Hotărârea Tribunalului (Camera a șaptea extinsă) din 21 decembrie 2022.#Grünig KG împotriva Comisiei Europene.#Dumping – Importuri de anumiți alcooli polivinilici originari din China – Taxe antidumping definitive – Scutirea unor importuri care fac obiectul unei utilizări specifice – Acțiune în anulare – Caracter separabil – Act normativ care presupune măsuri de executare – Afectare directă – Act supus căilor de atac – Admisibilitate – Articolul 9 alineatul (5) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2016/1036 – Taxă impusă în mod nediscriminatoriu – Egalitate de tratament.#Cauza T-746/20.

Cauza T‑746/20

Grünig KG

împotriva

Comisiei Europene

Hotărârea Tribunalului (Camera a șaptea extinsă) din 21 decembrie 2022

„Dumping – Importuri de anumiți alcooli polivinilici originari din China – Taxe antidumping definitive – Scutirea unor importuri care fac obiectul unei utilizări specifice – Acțiune în anulare – Caracter separabil – Act normativ care presupune măsuri de executare – Afectare directă – Act supus căilor de atac – Admisibilitate – Articolul 9 alineatul (5) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2016/1036 – Taxă impusă în mod nediscriminatoriu – Egalitate de tratament”

Acțiune în anulare – Obiect – Anulare în parte – Condiție – Caracterul separabil al dispozițiilor contestate – Dispoziție a unui regulament al Comisiei care scutește de taxe antidumping anumite importuri care fac obiectul unei utilizări specifice – Anulare care nu antrenează o modificare a substanței regulamentului – Condiție îndeplinită – Admisibilitate

[art. 263 TFUE; Regulamentul 2020/1336 al Comisiei, art. 1 alin. (4)]

(a se vedea punctele 14-41)

Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Noțiunea de act normativ în sensul articolului 263 al patrulea paragraf TFUE – Orice act cu aplicabilitate generală, cu excepția actelor legislative – Regulament de instituire a unor taxe antidumping – Includere

(art. 263 al patrulea paragraf TFUE)

(a se vedea punctele 49-55)

Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Acte normative – Acte care nu presupun măsuri de executare – Obiect al litigiului limitat la o scutire de taxe antidumping – Utilizator al produsului în cauză care nu beneficiază de scutire – Lipsa unor măsuri de executare – Admisibilitate

[art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul 2020/1336 al Comisiei, art. 1 alin. (4)]

(a se vedea punctele 56-69)

Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Acte normative – Acte care nu presupun măsuri de executare și care îl privesc direct pe reclamant – Noțiunea de afectare directă – Criterii – Inexistența unei puteri de apreciere a destinatarilor însărcinați cu punerea în aplicare a măsurii contestate – Irelevanță în lipsa unor măsuri de executare – Admisibilitate

[art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul 2020/1336 al Comisiei, art. 1 alin. (4)]

(a se vedea punctul 72)

Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Acte normative – Acte care nu presupun măsuri de executare și care îl privesc direct pe reclamant – Noțiunea de afectare directă – Criterii – Act care produce în mod direct efecte asupra situației juridice a reclamantului – Regulament al Comisiei care scutește de taxe antidumping anumite importuri care fac obiectul unei utilizări specifice – Acțiune introdusă de importatori concurenți ai beneficiarilor scutirii – Importatori care demonstrează o afectare directă a dreptului lor de a nu suporta o concurență denaturată – Admisibilitate

[art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul 2020/1336 al Comisiei, art. 1 alin. (4)]

(a se vedea punctele 79-126)

Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Acte destinate să producă efecte juridice – Noțiune

(art. 263 TFUE)

(a se vedea punctele 131-140)

Dreptul Uniunii Europene – Interpretare – Metode – Interpretare în raport cu acordurile internaționale încheiate de Uniune – Interpretarea Regulamentului 2016/1036 în raport cu Acordul antidumping al GATT din 1944 – Luare în considerare a interpretării adoptate de Organul de soluționare a litigiilor

[Acordul privind aplicarea articolului VI al Acordului General pentru Tarife și Comerț (Acordul antidumping din 1994); Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 9 alin. (5)]

(a se vedea punctele 162-178)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Instituirea de taxe antidumping – Obligația de a impune taxele antidumping în mod nediscriminatoriu – Neaplicare în cazul utilizatorilor produsului în cauză stabiliți pe teritoriul membrului OMC care impune taxele antidumping

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 9 alin. (5)]

(a se vedea punctele 179-191)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Instituirea de taxe antidumping – Obligația de a impune taxele antidumping în mod nediscriminatoriu – Regulament al Comisiei care scutește de taxe antidumping anumite importuri care fac obiectul unei utilizări specifice – Încălcarea principiului egalității de tratament – Lipsă

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 9 alin. (5)]

(a se vedea punctele 195-217)

Rezumat

Tribunalul respinge acțiunea în anularea Regulamentului de punere în aplicare privind taxele antidumping pentru importurile de anumiți PVA originari din Republica Populară Chineză.

Respinge argumentele referitoare la caracterul discriminatoriu al scutirii de care beneficiază importurile de PVA destinat în mod specific fabricării de adezivi sub formă de amestecuri uscate.

Prin Regulamentul de punere în aplicare 2020/1336 ( 1 ), Comisia Europeană a instituit o taxă antidumping definitivă pentru importurile de anumiți alcooli polivinilici (denumiți în continuare „PVA”) originari din Republica Populară Chineză. Regulamentul prevede de asemenea că importurile de PVA destinat fabricării adezivilor sub formă de amestecuri uscate sunt scutite de impunerea acestei taxe antidumping (în continuare „scutirea în cauză”) ( 2 ).

Grünig KG și EOC Belgium, două societăți care utilizează PVA pentru fabricarea adezivilor lichizi, au formulat o acțiune având ca obiect anularea regulamentului în litigiu în măsura în care privește scutirea în cauză.

Comisia a invocat mai multe excepții de inadmisibilitate împotriva acestei acțiuni.

Aceste excepții de inadmisibilitate sunt respinse de Tribunal, care, cu această ocazie, precizează noțiunea de „act separabil” într‑un context în care se contestă o scutire, iar nu impunerea taxelor antidumping. Această instanță concluzionează de asemenea în sensul afectării directe a reclamantelor prin aplicarea Hotărârii Montessori ( 3 ) într‑o altă ipoteză decât cea a unui concurent al beneficiarilor unei scheme de ajutor de stat, și anume cea a utilizatorilor produsului în cauză care nu beneficiază, asemenea altor utilizatori ai produsului respectiv, de o scutire de taxe antidumping. În sfârșit, aceasta precizează domeniul de aplicare al noțiunii de „act atacabil”, în sensul Hotărârii din 11 noiembrie 1981, IBM/Comisia ( 4 ).

Aprecierea Tribunalului

În primul rând, în ceea ce privește caracterul separabil al dispoziției care reglementează scutirea în cauză, Tribunalul amintește că verificarea caracterului separabil al unor elemente ale unui act al Uniunii presupune examinarea domeniului de aplicare al acestora, pentru a putea evalua, în mod obiectiv, dacă anularea acestor elemente ar modifica spiritul și substanța actului respectiv. În această privință, scutirea în cauză, din moment ce prevede o excepție de la o normă care instituie taxe antidumping, este, în principiu, separabilă de regulamentul care stabilește această normă.

În Hotărârea din 9 noiembrie 2017, SolarWorld/Consiliul ( 5 ), Curtea a enunțat însă indicii care permit să se stabilească ipotezele în care o scutire de taxe antidumping poate să nu fie separabilă de regulamentul care stabilește această normă, și anume identitatea obiectivelor urmărite atât de măsura de impunere a unor taxe antidumping, cât și de cea care prevede o scutire, complementaritatea acestor două măsuri, precum și lipsa caracterului excepțional al scutirii prevăzute. Or, Tribunalul constată că niciunul dintre aceste indicii nu este prezent în speță și că niciun alt indiciu nu permite să se concluzioneze că scutirea în cauză nu ar constitui o excepție de la norma care prevede impunerea de taxe antidumping.

În al doilea rând, în ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamantelor, Tribunalul arată că acestea nu sunt destinatare ale regulamentului în litigiu. În acest cadru, el amintește că, în conformitate cu articolul 263 al patrulea paragraf al treilea segment de teză TFUE, orice persoană fizică sau juridică poate formula o acțiune împotriva unui act al cărei destinatar nu este dacă ea este îndreptată împotriva unui act normativ care nu presupune măsuri de executare și care o privește direct.

În această privință, după ce a stabilit că regulamentul în litigiu este un act normativ, Tribunalul constată că acesta nu presupune măsuri de executare în privința reclamantelor. Acesta precizează că, în cazul în care un reclamant nu solicită decât anularea în parte a unui act, numai măsurile de executare pe care le presupune eventual această parte a actului trebuie, dacă este cazul, să fie luate în considerare. Or, presupunând că scutirea în cauză implică adoptarea de măsuri de executare de către autoritățile naționale, ele nu s‑ar putea aplica reclamantelor, acestea nefiind beneficiarii scutirii în cauză.

În ceea ce privește condiția legată de afectarea directă, aceasta impune îndeplinirea a două criterii, și anume ca actul să producă în mod direct efecte asupra situației juridice a persoanei în cauză și să nu lase nicio putere de apreciere destinatarilor însărcinați cu punerea sa în aplicare. Întrucât acest al doilea criteriu nu este relevant în cadrul unei măsuri care nu presupune măsuri de executare în privința reclamantului, Tribunalul își concentrează analiza pe primul criteriu.

În acest context, Tribunalul arată că reclamantele se află într‑o situație comparabilă cu cea a reclamantelor din Hotărârea Montessori. În această hotărâre, Curtea a precizat că normele privind ajutoarele de stat au ca obiectiv menținerea concurenței și că dispozițiile Tratatului FUE în materie dau naștere unui drept al concurentului unei întreprinderi care beneficiază de o măsură națională de a nu suporta o concurență denaturată de o asemenea măsură. Curtea a dedus de aici că se poate considera că o decizie a Comisiei adoptată în materia ajutoarelor de stat și care este susceptibilă să pună un operator economic într‑o situație concurențială dezavantajoasă afectează în mod direct situația juridică a operatorului menționat. Or, în speță, Tribunalul consideră, în același mod, că interesele unora dintre utilizatorii produsului în cauză de a li se proteja situația concurențială față de efectele unei eventuale denaturări introduse de o măsură adoptată de Comisie în temeiul Regulamentului de bază antidumping ( 6 ) țin de interesul Uniunii, în sensul articolului 21 alineatul (1) din regulamentul menționat, din moment ce acest regulament nu are drept unic obiectiv restabilirea situației concurențiale a producătorilor din industria Uniunii, ci și menținerea unei concurențe reale în cadrul pieței interne. În consecință, utilizatorii produsului în cauză, precum reclamantele, au dreptul să nu suporte o concurență denaturată care ar fi cauzată de un act adoptat de Comisie în temeiul regulamentului de bază. Ținând seama de existența acestui drept, scutirea în cauză, care este susceptibilă să îi aducă atingere, implică efecte asupra situației juridice a reclamantelor și le afectează, așadar, în mod direct.

În al treilea rând, în ceea ce privește calificarea drept act atacabil a dispoziției care reglementează scutirea în cauză, Tribunalul consideră că cerința, instituită prin Hotărârea IBM, potrivit căreia efectele juridice obligatorii ale măsurii atacate trebuie să fie de natură să afecteze interesele reclamantului, modificând în mod distinct situația juridică a acestuia, nu este aplicabilă persoanelor fizice sau juridice care nu sunt destinatare ale actului atacat și care îndeplinesc deja condițiile prevăzute la articolul 263 al patrulea paragraf al treilea segment de teză TFUE.

Cu privire la fond, Tribunalul respinge motivul întemeiat pe o încălcare a articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul de bază antidumping, întrucât scutirea în cauză ar fi discriminatorie față de utilizatorii de PVA din cadrul Uniunii. În temeiul acestei dispoziții, taxele antidumping trebuie să fie stabilite într‑un cuantum adecvat fiecărui caz și să fie impuse, în mod nediscriminatoriu, pentru importurile unui produs, indiferent de sursa din care provin, despre care s‑a constatat că fac obiectul unui dumping și cauzează un prejudiciu. În această privință, Tribunalul statuează, ținând seama de interpretarea de către organele OMC care intervin în procesul de soluționare a litigiilor a dispoziției corespondente care figurează în Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI al Acordului antidumping ( 7 ), și anume articolul 9.2 prima teză din acesta, că articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul de bază antidumping nu poate fi interpretat în sensul că discriminarea la care se referă ar desemna o diferență de tratament aplicabilă utilizatorilor produsului în cauză stabiliți pe teritoriul membrului OMC care impune taxele antidumping.

În plus, Tribunalul constată că din înscrisurile din dosar nu reiese că scutirea în cauză s‑ar afla la originea unei discriminări de fapt între exportatorii chinezi de PVA.

În lumina acestor considerații, Tribunalul respinge acțiunea în totalitate.

( 1 ) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1336 al Comisiei din 25 septembrie 2020 de instituire a unor taxe antidumping definitive pentru importurile de anumiți alcooli polivinilici originari din Republica Populară Chineză (JO 2020, L 315, p. 1, denumit în continuare „regulamentul în litigiu”).

( 2 ) Articolul 1 alineatul (4) din regulamentul în litigiu.

( 3 ) Hotărârea din 6 noiembrie 2018, Scuola Elementare Maria Montessori/Comisia, Comisia/Scuola Elementare Maria Montessori și Comisia/Ferracci (C‑622/16 P-C‑624/16 P, EU:C:2018:873)..

( 4 ) Hotărârea din 11 noiembrie 1981, IBM/Comisia (60/81, EU:C:1981:264).

( 5 ) Hotărârea din 9 noiembrie 2017, SolarWorld/Consiliul (C‑204/16 P, EU:C:2017:838).

( 6 ) Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO 2016, L 176, p. 21, denumit în continuare „Regulamentul de bază antidumping”), articolul 21 alineatul (1).

( 7 ) Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI al Acordului General pentru Tarife și Comerț 1994 (JO 1994, L 336, p. 103, Ediție specială, 11/vol. 10, p. 112).