Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 1 august 2022.#RO împotriva Bundesrepublik Deutschland.#Trimitere preliminară – Politica comună în materie de azil – Criterii și mecanisme de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională – Regulamentul (UE) nr. 604/2013 (Dublin III) – Cerere de protecție internațională depusă de un minor în statul membru în care s‑a născut – Părinți ai acestui minor care au obținut anterior statutul de refugiat în alt stat membru – Articolul 3 alineatul (2) – Articolul 9 – Articolul 20 alineatul (3) – Directiva 2013/32/UE – Articolul 33 alineatul (2) litera (a) – Admisibilitatea cererii de protecție internațională și responsabilitatea pentru examinarea acesteia.#Cauza C-720/20.

Cauza C‑720/20

împotriva

Bundesrepublik Deutschland

(cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Cottbus)

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 1 august 2022

„Trimitere preliminară – Politica comună în materie de azil – Criterii și mecanisme de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională – Regulamentul (UE) nr. 604/2013 (Dublin III) – Cerere de protecție internațională depusă de un minor în statul membru în care s‑a născut – Părinți ai acestui minor care au obținut anterior statutul de refugiat în alt stat membru – Articolul 3 alineatul (2) – Articolul 9 – Articolul 20 alineatul (3) – Directiva 2013/32/UE – Articolul 33 alineatul (2) litera (a) – Admisibilitatea cererii de protecție internațională și responsabilitatea pentru examinarea acesteia”

Controale la frontiere, azil și imigrare – Politica privind azilul – Criterii și mecanisme de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională – Regulamentul nr. 604/2013 – Proceduri de preluare și de reprimire – Copil minor al solicitantului – Caracter indisociabil al situației minorului de cea a membrului familiei sale – Aplicare prin analogie în privința cererii de protecție internațională prezentate în statul membru în care s‑a născut de un minor ai cărui părinți beneficiază deja de protecție internațională în alt stat membru – Inadmisibilitate

[Regulamentul nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 lit. (c) și (f), art. 3 alin. (2), art. 9 și art. 20 alin. (3)]

(a se vedea punctele 32, 34, 39-42, 44 și 45 și dispozitiv 1)

Controale la frontiere, azil și imigrare – Politica privind azilul – Proceduri de acordare și de retragere a protecției internaționale – Directiva 2013/32 – Procedură de examinare a unei cereri de protecție internațională – Cerere care poate fi considerată inadmisibilă de către statele membre – Motiv – Acordare prealabilă a unei protecții internaționale de către un alt stat membru – Aplicare prin analogie în privința cererii prezentate de un minor care nu este el însuși beneficiar de protecție internațională în alt stat membru, ci părinții săi – Inadmisibilitate

[Directiva 2013/30 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 2 alin. (2) lit. (a)]

(a se vedea punctele 51-55 și dispozitiv 2)

Rezumat

Reclamanta, resortisantă a Federației Ruse, s‑a născut în Germania în anul 2015. În luna martie 2012, părinții săi și cei cinci frați și surori ai acesteia, de asemenea de cetățenie rusă, obținuseră statutul de refugiat în Polonia. În luna decembrie 2012, aceștia au părăsit Polonia pentru Germania, unde au formulat cereri de protecție internațională. Republica Polonă a refuzat să dea curs cererii autorităților germane de a reprimi aceste persoane, pentru motivul că ele beneficiau deja de protecție internațională pe teritoriul său. Ulterior, autoritățile germane au respins cererile de protecție internațională ca inadmisibile, ca urmare a statutului de refugiat pe care aceste persoane îl obținuseră deja în Polonia. Familia reclamantei a continuat totuși să locuiască pe teritoriul german.

În luna martie 2018, reclamanta a depus la autoritățile germane o cerere de protecție internațională. Această cerere a fost respinsă ca inadmisibilă, în special în temeiul Regulamentului Dublin III ( 1 ).

Instanța de trimitere, sesizată cu o acțiune împotriva acestei din urmă decizii de respingere, are îndoieli cu privire la aspectul dacă Republica Federală Germania este statul membru responsabil de examinarea cererii reclamantei și dacă, în caz afirmativ, acest stat membru are dreptul să respingă cererea respectivă ca inadmisibilă în temeiul Directivei privind procedurile ( 2 ).

Mai precis, această instanță ridică problema aplicării prin analogie a anumitor dispoziții ale Regulamentului Dublin III și ale Directivei privind procedurile la situația reclamantei. În această privință, ea urmărește să afle, pe de o parte, dacă – pentru a preveni circulația secundară – articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul Dublin III, care privește în special situația unor copii născuți după sosirea unui solicitant de protecție internațională ( 3 ), se aplică cererii de protecție internațională prezentate de un minor în statul membru în care s‑a născut atunci când părinții săi beneficiază deja de protecție internațională în alt stat membru. Pe de altă parte, ea ridică problema dacă articolul 33 alineatul (2) litera (a) din Directiva privind procedurile ( 4 ) se aplică unui minor ai cărui părinți beneficiază de protecție internațională în alt stat membru, dar care nu beneficiază el însuși de aceasta.

Curtea, reunită în Marea Cameră, răspunde negativ la aceste întrebări. Prin hotărârea sa, ea clarifică domeniul de aplicare al Regulamentului Dublin III și al Directivei privind procedurile în cadrul unor deplasări secundare ale familiilor care beneficiază deja de protecție internațională într‑un stat membru către alt stat membru, în care se naște un nou copil.

Aprecierea Curții

În primul rând, Curtea consideră că articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul Dublin III nu este aplicabil prin analogie situației în care un minor și părinții săi prezintă cereri de protecție internațională în statul membru în care s‑a născut acest copil, în condițiile în care părinții beneficiază deja de protecție internațională în alt stat membru. Astfel, pe de o parte, această dispoziție presupune ca membrii familiei minorului încă să aibă calitatea de „solicitant”, așa încât ea nu reglementează situația unui copil născut după ce membrii familiei sale au obținut protecție internațională într‑un alt stat membru decât cel în care copilul s‑a născut și locuiește împreună cu familia sa. Pe de altă parte, situația unui minor ai cărui membri de familie sunt solicitanți de protecție internațională și cea a unui minor ai cărui membri de familie beneficiază deja de o asemenea protecție nu sunt comparabile în contextul regimului instituit prin Regulamentul Dublin III. Noțiunile de „solicitant” ( 5 ) și de „persoană care beneficiază de protecție internațională” ( 6 ) acoperă astfel statute juridice distincte, reglementate de dispoziții diferite din acest regulament. În consecință, o aplicare prin analogie a articolului 20 alineatul (3) la situația minorului ai cărui membri de familie sunt deja beneficiari de protecție internațională ar priva atât acest minor, cât și statul membru care a acordat protecția respectivă membrilor familiei sale de aplicarea mecanismelor prevăzute de acest regulament. Aceasta ar avea drept consecință în special faptul că un asemenea minor ar putea face obiectul unei decizii de transfer fără ca o procedură de preluare să fie inițiată în privința sa.

Pe de altă parte, Regulamentul Dublin III prevede norme specifice în cazul în care procedura deschisă în privința membrilor familiei solicitantului s‑a încheiat și în care acestora li s‑a permis să aibă reședința în calitate de beneficiari de protecție internațională într‑un stat membru. Mai precis, articolul 9 din regulamentul menționat prevede că, într‑o astfel de situație, acest din urmă stat membru este responsabil de examinarea cererii de protecție internațională, cu condiția ca persoanele interesate să își fi exprimat în scris dorința în acest sens. Desigur, această condiție exclude aplicarea articolului 9 în lipsa exprimării unei asemenea dorințe. Această situație poate apărea printre altele atunci când cererea de protecție internațională a minorului în cauză este formulată în urma unei circulații secundare ilegale a familiei sale dintr‑un prim stat membru către statul membru în care este depusă cererea amintită. Această împrejurare nu afectează însă nicidecum faptul că legiuitorul Uniunii a prevăzut la articolul menționat o dispoziție care acoperă tocmai situația vizată. În plus, având în vedere modul clar de redactare a articolului 9, nu se poate deroga de la respectiva cerință a exprimării în scris a dorinței.

În aceste condiții, într‑o situație în care persoanele interesate nu și‑au exprimat în scris dorința ca statul membru responsabil de examinarea cererii de protecție internațională a unui copil să fie cel în care membrilor familiei acestuia le‑a fost permis să aibă reședința în calitate de beneficiari de protecție internațională, determinarea statului membru responsabil va fi efectuată în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul Dublin III ( 7 ).

În al doilea rând, Curtea constată că articolul 33 alineatul (2) litera (a) din Directiva privind procedurile nu este aplicabil prin analogie cererii de protecție internațională prezentate de un minor într‑un stat membru atunci când nu acest copil însuși, ci părinții săi beneficiază de protecție internațională în alt stat membru. În această privință, Curtea amintește că directiva menționată enumeră în mod exhaustiv situațiile în care statele membre pot considera o cerere de protecție internațională ca inadmisibilă. În plus, dispoziția care prevede aceste motive de inadmisibilitate prezintă un caracter derogatoriu în raport cu obligația statelor membre de a examina pe fond toate cererile de protecție internațională. Din caracterul exhaustiv și derogatoriu al acestei dispoziții rezultă că ea trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte și, prin urmare, nu poate fi aplicată unei situații care nu corespunde modului său de redactare. În consecință, domeniul său de aplicare ratione personae nu se poate extinde la un solicitant de protecție internațională care nu beneficiază el însuși de o astfel de protecție.

( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într‑unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO 2013, L 180, p. 31, denumit în continuare „Regulamentul Dublin III”).

( 2 ) Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO 2013, L 180, p. 60) (denumită în continuare „Directiva privind procedurile”).

( 3 ) În temeiul acestei dispoziții, care privește procedura de preluare, situația unui minor care însoțește solicitantul de protecție internațională și corespunde definiției unui membru de familie nu poate fi disociată de aceea a membrului familiei și este de competența statului membru responsabil de examinarea cererii de protecție internațională a membrului de familie, chiar dacă minorul nu este solicitant individual, cu condiția ca acest lucru să fie în interesul superior al minorului. Același tratament se aplică copiilor născuți după sosirea solicitantului pe teritoriul statelor membre, fără a fi nevoie să se inițieze o nouă procedură de preluare a acestora.

( 4 ) În temeiul acestei dispoziții, statele membre pot considera o cerere de protecție internațională ca inadmisibilă în cazul în care un alt stat membru a acordat protecție internațională.

( 5 ) În sensul articolului 2 litera (c) din Regulamentul Dublin III.

( 6 ) În sensul articolului 2 litera (f) din Regulamentul Dublin III.

( 7 ) Conform acestei dispoziții, atunci când niciun stat membru responsabil nu poate fi desemnat pe baza criteriilor menționate în Regulamentul Dublin III, primul stat membru în care a fost prezentată cererea de protecție internațională este responsabil de examinarea acesteia.