Hotărârea Tribunalului (Camera a noua extinsă) din 2 februarie 2022.#Pilatus Bank plc și Pilatus Holding ltd. împotriva Băncii Centrale Europene.#Politica economică și monetară – Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit – Atribuții specifice de supraveghere conferite BCE – Decizie de retragere a autorizației unei instituții de credit – Inculparea acționarului principal într‑o țară terță – Criteriul reputației – Perceperea reputației de către piață – Prezumția de nevinovăție – Proporționalitate – Dreptul la apărare.#Cauza T-27/19.

Cauza T‑27/19

Pilatus Bank plcșiPilatus Holding ltd.

împotriva

Băncii Centrale Europene

Hotărârea Tribunalului (Camera a noua extinsă) din 2 februarie 2022

„Politica economică și monetară – Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit – Atribuții specifice de supraveghere conferite BCE – Decizie de retragere a autorizației unei instituții de credit – Inculparea acționarului principal într‑o țară terță – Criteriul reputației – Perceperea reputației de către piață – Prezumția de nevinovăție – Proporționalitate – Dreptul la apărare”

Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Acte care le privesc direct și individual – Afectare directă – Decizie a Băncii Centrale Europene (BCE) de retragere a autorizației unei instituții de credit – Lipsa unei afectări directe a acționarilor instituției de credit menționate – Inadmisibilitate

(art. 263 al patrulea paragraf TFUE)

(a se vedea punctul 33)

Politica economică și monetară – Politica economică – Supravegherea sectorului financiar al Uniunii – Mecanism unic de supraveghere – Repartizarea competențelor între Banca Centrală Europeană (BCE) și autoritățile naționale – Decizie a BCE de retragere a autorizației unei instituții de credit – Lipsă de incidență a actelor adoptate de autoritățile naționale asupra legalității acestei decizii – Supraveghere directă a unei instituții de credit de către BCE – Condiții

[Regulamentul nr. 1024/2013 al Consiliului, art. 4 alin. (1) lit. (a), art. 6 alin. (5) lit.(b) și art. 14 alin. (5)]

(a se vedea punctele 43, 45-47 și 50-53)

Politica economică și monetară – Politica economică – Supravegherea sectorului financiar al Uniunii – Mecanism unic de supraveghere – Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit – Decizie a Băncii Centrale Europene (BCE) de retragere a autorizației unei instituții de credit – Motiv de retragere întemeiat pe inculparea acționarului principal într‑o țară terță – Criteriul reputației – Conținut – Luare în considerare a perceperii reputației acestui acționar de către piață – Lipsă a unei bune reputații care justifică retragerea autorizației

[Regulamentul nr. 1024/2013 al Consiliului, art. 1 primul paragraf, art. 4 alin. (1) și (3), art. 14 alin. (5); Directiva 2013/36 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 14 alin. (2), art. 18 și art. 23 alin. (1)]

(a se vedea punctele 71-80, 97-102 și 113)

Politica economică și monetară – Politica economică – Supravegherea sectorului financiar al Uniunii – Mecanism unic de supraveghere – Supraveghere prudențială a instituțiilor de credit – Decizie a Băncii Centrale Europene (BCE) de retragere a autorizației unei instituții de credit – Motiv de retragere întemeiat pe inculparea acționarului principal într‑o țară terță – Inexistența obligației BCE de a examina temeinicia actelor de urmărire penală conținute în actul de inculpare – Aprecierea consecințelor urmăririi penale

[Regulamentul nr. 1024/2013 al Consiliului, art. 4 alin. (1) lit. (a) și art. 14 alin. (5); Directiva 2013/36 a Parlamentului și a Consiliului, art. 14 alin. (2) și art. 23]

(a se vedea punctele 114 și 116-120)

Dreptul Uniunii Europene – Principii – Drepturi fundamentale – Prezumția de nevinovăție – Decizie a Băncii Centrale Europene (BCE) de retragere a autorizației unei instituții de credit – Motiv de retragere întemeiat pe inculparea acționarului principal într‑o țară terță – Inexistența unei reexaminări de către BCE a faptelor referitoare la actul de inculpare – Încălcarea principiului prezumției de nevinovăție – Inexistență

[art. 6 alin. (1) TUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 48 alin. (1)]

(a se vedea punctele 196-198 și 200-205)

Dreptul Uniunii Europene – Principii – Dreptul la apărare – Decizie a Băncii Centrale Europene (BCE) de retragere a autorizației unei instituții de credit – Consecințe asupra dreptului la apărare care rezultă din actul adoptat de autoritățile naționale – Lipsa răspunderii BCE

[art. 6 alin. (1) TUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41, 47 și 48; Regulamentul nr. 1024/2013 al Consiliului)]

(a se vedea punctele 235-238 și 242-250)

Rezumat

Pilatus Bank plc este o instituție de credit de drept maltez, supusă supravegherii prudențiale directe a Malta Financial Services Authority (MFSA, Autoritatea pentru Servicii Financiare din Malta). În urma inculpării în Statele Unite pentru încălcări financiare a acționarului său principal, care deține indirect controlul său integral, această instituție a primit mai multe cereri de retrageri de depozite, reprezentând circa 40 % din depozitele care figurau în bilanțul său.

Ca răspuns la această situație, MFSA a adoptat trei decizii referitoare la suspendarea drepturilor de vot ale acționarului inculpat, la moratoriul prin care a obligat Pilatus Bank plc să nu autorizeze nicio tranzacție bancară și, respectiv, la numirea unei persoane competente însărcinate cu exercitarea competențelor în mod normal acordate organelor de conducere ale acestei instituții în ceea ce privește activitățile specifice și activele acesteia. Aceasta a prezentat ulterior Băncii Centrale Europene (BCE) o propunere de retragere a autorizației Pilatus Bank plc privind inițierea activității unei instituții de credit ( 1 ), pe baza căreia BCE a adoptat o decizie în acest sens.

Tribunalul respinge acțiunea formulată de Pilatus Bank plc împotriva acestei decizii a BCE. Această cauză a permis printre altele Tribunalului, pentru prima dată, să se pronunțe cu privire la retragerea autorizației unei instituții de credit pentru lipsa unei bune reputații a acționarului său.

Aprecierea Tribunalului

Mai întâi, Tribunalul arată că criteriile pe care trebuie să le respecte potențialii acționari achizitori ai unei participații calificate la o instituție de credit, printre care figurează criteriul reputației, sunt aplicabile evaluării calității acționarilor efectuate în scopul retragerii autorizației privind inițierea activității unei instituții de credit ( 2 ). Astfel, autoritățile competente pot retrage o autorizație a unei instituții de credit dacă, ținând seama de necesitatea de a asigura administrarea corectă și prudentă a acestei instituții și de a asigura menținerea și soliditatea sistemului financiar din Uniune și din fiecare stat membru, aceste autorități nu sunt satisfăcute de calitatea acționarilor, printre altele din cauza lipsei unei bune reputații a acestora.

În continuare, Tribunalul aduce precizări cu privire la noțiunea de „reputație”, arătând totodată că este vorba de o noțiune juridică nedeterminată și că autoritățile competente beneficiază de o marjă de apreciere în aplicarea criteriului reputației. Or, în sensul obișnuit, reputația se referă la calitatea unei persoane care respectă normele și regulile aflate în uz, precum și la bunul renume de care beneficiază această persoană în rândul publicului în raport cu această capacitate și cu comportamentul său. Astfel, reputația depinde nu numai de comportamentul unei persoane, ci și de perceperea acestui comportament de către alții. Procedând la evaluarea reputației acționarilor instituțiilor de credit, trebuie să se țină seama, pe de o parte, de conformitatea conduitei lor cu legile și reglementările aplicabile și, pe de altă parte, de perceperea acestei conduite și a reputației lor de către public și de către actorii din piețele financiare.

În continuare, Tribunalul statuează că, în speță, BCE a considerat în mod întemeiat că, din cauza inculpării acționarului principal al Pilatus Bank plc și a perceperii ulterioare a reputației sale de către actorii din piețele financiare, care a avut importante consecințe negative asupra situației acestei instituții, lipsa unei bune reputații a acestui acționar justifica retragerea autorizației Pilatus Bank plc privind inițierea activității unei instituții de credit. Astfel, decizia de retragere a fost motivată de efectele negative concrete pe care actul de inculpare le‑a avut asupra bunului renume al acționarului inculpat și al Pilatus Bank plc, asupra încrederii publicului în privința sa și, astfel, asupra caracterului corect al administrării sale și asupra solidității sistemului financiar din Uniune și din fiecare stat membru. Printre aceste efecte au fost identificate cererile semnificative de retragere a depozitelor, încetarea relațiilor de corespondență bancară, rezilierea contractelor, precum și degradarea ratingului de risc al Pilatus Bank plc.

Având în vedere aceste efecte negative concrete, BCE nu era obligată să ia în considerare faptul că comportamentul incriminat al acționarului principal al Pilatus Bank plc putea să nu fie nelegal în temeiul dreptului Uniunii. Astfel, elementul cel mai important care trebuie luat în considerare nu este temeinicia actelor de urmărire penală conținute în actul de inculpare în temeiul dreptului Uniunii sau al statului terț în cauză, ci consecințele urmăririi penale respective asupra bunului renume al acționarului inculpat, asupra situației Pilatus Bank plc și asupra pieței bancare în ansamblu. Totuși, nu este mai puțin adevărat că revine BCE sarcina de a lua în considerare orice element prezentat în cadrul procedurii administrative susceptibil să demonstreze lipsa de incidență a unei astfel de urmăriri penale asupra bunului renume sau asupra administrării instituției în cauză și care ar putea decurge eventual din caracterul abuziv sau vădit nefondat al unei astfel de urmăriri penale.

În sfârșit, Tribunalul constată că, în speță, BCE nu a încălcat nici prezumția de nevinovăție a Pilatus Bank plc, nici dreptul la apărare.

În ceea ce privește principiul prezumției de nevinovăție, Tribunalul arată că inexistența unei reexaminări a faptelor referitoare la actul de inculpare a acționarului nu demonstrează o încălcare a acestui principiu. Astfel, în decizia atacată, BCE a indicat în mod clar că actul de inculpare în discuție conținea susțineri. Această decizie nu implica o acuzație de natură penală și nu constituia o constatare a unei încălcări. Tribunalul subliniază că supravegherea prudențială, care urmărește să asigure administrarea corectă a instituțiilor de credit și menținerea solidității sistemului financiar din Uniune și din fiecare stat membru, vizează obiective diferite de obiectivele urmăririi penale, care urmărește să sancționeze comportamente pedepsite prin lege.

În ceea ce privește dreptul la apărare al Pilatus Bank plc, care ar fi fost încălcat printre altele din cauza imposibilității administratorilor săi de a‑și remunera avocatul și de a avea acces la resursele și informațiile sale, Tribunalul constată că aceste împrejurări rezultă în mod exclusiv din decizia MFSA de a desemna o persoană competentă însărcinată cu exercitarea competențelor în mod normal acordate organelor de conducere ale acestei instituții în ceea ce privește activitățile specifice și activele acesteia din urmă. Totuși, o astfel de decizie nu are incidență asupra deciziei atacate, iar adoptarea sa ține de competența autorității naționale. Astfel, BCE nu poate fi considerată răspunzătoare pentru consecințele pe care le‑a determinat această decizie. În fapt, deciziile instituțiilor Uniunii nu pot fi afectate de nelegalitate pentru motive legate de aplicarea unor norme de drept național, care nu țin de competența sa și cu privire la care nu au niciun control. În plus, în cadrul mecanismului unic de supraveghere, BCE nu are nicio obligație să împiedice o autoritate națională să adopte o astfel de decizie. În consecință, împrejurările invocate de Pilatus Bank plc nu sunt de natură să determine nelegalitatea deciziei atacate.

( 1 ) În temeiul articolului 14 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO 2013, L 287, p. 63).

( 2 ) Concluzie dedusă dintr‑o coroborare a articolului 1 primul paragraf, a articolului 4 alineatele (1) și (3), a articolului 14 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1024/2013 și a articolului 14 alineatul (2), a articolului 18 și a articolului 23 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO 2013, L 176, p. 338).