Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 21 iunie 2023 (Extras).#Hangzhou Dingsheng Industrial Group Co., Ltd ș.a. împotriva Comisiei Europene.#Dumping – Extindere a taxei antidumping definitive instituite asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din China la importurile de anumite folii din aluminiu expediate din Thailanda – Examinare anticircumvenție – Circumvenție – Articolul 13 din Regulamentul (UE) 2016/1036 – Elemente de probă suficiente – Eroare vădită de apreciere – Obligația de motivare.#Cauza T-748/21.

Reclamantele solicită Tribunalului: – anularea regulamentului atacat în măsura în care le privește; – obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Comisia solicită Tribunalului: – respingerea acțiunii ca nefondată; – obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.

În plus, articolul 13 alineatul (3) al treilea paragraf din regulamentul de bază prevede că „[d]ispozițiile procedurale corespunzătoare prezentului regulament cu privire la deschiderea și desfășurarea examinărilor se aplică în temeiul prezentului articol”. Rezultă că, în speță, se aplică articolul 5 din regulamentul menționat, intitulat „Deschiderea procedurii”.

Astfel, potrivit articolului 5 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia examinează, în măsura posibilului, exactitatea și caracterul concludent ale elementelor de probă furnizate în plângere pentru a stabili dacă există elemente de probă suficiente pentru a justifica deschiderea unei examinări. Pe de altă parte, anumite constrângeri de ordin procedural care se impun Comisiei în temeiul regulamentului menționat se pot opune efectuării de către aceasta a unor verificări și analize exhaustive ale informațiilor furnizate în plângere. Astfel, în temeiul articolului 5 alineatul (9) din acest regulament, Comisia dispune de numai 45 de zile de la data depunerii plângerii pentru a decide cu privire la deschiderea unei examinări. Acest termen se poate dovedi insuficient pentru efectuarea unor verificări și analize complete asupra tuturor informațiilor care figurează în plângere. O asemenea obligație de verificare și analiză ar determina deopotrivă riscul de a face publică o plângere înainte chiar de publicarea avizului de deschidere, situație care ar reprezenta o încălcare a articolului 5 alineatul (5) din același regulament (Hotărârea din 15 decembrie 2016, Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul, T‑199/04 RENV, nepublicată, EU:T:2016:740, punctele 96 și 97, și Hotărârea din 11 iulie 2017, Viraj Profiles/Consiliul, T‑67/14, nepublicată, EU:T:2017:481, punctul 86).

În această privință, trebuie să se sublinieze că atât cantitatea, cât și calitatea elementelor de probă necesare pentru îndeplinirea criteriului caracterului suficient al elementelor de probă în vederea deschiderii unei examinări sunt diferite de cele care sunt necesare în vederea stabilirii finale a existenței unei circumvenții. În consecință, elementele de probă care ar fi insuficiente, din punctul de vedere al cantității sau al calității, pentru a justifica stabilirea finală a existenței unei circumvenții pot fi totuși suficiente pentru a justifica deschiderea unei examinări (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 iulie 2017, Viraj Profiles/Consiliul, T‑67/14, nepublicată, EU:T:2017:481, punctul 98). Astfel, articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază nu obligă Comisia să se angajeze într‑o analiză a tuturor informațiilor disponibile, care ar fi proprie unei examinări potrivit articolului 6 din regulamentul de bază (Hotărârea din 15 decembrie 2016, Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul, T‑199/04 RENV, nepublicată, EU:T:2016:740, punctul 106). Într‑adevăr, nu există nicio cerință ca informațiile furnizate în plângere să constituie o dovadă de necontestat a existenței faptelor invocate. Pe de altă parte, caracterul suficient al informațiilor menționate depinde de împrejurările fiecărei cauze și trebuie, în consecință, să fie apreciat de la caz la caz. În plus, nu există nicio cerință ca plângerea să conțină o analiză a informațiilor (Hotărârea din 15 decembrie 2016, Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul, T‑199/04 RENV, nepublicată, EU:T:2016:740, punctele 94 și 95). [omissis]

Trebuie amintit că definiția „circumvenției” este formulată la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază în termeni foarte generali, care lasă o marjă largă de apreciere instituțiilor Uniunii, nefiind făcută nicio precizare în ceea ce privește natura și modalitățile „modificării configurației schimburilor comerciale între țările terțe și Uniune” (Hotărârea din 4 septembrie 2014, Simon, Evers & Co., C‑21/13, EU:C:2014:2154, punctul 48, și Hotărârea din 8 iunie 2022, Guangxi Xin Fu Yuan/Comisia, T‑144/20, nepublicată, EU:T:2022:346, punctul 145).

În speță, în primul rând, reiese din plângere că, în anul 2017, care corespunde anului adoptării Regulamentului de punere în aplicare 2017/271, prin care taxa antidumping definitivă a fost extinsă la toate produsele în cauză, exporturile către Uniune din Thailanda au atins o cantitate globală de 375 t, spre deosebire de cele 25 t exportate din această țară terță în anul 2016. În plus, în anul 2018, volumul exporturilor menționate a crescut la 3417 t, pentru a atinge un nivel global de 7240 t în anul 2019.

Reclamantele nu contestă caracterul real al acestor date. În schimb, ele susțin că datele respective se raportează la codurile NC 76071119 și NC 76071190 din Nomenclatura combinată, ce ar privi o mare varietate de produse care nu se limitează la produsele în cauză.

Desigur, codurile NC 76071119 și NC 76071190 din Nomenclatura combinată cuprind, pe lângă produsele în cauză, și alte produse precum foliile convertoare de aluminiu.

Cu toate acestea, reclamantele admit, fără a furniza însă mai multe precizări, că acest cod NC 76071119 din Nomenclatura combinată cuprindea tipurile de produse cele mai reprezentative. În plus, ținând seama de creșterea considerabilă, într‑un interval de trei ani, a volumului importurilor de folii de aluminiu, inclusiv cele care erau de uz casnic și convertoare, acest volum fiind de 289 de ori mai ridicat de la extinderea taxei antidumping definitive în anul 2017, Comisia nu a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a considerat că existau elemente de probă suficiente referitoare la modificarea configurației schimburilor comerciale sau cel puțin un risc de circumvenție referitor la produsele în cauză.

Astfel, pe de o parte, ținând seama de creșterea importurilor de folii de aluminiu din Thailanda, era probabil ca proporția produselor în cauză în creșterea menționată să fi fost la fel de importantă. Or, reclamantele nu au susținut că importurile respective priveau aproape exclusiv produse diferite de produsele în cauză, precum foliile convertoare de aluminiu. Pe de altă parte, astfel cum reiese din jurisprudența citată la punctul 34 de mai sus, impunerea unei taxe antidumping poate fi întemeiată pe un risc de circumvenție, în măsura în care un asemenea risc este dovedit și nu este doar ipotetic. În lumina jurisprudenței citate la punctul 31 de mai sus, aceste principii se aplică a fortiori în ipoteza deschiderii unei examinări anticircumvenție. Având în vedere cele de mai sus, Comisia putea considera că, cel puțin, un asemenea risc exista la momentul deschiderii examinării respective.

În al doilea rând, plângerea conține statistici referitoare la importurile în Thailanda ale materiei prime din China, și anume folii brute de aluminiu și rulouri jumbo, care ar fi utilizate pentru producerea produselor în cauză în Thailanda și care ar contribui la exportul produselor în cauză către Uniune. Pe de o parte, reiese din statistici că, între anul 2016, ce corespunde anului adoptării Regulamentului de punere în aplicare 2016/865 prin care a fost deschisă examinarea anticircumvenție cu privire la produsele în cauză ce fac obiectul înregistrării, și anul 2019, importurile de folii de aluminiu încadrate la codul SA 760711 din Sistemul armonizat au cunoscut o creștere anuală cuprinsă între aproape 9 % și 32 %. Pe de altă parte, între anii 2015 și 2018, importurile din China către Thailanda de plăci, folii și benzi din aliaje de aluminiu încadrate la codul SA 760612 din Sistemul armonizat au crescut între 13 % și 18 %, pentru a scădea ulterior cu 22 % în anul 2019.

Aceste statistici confirmă creșterea considerabilă a exporturilor de produse în cauză din Thailanda către Uniune. Astfel, Comisia se putea întemeia pe aceste date pentru a considera că importurile din China în Thailanda puteau să susțină producția produselor în cauză în această din urmă țară pentru ca ele să fie exportate către Uniune prin circumvenția taxei antidumping impuse exporturilor produselor în cauză din China. Or, deși codurile SA 760612 și SA 760711 din Sistemul armonizat includ, desigur, produse mai vaste decât numai produsele în cauză, prin analogie cu motivele expuse la punctul 48 de mai sus, această situație nu poate conduce la existența unei erori vădite de apreciere din partea Comisiei pentru a deschide examinarea anticircumvenție. O asemenea eroare este cu atât mai puțin demonstrată cu cât, în conformitate cu jurisprudența citată la punctul 31 de mai sus, nu există cerința ca informațiile furnizate în plângere să constituie o dovadă de necontestat a existenței faptelor invocate.

De altfel, trebuie să se constate că, în cererea introductivă, reclamantele nu contestă constatările Comisiei referitoare la operațiunile de asamblare și, în consecință, caracterul real al importurilor de materie primă din China în Thailanda.

Astfel, reclamantele au contestat existența unor operațiuni de asamblare doar în stadiul replicii.

Or, în temeiul articolului 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, invocarea de motive noi pe parcursul procesului este interzisă, cu excepția cazului în care acestea se întemeiază pe elemente de fapt și de drept care au apărut în cursul procedurii.

În plus, potrivit jurisprudenței, articolul 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură este aplicabil și criticilor sau argumentelor care nu constituie dezvoltarea motivelor sau a criticilor prezentate în cererea introductivă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 iulie 2021, AQ/eu‑LISA, T‑164/19, nepublicată, EU:T:2021:456, punctul 59 și jurisprudența citată).

În sfârșit, trebuie să se arate că constatările Comisiei referitoare la operațiunile de asamblare figurează în considerentul (9) al regulamentului de deschidere și în considerentele (42) și (79)-(82) ale regulamentului atacat, despre care s‑a menționat de asemenea în plângere.

În consecință, reclamantele erau pe deplin în măsură să conteste aceste constatări în cererea introductivă.

Prin urmare, argumentele reclamantelor referitoare la existența unor operațiuni de asamblare, invocate în replică, care nu constituie dezvoltarea prezentei critici prezentate în cererea introductivă, sunt inadmisibile în temeiul articolului 84 din Regulamentul de procedură.

În orice caz, în replică, reclamantele se limitează să indice că, în infrastructurile lor thailandeze, transformau folii brute de aluminiu în folii de aluminiu. Prin urmare, nu ar exista nicio „asamblare” a unor piese distincte pentru a crea un nou produs individual. Cu toate acestea, reclamantele nu își susțin în niciun fel afirmațiile.

Rezultă că reclamantele nu au repus în discuție în mod întemeiat faptele referitoare la asamblarea produselor în cauză și, pe cale de consecință, la importurile de materie primă din China în Thailanda.

În al treilea rând, trebuie amintit că cerința privind înlocuirea importurilor originare din țara supusă taxei antidumping cu cele provenind din țara de circumvenție, ca fiind o condiție necesară pentru existența unei circumvenții, nu figurează la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază (Hotărârea din 4 septembrie 2014, Simon, Evers & Co., C‑21/13, EU:C:2014:2154, punctul 47).

În consecință, reclamantele nu pot invoca în mod întemeiat faptul că nu s‑a demonstrat că exporturile din Republica Populară Chineză către Uniune fuseseră înlocuite cu exporturi din Thailanda către Uniune.

În al patrulea rând, în ceea ce privește statisticile pretins depășite care figurează în plângere, mai întâi, în lumina considerațiilor expuse la punctul 24 de mai sus, trebuie să se respingă argumentul Comisiei potrivit căruia aceasta a colectat date mai detaliate privind perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020, în măsura în care nu a demonstrat acest lucru.

Cu toate acestea, din datele care figurează în plângere reiese că Comisia s‑a întemeiat pe o serie de indicii concordante pentru a concluziona că exista o circumvenție și că modificarea configurației schimburilor comerciale dintre Thailanda și Uniune a coincis cu deschiderea examinării anticircumvenție, în anul 2016, și cu extinderea taxei antidumping la produsele în cauză provenite din China, în anul 2017. Această coincidență temporală constituie un indiciu important care permite să se stabilească o legătură logică și rezonabilă între creșterea considerabilă a importurilor către Uniune originare din Thailanda și examinarea anticircumvenție precedentă (a se vedea Hotărârea din 8 iunie 2022, Guangxi Xin Fu Yuan/Comisia, T‑144/20, nepublicată, EU:T:2022:346, punctul 159 și jurisprudența citată).

În plus, reiese din plângere că, la momentul deschiderii examinării anticircumvenție, informațiile de care dispunea Comisia păreau să indice că, în Thailanda, se desfășurau operațiuni importante de asamblare a produsului în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 septembrie 2014, Simon, Evers & Co., C‑21/13, EU:C:2014:2154, punctul 53).

Prin urmare, în scopul deschiderii examinării anticircumvenție, Comisia se putea întemeia numai pe informațiile care figurează în plângere.

În aceste condiții, chiar dacă, astfel cum s‑a concluzionat la punctul 63 de mai sus, Comisia nu a demonstrat că a colectat date mai detaliate privind perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020, în conformitate cu principiile citate la punctul 22 de mai sus, nu avea această obligație, întrucât plângerea conținea elemente de probă suficiente, fără a fi necesar să colecteze asemenea date mai detaliate.

Pe de altă parte, trebuie să se observe că, în cadrul unei contestări a aprecierii Comisiei, un reclamant nu se poate limita să propună interpretarea sa cu privire la diferiți factori economici, ci trebuie să precizeze motivele pentru care Comisia ar fi trebuit să ajungă, pe baza acestor factori, la o concluzie diferită în ceea ce privește existența unei circumvenții (a se vedea prin analogie Hotărârea din 11 iulie 2017, Viraj Profiles/Consiliul, T‑67/14, nepublicată, EU:T:2017:481, punctul 54). Această observație este cu atât mai adevărată în stadiul deschiderii unei examinări, care poate fi justificată din momentul existenței unui risc de circumvenție în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Or, în speță, pe de o parte, reclamantele nu au repus în discuție constatările de fapt sau datele cifrice care figurează în plângere și pe care s‑a întemeiat Comisia. Pe de altă parte, acestea s‑au limitat să indice că statisticile privind exporturile erau depășite. Reclamantele nu au prezentat însă niciun element de probă în sensul că, prin utilizarea statisticilor care acoperă perioada 2015-2019, Comisia ar fi săvârșit o eroare vădită de apreciere. Ele nu au furnizat nici statistici mai recente pentru a‑și susține afirmațiile, deși susțin că acestea puteau fi obținute cu ușurință de autorul plângerii.

În plus, datele mai recente care figurează în tabelele 1 și 2 din documentul de informare generală din 24 iunie 2021, reproduse în considerentele (44) și (48) ale regulamentului atacat, demonstrează că, în perioada de referință, cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020, au cunoscut o creștere atât exporturile de rulouri jumbo din Thailanda către Uniune, cât și exporturile de materii prime din China către Thailanda. Prin urmare, în orice caz, reclamantele nu ar fi putut să se întemeieze pe aceste statistici mai recente.

Având în vedere toate cele de mai sus, prezenta critică trebuie respinsă.

Trebuie să se constate că, pentru a stabili existența unei circumvenții, articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază se referă la menținerea efectelor corective ale taxei antidumping în ceea ce privește prețul și/sau cantitățile de produse similare. Din acest criteriu rezultă că este suficient ca asemenea efecte corective să fie stabilite în mod alternativ, fie în ceea ce privește prețul unor produse similare, fie în ceea ce privește cantitățile de asemenea produse.

În speță, reiese din plângere că afirmațiile referitoare la neutralizarea efectelor corective ale taxelor de origine se întemeiază nu numai pe un raționament privind prețurile produselor similare, ci și pe factori referitori la cantitățile importate din Thailanda în Uniune de asemenea produse.

În replică, reclamantele admit că nu au invocat niciun argument specific cu privire la neutralizarea efectelor corective ale măsurilor antidumping în raport cu cantitățile de produse similare. Ele justifică însă această omisiune prin faptul că este vorba despre corolarul logic al argumentelor lor referitoare la statisticile inexacte și depășite, furnizate în plângere.

În această privință, pe de o parte, în lumina considerațiilor expuse la punctele 54 și 55 de mai sus, acest argument trebuie să fie respins ca tardiv, în măsura în care reiese din plângere și din considerentul (10) al regulamentului de deschidere că examinarea anticircumvenție a fost deschisă printre altele ca urmare a efectelor corective ale măsurilor antidumping existente, neutralizate deopotrivă în termeni de cantități. Prin urmare, reclamantele erau în măsură să invoce argumente în această privință în stadiul cererii introductive.

Potrivit articolului (76) litera (d) din Regulamentul de procedură, cererea introductivă trebuie să indice obiectul litigiului și expunerea sumară a motivelor invocate. Reiese din jurisprudență că cererea introductivă trebuie să clarifice în ce constă motivul pe care se întemeiază acțiunea. Astfel, pentru ca o acțiune să fie admisibilă, este necesar ca elementele esențiale de fapt și de drept pe care aceasta se întemeiază să rezulte, cel puțin în mod sumar, dar coerent și comprehensibil, din textul cererii introductive înseși. Deși este adevărat că textul acesteia poate fi susținut și completat în replică, aceasta nu poate suplini lipsa elementelor esențiale ale argumentației în drept, care, în temeiul dispoziției amintite mai sus, trebuie să figureze în cererea introductivă. Cererea introductivă trebuie să clarifice în ce constă motivul pe care se întemeiază acțiunea, astfel încât simpla enunțare abstractă a acestuia nu îndeplinește cerințele prevăzute de Regulamentul de procedură. Într‑adevăr, în vederea garantării securității juridice și a bunei administrări a justiției, expunerea sumară a motivelor formulate de reclamant trebuie să fie suficient de clară și precisă pentru a permite pârâtului să își pregătească apărarea, iar instanței competente să se pronunțe asupra acțiunii. Astfel, nu este de competența Tribunalului să cerceteze și să identifice motivele pe care le‑ar putea considera drept temei al acțiunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 mai 1998, Mo och Domsjö/Comisia,T‑352/94, EU:T:1998:103, punctul 333, și Hotărârea din 15 decembrie 2016, Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul, T‑199/04 RENV, nepublicată, EU:T:2016:740, punctul 110).

În consecință, reclamantele nu se pot prevala de o corelație logică ce nu reiese în mod clar din cererea introductivă.

Prin urmare, argumentele reclamantelor referitoare la neutralizarea efectelor corective ale măsurilor antidumping în raport cu cantitățile, invocate pentru prima dată în replică, deși ar fi putut să fie invocate în cererea introductivă, și care nu constituie dezvoltarea prezentei critici prezentate în cererea introductivă trebuie să fie respinse ca inadmisibile.

Rezultă că prezenta critică nu se întemeiază decât pe un raționament referitor la prețurile unor produse similare, în timp ce, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia avea dreptul să se refere numai la neutralizarea efectelor corective în ceea ce privește cantitățile de produse similare, fără a fi obligată să se refere și la prețurile unor asemenea produse.

Așadar, întrucât prezenta critică este formulată numai în termeni de preț al unor produse similare, trebuie să fie respinsă ca inoperantă.

În lumina concluziei cuprinse la punctul 24 de mai sus, prezenta critică trebuie să fie analizată ținând seama de elementele de probă și de informațiile care figurează numai în plângere.

Cu toate acestea, astfel cum reiese din jurisprudența citată la punctul 28 de mai sus, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, existența unei circumvenții a măsurilor antidumping este stabilită în special atunci când există elemente de probă ale unui dumping în legătură cu valoarea normală stabilită anterior pentru produsele similare.

În ceea ce privește stabilirea valorii normale, reiese din plângere că demonstrarea existenței unui dumping se întemeia pe datele utilizate în cadrul Regulamentului de punere în aplicare 2015/2384 în perspectiva expirării măsurilor.

Rezultă astfel că plângerea a luat în considerare valoarea normală stabilită anterior.

În această privință, pe de o parte, trebuie să se arate că, potrivit jurisprudenței, regulamentul de bază nu impune, în cazul în care produsul în cauză conține mai multe tipuri de produse, cum este cazul în speță, ca plângerea să furnizeze informații cu privire la toate aceste tipuri de produse. Din articolul 13 alineatele (1) și (3) din regulamentul menționat reiese mai degrabă că elementele de probă privind un dumping al produsului în ansamblul său trebuie să fie suficiente pentru a permite Comisiei să concluzioneze că există elemente de probă suficiente pentru a justifica deschiderea examinării. Astfel, elementele de probă referitoare la un dumping al unei subcategorii nesemnificative a produsului importat nu ar fi suficiente în acest context (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 decembrie 2016, Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul, T‑199/04 RENV, nepublicată, EU:T:2016:740, punctul 100).

Or, reclamantele nu au susținut că produsul vizat în Regulamentul de punere în aplicare 2015/2384, și anume foliile și benzile subțiri din aluminiu, cu o grosime de minimum 0,008 mm și de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu lățimea de maximum 650 mm, cu o greutate de peste 10 kg, constituie o subcategorie nesemnificativă a produselor în cauză.

Pe de altă parte, trebuie să se verifice de asemenea dacă, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, în plângere, valoarea normală stabilită privea produse similare, și anume produsele în cauză, produsului vizat în Regulamentul de punere în aplicare 2015/2384.

Potrivit articolului 13 alineatul (1) primul paragraf din regulamentul antidumping de bază, „[t]axele antidumping instituite în temeiul prezentului regulament se pot aplica și importurilor de produse similare ce provin din țări terțe, cărora li s‑au adus mici modificări sau care nu au fost modificate, precum și importurilor de produse similare cărora li s‑au adus mici modificări sau părți ale acestor produse care provin dintr‑o țară care face obiectul măsurilor, atunci când are loc o circumvenție a măsurilor în vigoare”.

În lumina articolului 13 alineatul (1) primul paragraf din regulamentul de bază, produsele enumerate la punctul 7 de mai sus, la care taxa antidumping inițială a fost extinsă prin Regulamentul de punere în aplicare 2017/271, trebuie considerate ca fiind similare cu produsul menționat în Regulamentul de punere în aplicare 2015/2384.

Trebuie să se amintească de asemenea că stabilirea produsului similar ține de exercitarea largii puteri de apreciere recunoscute instituțiilor și face, așadar, obiectul unui control restrâns (a se vedea Hotărârea din 11 iulie 2013, Hangzhou Duralamp Electronics/Consiliul, T‑459/07, nepublicată, EU:T:2013:369, punctul 71 și jurisprudența citată).

Rezultă din cele arătate că luarea în considerare, în plângere, a valorii normale stabilite anterior pentru singurul produs menționat în Regulamentul de punere în aplicare 2015/2384 este conformă cu articolul 13 din regulamentul de bază.

Prin urmare, Comisia putea, fără a săvârși o eroare vădită de apreciere, să se întemeieze pe datele care figurează în plângere, referitoare la valoarea normală stabilită anterior în Regulamentul de punere în aplicare 2015/2384.

În ceea ce privește stabilirea prețului de export, reiese din plângere că acest preț a fost stabilit prin referire la produsele încadrate la codul NC 76071119 din Nomenclatura combinată.

Desigur, astfel cum susțin reclamantele, produsele încadrate la codul NC 76071119 din Nomenclatura combinată acoperă o mare varietate de produse, care nu sunt limitate la produsele în cauză.

Cu toate acestea, reclamantele înseși recunosc că acest cod NC 76071119 din Nomenclatura combinată acoperea tipurile de produse cele mai reprezentative.

În orice caz, astfel cum s‑a amintit la punctele 30 și 89 de mai sus, conform articolului 5 alineatul (3) din regulamentul de bază, aplicabil în speță în temeiul articolului 13 alineatul (3) al treilea paragraf din regulamentul menționat, Comisia trebuie să stabilească dacă există elemente de probă suficiente, evaluate în ansamblu, care să justifice deschiderea unei examinări. Or, ținând seama de considerațiile expuse în cadrul prezentului motiv, Comisia putea, fără a săvârși o eroare vădită de apreciere, să concluzioneze că plângerea conținea elemente de probă suficiente și să se întemeieze pe o serie de indicii concordante pentru a decide deschiderea examinării antidumping (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 septembrie 2014, Simon, Evers & Co., C‑21/13, EU:C:2014:2154, punctul 52). În această privință, trebuie amintit că, în conformitate cu jurisprudența citată la punctul 32 de mai sus, criteriul juridic care trebuie aplicat în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază nu este, ca atare, caracterul exact și adecvat al elementelor de probă, ci caracterul suficient al acestora.

În plus, pe de o parte, potrivit jurisprudenței citate la punctul 44 de mai sus, definiția termenului „circumvenție” este formulată la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază în termeni foarte generali, care lasă o marjă largă de apreciere instituțiilor Uniunii. Acest principiu trebuie să se aplice cu atât mai mult în cadrul deschiderii unei examinări anticircumvenție prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din regulamentul menționat.

Pe de altă parte, astfel cum s‑a arătat la punctele 31, 34 și 49 de mai sus, Comisia se putea întemeia pe un risc de circumvenție fără a fi necesar ca informațiile furnizate în plângere să constituie o dovadă de necontestat a existenței faptelor invocate. Astfel, o examinare antidumping este un proces în cursul căruia administrația dobândește treptat certitudinea existenței tuturor elementelor necesare pentru adoptarea unei măsuri, odată ce examinarea progresează [a se vedea în acest sens, în cadrul OMC, raportul grupului special intitulat „Mexic – Taxe antidumping asupra tuburilor și țevilor din oțel originare din Guatemala”, adoptat la 8 iunie 2007 (WT/DS331/R, punctul 7.22)].

În consecință, prezenta critică trebuie să fie respinsă și, prin urmare, prezentul motiv trebuie să fie respins în totalitate. [omissis]

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a patra)

21 iunie 2023 ( *1 )

Hotărâre ( 1 )

Concluziile părților

În drept

Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea regulamentului de bază prin deschiderea examinării anticircumvenție

Observații introductive

Cu privire la lipsa unor elemente de probă suficiente referitoare la modificarea configurației schimburilor comerciale

Cu privire la lipsa unor elemente de probă referitoare la neutralizarea efectelor corective ale taxelor de origine

Cu privire la lipsa unor elemente de probă referitoare la existența unui dumping