AcasăLegislație UE62018TJ0047_RES

Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 20 septembrie 2019.#UZ împotriva Parlamentului European.#Funcție publică – Funcționari – Procedură disciplinară – Hărțuire morală ‐ Sancțiune disciplinară – Retrogradare cu un grad și readucerea la zero a punctelor de promovare – Respingerea cererii de asistență a reclamantei – Modul de desfășurare a anchetei administrative – Cerința imparțialității – Dreptul de a fi ascultat – Neregularitate procedurală – Consecințe ale neregularității procedurale.#Cauza T-47/18.

Tip:Hotărâre a Tribunalului UE
Publicat:20.09.2019
EUR-Lex
Paragraf
Cauza T‑47/18
Paragraf
împotriva
Paragraf
Parlamentului European
Paragraf
Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea) din 20 septembrie 2019
Paragraf
„Funcție publică – Funcționari – Procedură disciplinară – Hărțuire morală – Sancțiune disciplinară – Retrogradare cu un grad și readucerea la zero a punctelor de promovare – Respingerea cererii de asistență a reclamantei – Modul de desfășurare a anchetei administrative – Cerința imparțialității – Dreptul de a fi ascultat – Neregularitate procedurală – Consecințe ale neregularității procedurale”
Paragraf
Drepturi fundamentale – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Dreptul la bună administrare – Cerința de imparțialitate – Noțiune
Paragraf
[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (1)]
Paragraf
(a se vedea punctele 38 și 50)
Paragraf
Funcționari – Regim disciplinar – Anchetă prealabilă inițierii procedurii disciplinare – Puterea de apreciere a administrației – Întindere
Paragraf
(Statutul funcționarilor, anexa IX)
Paragraf
(a se vedea punctele 42 și 43)
Paragraf
Acțiune introdusă de funcționari – Motive – Neregularități procedurale într‑o procedură disciplinară – Influență decisivă – Anulare – Condiții
Paragraf
(Statutul funcționarilor, anexa IX)
Paragraf
(a se vedea punctele 60, 61, 63 și 64)
Paragraf
Drepturi fundamentale – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Dreptul la bună administrare – Dreptul de a fi ascultat – Aplicare în materie de funcție publică – Procedură disciplinară
Paragraf
[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (2) lit. (a); Statutul funcționarilor, anexa IX]
Paragraf
(a se vedea punctele 78-84)
Paragraf
Funcționari – Regim disciplinar – Procedură – Ascultarea persoanei interesate de către autoritatea împuternicită să facă numiri – Delegare a competențelor neadmisă
Paragraf
[Statutul funcționarilor, anexa IX, art. 22 alin. (1)]
Paragraf
(a se vedea punctele 86 și 87)
Paragraf
Funcționari – Obligația de asistență care incumbă administrației – Conținut
Paragraf
(Statutul funcționarilor, art. 24)
Paragraf
(a se vedea punctele 106 și 107)
Paragraf
Rezumat
Paragraf
Prin Hotărârea din 20 septembrie 2019, UZ/Parlamentul (T‑47/18), Tribunalul a anulat decizia Parlamentului din 27 februarie 2017 prin care i se aplică UZ sancțiunea disciplinară a retrogradării din gradul AD 13 treapta 3 către gradul AD 12 treapta 3, cu reducerea la zero a punctelor de merit dobândite în gradul AD 13 (denumită în continuare „decizia atacată”).
Paragraf
Această cauză își are originea într‑o procedură disciplinară, efectuată de Parlament împotriva reclamantei, UZ, care ocupa un post de șef de unitate la Parlament de la 1 ianuarie 2009. Ea era încadrată, ultima dată, în gradul AD 13 treapta 3. La 24 ianuarie 2014, 14 dintre cei 15 membri ai unității sale (denumiți în continuare „autorii plângerii”) au adresat Secretarului General al Parlamentului o cerere de asistență, în temeiul articolului 24 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”), invocând hărțuirea morală din partea reclamantei. La 6 ianuarie 2016, reclamanta a fost informată de secretarul general al Parlamentului cu privire la sesizarea comisiei de disciplină pentru încălcarea obligațiilor statutare. În continuare, secretarul general al Parlamentului a pronunțat decizia de retrogradare la 27 februarie 2017.
Paragraf
La 29 ianuarie 2018, în susținerea acțiunii formulate împotriva deciziei menționate, recurenta a invocat în esență două motive. Primul motiv se întemeiază pe lipsa de regularitate a anchetei administrative, al doilea motiv se întemeiază pe lipsa de regularitate a lucrărilor comisiei de disciplină și pe lipsa audierii de către autoritatea competentă la încheierea acestora.
Paragraf
În ceea ce privește pretinsa lipsă a anchetei administrative, Tribunalul a amintit că dreptul Uniunii Europene impune ca procedurile administrative să se desfășoare cu respectarea garanțiilor conferite de principiul bunei administrări, consacrat la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, instituția competentă trebuie să examineze cu atenție și cu imparțialitate toate elementele relevante ale cauzei. În temeiul cerinței de imparțialitate subiectivă, niciun membru al instituției vizate care este însărcinat cu soluționarea cauzei nu trebuie să fie părtinitor sau să aibă prejudecăți, iar în temeiul cerinței de imparțialitate obiectivă, instituția trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude în această privință orice îndoială legitimă.
Paragraf
Or, Tribunalul a concluzionat că, în speță, Parlamentul nu a oferit garanțiile suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă privind imparțialitatea obiectivă a anchetatorilor. În special, procedura administrativă a fost afectată de o neregularitate procedurală: Parlamentul a numit ca anchetatori, pe de o parte, un funcționar care îl întâlnise pe unul dintre autorii plângerii anterior deschiderii anchetei, care menționase, în cursul acestei întâlniri, un pretins comportament răuvoitor al reclamantei, și, pe de altă parte, pe președintele Comitetului consultativ privind hărțuirea la locul de muncă și prevenirea acesteia, care hotărâse, în urma cererii de asistență a autorilor plângerii, ca administrarea unității, al cărei șef era reclamanta, să fie încredințată unei alte persoane.
Paragraf
Constatând că nu se poate exclude că, dacă ancheta administrativă în cauză ar fi fost condusă cu atenție și cu imparțialitate, ancheta menționată ar fi putut conduce la o altă apreciere inițială a faptelor și, astfel, ar fi putut avea consecințe diferite, Tribunalul a admis concluziile reclamantei privind anularea deciziei atacate.
Paragraf
În ceea ce privește pretinsa neregularitate a lucrărilor comisiei de disciplină, Tribunalul a subliniat că statutul prevede că instituția în cauză este reprezentată în fața comisiei de disciplină de un funcționar împuternicit în acest sens.
Paragraf
Or, în speță, lucrările comisiei de disciplină au fost afectate de neregularități, dat fiind faptul că Parlamentul era reprezentat, în una dintre cele șase reuniuni ale comisiei de disciplină, de doi funcționari. Într‑adevăr, reclamanta, ale cărei interese erau apărate de un singur reprezentant, s‑a aflat astfel într‑o situație, în principiu, dezavantajoasă. În plus, procedura era nelegală și din cauza faptului că reprezentanții Parlamentului au putut rămâne în sala de reuniune pentru a delibera cu membrii comisiei de disciplină, în timp ce reclamanta și consilierul său fuseseră invitați să părăsească sala menționată.
Paragraf
În ceea ce privește pretinsa lipsă a audierii reclamantei de către autoritatea competentă, Tribunalul a amintit că, în sensul statutului, secretarul general este autoritatea care are competența de a audia ea însăși funcționarul după avizul comisiei de disciplină și înainte de adoptarea unei sancțiuni disciplinare precum cea care i‑a fost aplicată reclamantei.
Paragraf
Or, procedura în litigiu era afectată de o neregularitate în măsura în care directorul general al Direcției Generale Personal este cel care a desfășurat audierea reclamantei în speță.
Paragraf
Având în vedere ceea ce precedă, Tribunalul a admis și al doilea motiv al acțiunii și a anulat decizia atacată.
Paragraf
Cu toate acestea, la data formulării cererii de asistență de către reclamantă, fusese deja deschisă o anchetă administrativă în privința sa pentru fapte care, dacă ar fi fost dovedite, ar fi fost pasibile de cercetări disciplinare. În orice caz, din dosar reiese că, în cursul anchetei sus‑menționate, au apărut elemente precise și pertinente care au permis Parlamentului să suspecteze că reclamanta își încălcase în mod grav obligațiile profesionale și să considere că aceasta ar putea fi pasibilă de proceduri disciplinare. În consecință, Tribunalul a concluzionat că Parlamentul avea dreptul să respingă, fără o audiere prealabilă, cererea de asistență a reclamantei.