Paragraf
Cauza T‑169/20
Paragraf
Marina Yachting Brand Management Co. Ltd
Paragraf
împotriva
Paragraf
Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală
Paragraf
Hotărârea Tribunalului (Camera a noua) din 22 septembrie 2021
Paragraf
„Marcă a Uniunii Europene – Procedură de revocare a hotărârilor sau de eliminare a înscrierilor – Eliminarea unei înscrieri în registru care conține o eroare evidentă imputabilă EUIPO – Marcă inclusă într‑o procedură de insolvență – Înregistrarea transferului mărcii – Opozabilitate față de terți a unei proceduri de faliment sau a unor proceduri similare – Competența EUIPO – Obligația de diligență – Articolele 20, 24, 27 și 103 din Regulamentul (UE) 2017/1001 – Articolele 3, 7 și 19 din Regulamentul (UE) 2015/848”
Paragraf
Marcă a Uniunii Europene – Marcă a Uniunii Europene ca obiect de proprietate – Transferul – Înscrierea transferului în registru – Marcă inclusă într‑o procedură de insolvență – Opozabilitate față de terți – Competență a Oficiului – Obligația de diligență
Paragraf
[Regulamentul 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentul (36), art. 3, 7 și 19, și Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 20, 24 și 27; Regulamentul 2018/626 al Comisiei, art. 13]
Paragraf
(a se vedea punctele 58-69, 71-74, 84 și 85)
Paragraf
Marcă a Uniunii Europene – Marcă a Uniunii Europene ca obiect de proprietate – Opozabilitate față de terți – Procedura de insolvență
Paragraf
(Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 27)
Paragraf
(a se vedea punctele 100 și 101)
Paragraf
Marcă a Uniunii Europene – Dispoziții procedurale – Eliminarea sau revocarea – Condiție – Eroare evidentă – Noțiune – Neînscrierea în registru a unei proceduri de insolvență privind titularul unei mărci – Înscriere în registru a transferului mărcii fără a ține seama de procedura de insolvență – Includere
Paragraf
(Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 20, 24, 27 și 103)
Paragraf
(a se vedea punctele 110-112 și 114-119)
Paragraf
Rezumat
Paragraf
La 28 septembrie 2014, marca Uniunii Europene verbală MARINA YACHTING a fost înregistrată în numele Industries Sportswear Co. Srl. Această societate a fost declarată în faliment la 13 octombrie 2017, printr‑o hotărâre a Tribunale di Venezia (Tribunalul din Veneția, Italia).
Paragraf
La 18 octombrie 2017, transferul acestei mărci către Spring Holding Sarl a fost înscris în registrul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO). La 25 octombrie 2017, lichidatorul desemnat al Industries Sportswear a informat EUIPO că această societate fusese declarată în faliment și a solicitat eliminarea înscrierii transferului mărcii în cauză către Spring Holdings, pentru motivul că o societate în faliment este lipsită de dreptul de a‑și administra activele începând de la data declarării stării sale de insolvență. EUIPO a informat lichidatorul despre acceptarea acestei cereri, dar nu l‑a înregistrat în baza sa de date.
Paragraf
La 16 aprilie 2018, Marina Yachting Brand Management Co. Ltd, condusă de membrii aceleiași familii care conducea Industries Sportswear, a formulat o cerere de înscriere în favoarea sa a transferului mărcii în cauză. Aceasta susținea că marca menționată fusese cesionată către Spring Holdings la 26 iunie 2014 și îi fusese cesionată ulterior la 15 decembrie 2017. În aceeași zi, transferurile de proprietate au fost înscrise în registrul EUIPO.
Paragraf
Lichidatorul a solicitat eliminarea înscrierilor acestor transferuri, ceea ce a determinat departamentul însărcinat cu ținerea registrului EUIPO să adopte, la 30 ianuarie 2019, două decizii privind eliminarea retroactivă a înscrierilor transferurilor menționate. Camera de recurs a confirmat aceste decizii și a considerat că EUIPO a săvârșit o eroare vădită prin înscrierea în registru a transferurilor succesive ale mărcii în cauză, deși a fost informat că Industries Sportswear fusese declarată în faliment începând cu 13 octombrie 2017.
Paragraf
Tribunalul respinge acțiunea formulată de Marina Yachting Brand Management și se pronunță cu privire la eliminarea înscrierilor de transferuri ale unei mărci efectuate după neînscrierea unei hotărâri de declarare a falimentului.
Paragraf
Aprecierea Tribunalului
Paragraf
În primul rând, Tribunalul precizează competențele EUIPO în cadrul înregistrării transferului unei mărci.
Paragraf
Tribunalul arată că EUIPO trebuie să se limiteze la examinarea condițiilor formale de validitate a unei cereri de înregistrare a unui transfer de mărci ( 1 ), ceea ce nu implică o apreciere a aspectelor de fond rezultate din dreptul național. Cu toate acestea, EUIPO trebuie să țină seama în mod diligent de faptele care pot avea implicații juridice pentru cererea de înregistrare a unui astfel de transfer, inclusiv de existența unei proceduri de faliment.
Paragraf
Această obligație de diligență este cu atât mai imperativă atunci când, înainte de a primi o cerere de înregistrare a transferului unei mărci, EUIPO a fost informat printr‑o cerere de înregistrare anterioară ( 2 ) că această marcă era inclusă într‑o procedură de insolvență. Într‑un asemenea caz, EUIPO trebuie să ia în considerare obiectivul de „a garanta eficiența” procedurii de insolvență ( 3 ), în special dacă existența, validitatea sau data certă a transferului respectiv este contestată de către lichidator.
Paragraf
Astfel, transferurile de mărci nu sunt opozabile față de terți decât după înscrierea lor în registru ( 4 ), din care rezultă că o astfel de înscriere nu are efect retroactiv. În plus, opozabilitatea față de terți a unor proceduri de insolvență este reglementată de dreptul național ( 5 ). Or, în temeiul dreptului italian aplicabil, procedura de insolvență în cauză avea ca efect să facă inoperante formalitățile necesare pentru a asigura opozabilitatea față de terți a unui act al debitorului din moment ce acestea au fost executate după declararea falimentului. Prin urmare, EUIPO ar fi trebuit să suspende înscrierea transferurilor în cauză.
Paragraf
În al doilea rând, Tribunalul consideră că erau întrunite condițiile necesare pentru eliminarea înscrierii în registru afectată de o eroare vădită ( 6 ). În această privință, acesta arată că, prin înscrierea transferurilor contestate la cererea reclamantei la 16 aprilie 2018, după ce a omis să efectueze înscrierea în registru a procedurii de insolvență privind titulara mărcii în cauză, EUIPO a săvârșit o eroare vădită. Prin urmare, EUIPO era ținut să elimine cât mai curând posibil înscrierile din 16 aprilie 2018.
Paragraf
Pe de altă parte, Tribunalul constată că termenul de un an de la data înscrierii în registru ( 7 ) a fost respectat în mod corespunzător cu ocazia adoptării, la 30 ianuarie 2019, a celor două decizii de eliminare a înscrierilor în registrul transferurilor efectuate la 16 aprilie 2018.
Paragraf
( 1 ) Prevăzute la articolul 20 din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO 2017, L 154, p. 1) și la articolul 13 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/626 al Comisiei din 5 martie 2018 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul 2017/1001 și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/1431 (JO 2018, L 104, p. 37).
Paragraf
( 2 ) Prezentată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul 2017/1001.
Paragraf
( 3 ) Menționat în considerentul (36) al Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență (JO 2015, L 141, p. 19, rectificare în JO 2016, L 349, p. 9).
Paragraf
( 4 ) În temeiul articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2017/1001.
Paragraf
( 5 ) Conform articolului 27 alineatul (4) din Regulamentul 2017/1001.
Paragraf
( 6 ) În temeiul articolului 103 din Regulamentul 2017/1001.
Paragraf
( 7 ) Articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2017/1001 prevede că eliminarea înscrierii în registru se efectuează în termen de un an de la data înscrierii în registru.