.

Rezultă din cele ce precedă că toate elementele de probă conținute în documentele WK 4862/2025 și WK 4875/2025, cu excepția Raportului Pro‑justice, sunt pertinente.

În memoriul în adaptare, reclamantul contestă fiabilitatea elementelor de probă conținute în documentele WK 4862/2025 și WK 4875/2025, în măsura în care acestea provin de pe pagini de internet.

Consiliul contestă argumentele reclamantului.

În această privință, mai întâi, trebuie amintit că, în cadrul aprecierii gravității mizei, care face parte din controlul proporționalității măsurilor restrictive în cauză, se poate ține seama de contextul în care se înscriu aceste măsuri, în special de dificultatea de a obține probe mai precise într‑un stat aflat încă în situație de instabilitate după căderea unui regim autoritar care, în plus, nu este considerat de Consiliu dizolvat (a se vedea prin analogie Hotărârea din 14 aprilie 2021, Al‑Tarazi/Consiliul, T‑260/19, nepublicată, EU:T:2021:187, punctul 71 și jurisprudența citată).

În continuare, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, activitatea Curții și a Tribunalului este guvernată de principiul liberei aprecieri a probelor și că singurul criteriu de apreciere a valorii probelor prezentate constă în credibilitatea acestora. Or, astfel cum s‑a amintit la punctul 76 de mai sus, pentru a aprecia valoarea probantă a unui document, trebuie să se verifice verosimilitatea informației pe care o conține și să se țină seama în special de originea documentului, de împrejurările întocmirii acestuia și de destinatarul său și trebuie să se ridice problema dacă, având în vedere conținutul său, pare logic și fiabil (a se vedea Hotărârea din 14 aprilie 2021, Al‑Tarazi/Consiliul, T‑260/19, nepublicată, EU:T:2021:187, punctul 72 și jurisprudența citată).

În sfârșit, în lipsa unor competențe de investigare în țări terțe, aprecierea autorităților Uniunii trebuie, de fapt, să se întemeieze pe surse de informare accesibile publicului, pe rapoarte, pe articole de presă sau pe alte surse de informare similare (a se vedea Hotărârea din 14 aprilie 2021, Al‑Tarazi/Consiliul, T‑260/19, nepublicată, EU:T:2021:187, punctul 74 și jurisprudența citată).

În aceste condiții, reclamantul nu se poate limita să reproșeze Consiliului că a prezentat elemente de probă care provin de pe pagini de internet, fără a le indica într‑un mod mai precis pe acelea dintre ele care ar putea ridica îndoieli cu privire la fiabilitatea lor și motivele acestor îndoieli.

Cu titlu introductiv, trebuie arătat că reiese în esență din motivele din 2025, amintite la punctul 19 de mai sus, că numele reclamantului a fost menținut pe listele respective în special din cauza intereselor sale comerciale familiale și a asocierii sale cu fratele său, domnul Samer Foz, care figurează pe listele menționate începând din ianuarie 2019.

Astfel cum s‑a arătat la punctul 83 de mai sus, trebuie să se observe că, contrar celor susținute de reclamant, motivele din 2025 prin care Consiliul a apreciat că exista o legătură între reclamant și fratele său, domnul Samer Foz, nu se limitează exclusiv la legăturile lor familiale, ci privesc și legăturile lor de afaceri.

În plus, la fel ca în cazul adoptării actelor de menținere din 2024, Consiliul a considerat, la momentul adoptării actelor de menținere din 2025, că reclamantul avea legături cu fratele său, domnul Samer Foz, în cadrul unor relații de afaceri ca urmare a diverselor interese comerciale comune și a diverselor activități cu ISIL desfășurate în numele regimului sirian.

În ceea ce privește, în primul rând, diversele activități cu ISIL desfășurate de reclamant și de fratele său, domnul Samer Foz, în numele regimului sirian, este necesar să se arate că, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 132 de mai sus, Raportul Pro‑justice nu este pertinent. Din moment ce, în plus, Consiliul nu a prezentat niciun argument și niciun alt element de probă pentru a susține faptul că reclamantul și fratele său continuau să întrețină relații de afaceri cu ISIL în numele fostului regim al lui Bashar al‑Assad, trebuie să se concluzioneze că Consiliul nu a demonstrat corespunzător cerințelor legale că reclamantul avea legături cu fratele său, domnul Samer Foz, în cadrul unor relații de afaceri cu ISIL.

În al doilea rând, în ceea ce privește legăturile reclamantului și ale fratelui său, domnul Samer Foz, în cadrul unor interese comerciale comune, este necesar să se constate că Consiliul nu se mai bazează pe proiectele comerciale din regiunea Adra al‑Ummaliyya pentru a demonstra existența unor astfel de legături.

În schimb, din elementul de probă nr. 3 din documentul WK 4875/2025, menționat la punctul 128 de mai sus, reiese că oameni de afaceri care erau apropiați ai regimului lui Bashar al‑Assad, printre care sunt menționați reclamantul și fratele său, au găsit refugiu în Dubai, unde au achiziționat bunuri imobile luxoase. Se arată de asemenea că domnul Samer Foz deține trei societăți în Liban, dintre care Solid 1 Offshore este cea mai recentă, în care reclamantul este asociat.

Or, trebuie să se constate că, în memoriul în adaptare, reclamantul nu a contestat conținutul acestui element de probă, nici legăturile pe care le putea avea cu fratele său în cadrul acestor societăți situate în Liban, nici faptul că schimbarea situației în Siria avusese repercusiuni asupra afacerilor pe care el și fratele său le aveau în Liban. Întrebat cu privire la acest element de probă în ședință, reclamantul nu a prezentat niciun argument detaliat, limitându‑se să conteste în mod general afirmația conținută în acest element de probă.

În plus, pentru a demonstra că nu mai avea legături cu fratele său, reclamantul nu a prezentat argumente noi în raport cu cel invocat în cadrul cererii introductive și respins la punctul 105 de mai sus.

În ceea ce privește lipsa unei legături între reclamant și fostul regim al lui Bashar al‑Assad, în afara argumentelor deja invocate în cadrul cererii introductive și al replicii și respinse la punctele 107-112 de mai sus, reclamantul arată că aceasta este atestată de faptul că noul guvern sirian nu a adoptat sancțiuni în privința sa.

Aceasta este însă o afirmație nesusținută.

Desigur, numele reclamantului nu apare în elementele de probă prezentate de Consiliu și care menționează înghețarea conturilor bancare decisă de noul guvern sirian față de oameni de afaceri importanți, și anume elementele de probă nr. 1 și 9 din documentul WK 4875/2025, care sunt articole publicate de agenția Reuters la 23 ianuarie și, respectiv, la 13 februarie 2025 și intitulate „Syria orders freeze of bank accounts linked to former regime” (Siria dispune înghețarea conturilor bancare legate de fostul regim) și „Exclusive: Syria’s new leaders zero in on Assad’s business barons” (În exclusivitate: noii conducători ai Siriei se concentrează pe baronii de afaceri ai lui Assad), elementul de probă nr. 11 din documentul menționat, care este un articol publicat pe pagina de internet Watan la 13 februarie 2025 și intitulat „Syria’s New Government Investigates Assad’s Billionaire Allies in Anti‑Corruption Drive” (Noul guvern sirian anchetează aliații miliardari ai lui Assad în cadrul unei campanii anticorupție), și elementul de probă nr. 17 din documentul menționat, care este un articol publicat pe pagina de internet KaramShaar la 18 martie 2025 și intitulat „Tracking Regime Cronies: How to Deal with Assad’s Economic Networks” (Urmărirea complicilor regimului: cum pot fi gestionate rețelele economice ale lui Assad).

Cu toate acestea, simpla împrejurare că numele reclamantului nu este menționat nu demonstrează că acesta nu face obiectul unor măsuri de înghețare a fondurilor. Astfel, aceste articole nu întocmesc lista completă a persoanelor vizate, ci oferă, cel mult, câteva exemple de persoane vizate, printre care este de altfel citat fratele reclamantului.

În plus, în ceea ce privește împrejurarea că reclamantul locuiește în Dubai, trebuie arătat, în pofida celor indicate deja la punctul 112 de mai sus, că Consiliul a prezentat elemente de probă, și anume elementul de probă nr. 3 din documentul WK 4875/2025, menționat la punctul 144 de mai sus, și elementul de probă nr. 2 din documentul WK 4862/2025, și anume un articol de pe pagina de internet Worldcrunch din 14 decembrie 2024 și intitulat „From Beirut To Moscow, On the Trail Of Syria’s Fleeing Kleptocracy (De la Beirut la Moscova, pe urmele cleptocrației siriene fugitive), care demonstrează că mai mulți oameni de afaceri importanți sirieni apropiați de fostul regim al lui Bashar al‑Assad au investit în bunuri imobile în Dubai, inclusiv reclamantul și fratele său, domnul Samer Foz.

În aceste condiții, trebuie să se concluzioneze că Consiliul a demonstrat în mod suficient existența unei legături între reclamant și fratele său, domnul Samer Foz, prin intermediul unor relații de afaceri la data adoptării actelor de menținere din 2025.

Această concluzie nu poate fi repusă în discuție de celelalte argumente ale reclamantului.

În primul rând, fără a se prevala de nelegalitatea regimului de măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Siria după căderea regimului lui Bashar al‑Assad, astfel cum a confirmat în ședință, reclamantul apreciază totuși că, în ceea ce îl privește, căderea respectivului regim face inutile măsurile restrictive. Astfel, obiectivul stabilit prin Decizia 2013/255 și prin Regulamentul nr. 36/2012, și anume căderea regimului lui Bashar al‑Assad, ar fi fost atins.

În această privință, trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței, în ceea ce privește normele generale care definesc condițiile de aplicare a măsurilor restrictive, Consiliul dispune de o largă putere de apreciere în privința elementelor care trebuie luate în considerare în vederea adoptării de măsuri restrictive. În special, întrucât instanța Uniunii nu poate substitui aprecierea Consiliului cu propria apreciere asupra probelor, a faptelor și a împrejurărilor care justifică adoptarea unor astfel de măsuri, controlul exercitat de Tribunal trebuie să se limiteze la verificarea respectării normelor de procedură și de motivare, a exactității materiale a situației de fapt, precum și a lipsei unei erori vădite în aprecierea faptelor și a unui abuz de putere. Acest control restrâns se aplică în special aprecierii considerațiilor de oportunitate pe care se întemeiază astfel de măsuri (Hotărârea din 14 octombrie 2009, Bank Melli Iran/Consiliul,T‑390/08, EU:T:2009:401, punctul 36, și Hotărârea din 27 aprilie 2022, Kanyama/Consiliul, T‑105/21, nepublicată, EU:T:2022:250, punctul 83).

Or, pentru a contesta menținerea măsurilor restrictive în privința sa după căderea regimului lui Bashar al‑Assad, reclamantul se limitează să facă referire la căderea regimului menționat și consideră că justificările invocate de Consiliu în considerentul (8) al Deciziei 2025/1096 sunt de ordin general.

Astfel, reclamantul nu prezintă niciun argument concret și niciun element de probă prin care să conteste afirmația Consiliului, reflectată în considerentul (8) al Deciziei 2025/1096, potrivit căreia „[existența unui] risc credibil de destabilizare și posibilitatea reapariției influenței fostului regim, acesta fiind exemplificat de incidentele în sprijinul regimului [lui Bashar] al‑Assad care au condus la violențe mortale în regiunea de coastă a Siriei, menite să submineze procesul de tranziție”.

Dimpotrivă, Consiliul a prezentat elemente de probă care demonstrează, pe de o parte, fragilitatea economiei siriene, din care părți mari se aflau încă în mâinile unor oameni de afaceri legați de fostul regim al lui Bashar al‑Assad, și anume elementele de probă nr. 9 și 17 din documentul WK 4875/2025, menționate la punctul 149 de mai sus, și, pe de altă parte, implicarea unor personalități legate de fostul regim al lui Bashar al‑Assad, printre care domnul Rami Makhlouf, în finanțarea violențelor comise în regiunea de coastă a Siriei, și anume elementul de probă nr. 21 din documentul WK 4875/2025, care este un articol publicat de Syria TV din 12 aprilie 2025 și intitulat „Special Source: Rami Makhlouf Involved in Financing Coastal Events” (Sursă exclusivă: Rami Makhlouf implicat în finanțarea evenimentelor de pe coastă).

În al doilea rând, reclamantul arată că justificarea invocată de Consiliu pentru a menține măsurile restrictive în privința categoriei oamenilor de afaceri importanți care își desfășoară activitatea în Siria și care au legătură cu fostul regim al lui Bashar al‑Assad este de ordin general.

Totuși, acest argument nu este pertinent în cadrul examinării temeiniciei motivelor referitoare la criteriul legăturii cu o persoană sau cu o entitate vizată de măsurile restrictive.

În consecință, având în vedere toate cele ce precedă, trebuie să se considere că motivul includerii numelui reclamantului în listele în cauză ca urmare a legăturii sale cu o persoană vizată de măsurile restrictive este suficient de întemeiat, astfel încât, în raport cu acest criteriu, menținerea numelui său pe listele în cauză este întemeiată.

Având în vedere jurisprudența citată la punctul 116 de mai sus, este necesar să se respingă prezentul motiv, precum și, prin urmare, concluziile în anulare în măsura în care vizează actele de menținere din 2025 și, în consecință, acțiunea în totalitate. [omissis]

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a cincea)

3 decembrie 2025 ( *1 )

Hotărâre ( 1 )