Hotărârea Tribunalului (Camera a șasea) din 9 iulie 2025.#Spin Master Toys UK Ltd împotriva Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.#Marcă a Uniunii Europene – Procedură de declarare a nulității – Marcă a Uniunii Europene tridimensională – Forma unui cub cu fețe care au o structură în grilă și care se diferențiază prin culorile lor – Cauză de nulitate absolută – Semn constituit exclusiv din forma produsului necesară obținerii unui rezultat tehnic – Articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 40/94.#Cauza T-1171/23.

Cauza T‑1171/23

Spin Master Toys UK Ltd

împotriva

Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Hotărârea Tribunalului (Camera a șasea) din 9 iulie 2025

„Marcă a Uniunii Europene – Procedură de declarare a nulității – Marcă a Uniunii Europene tridimensională – Forma unui cub cu fețe care au o structură în grilă și care se diferențiază prin culorile lor – Cauză de nulitate absolută – Semn constituit exclusiv din forma produsului necesară obținerii unui rezultat tehnic – Articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 40/94”

Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de nulitate absolută – Semne constituite exclusiv din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic – Identificarea caracteristicilor esențiale ale unui semn

[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (e) pct. (ii) și art. 51 alin. (1) lit. (a)]

(a se vedea punctele 24-30)

Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de nulitate absolută – Semne constituite exclusiv din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic – Aprecierea caracteristicilor esențiale în raport cu funcția tehnică a produsului

[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (e) pct. (ii) și art. 51 alin. (1) lit. (a)]

(a se vedea punctele 31-34, 38, 40-46 și 122)

Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de nulitate absolută – Semne constituite exclusiv din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic – Cub cu fețe care au o structură în grilă și care se diferențiază prin culorile lor

[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (e) pct. (ii) și art. 51 alin. (1) lit. (a)]

(a se vedea punctele 48-53, 61-76, 85-89, 114-123 și 134-139)

Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de nulitate absolută – Semne constituite exclusiv din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic – Noțiunea de formă – Marcă tridimensională în culori – Includere

[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (e) pct. (ii) și art. 51 alin. (1) lit. (a)]

(a se vedea punctele 84, 90-94 și 101)

Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Identificarea produselor sau a serviciilor vizate de marcă – Obligația solicitantului de a preciza produsele sau serviciile vizate de cererea sa – Conținut

[Regulamentul nr. 2868/95 al Comisiei, art. 1 norma 2 alin. (2)]

(a se vedea punctele 132 și 133)

Rezumat

Prin hotărârea sa, Tribunalul respinge acțiunea introdusă de Spin Master Toys UK Ltd, reclamanta, prin care se solicită anularea deciziei Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 20 octombrie 2023. Această cauză permite Tribunalului să precizeze noțiunile de „formă” și de „caracteristică esențială” în contextul unei mărci tridimensionale înregistrate în culori.

Reclamanta era titulara unei mărci tridimensionale care prezintă o versiune 3 × 3 a puzzle‑ului cunoscut sub numele de Cubul Rubik. Verdes Innovations SA a depus la EUIPO o cerere de declarare a nulității acestei mărci.

EUIPO a admis cererea de declarare a nulității mărcii contestate. Această decizie a fost confirmată de către camera de recurs a EUIPO, care a considerat că culorile pătratelor fiecărei fețe a cubului erau o caracteristică esențială a mărcii contestate și făceau parte integrantă din forma sa. Aceasta a apreciat astfel că combinația celor șase culori diferite era necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 ( 1 ).

Ulterior, reclamanta a introdus o acțiune la Tribunal, susținând că marca contestată prezintă caracteristici esențiale care nu sunt constituite exclusiv din formă și care, în orice caz, nu sunt necesare pentru obținerea unui rezultat tehnic.

Aprecierea Tribunalului

Cu titlu introductiv, Tribunalul amintește că motivul de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 se aplică dacă toate caracteristicile esențiale ale formei în cauză sunt funcționale, cu excepția cazului în care există cel puțin o caracteristică esențială nefuncțională, și este irelevant că o caracteristică neesențială este nefuncțională.

În speță, trebuie să se țină seama de faptul că marca contestată a fost depusă ca marcă tridimensională sau marcă de formă, iar nu ca marcă dinamică, de poziționare sau de culoare. De asemenea, trebuie arătat că rezultatul tehnic al mărcii contestate este cel al unui joc care constă în reconstituirea unui puzzle de culoare în trei dimensiuni și în formă de cub prin asamblarea a șase fețe de diferite culori.

În primul rând, Tribunalul arată că expresia „caracteristici esențiale” trebuie înțeleasă în sensul că vizează elementele cele mai importante ale semnului, spre deosebire de elemente arbitrare minore. În speță, acesta consideră, asemenea camerei de recurs, că caracteristicile esențiale ale mărcii contestate sunt următoarele:

– o formă de cub;

– o structură în grilă care separă 3 × 3 pătrățele pe fiecare dintre cele șase fețe ale cubului;

– o diferențiere a acestor pătrățele pe fiecare față a cubului în șase culori de bază (roșu, verde, albastru, portocaliu, galben și alb), permițând distingerea lor și producând un efect de contrast între ele.

În schimb, acesta constată că cele șase culori specifice plasate pe fețele cubului și pretinsa „dispunere specifică” a acestora nu constituie o caracteristică esențială a mărcii contestate. Astfel, aceste elemente au o importanță minoră și secundară în raport cu forma cubului, cu structura în grilă și cu diferențierea fețelor cubului. Acest lucru rezultă atât din examinarea elementelor individuale ale acestei mărci, cât și din examinarea impresiei de ansamblu pe care o produce, această examinare trebuind să fie efectuată în lumina rezultatului tehnic obținut de forma în cauză și cu scopul precis de a permite examinarea funcționalității acestei forme. Primo, cele șase culori de bază îndeplinesc pur și simplu funcția de a distinge diferitele fețe ale cubului printr‑un efect de contrast. Secundo, pretinsa „dispunere specifică” a culorilor pe fețele cubului nu apare în mod clar în reprezentarea grafică a mărcii contestate. Tertio, nici tipul mărcii contestate (tridimensională), nici descrierea sa nu sugerează că protecția era solicitată în principal pentru desenul de suprafață, și anume culorile specifice și dispunerea lor pe cub, contrar celor susținute de reclamantă.

În al doilea rând, Tribunalul examinează dacă cea de a treia caracteristică esențială, și anume diferențierea în șase culori, poate fi considerată ca făcând parte integrantă din forma mărcii contestate. Acesta consideră că, având în vedere interesul public subiacent articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94, precum și necesitatea de a menține efectul util al acestei dispoziții, noțiunea de „form[ă]” nu trebuie interpretată într‑un mod excesiv de restrâns, care în special ar exclude orice formă colorată a unui produs. Dat fiind tipul mărcii contestate, precum și reprezentarea sa grafică și descrierea sa, diferențierea pătrățelelor pe fiecare față a cubului în șase culori de bază este inerentă și consubstanțială formei reprezentate și face parte integrantă din această formă. În această privință, adăugarea a șase culori de bază, în plus într‑o dispunere neclară, formei tridimensionale funcționale, clar definite și reprezentate de liniile funcționale ale grilei, nu se opune ca marca contestată să fie un semn constituit exclusiv dintr‑o formă, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94. Eventualitatea ca alte suprafețe să poată face din Cubul Rubik mai mult decât o formă este lipsită de relevanță pentru a stabili dacă, în speță, efectul de contrast care rezultă din diferențierea fețelor cubului prin culori de bază constituie o caracteristică esențială a acestei mărci.

În ceea ce privește aplicarea Regulamentului nr. 40/94 mărcilor tridimensionale în culori, Tribunalul menționează că introducerea termenilor „altă caracteristică” în cadrul articolului 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 207/2009 ( 2 ) nu urmărea să stabilească faptul că unor astfel de mărci nu li se mai aplică această dispoziție în versiunea sa anterioară din cauză că ele conțin culori. Această modificare legislativă era strâns legată de eliminarea cerinței de reprezentare grafică și de introducerea subsecventă a unor noi tipuri de mărci „netradiționale” în sistemul mărcilor Uniunii Europene. Mărcile tridimensionale în culori nu au fost introduse prin modificarea legislativă menționată, ci existau deja anterior, astfel încât adăugarea termenilor „altă caracteristică” nu a modificat examinarea funcționalității unor astfel de mărci.

În al treilea rând, Tribunalul consideră că caracteristica esențială referitoare la faptul că fiecare față (și fiecare pătrățel) al cubului poate fi distinsă prin șase culori diferențiate care produc un efect de contrast era funcțională, cu alte cuvinte necesară pentru obținerea rezultatului tehnic al mărcii contestate. Prezența unor caracteristici neesențiale care constau într‑o paletă de șase culori de bază, în măsura în care aceste culori nu sunt funcționale prin ele însele, nu are incidență asupra concluziei potrivit căreia marca contestată este constituită exclusiv din forma produsului necesară pentru obținerea unui rezultat tehnic.

În al patrulea rând, Tribunalul precizează că motivul de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 se aplica și „puzzle‑urilor” („jigsaw puzzles” în engleză) și, așadar, că marca contestată era afectată de cauza de nulitate corespondentă pentru toate produsele vizate de înregistrare. Într‑adevăr, deși indicația „jigsaw puzzles”, pentru produse din clasa 28, are un caracter ambiguu și neclar, ea nu poate fi interpretată astfel încât să cuprindă, în favoarea reclamantei, numai „jigsaw puzzles” în două dimensiuni, ceea ce ar permite acestei indicații să iasă din domeniul de aplicare al motivului de refuz prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94 și cauzei de nulitate corespondente. Prin urmare, această indicație trebuie interpretată astfel încât să includă și „jigsaw puzzles” în trei dimensiuni. Or, acestea sunt necesare pentru obținerea rezultatului tehnic al mărcii contestate, întrucât nimic din reprezentarea mărcii contestate nu exclude posibilitatea de a demonta cubul și de a‑l reasambla pentru a obține combinația perfectă, structura în grilă fiind necesară pentru a separa diferitele cuburi, iar culorile fiind necesare pentru a indica ordinea în care cuburile trebuie reasamblate.

( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146) coroborat cu articolul 51 alineatul (1) litera (a) din același regulament.

( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO 2009, L 78, p. 1) a înlocuit Regulamentul nr. 40/94.