Ordonanța președintelui Camerei întâi a Tribunalului din 23 mai 2019.#OP împotriva Comisiei Europene.#Asistență judiciară – Cerere formulată înainte de introducerea unei acțiuni – Stare materială – Insuficiența informațiilor și a înscrisurilor justificative – Respingerea cererii.#Cauza T-630/18 AJ.

Cauza T‑630/18 AJ

împotriva

Comisiei Europene

Ordonanța președintelui Camerei întâi a Tribunalului din 23 mai 2019

„Asistență judiciară – Cerere formulată înainte de introducerea unei acțiuni – Stare materială – Insuficiența informațiilor și a înscrisurilor justificative – Respingerea cererii”

Procedură jurisdicțională – Cerere de asistență judiciară – Condiții de acordare – Imposibilitate totală sau parțială de a face față cheltuielilor legate de asistența și de reprezentarea în justiție – Justificare – Lipsă

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 44 alin. (1) și art. 48 alin. (2)]

(a se vedea punctele 11, 12, 15, 19 și 21-24 și dispozitivul)

Rezumat

Prin Ordonanța OP/Comisia (T‑630/18 AJ), pronunțată la 23 mai 2019, Tribunalul a respins cererea de asistență judiciară formulată de solicitantă în temeiul articolului 147 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, din cauza caracterului insuficient al informațiilor și al înscrisurilor justificative care permiteau evaluarea stării sale materiale.

În ceea ce privește examinarea stării materiale a solicitantei, astfel cum reiese din articolul 147 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, informațiile și înscrisurile justificative care însoțesc cererea de asistență judiciară trebuie să permită să se evalueze dacă, având în vedere starea menționată, solicitanta este în imposibilitate totală sau parțială de a face față cheltuielilor legate de asistența și de reprezentarea sa în justiție în fața Tribunalului. Potrivit Tribunalului, o astfel de apreciere presupune în mod necesar ca solicitanta să prezinte informații și înscrisuri cu o dată suficient de apropiată de cea la care a fost formulată cererea pentru a evalua, în mod obiectiv, capacitatea financiară a acesteia de a face față cheltuielilor menționate.

În speță, Tribunalul a constatat că, în conformitate cu instrucțiunile care figurează în formularul de cerere de asistență judiciară, solicitanta trebuia să prezinte informații cu privire la resursele sale în 2017 și în 2018.

În această privință, Tribunalul a considerat, mai întâi, că înscrisurile prezentate cu ocazia unei cereri de asistență judiciară anterioare, care se referea la anul 2016, nu putea fi luată în considerare pentru perioada pertinentă. Pe de altă parte, Tribunalul a calificat ca fiind laconică și ambivalentă declarația solicitantei în care afirma că nevoile sale vor fi acoperite din rambursarea unor cheltuieli pe care le‑a efectuat în cadrul unor proceduri contencioase actualmente în curs, întrucât acest tip de venituri nu pot fi asimilate unei resurse de natură să permită satisfacerea necesităților cotidiene ale unei persoane. Tribunalul a arătat că solicitanta nu a declarat în cererea sa activitatea profesională pe care părea să o exercite în perioada pertinentă. În lipsa vreunei explicații, i‑ar fi revenit solicitantei sarcina de a preciza condițiile materiale și financiare în care și‑ar fi exercitat această activitate și de a prezenta informații și elemente de probă care să permită evaluarea resurselor sale actuale.

În acest context, Tribunalul a constatat că nu era posibil să se identifice resursele care permiteau solicitantei, în cursul perioadei relevante, să își asigure mijloacele de existență. Ținând seama de aceste elemente, Tribunalul a conchis că solicitanta nu a dovedit, în mod corespunzător cerințelor legale, că, din cauza stării sale materiale, era în imposibilitate totală sau parțială de a face față cheltuielilor legate de asistența și de reprezentarea sa în justiție în fața Tribunalului. În aceste împrejurări, întrucât condiția prevăzută la articolul 146 alineatul (1) din Regulamentul de procedură nu era îndeplinită, Tribunalul a respins cererea de asistență judiciară, fără să statueze cu privire la problema dacă acțiunea avută în vedere părea vădit inadmisibilă sau vădit nefondată.