Hotărârea Curții (Camera întâi) din 6 iunie 2018.#M.N.J.P.W. Nooren și J.M.F.D.C. Nooren împotriva Staatssecretaris van Economische Zaken.#Cerere de decizie preliminară formulată de College van Beroep voor het Bedrijfsleven.#Trimitere preliminară – Politica agricolă comună – Finanțare de către FEADR – Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 – Sprijin pentru dezvoltarea rurală – Nerespectarea normelor de ecocondiționalitate – Reduceri și excluderi – Cumul al reducerilor.#Cauza C-667/16.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolelor 70-72 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol (JO 2009, L 316, p. 65).

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între M.N.J.P.W. și J.M.F.D.C. Nooren, succesori în drepturi ai domnului M.N.F.M. Nooren, pe de o parte, și Staatssecretaris van Economische Zaken (secretarul de stat pentru afaceri economice, Țările de Jos), pe de altă parte, cu privire la o reducere a ajutoarelor agricole ca urmare a nerespectării normelor de ecocondiționalitate privind protecția vițeilor.

Articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO 2009, L 30, p. 16), intitulat „Reducerea plăților sau excluderea de la plată în caz de nerespectare a normelor de ecocondiționalitate”, prevede la alineatul (1) primul paragraf următoarele: „În cazul în care cerințele legale în materie de gestionare sau bunele condiții agricole și de mediu nu sunt respectate în orice moment dintr‑un an calendaristic dat (denumit în continuare «anul calendaristic în cauză») și nerespectarea în cauză este rezultatul unei acțiuni sau al unei omisiuni direct imputabile agricultorului care a depus cererea de ajutor în anul calendaristic în cauză, valoarea totală a plăților directe acordate sau care trebuie acordate agricultorului, în urma aplicării articolelor 7, 10 și 11 în cazul agricultorului respectiv, este redusă sau eliminată în conformitate cu normele detaliate prevăzute la articolul 24.”

Articolul 24 din acest regulament, intitulat „Norme detaliate privind reducerile și excluderile în caz de nerespectare a normelor de ecocondiționalitate”, prevede: „(1) Normele detaliate privind reducerile și excluderile prevăzute la articolul 23 se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 141 alineatul (2). În acest context, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența și repetarea nerespectării constatate, precum și de criteriile stabilite la alineatele (2), (3) și (4) din prezentul articol. (2) În caz de neglijență, procentajul reducerii nu depășește 5 %, iar în caz de nerespectare repetată, 15 %. […] (3) În cazul nerespectării deliberate, în principiu, procentul reducerii nu trebuie să fie mai mic de 20 % și poate ajunge până la excluderea totală din una sau mai multe scheme de ajutor și se poate aplica pentru unul sau mai mulți ani calendaristici. (4) În oricare dintre situații, valoarea totală a reducerilor și a excluderilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depășească valoarea totală prevăzută la articolul 23 alineatul (1).”

Inclus în capitolul III din titlul IV din partea II din Regulamentul nr. 1122/2009, intitulat „Constatări privind ecocondiționalitatea”, articolul 70 din acest regulament, intitulat „Principii generale și definiție”, prevede la alineatul (6): „În cazul în care s‑au constatat mai multe cazuri de neconformitate cu privire la diverse acte sau standarde care aparțin aceluiași domeniu de ecocondiționalitate, pentru calculul reducerii conform articolelor 71 alineatul (1) și 72 alineatul (1), respectivele cazuri trebuie considerate un singur caz de neconformitate.”

Articolul 71 din regulamentul menționat, cuprins în capitolul III menționat și intitulat „Reduceri aplicabile în caz de neglijență”, are următorul cuprins: „(1) Fără a aduce atingere articolului 77, dacă un caz de neconformitate constatat se datorează neglijenței agricultorului, trebuie aplicată o reducere. Ca regulă generală, reducerea reprezintă 3 % din suma totală menționată la articolul 70 alineatul (8). Cu toate acestea, pe baza rezultatelor evaluării furnizate de autoritatea de control competentă în partea de evaluare a raportului de control în conformitate cu articolul 54 alineatul (1) litera (c), agenția de plăți poate decide să reducă procentajul la 1 % sau să îl majoreze la 5 % din cuantumul total sau, în cazurile menționate la articolul 54 alineatul (1) litera (c) paragraful al doilea, să nu impună nicio reducere. […] (6) Atunci când se constată un caz de neconformitate repetat cu un alt caz de neconformitate repetat [a se citi «alt caz de neconformitate»] sau cu un alt caz de neconformitate repetat, procentele de reducere care rezultă se adună. Cu toate acestea, fără a aduce atingere alineatului (5) al treilea paragraf, reducerea maximă nu poate depăși 15 % din suma totală prevăzută la articolul 70 alineatul (8).”

Articolul 72 din același regulament, care face parte din același capitol III și este intitulat „Reduceri și excluderi aplicabile în caz de neconformitate deliberată”, prevede la alineatul (1): „Fără a aduce atingere articolului 77, dacă un caz de neconformitate constatat se datorează unei acțiuni deliberate a agricultorului, reducerea care trebuie aplicată asupra cuantumului total prevăzut la articolul 70 alineatul (8) se stabilește, în general, la un procent de 20 % din cuantumul total respectiv. Cu toate acestea, pe baza rezultatelor evaluării prezentate de autoritatea de control competentă în partea de evaluare a raportului de control, în conformitate cu articolul 54 alineatul (1) litera (c), agenția de plăți poate decide să reducă procentul în cauză până la maximum 15 % sau, după caz, să îl mărească până la 100 % din cuantumul total respectiv.”

Domnul Nooren, un crescător de vite, a solicitat plăți directe sub forma unui ajutor pentru anul 2011. În cursul acestui an, inspectorii Algemene Inspectiedienst (Serviciul General de Inspecție, Țările de Jos) au constatat în 10 rânduri în rapoartele lor că domnul Nooren nu a respectat mai multe obligații legate de protecția vițeilor.

Prin decizia din 18 septembrie 2014, secretarul de stat pentru afaceri economice, după ce a recalculat în mai multe rânduri reducerea valorii totale a plăților directe acordate sau care trebuie acordate persoanei interesate, a stabilit această reducere la 55 %.

Reducerea menționată se compune, pe de o parte, dintr‑o reducere de 15 % pentru diverse cazuri de neconformitate din neglijență și, pe de altă parte, dintr‑o reducere de 40 % pentru neconformitate deliberată.

Reclamantele din litigiul principal au formulat o acțiune la instanța de trimitere împotriva deciziei din 18 septembrie 2014.

Această instanță consideră că reducerile respective de 15 % și de 40 % au fost stabilite corect.

Reclamantele din litigiul principal pretind că reducerea totală a cuantumului plăților directe nu poate depăși 15 %. Secretarul de stat pentru afaceri economice susține că reducerea aplicată în cazul de față se ridică în mod întemeiat la 55 %, ceea ce reprezintă un cumul al reducerilor de 15 % și de 40 %.

Potrivit instanței de trimitere, articolele 70-72 din Regulamentul nr. 1122/2009 nu permit să se determine dacă reducerile valorii totale a plăților directe în cazurile de neconformitate din neglijență sau deliberată pot fi adunate și nici dacă secretarul de stat pentru afaceri economice a stabilit corect cuantumul reducerii totale la 55 %.

În aceste condiții, College van Beroep voor het bedrijfsleven (Curtea de Apel pentru Contencios Administrativ în materie Economică, Țările de Jos) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare: „1) Legiuitorul Uniunii a prevăzut la articolele 70, 71 și 72 din Regulamentul nr. 1122/2009 posibilitatea, într‑un caz precum cel din speță, în care există mai multe cazuri de neconformitate în același domeniu de ecocondiționalitate, de a aduna reducerile ajutoarelor rezultate din cazuri de neconformitate în materie de ecocondiționalitate repetate și nerepetate, pe de o parte, și din cazuri de neconformitate deliberată în materie de ecocondiționalitate, pe de altă parte? 2) În cazul unui răspuns afirmativ, care dispoziție constituie un temei juridic pentru o asemenea adunare și ce regulă de calcul se aplică în cazul acesteia? 3) În cazul unui răspuns negativ, există altă dispoziție de dreptul Uniunii care să constituie un temei pentru această adunare?”

Prin intermediul primei și al celei de a doua întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolele 70-72 din Regulamentul nr. 1122/2009 trebuie să fie interpretate în sensul că, într‑o situație precum cea din litigiul principal, în care au fost constatate mai multe cazuri de neconformitate care aparțin aceluiași domeniu, trebuie să se adune, pe de o parte, reducerea valorii totale a plăților directe primite sau care trebuie să fie primite aplicabilă pentru cazurile de neconformitate cauzate de neglijență și, pe de altă parte, reducerea aplicabilă pentru cazurile de neconformitate deliberată.

Prin articolele 70-72, Regulamentul nr. 1122/2009 stabilește printre altele modalitățile de aplicare a articolelor 23 și 24 din Regulamentul nr. 73/2009. Prin urmare, pentru a răspunde la prima și la a doua întrebare, trebuie, cu titlu introductiv, să se examineze cerințele prevăzute la articolele 23 și 24 din Regulamentul nr. 73/2009.

Articolul 23 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul nr. 73/2009 prevede o reducere, în conformitate cu normele detaliate prevăzute la articolul 24 din acest regulament, a valorii totale a plăților directe acordate sau care trebuie acordate unui agricultor care a depus o cerere de ajutor în cazul în care cerințele legale în materie de gestionare sau bunele condiții agricole și de mediu nu sunt respectate în orice moment din anul calendaristic pentru care a fost depusă cererea de ajutor, iar nerespectarea în cauză este rezultatul unei acțiuni sau al unei omisiuni direct imputabile acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 13 decembrie 2012, Maatschap L.A. en D.A.B. Langestraat en P. Langestraat‑Troost, C‑11/12, EU:C:2012:808, punctul 22).

Rezultă din textul acestei dispoziții că fiecare acțiune sau omisiune determină, în principiu, o reducere a valorii totale a plăților directe acordate sau care trebuie acordate unui agricultor, această reducere fiind supusă normelor detaliate prevăzute la articolul 24 din regulamentul menționat.

Articolul 24 din Regulamentul nr. 73/2009 prevede la alineatul (2) că reducerea în caz de neglijență nu depășește 5 %, iar în caz de nerespectare repetată a normelor de ecocondiționalitate, 15 %. Alineatul (3) al acestui articol prevede că reducerea este de minimum 20 % și că se poate ajunge până la excluderea totală din una sau mai multe scheme de ajutor în cazul nerespectării deliberate a acestor norme. Alineatul (4) al articolului menționat prevede că, în oricare dintre situații, valoarea totală a reducerilor și a excluderilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depășească valoarea totală prevăzută la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 73/2009.

Astfel, articolul 24 din Regulamentul nr. 73/2009 stabilește diferitele limite ale reducerilor și ale excluderilor de la plățile directe primite sau care trebuie să fie primite pentru cazurile de neglijență și de nerespectare deliberată a normelor de ecocondiționalitate, precum și o limită maximă pentru ansamblul cazurilor dintr‑un an calendaristic.

Normele detaliate de aplicare a alineatelor (2) și (3) ale acestui articol sunt, în conformitate cu alineatul (1) al acestuia, precizate la articolul 71 și, respectiv, la articolul 72 din Regulamentul nr. 1122/2009, primul fiind intitulat „Reduceri aplicabile în caz de neglijență”, iar al doilea „Reduceri și excluderi aplicabile în caz de neconformitate deliberată”.

Având în vedere că articolul 71 din Regulamentul nr. 1122/2009 se aplică cazurilor de neglijență, iar articolul 72 din acest regulament cazurilor de neconformitate deliberată, niciunul dintre aceste articole nu poate, singur, să vizeze o situație precum cea din litigiul principal, care cuprinde cazuri de neconformitate deliberată împreună cu cazuri de neconformitate cauzate de neglijență.

În plus, articolul 71 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1122/2009 prevede că, atunci când se constată un caz de neconformitate repetat cu un alt caz de neconformitate sau cu un alt caz de neconformitate repetat, procentele de reducere care rezultă se adună, cu condiția ca reducerea maximă să nu depășească 15 % din suma totală prevăzută la articolul 70 alineatul (8) din acest regulament, fără a aduce atingere alineatului (5) al treilea paragraf al articolului 71. În schimb, în ceea ce privește cazurile de neconformitate deliberată, articolul 72 alineatul (1) din regulamentul menționat prevede o reducere de 20 %, aceasta putând fi totuși redusă până la 15 % sau ajustată până la 100 % din valoarea totală a plăților directe primite sau care trebuie primite.

Rezultă de aici că, dacă articolul 71 alineatul (6) din regulament ar trebui să vizeze singur, astfel cum susțin reclamantele din litigiul principal, o situație precum cea în discuție în litigiul principal, reducerea valorii totale a plăților directe primite sau care trebuie primite nu ar depăși 15 %, ceea ce reprezintă procentul minim dacă este constatat un singur caz de neconformitate deliberată, și ar rămâne sub 20 %, ceea ce corespunde procentului care trebuie aplicat în mod general într‑un astfel de caz.

O astfel de interpretare ar avea ca efect, mai întâi, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 37 din concluzii, să lipsească articolul 72 din Regulamentul nr. 1122/2009 de efectul său util. În continuare, ea ar fi contrară obiectivului acestui regulament, care constă, potrivit punctului 35 din Hotărârea din 13 decembrie 2012, Maatschap L.A. en D.A.B. Langestraat en P. Langestraat‑Troost (C‑11/12, EU:C:2012:808), în promovarea respectării normelor de ecocondiționalitate. În sfârșit, ea ar fi contrară articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 73/2009, care prevede că fiecare acțiune sau omisiune determină, în principiu, o reducere a valorii totale a plăților directe acordate sau care trebuie acordate, și articolului 24 alineatul (1) din acest regulament, care obligă autoritățile naționale să țină seama printre altele de gravitatea nerespectării normelor de ecocondiționalitate.

De asemenea, articolul 72 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1122/2009 nu poate, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 51 din concluzii, să vizeze singur o situație precum cea în discuție în litigiul principal, nu numai având în vedere titlul acestui articol, ci și având în vedere textul acestei dispoziții, care menționează doar cazul de neconformitate „dator[at] unei acțiuni deliberate”.

Pe de altă parte, potrivit textului articolului 70 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1122/2009, se impune, în vederea stabilirii reducerii în conformitate cu articolul 71 alineatul (1) și cu articolul 72 alineatul (1) din acest regulament, să se considere că mai multe cazuri de neconformitate constatate cu privire la diverse acte sau standarde care aparțin aceluiași domeniu constituie un singur caz de neconformitate.

Rezultă din această dispoziție coroborată cu articolele 71 și 72 din regulamentul menționat că, pe de o parte, mai multe cazuri de neconformitate cauzate de neglijență care aparțin aceluiași domeniu constituie un singur caz de neconformitate cauzat de neglijență și că, pe de altă parte, cazurile de neconformitate deliberată care aparțin aceluiași domeniu constituie de asemenea un singur caz de neconformitate deliberată.

Prin urmare, într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal, trebuie să se stabilească procentul reducerii valorii totale a plăților directe primite sau care trebuie primite pentru cazurile de neconformitate cauzate de neglijență potrivit articolului 71 din Regulamentul nr. 1122/2009 și, în paralel, să se stabilească procentul acestei reduceri pentru cazurile de neconformitate deliberată potrivit articolului 72 din Regulamentul nr. 1122/2009.

În continuare, în afară de articolul 24 alineatul (4) din Regulamentul nr. 73/2009, care prevede o limită maximă pentru ansamblul reducerilor și al excluderilor pentru un an calendaristic și în lipsa unei alte dispoziții în Regulamentele nr. 73/2009 și nr. 1122/2009 care să vizeze împreună cazurile de neconformitate cauzate de neglijență și cele de neconformitate deliberată, trebuie să se adune cele două procente stabilite în conformitate cu articolele 71 și 72 din Regulamentul nr. 1122/2009.

Rezultă din tot ceea ce precedă că trebuie să se răspundă la prima și la cea de a doua întrebare că articolele 70-72 din Regulamentul nr. 1122/2009 coroborate cu articolele 23 și 24 din Regulamentul nr. 73/2009 trebuie interpretate în sensul că, într‑o situație precum cea din litigiul principal, în care au fost constatate mai multe cazuri de neconformitate care aparțin aceluiași domeniu, trebuie să se adune, pe de o parte, reducerea valorii totale a plăților directe primite sau care trebuie să fie primite aplicabilă pentru cazurile de neconformitate cauzate de neglijență și, pe de altă parte, reducerea aplicabilă pentru cazurile de neconformitate deliberată, valoarea totală a reducerilor pentru un an calendaristic trebuind să fie stabilită cu respectarea principiului proporționalității și fără a depăși valoarea totală prevăzută la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul nr. 73/2009.

Având în vedere că a treia întrebare este adresată cu titlu subsidiar pentru cazul în care s‑ar răspunde negativ la prima și la cea de a doua întrebare, nu este necesar să se răspundă la a treia întrebare.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera întâi)

6 iunie 2018 ( *1 )

Hotărâre

Cadrul juridic

Litigiul principal și întrebările preliminare

Cu privire la întrebările preliminare

Cu privire la prima și la a doua întrebare

Cu privire la a treia întrebare

Cu privire la cheltuielile de judecată